PLICUL NR 11.Calitatea de comerciantDef:Comerciantii sunt acele persoane care savrsesc acte de comert, avnd comertul ca o profesiune obisnuita.? Conditiile dobndirii calitatii de comerciant ( de catre persona fizica):-savarsirea actelor de comert cu titlu de profesie.-Savrsirea n nume propriu a actelor de comert.Calitatea de comerciant a altor persoane juridice Societatile cooperatiste sunt comercianti deoarece desfasoara activitati de producere si desfacere de marfuri, de prestari de servicii si de efectuare lucrari n diverse domenii ale economiei.? Dovada calitatii de comerciant/ntreprinzatorCalitatea de comerciant a persoanei fizice este o chestiune de fapt, si se probeaza prin mijloace din care rezulta savrsirea efectiva, n nume propriu, obisnuit si cu titlu profesional a actelor sau faptelor prevazute de legea comerciala, descrise exemplificativ de art. 3 Cod comercial. ? ncetarea calitatii de comercianta persoanei fizice ncetarea activitatii comerciale trebuie sa fie efectiva, definitiva si sa evidentieze intentia de a se renunta la calitatea de comerciant.Radierea nmatricularii din registrul comertului sau retragerea autorizatiei administrative nu sunt suficiente pentru pierderea calitatii de comerciant, fiind necesara ca persoana sa nu mai efectueze acte de comert. Prin urmare, ncetarea activitatii comerciale este tot o chestiune de fapt si duce la pierderea calitatii de comerciant a persoanei fizice.? ncetarea calitatii de comerciant a societatii comercialeUnii autori au sustinut ca societatea comerciala pierde calitatea de comerciant n momentul n care nceteaza sa mai existe ca persoana juridica. Alti autori au sustinut ca societatile comerciale si nceteaza existenta prin dizolvare. n ce ne priveste, ncetarea societatii trebuie apreciata n relatie cu dizolvarea si cu lichidarea persoanei juridice. 2.Constituirea societatii in comandita pe actiuni S.C.A.Def:Societatea in comandita pe actiuni este o societate de capitaluri cu raspundere mixta formata din asociati comanditati, care administreaza societatea, contribuind la activitatea acesteia cu munca lor si din asociati comanditari care participa in principal cu capital, primind actiuni in schimbul varsamintelor ce le fac la patrimoniul societatii.Ca trasaturi pentru acest tip de societate se disting: este constituita din doua categorii de asociati: comanditatii care participa cu munca si priceperea lor si comanditarii care contribuie cu capitalul; societatea se constituie in considerarea contributiei asociatilor comanditari la formarea capitalului social, capitalul social se divide in actiuni care sunt titluri negociabile si transmisibile, firma se compune dintr-o denumire proprie la care se adauga mentiunea. scrisa in intregime "societate in comandita pe actiuni" raspunderea asociatilor pentru obligatiile angajate este mixta:- comanditatii raspund nelimitat si solidar.- comanditarii raspund pana la concurenta aportului socialFunctionarea si administrarea societatii in comandita pe actiuni S.C.A.Legea nr.31/1990 in art 135 stabileste ca regulile privind functionarea si administrarea societatii in comandita pe actiuni sunt identice cu cele indicate in cazul societatii pe actiuni cu evidentierea unor particularitati de administrare impuse de structura mixta a acestui tip de societate..Astfel, numirea administratorilor (membrii asociati sau specialisti neasociati) se realizeaza ca si in cazul societatii in comandita simpla fie prin actul constitutiv, fie ulterior de catre adunarea generala a asociatilor.Excluderea din societate constituie si pentru asociatii societatii in comandita pe actiuni o sanctiune severa, din aceleasi considerente indicate la societatea in comandita simpla, iar cauzele pentru care poate fi aplicata sunt diferite pentru cele doua categorii de asociati.Dizolvarea si lichidarea societatii in comandita pe actiuni S.C.A.Constituie cauza speciala de dizolvare si lichidare pentru societatea in comandita pe actiuni ramanerea unei singure categorii de asociati:Astfel, in situatia in care exista un singur asociat comanditat, iar comanditarii sunt mai multi, decesul, retragerea sau excluderea sau falimentul sau, atrage dupa sine dizolvarea societatii. In caz de deces, daca exista clauza de continuare a activitatii cu mostenitorii, societatea nu intra in dizolvare daca acestia doresc sa continue activitatea. Societatea intra in dizolvare si ca efect al mortii (daca nu este prevazuta clauza de continuare a activitatii cu mostenitorii), retragerii, excluderii ori falimentului singurului asociat comanditar, chiar daca numarul comanditatilor este mai mare.Dizolvarea are ca efect deschiderea procedurii de lichidare care se supune acelorasi reguli procedurale indicate pentru celelalte tipuri de societati comerciale. 3.Efectele deschiderii procedurii insolventeiDeschiderea procedurii insolventei produce anumite efecte juridice expres prevazute de Legea nr. 85/2006. Efectele juridice ale deschiderii procedurii insolventei nu privesc persoana debitorului, ci patrimoniul sau si se refera la drepturile si obligatiile debitorului, precum si la drepturile tertilor privind valorificarea creantelor mpotriva debitorului.Efecte:? Ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea? Suspendarea actiunilor judiciare, extrajudiciare si a masurilor de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale.? Suspendarea cursului prescriptiei actiunilor de realizarea a creantelor mpotriva debitorului.? Suspendarea curgerii dobnzilor, majorarilor si penalitatilor.? Suspendarea tranzactionarii pe pietele reglementate a actiunilor emise de debitor. PLICUL NR 21.Societatea comerciala in nume colectiv S.N.C.Cel mai vechi tip de societate comerciala cunoscut. Fiecare asociat raspunde integral si solidar cu intregul sau patrimoniu personal pentru datoriile societatii.E o societate de persoane, fiind constituita in considerarea calitatilor personale a celor 2 sau mai multi asociati.SNC se infiinteaza prin incheierea unui contract si a unui statut intre asociati.ACTUL DE INFIINTARE AL S.N.C.Se constituie prin contract de societate. NU se cere redactarea unui statut, DAR! Legea nici nu interzice asociatilor ca, daca acestia doresc, sa-l intocmeasca.Se cere ca, contractul de societate sa fie in forma autentica.FIRMA SAU DENUMIREA SOCIETATIIEste principalul atribut de identificare a oricarei societati somerciale, inclusiv a S.N.C..Legea 26/1990 consacra regula potrivit careia denumirea S.N.C. este formata din numele si prenumele tuturor asociatilor, sau numai a unora dintre ei, urmate de mentiunea S.N.C.DIZOLVAREA SOCIETATIIa)Cauze generale de dizolvare si reguli comune de lichidare aplicabile tuturor societatilor comerciale - (vezi la S.R.L.)b)Cauze speciale:Art.224 din Legea 31/1990: S.N.C. se dizolva prin:-falimentul unuia dintre asociati-incapacitatea unui asociat-excluderea unui sau unor asociati-retragerea din societate a unui asociat-decesul unui asociat2.Natura juridica a fondului de comert:Fiecare element al fondului de comert poate face obiectul unei tranzactii si unei cesiuni separate, dar reunirea tuturor acestor elemente in vederea unui obiect unic (exploatarea fondului) si intr-un scop precis (atragerea si retinerea clientelei) constituie un ansamblu distinct, supus unor reguli deosebite de cele ale elementelor care-1 compun si avand o valoare baneasca distincta, adesea superioara celei a elementelor sale care fac parte din el, deoarece trebuie sa se tina seama de clientela.a)Teoria universalitatii, in aceasta teorie se considera ca fondul de comert constituie o universalitate: fie juridica, ceea ce echivaleaza cu un patrimoniu autonom, cu drepturi si obligatii distincte de cele civile fie o universalitate de fapt, reprezentand un complex de bunuri eterogene, creata prin vointa titularului sau pentru realizarea unui scop comun. Ambele teorii au fost criticate. Prima teorie, a universalitatii juridice, a fost respinsa pentru ca universalitatile juridice sunt create prin lege, ceea ce nu este cazul cu fondul de comert. A doua teorie nu explica natura juridica a fondului de comert, in afara de aceasta, universalitatea de fapt neavand un regim juridic propriu, nu este posibila determinarea naturii juridice a fondului de comert. b). Teoria personificarii fondului de comert din dreptul german, recunoaste fondului de comert o existenta juridica independenta de aceea a comerciantului, avand un sediu, firma, patrimoniu, deci drepturi si obligatii proprii. c)Teoria patrimoniului de afectatie.Potrivit acestei teorii, bunurile componente ale fondului de comert au regimul juridic dobandit prin insasi afectatiunea lor. Aceasta teorie este, de fapt, o reluare in alta exprirnare a teoriei universalitatii juridice si pentru aceleasi motive nu poate fi retinuta. d)Teoria proprietatii incorporate considera ca fondul de comert este un drept de proprietate incorporala. Aceasta teorie care este acceptata in prezent de majoritatea autorilor , se bazeaza pe argumente de interpretare istorica dar si pentru motive de interpretare rationala si de context. PLICUL NR 31.Izvoarele interpretative in dreptul comercial sunt:? Constitutia Romaniei, ? Cod comercial,? legile comerciale speciale si, cu caracter subsidiar,? Codul civil si legile civile speciale.? Constitutia. Ca lege fundamentala a tarii, Constitutia reglementeaza principiile de organizare a activitatii economice.Potrivit art.134 din Constitutie, economia Romaniei este o economie de piata. Statul trebuie sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.Codul comercial. Normele dreptului comercial se afla, in principal, in codul comercial. Acest act normativ constituie reglementarea de baza a activitatii comerciale.Acest rol al Codului comercial cunoaste, in prezent, o anumita diminuare, datorita inlocuirii unor dispozitii ale sale cu reglementari noi; de exemplu, regimul societatilor comerciale, tratamentul legal aplicat comerciantilor in dificultate etc. El cuprinde norme juridice care reglementeaza institutiile fundamentale ale dreptului comercial: faptele de comert, comerciantii si obligatiile comerciale etc.Normele juridice din Codul comercial sunt norme specifice reglementarii activitatii comerciale. Specificitatea acestor norme se asigura prin procedee diferite.In Codul comercial sunt surprinse si anumite norme privind incheierea contractelor intre absenti (art. 33-39 C.com.). Aceste norme apartin, in realitate, dreptului civil. Ele au fost incluse in Codul comercial pentru a acoperi o lacuna a Codului civil. Legile comerciale speciale. Codul comercial cuprinde numai normele juridice principale privind activitatea comerciala; alte norme privind aceasta activitate se gasesc in legile comerciale speciale.Prin legi comerciale avem in vedere: legile adoptate de parlament, (lege stricto sensu), decretele-legi, hotararile si ordonantele guvernului, precum si actele normative emise de alte organe ale statului.a) Legile (stricto sensu). O serie de aspecte ale activitatii comerciale sunt reglementate prin lege. b) Decretele-legi. Puterea existenta anterior Constitutiei a adoptat o serie de acte normative care intereseaza activitatea comerciala. c) Hotararile si ordonantele guvernului. Unele aspecte ale activitatii comerciale sunt reglementate prin acte ale guvernului; d) Normele, regulamentele si ordinele adoptate de organele competente. Prin lege, hotarare sau ordonanta, anumite organe pot fi investite cu puterea de a emite norme, regulamente si ordine de aplicare a acestor acte normative; In incheiere, trebuie aratat ca pentru a determina caracterul comercial al unei legi speciale este necesar sa raportam aceasta lege la Codul comercialCodul civil si legile speciale. Codul civil constituie un izvor subsidiar al dreptului comercial.Asa cum am mai aratat, anumite aspecte ale activitatii comerciale fac obiectul reglementarii unor legi comerciale speciale. Aceasta inseamna ca numai in absenta unor norme in Codul Comercial si in legile comerciale speciale se aplica dispozitiile Codului civil.Intrucat Codul civil cuprinde normele generale aplicabile dreptului privat, dispozitiile sale servesc in mare masura la fundamentarea institutiilor dreptului comercial. Dintre legile civile speciale, care prezinta un interes deosebit pentru materia dreptului comercial, mentionam Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice si Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva.2. Constituirea prin subscriptie publica a S.A.Spre deosebire de constituirea societatilor pe actiuni in mod simultan sau concomitent atunci cand formarea capitalului social se realizeaza in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive ale societatii, constituirea prin subscriptie publica sau continuata este solutia atunci cand asociatii fondatori nu dispun de resursele financiare necesare pentru subscrierea si varsarea capitalului social minim prevazut de lege. In astfel de situatii fondatorii apeleaza la procedeul subscriptiei publice, adresand persoanelor interesate o oferta de subscriere. Cu privire la continutul prospectului de emisiune trebuie sa aiba mentiunile prevazute pentru actul constitutiv al societatilor pe actiuni, mai putin prevederile privind pe administratori si cenzori.Societatile pe actiuni constituite prin subscriptie publica, vor fi considerate societati deschise aplicandu li se prevederile Legii nr.297/2004 [1]. Aceasta implica faptul ca ofertele publice privind subscrierea actiunilor sa fie autorizate inainte de publicarea prospectului de emisiune, de catre Comisia Nationala a Valorilor Imobiliare [2], iar subscrierea actiunilor se va face numai prin intermediari autorizati de aceasta comisie, respectiv prin societati de valori mobiliare.3. Caracterele procedurii insolventei.Insolventa. Notiunea de insolventa implica o situatie patrimoniala dificila sau de criza a unui comerciant, determinnd imposibilitatea ndeplinirii de catre acesta la termen si n bune conditii a obligatiilor de plata asumate. Conform legii, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile art.1alin (2) din Lege.? Caracter colectivist, de aparare n comun a intereselor tuturor creditorilor comerciantului aflat n stare de insolventa.? Caracter generalizat. Procedura falimentului este o procedura care vizeaza ntreaga avere a debitorului, si nu doar unul sau unele bunuri din patrimoniul acestuia.? Caracter egalitar. Egalitatea de tratament a creditorilor.? Caracter unitar. Procedura falimentului este unica si se desfasoara simultan pentru toate creantele detinute mpotriva patrimoniului debitorului.? Caracter judiciar. Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se realizeaza prin intermediul si cu participarea organelor judecatoresti, fiind astfel o procedura judiciara.? Caracter profesionist. Se aplica persoanelor fizice sau juridice care au calitatea de comerciant, dar si persoanelor fizice care lucreaza n mod individual, asociatiilor familiale si societatilor agricole. PLICUL NR 41. Contractul de agentie.Contractul de agentie este contractul prin care o parte,denumita comitent,imputerniceste in mod statornic o alta part, denumita agent fie sa negociez,fie sa negocieze cat si sa incheie contracte,in numele si pe seama comitentului,in schimbul unei renumeratii,in una sau mai multe regiuni determinate.2.Administrarea societatii cu raspundere limitata (S.R.L.).Societatea cu raspundere limitata este administrata de unul sau mai multi administratori care pot proveni sau nu din rndul asociatilor.Primii administratori ai societatii sunt numiti prin actul constitutiv, urmnd ca ulterior administratorii sa fie desemnati de adunarea generala a societatilor.Legea societatilor comercialeprevede, potrivit dispozitiilor art. 77 alin.1, care se aplica n mod corespunzator n cazul administrarii societatii comerciale cu raspundere limitata, ca asociatii care reprezinta majoritatea capitalului social pot desemna administratorii si pot stabili limitele mandatului acestora, doar daca nu sunt tinuti de actul constitutiv.Potrivit art. 198 din Legea nr. 31/1990, modificata, administratorii au obligatia sa tina, sub sanctiunea raspunderii personale si solidare pentru daunele pricinuite, un registru al asociatilor care va cuprinde datele de identificare ale asociatilor, partea fiecaruia din capitalul social, transferul partilor sociale si alte modificari privitoare la acestea. Registrul poate fi cercetat att de catre asociati, ct si de catre creditori.3. Administratorul special.administrator special, reprezentantul, persoana fizica sau juridica, desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze n numele si pe seama acestuia actele de administrare necesare n perioadele de procedura cnd debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele n procedura pe perioada n care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.administrator special n procedura insolventei, reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, mputernicit sa efectueze n numele si pe contul acestuia actele de administrare necesare n perioadele de procedura cnd debitorului i se permite sa si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele n procedura pe perioada n care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.ADMINISTRATORUL SPECIAL, este un alt participant la procedura insolventei, instituit de legiuitor n scopul ocrotirii intereselor actionarilor/asociatilor debitorului - persoana juridica. PLICUL NR 51.Pretul in obligatiile comerciale.In desfasurarea activitatii sale, afaceristul incheie o serie de acte juridice sau savarseste fapte juridice prin intermediul carora se nasc, se modifica ori se sting drepturi si obligatii.Dintre toate izvoarele obligatiilor, contractul este principalul izvor. Desi atat actele juridice civile, cat si cele ale dreptului afacerilor, inclusiv obligatiile prezinta multe trasaturi comune, totusi exista suficiente deosebiri care justifica dualitatea dreptului privat.Pretul Potrivit dreptului civil, in cazul contractului de vanzare-cumparare pretul trebuie sa fie determinat de parti (art. 1303 C. civ.), adica trebuie sa fie cert. Se poate accepta si pretul determinabil de exemplu, supus arbitrului, adica unui tert (art. 1304 C. civ.). Daca acesta nu voieste sau nu poate sa determine pretul, contractul de vanzare nu poate lua fiinta.2. Convocarea adunarii generale.Convocarea adunarii generale a societatii comerciale, procedura prin care se asigura ntrunirea adunarii generale a societatii comerciale.Termenul de ntrunire a adunarii generale nu poate fi mai mic de 30 zile si ncepe sa curga de la un unic moment, acela al publicarii convocarii n Monitorul Oficial.Articolul 117 alin. (3) Legea 31/1990 impune o dubla publicare a convocarii, att n Monitorul Oficial, ct si ntr-un ziar de larga raspndire din localitatea n care se afla sediul sau din localitatea cea mai apropiata.3. Hotararea judecatorului-sindic privind deschiderea procedurii.JUDECATORUL SINDIC, este autoritatea publica sub supravegherea caruia se efectueaza procedura instituita de legiuitor, putnd sa desemneze la nevoie, persoane specializate pentru inventarierea, evaluarea, expertizarea bunurilor din patrimoniul debitorului. Judecatorul sindic este desemnat pentru fiecare dosar, n mod aleatoriu, n sistem informatizat dintre judecatorii desemnati ca judecatori sindici, n conformitate cu prevederile Legii nr. 304/ 2004 privind organizarea judiciara.Atributiile judecatorului sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la cererile specifice procedurii insolventei. Judecatorul sindic are ca atributii principale: a) pronuntarea motivata a hotarrilor privind deschiderea procedurii; b) judecarea contestatiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea, prin hotarre, a administratorului judiciar sau a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitatii lor si, daca este cazul, nlocuirea lor.Desemnarea are caracter provizoriu pna la prima adunare a creditorilor care va decide mentinerea sau nlocuirea administratorului sau lichidatorului; d) confirmarea, prin ncheiere, a administratorului sau lichidatorului; e) judecarea cererilor cu privire la ridicarea dreptului debitorului de a-si mai conduce activitatea; f) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare cererii introductive; g) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate, mpotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; h) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; i) judecarea actiunii n anularea hotarrii adunarii creditorilor; j) solutionarea obiectiilor la rapoartele trimestriale si la cel final ale administratorului judiciar sau ale lichidatorului si a cererilor de ntrerupere a procedurii reorganizarii si de intrare n faliment; k) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere, sesizarea organelor de cercetare penala; 1) pronuntarea hotarrii de ncheiere a procedurii. Hotarrile judecatorului sindic sunt definitive si executorii, putnd fi atacate cu recurs la Curtea de Apel ce se va judeca n 30 de zile de la nregistrarea dosarului. PLICUL NR 61.Obligatiile vanzatorului.Potrivit codului civil, vanzatorul are doua obligatii: a)sa predea lucrul cumparatorului b) sa raspunda pentru lucruCele doua obligatii reprezinta principalele obligatii ale vanzatorului Aceasta inseamna ca partile, prin acordul lor de vointa, pot conveni si alte obligatii in sarcina vanzatorului. Obligatia de a preda lucrul vandut .Prin predare se intelege punerea efectiva a bunului la dispozitia cumparatorului, astfel incat acesta sa poata sa-si exercite toate prerogativele care I le confera de dreptul de proprietate asupra lucrului.Obiectul obligatiei de predare il constituie lucrul vandut, asupra caruia au convenit partile contractante; bunul individual determinat trebuie predate in starea in care se afla in momentul incheierii contractului in cazul bunurilor determinate genetic, vanzatorul trebuie sa predea bunuri de calitate mijlocie. Bunurile se predau cumparratorului insotite de factura, in care sunt precizate elemente precum: cantitatea, calitatea, pretul etc. In principiu, predarea lucrului se executa la locul aratat prin contract de catre partile contractante. In cazul in care locul executarii nu este aratat in contract si nici nu rezulta din natura operatiunii sau intentia partilor contractante, predarea se va face la locul unde vanzatorul isi are sediul commercial sau cel putin domiciliul sau resedinta la momentul incheierii contractului.Obligatia de garantie Precizari prealabile. Predarea bunului vandut catre comparator nu face sa inceteze orice obligatie a vanzatorului in temeiul contractului de vanzare-cumparare. Pentru satisfacerea deplina a intereselor cumparatorului, nu este suficienta predarea lucrului, ci este necesar ca vanzatorul sa asigure cumparatorului utila stapanire a lucrului. In acest sens art. 1336 C.civ. prevede ca vanzatorul raspunde fata de comparator pentru linistita posesiune a lucrului si pentru viciile lucrului. 2. Consiliul de supraveghere.Consiliul de Supraveghere supravegheaza activitatea Comitetului Executiv si respectarea prevederilor legii, ale Actului Constitutiv al Bancii si hotarrilor Adunarii Generale a Actionarilor n desfasurarea activitatii Bancii.Este format din 7 (sapte) membri, numiti pe termen de trei ani, cu posibilitatea de a fi alesi pe noi perioade de trei ani. Membrii Consiliului de Supraveghere: nu pot fi salariati ai Bancii; nu pot pot detine functia de membru n Consiliul de Administratie Consiliul de Supraveghere se ntruneste n sedinte periodice, o data la trei luni. Atunci cnd este necesar, pot fi convocate sedinte speciale.Atributiile si responsabilitatile Consiliul de Supraveghere sunt stabilite prin legislatia aplicabila, Actul constitutiv precum si prin Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului de Supraveghere. 3. Atributiile administratorului judiciar.Principalele atributii ale administratorului judiciar sunt: a.examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar.b. examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;c. intocmirea de acte de procedura, in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor;d. elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului prevazut la lit. a);e. supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;f. conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, in acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;g. convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;h. introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;i. sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;j. mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;k. verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;l. incasarea creantelor; urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;m. cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;n. sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta. PLICUL 71.Definitia dreptului commercial.Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor juridice izvorte din actele juridice, faptele si operatiunile considerate de lege ca fapte de comert, precum si raporturilor juridice la care participa persoanele care au calitatea de comerciant.2.Convocarea adunarilor generale.Convocarea adunarii generale a societatii comerciale, procedura prin care se asigura ntrunirea adunarii generale a societatii comerciale. Initiativa convocarii apartine, de regula, potrivit art. 117 Legea 31/1990, consiliului de administratie, respectiv directoratului, n functie de sistemul unitar sau dualist de administrare a societatii. n ipoteza unei pluralitati de administratori, constituiti n consiliu de administratie, convocarea va fi efectuata de catre acesta din,urma,,ca,organ colegial, nsa daca societatea are un unic administrator, convocarea va fi efectuata de catre acesta. Consiliul de administratie, respectiv directoratul, ca organe colegiale, iau decizia convocarii adunarii, cu respectarea cerintelor de cvorum si majoritate prevazute de art. 15320 Legea 31/1990.3.Administratorul special in procedura insolventei.Administrator special, reprezentantul, persoana fizica sau juridica, desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze n numele si pe seama acestuia actele de administrare necesare n perioadele de procedura cnd debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele n procedura pe perioada n care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.PLICUL NR 81.Obiectul dreptului comercial.Obiectul dreptului comercial, determinarea obiectului dreptului comercial este legata de sistemul adoptat de legiuitor n reglementarea raporturilor juridice. n tehnica reglementarii raporturilor comerciale exista doua sisteme: sistemul subiectiv si sistemul obiectiv.In sistemul subiectiv, dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comerciantilor. n acest sistem, dreptul comercial este un drept al profesionistilor, n sensul ca se aplica tuturor persoanelor care au calitatea de comerciant . n acest sistem, dreptul comercial este dreptul comerciantilor.In sistemul obiectiv, dreptul comercial cuprinde normele juridice aplicabile comertului, adica acelor acte juridice, fapte si operatiuni, calificate de lege ca fapte de comert, ca operatiuni comerciale, indiferent de persoana care le savrseste. n sistemul obiectiv, dreptul comercial este dreptul comertului.2.Originea si evolutia societatilor comerciale.De asemenea o importanta deosebita in formarea dreptului comercial o are dezvoltarea schimburilor prin intermediul iarmaroacelor, unde tranzactiile si executarea acestora erau reglementate de regului speciale caracterizate prin celeritatea procedurilor.Gruparea comerciantilor si a meseriasilor din aceasi ramura de activitate sub conducerea consulului, care avea putere legislativa, a determinat adunarea normelor emise de acesta pentru rezolvarea litigiilor in statute, care ulterior odata cu progresul economic si evolutia politica, au fost inlocuite cu dreptul scris.Acesta spre deosebire de dreptul cutumiar, care avea aplicabilitate numai asupra unor zone geografice restranse, va avea incidenta asupra intregului teritoriu al unei tari. Astfel apar zorii unei noi epoci, epoca moderna.PLICUL NR 91.Grupurile de interes economic.Grupurile de interes economic si grupurile europene de interes economic sunt reglementate prin Legea nr. 161/2003. La nivel european, grupurile de interes economic sunt reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 2137/85.Legea nr. 161/2003 defineste grupul de interes economic ca fiind o asociere ntre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pe o perioada determinata, n scopul nlesnirii sau al dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al mbunatatirii rezultatelor activitatii respective (art. 118 din lege).2.Reglementarea juridica a societatilor comerciale in Romania.Contractul de societatePentru a fi incheiat valabil, contractul de societate trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Trebuie sa contina elemente care il particularizeaza fata de celelalte contracte. Ca toate contractele trebuie sa indeplineasca anumite conditii esentiale pentru validitatea unei conventii.Conditiile pentru valabilitatea contractului de societate sunt : consimtamantul valabil al partilor care se obliga, capacitatea de a contracta, un obiect determinat si o cauza licita.a) Consimtamantul partilor.Constituirea societatilor comerciale, in baza Legii nr. 31/1990, este dominata de principiul libertatii de asociere a personelor fizice si juridice. Constituirea societatilor comercialeConform legii, societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, in afara de cazul cand legea prevede altfel. In cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni, societatea se constituie prin consimtamantul a cel putin cinci asociati3.Cererea creditorilorDaca ntr-un articol anterior am abordat tema referitoare la deschiderea procedurii insolventei la cererea debitorului, n prezentul material ne-am propus sa prezentam aspecte privind deschiderea procedurii insolventei la cererea creditorului/creditorilor.Astfel, n cele mai dese cazuri, procedura insolventei este declansata la initiativa creditorilor. Creditorii pot fi creditori chirografari, creditori cu creante garantate etc. Procedura poate fi declansata chiar de catre un singur creditor care are una sau mai multe creante ce ndeplinesc conditiile prevazute de lege.Pentru a se putea promova o cerere din partea creditorului/creditorilor pentru declansarea procedurii insolventei trebuie ndeplinite doua conditii:- titularul cererii sa fie creditor ndreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei si- debitorul mpotriva caruia este formulata cererea sa se afle n stare de insolventa prezumata (obisnuita).Asadar, nu orice creditor are posibilitatea de a solicita declansarea procedurii insolventei, ci doar creditorii ndreptatiti la aceasta.PLICUL NR 10 1.Autonomia dreptului comercial.Datorita specificului raporturilor comerciale a aparut nevoia unor reglementari ale acestora si implicit crearea unei subramuri a dreptului privat denumita Drept comercial. Aparitia dreptului comercial ca subramura a dreptului privat este legata de codificarea relatiilor comerciale, nsa, ncepnd cu prima jumatate a secolului al XX-lea, s-a pus n discutie autonomia dreptului comercial. Discutiile au aparut ca urmare a abrogarii Codurilor comerciale de catre unele state precum Italia, Elvetia, Olanda, Tarile scandinave etc. si a adoptarii de Coduri civile n care au fost cuprinse si o parte din relatiile specifice activitatii comerciale.In cele ce urmeaza vom prezenta, pe scurt, principalele argumente mpotriva si n favoarea autonomiei dreptului comercial.2.Judecatorul-sindic.Judecatorul sindic este judecatorul care pronun?a ?i judeca hotarrea de deschidere a procedurii de insolven?a.Atribu?iile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activita?ii administratorului judiciar ?i/sau al lichidatorului ?i la procesele ?i cererile de natura judiciara aferente procedurii insolven?ei.PLICUL NR 111.Corelatia dintre dreptul comercial si alte ramuri de drept.Corelatia dreptului comercial cu dreptul civilCorelatia dintre dreptul comercial si dreptul civil si are fundamentul n art. 3 Noul Cod Civil, care prevede ca dispozitiile acestuia se aplica si raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil. Cum, potrivit dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 71/2011, notiunea de profesionist include si categoriile de comerciant, ntreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice, nseamna ca prevederile noului cod civil se aplica si raporturilor dintre profesionistii care au calitatea de comerciant sau realizeaza o ntreprindere economica.Corelatia dreptului comercial cu dreptul procesual civilIn dreptul comercial sunt reglementate si norme cu caracter procesual civil (de solutionare a litigiilor comerciale), ca de exemplu: Legea societatilor comerciale, Legea registrului comertului, Legea cambiei si biletului la ordin, Legea cecului, Legea privind procedura insolventei etc. n consecinta, cererile si procesele n materie comerciala vor fi supuse normelor cuprinse n legile speciale comerciale, iar unde acestea nu prevad, se vor aplica normele Codului de procedura civila.Corelatia dreptului comercial cu dreptul administrativCorelatia dreptului comercial cu dreptul administrativ se fundamenteaza pe interventia statului n desfasurarea activitatii comerciale n vederea protejarii intereselor consumatorilor.Reglementari cu caracter administrativ ce au legatura cu operatiunile comerciale sunt cele referitoare la: camerele de comert si industrie - etc.Corelatia dreptului comercial cu dreptul fiscalActivitatea comerciala este prin natura ei o activitate lucrativa, producatoare de profit. Din aceasta cauza, exista o strnsa legatura ntre dreptul comercial sidreptul fiscal, deoarece activitatile producatoare de profit se afla sub incidenta reglementarilor n materie fiscala^.Corelatia dreptului comercial cu dreptul penalReglementarile comerciale cuprind si norme de drept penal care incrimineaza anumite infractiuni ce se savrsesc n legatura cu desfasurarea activitatilor comerciale. Exemple de norme penale cuprinse n reglementarile comerciale sunt cele cuprinse la art. 271-280 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale; cele de la art. 143-148 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.2.Administrarea si conducerea societatilor comerciale.Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cnd sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie. Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin trei administratori (art. 137). Potrivit dispozitiilor art. 143 din lege, consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Tot cu privire la societatea pe actiuni,dispozitiile art. 153 din Legea nr. 31/1990 prevad ca prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere.Din cuprinsul dispozitiilor legale de mai sus rezulta ca, indiferent de forma juridica, societatea comerciala este administrata de unul sau mai multi administratori, n cazul societatilor pe actiuni, daca sunt mai multi administratori ei se organizeaza si functioneaza ca un organ colectiv, denumit consiliu de administratie.Statutul juridic al administratorilorDatorita rolului pe care l au n societatea comerciala, Legea nr. 31/1990 instituie pentru administratori un regim juridic special. Regulile referitoare la statutul administratorului se refera la: calitatea de administrator; conditiile de numire n functie; desemnarea administratorului; durata functiei; publicitatea numirii administratorului; natura juridica a functiei de administrator, obligatiile si puterile administratorului; ncetarea functiei de administratorCalitatea de administratorCa regula, calitatea de administrator este exercitata de o persoana fizica. n forma actuala, Legea nr. 31/1990 [art. 153 alin. (2)] permite desemnarea n calitate de administrator a unei persoane juridice, dar numai n cazul societatii pe actiuni. Pentru situatia n care o persoana juridica este numita administrator, ea este obligata sa-si desemneze un reprezentant persoana fizica care va fi supus acelorasi conditii, obligatii si raspunderi civile si penale ca administratorul persoana fizica, care actioneaza n nume propriu, fara ca prin aceasta persoana juridica pe care o reprezinta sa fie exonerata de raspundere sau sa i se reduca raspunderea solidara.Obligatiile administratoruluiLegea nr. 31/1990 reglementeaza o serie de obligatii care revin administratorului societatii n exercitarea mandatului sau.Dintre principalele obligatii ale administratorului amintim :a) obligatia de a ndeplini formalitatile necesare constituirii societatii (art. 36);b) obligatia de a depune semnaturile la registrul comertului, n cazul cnd a fost desemnat reprezentant al societatii (art. 45);c) obligatia de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii [art. 30 alin. (2)];d) obligatia de a administra societatea, adica de a face toate operatiile cerute pentru ndeplinirea obiectului societatii (art. 70);e) obligatia de a urmari efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate (art. 73);f) obligatia de a tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere (art. 73);g) obligatia de a ntocmi situatia financiara anuala, precum si de a asigura respectarea legii la repartizarea profitului si plata dividendelor (art. 73);h) obligatia de a lua parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si organele de conducere similare acestora [art. 70 alin. (2)];i) obligatia de a duce la ndeplinire hotarrile adunarii generale a asociatilor (art. 73);j) obligatia de a ndeplini ndatoririle prevazute de actul constitutiv, precum si cele stabilite de lege (art. 73).ntruct sunt prevazute n mod expres de lege, acestea sunt cunoscute sub denumirea de obligatii legale ale administratorilor, nsa n actele constitutive ale societatii pot fi stabilite si alte obligatii ale administratorilor.Raspunderea administratorilorLegea nr. 31/1990 reglementeaza raspunderea administratorilor fata de societatea n care si exercita mandatul. Art. 72 din Legea nr. 31/1990 prevede, cu valoare de principiu, ca obligatiile si raspunderea administratorului sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele speciale referitoare la aceasta lege. Am mai facut precizarea ca natura juridica a raporturilor dintre administrator si societate este mixta, legala si contractuala. Tot astfel va fi si raspunderea administratorului n functie de izvorul obligatiilor ncalcate, respectiv o raspundere contractuala sau delictuala'.3.Calitatea de lichidator.Potrivit dispozitiilor art. 253 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati n conditiile legii. Statutul juridic al lichidatorului este reglementat prin O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor n insolventa.PLICUL NR 121.Operatiunile de banca si de schimb.Operatiuni de interpunere n schimbFizionomia specifica a cumpararii vnzarii comerciale, determinata obiectiv de continutul si scopul ei econimic, acela de veriga a lantului economic ntre producator si consumator va fi conturata de normele speciale, derogatorii fata de Codul civil, cuprinse n Codul comercial, art. 3-5 si 60-73.Astfel, conform dispozitiilor art. 3 pct. 1 si 2 C. com. sunt comerciale:,,Cumpararile de producte sau de marfuri spre a se vinde fie n natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus n lucru, ori numai spre a se nchiria; asemenea si cumpararea spre a se vinde, de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd n comert;Vnzarile de producte, vnzarile si nchirierile de marfuri n natura sau lucrate si vnzarile obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd n comert, cnd vor fi fost cumparate cu scop de revnzare sau nchiriere.2.Cesiunea partii de interes a asociatului.CESIUNEA PARTILOR SOCIALE INTRE ASOCIATICesiunea partilor sociale intre asociati presupune urmatoarele operatiuni :- aprobarea cesiunii in cadrul adunarii generale a asociatilor ;- incheierea unui contract de cesiune intre asociatul cedent si asociatul cesionar;- inscrierea cesiunii in registrul asociatilor societatii ;- inscrierea cesiunii in registrul comertului. CESIUNEA PARTILOR SOCIALE CATRE PERSOANE DIN AFARA SOCIETATIITransmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii ( SNC, SCS, SRL ), presupune doua etape : a. Cerere de depunere si mentionare acte (original) ;b. Actul modificator al actului constitutiv (hotararea adunarii generale a asociatilor/ decizia asociatului unic); pentru SNC si SCS, actul modificator se intocmeste in forma autentica (original);c. Daca este cazul, imputernicire speciala (in forma autentica), avocatiala sau delegatie pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale (original) ;d. Dovezile privind plata taxelor / tarifelor legale.- See more at: http://irinamoldovan.ro/cesiunea-partilor-sociale-intre-asociati-sau-catre-terti/#sthash.eiQzIhaf.dpuf3.Cererea debitorului in procedura insolventei.Competenta de solutionare a cererii formulate de catre debitor privind deschiderea procedurii insolventei revine judecatorului sindic, care n analiza cererii formulate trebuie sa verifice: i) daca debitorul se afla sau nu n stare de insolventa, dedusa din urmatoarele mprejurari: existenta uneia sau mai multor datorii certe, lichide si exigibile; inexistenta sau insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata acestora; trecerea unui termen de 30 zile de la mplinirea scadentei n care debitorul nu si-a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. n ipoteza n care cererea debitorului se fundamenteaza pe starea de insolventa iminenta, judecatorul sindic trebuie sa analizeze probele care demonstreaza faptul ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei; ii) existenta nscrisurilor pe care debitorul este obligat sa le ataseze cererii sale (art. 3, 27 si 28 din Legea nr. 85/2006).PLICUL NR 131.Persoana fizica autorizata. P.F.A.Cea mai usoara modalitate prin care un antreprenor si poate deschide o afacere este nfiintarea unei societati de tip PFA (persoana fizica autorizata), care se poate obtine n trei zile si pentru care este necesar un capital de doar 200 de lei. Totusi, un dezavantaj ar fi ca impozitul pe venit trebuie platit trimestrial, n patru rate egale. Sunt eligibile pentru nfiintarea PFA toate persoanele de peste 18 ani care nu au comis n trecut infractiuni financiare si care au pregatire profesionala n domeniul n care doresc sa se avizeze.De asemenea, persoanele care doresc sa nfiinteze PFA trebuie sa detina un sediu profesional si trebuie sa declare pe propria raspundere ca ndeplinesc conditiile de legale de functionare. Pentru stabilirea sediului profesional, trebuie sa se dovedeasca dreptul de folosinta al imobilului, prin acte precum certificatul de nchiriere sau contractul de vnzare-cumparare.Acte necesare PFAPrimul pas pentru nfiintarea PFA este verificarea numelui sub care veti dori sa activati si rezervarea lui n Registrul Comertului.Al doilea pas este depunerea cererii de nregistrare, la Registrul Comertului, si cererii de autorizatie de functionare, la tribunalul din judetul n care solicitatul si are sediul. Termenul de eliberare a certificatului de nregistrare, care contine un cod unic pentru fiecare solicitant, este de 3 zile lucratoare. La Registrul Comertului se vor plati si taxe aferente cererilor, n valoare de aproximativ 250 de lei. Pe lnga actele necesare PFA, pentru nregistrare si autorizare, solicitantul mai trebuie sa ataseze si anexe pentru sustinerea cererii:Copie dupa cartea de identitate sau pasaport Copie legalizata dupa un document care sa ateste drepturile de folosinta asupra sediului profesional, precum contract de nchiriere, comodat, certificat de mostenitor, contract de vnzare-cumparare etc.Declaratie pe propria raspundere care sa ateste ndeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii.Copii dupa documentele care atesta pregatirea profesionala si, daca este cazul, dupa experienta profesionala, precum diplome, certificate sau adeverinte prin care se dovedeste absolvirea unei institutii de nvatamnt, certificatul de calificare profesionala, certificatul de competenta profesionala, cartea de mestesugar, carnetul de munca al solicitantului etc.Daca actele depuse sunt incomplete, se acorda un termen de maximum 15 zile pentru completarea acestora.2.Constituirea societatii in comandita simpla. S.C.S.Societate n comandita simpla, forma de societate comerciala caracterizata prin existenta a doua categorii de asociati: asociatii comanditati si asociatii comanditari. Asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor ndrepta mai nti mpotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste n termen de cel mult 15 zile de la data punerii n ntrziere, se vor putea ndrepta mpotriva acestor asociati. Asociatii comanditari raspund numai pna la concurenta capitalului social subscris (art. 3 din Legea nr. 31/1990).SCS se constituie prin contract de societate, denumit act constitutiv, care se ncheie n forma autentica (art. 5 din Legea nr. 31/1990).Actul constitutiv al SCS va cuprinde: a) datele de identificare a asociatilor, inclusiv ale asociatilor comanditati; b) forma, denumirea si sediul social; c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, n numerar sau n natura, valoarea aportului n natura si modul evaluarii; e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite mpreuna sau separat; f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi; g) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica atunci cnd se nfiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru nfiintarea lor ulterioara, daca se are n vedere o atare nfiintare; h) durata societatii; i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.Firma unei SCS trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, cu mentiunea societate n comandita, scrisa n ntregime (art. 33 din Legea nr. 26/1990). Daca numele unei persoane straine de societate figureaza, cu consimtamntul sau, n firma unei SCS, aceasta devine raspunzatoare nelimitat si solidar de toate obligatiile societatii.3.Modalitatile de realizare a procedurii insolventei.procedura insolventei, ansamblu de reguli prin care se urmareste plata datoriilor debitorului aflat n stare de insolventa fata de creditorii sai. Modalitatile de realizare a p.i. prevazute de lege sunt: a) procedura reorganizarii judiciare;b) procedura falimentului;PLICUL NR 141.Notiunea si caracteristicile intreprinderilor. Definitia si caracteristicile intreprinderii Definitie:Intreprinderea reprezinta un sistem care, cu ajutorul mijloacelor fizice si umane,produce bunuri sau servicii destinate vanzarii; ea este organizata de catre un centru dedecizie,dispunand de o anumita autonomie.Caracteristicile intreprinderii:a). Intreprinderea este o unitate de productie (tehnico-productiva):b). Intreprinderea este o unitate organizatorico-administrativa deoarece:- are un colectiv unitar de management (conducere);- are un sediu si teritoriu precis stabilite;- functioneaza pe baza unor reglementari;- intra in relatii cu furnizoriisi cumparatorii, cu alte institutii si organisme.c). Intreprinderea este o unitate economica,deoarece:- are un program si o strategie bine determinate;- are o evidenta proprie;- urmareste cresterea eficientei economice;- asigura o modalitate de unire a resurselor materiale,tehnice,financiare pentru aobtine rezultate economice cat mai bune;- face varsaminte la bugetul de stat;- are relatii economice cu alte intreprinderi, cu statul si cu propriu sau personal.d). Intreprinderea este o entitate sociala:Ca entitate sociala intreprinderea trebuie sa aiba in vedere caracteristicile grupuluisocial,printre care cele mai importante sunt urmatoarele:- grupul social este constituit pentru realizarea unui obiectiv economic. 2. Functionarea S.R.L.O societate cu raspundere limitata (abreviata curent ca S.R.L. ori SRL) este o forma legala de companie, o anumita forma de persoana juridica, care are o raspundere limitata n fa?a legii ?i fa?a de proprietarii acesteia. Este o forma hibrida de business avnd caracteristici att ale unui parteneriat ct ?i ale unei corpora?ii, fiind mai flexibila dect alte forme de societa?i comerciale ?i mai adecvata pentru un proprietar unic sau pentru un numar mic de membri.3.Insolventa debitorului.Insolventa este starea debitorului care presupune lipsa ori insuficienta resurselor financiare necesare platii creantelor creditorilor. n concret, un debitor se afla n stare de insolventa daca nu dispune de sume de bani cu care sa-si plateasca datoriile. Pentru aplicarea procedurii insolventei, n reglementarea Legii nr. 85/2006 intereseaza lipsa fondurilor banesti, adica starea de insolventa, si nu dezechilibrul dintre activele si pasivele debitorului, insolvabilitatea.PLICUL NR 151.Contractele de raport asupra titlurilor de credit .Report asupra titlurilor de credit, fapta de comert obiectiva care consta n cumpararea pe bani gata a unor titluri de credit circulnd n comert si n revnzarea simultana cu termen si pe un pret determinat catre aceeasi persoana a unor titluri de aceeasi specie. Pentru validitatea contractului este necesara predarea reala a titlurilor date n report. Proprietatea lor se transfera la cumparator. Partile pot stipula ca primele, rambursurile si dobnzile ce se vor cuveni titlurilor n termenul reportului, sa ramna n profitul vnzatorului .Revnzarea titlurilor date n raport poate fi prelungita prin vointa partilor, pentru unul sau mai multe termene succesive .Daca la expirarea termenului reportului, partile lichideaza diferentele nspre a face separat platile lor si rennoiesc reportul asupra unor titluri ce difera prin cantitatea sau specia lor, sau pe un alt pret, atunci se considera ca partile au ncheiat un nou contract de report 2.Cenzorii S.R.L.Societatile cu raspundere limitata care au peste 15 asociati trebuie sa numeasca in mod obligatoriu cenzori. Va spunem astazi ce atributii au cenzorii, cum sunt numiti si de catre cine, dar si cum sunt remunerati.Potrivit art. 199 din Legea societatilor comerciale (Legea 31/1990), regimului juridic al cenzorilor intr-o societate comerciala cu raspundere limitata este reglementat prin aplicarea dispozitiile prevazute de numirea cenzorilor la societatile pe actiuni.De asemenea, cenzorii au rolul de a verifica reclamatiile facute de catre asociati, iar in situatia in care le gasesc intemeiate intocmesc un raport pe care il prezinta adunarii generale a asociatilor, mai precizeaza Solomon.Conform avocatului, concret, cenzorii trebuie sa verifice: gestiunea societatii comerciale, legalitatea intocmirii situatiilor financiare si concordanta acestora cu registrele societatii, modalitatea si legalitatea tinerii registrelor precum si evaluarea elementelor patrimoniale care trebuie efectuate conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.Asa cum precizam mai sus, in cazul societatilor comerciale cu raspundere limitata, daca numarul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.3.Notificarea deschiderii procedurii insolventei.Notificarea deschiderii procedurii insolventei, formalitate procedurala necesara a fi ndeplinita urmare a deschiderii procedurii insolventei, n scop de publicitate si opozabilitate. N. se efectueaza de catre administratorul judiciar si va fi comunicata, potrivit regulilor de drept comun n materie de comunicare a actelor procedurale (art. 86 si urm. C.proc.civ.), catre:i) creditorii mentionati n lista depusa de debitor. Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strainatate au reprezentanti n tara, n. va fi trimisa acestora din urma;ii) debitorului;iii) oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea mentiunii deschiderii procedurii. N. se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larga circulatie si n Buletinul procedurilor de insolventa (art. 61 din Legea nr. 85/2006).N. va cuprinde: a) termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora; b) termenul limita pentru nregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta nregistrata sa fie considerata valabila; c) termenul de verificare a creantelor, de ntocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 15 zile, n cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit. b); d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 30 de zile n cazul procedurii generale si, respectiv, 15 zile n cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit. c); e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii generale a creditorilor, care va avea loc n maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c) (art. 62 din Legea nr. 85/2006). V. administratorul judiciar, insolventa.PLICUL NR 161.Faptele de comert subiective.Faptele subiective de comert reprezinta acea categorie de fapte care, fiind savrsitede un comerciant capata calificarea de a fi comerciale. Deci, calitatea subiectului determina natura juridica a faptului savrsit.Prezumtia de comercialitateArticolul 4 Cod comercial dispune ca se socotesc, afara de acestea (adica de faptele deja analizate n articolul 3 Cod comercial), ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din nsusi actul.Prin acest articol, legiuitorul instituie o prezumtie relativa (juris tantum) decomercialitate cu privire la toate actele si operatiile unui comerciant, care poate fi nsa rasturnata (nlaturata), dovedindu-se contrariul, adica tocmai caracterul civil al faptului. Aceasta este posibila n doua situatii, care se constituie ca exceptii de la prezumtia de comercialitate.Pentru determinarea caracterului civil si nu comercial al unui fapt, legiuitorul maifoloseste un criteriu negativ, enumernd fapte ce nu pot fi comerciale. Astfel, potrivit articolului 5 Cod comercial Nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatiunea cumparatorului, ori a familiei sale; de asemenea, revnzarea acestor lucruri si nici vnzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dupa pamntul sau sau cel cultivat de dnsul.n primul rnd nu sunt fapte de comert acelea care vizeaza satisfacerea unorinterese (uzul sau consumatiunea) ale cumparatorului sau ale familiei sale (prininterpretarea extensiva vom ntelege ca aceeasi concluzie este valabila si pentru cumparatorulcomerciant).2.Contractul de societate la S.A.contractul de societate, Conditiile de fond ale contractului de societate. Conditiile de forma ale contractului de societate. Cuprinsul contractului de societate. Clauzele de identificare a partilor. Clauzele privind identificarea viitoarei societati comerciale. Clauzele privind caracteristicile societatii. Obiectul de activitate al societatii. Durata societatii. Capitalul social. Clauzele privind conducerea si administrarea societatii. Clauzele privind drepturile si obligatiile asociatilor. Clauzele privind sediile secundare ale societatii. Clauzele privind lichidarea si dizolvarea societatiiCa orice contract, contractul de societate trebuie sa ndeplineasca conditiile de fond si conditiile de forma prevazute pentru valabilitatea oricarei conventii. De asemenea, contractul de societate trebuie sa cuprinda elementele specifice: aporturile asociatilor, affectio societatis si mpartirea profitului.ntruct elementele specifice ale contractului de societate au fost analizate, urmeaza sa ne preocupam de conditiile de fond si de forma si de cuprinsul contractului de societate.3.Reguli speciale privind vanzarea bunurilor din averea debitorului.Pentru a putea proceda la lichidarea bunurilor din averea debitorului se impune luarea unor masuri:-stabilirea averii debitorului-intocmirea listei bunurilor din averea debitorului-inventarierea-conservarea bunurilor din averea debitorului.lichidarea bunurilor din averea debitorului aflat n procedura insolventei, ansamblu de operatiuni prin care, sub controlul jude-catorului-sindic, lichidatorul procedeaza la identificarea, inventarierea, evaluarea si vnzarea bunurilor din averea debitorului aflat n procedura insolventei. L.b. din a.d. va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, ntr-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.L. va ncepe ndata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii si depunerea raportului de evaluare.PLICUL NR 171.Unificarea internationala a dreptului comercial.Unificarea progresiva a dreptului (adoptarea normelor uniforme).Scopul urmarit prin aceasta lucrare consta n analiza teoriei generale si unificarii progresive a dreptului comertului international, privire generala asupra unificarii dreptului comertului international, subiectele dreptului comertului international (activitatea comerciala a persoanelor fizice si juridice straine si societatile europene), precum si teoria generala a contractelor comerciale internationale.Suportul teoretico - stiintific si metodologic al investigatiilor. Baza teoretica a tezei o constituie sursele de specialitate n domeniul dreptului comertului international, al dreptului international privat, precum si cele care tin de domeniul unificarii comertului international: monografii si lucrari apartinnd savantilor si specialistilor n domeniu, comentarii ale legislatiei n vigoare, publicatii din mass-media, precum si surse Internet. Cea mai mare parte a lucrarilor utilizate n studierea comertului international o constituie articolele din publicatiile periodice si literatura disponibila n Internet.La elaborarea tezei au fost utilizate diverse metode de cunoastere, cum ar fi: metoda formal juridica, analiza, sinteza, logica si analiza comparata. Metodele general-stiintifice de abordare logica si de sistema, precum si metoda istorico-juridica au permis evidentierea principalelor tendinte si legitati ale obiectului de studiu. Metoda comparativa a fost utilizata pentru a contrapune diferite abordari ale problemelor analizate si a permis identificarea similitudinilor si diferentelor.2.Formele de S.C. si clasificarea lor.Legea 31/1990 stabileste in Art. 2 ca SC se pot constitui in una din urmatoarele forme:-Societate in nume colectiv (SNC): este acea societate ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.-Societate in comandita simpla (SCS): ale carei obligatii sociale sunt garantate tot cu patrimoniul societatii, raspunderea asociatilor fiind diferita in functie de calitatea acestora, astfel asociatii comanditati vor raspunde solidar si nelimitat iar cei comanditari vor raspunde numai in functie de aportul lor.-Societati pe actiuni (SA): obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii , actionarii raspunznd in limita aporturilor proprii.-Societati in comandita pe actiuni (SCA): similara SCS deosebirea fiind faptul ca fractiunile de capital ale asociatilor acesteia sunt actiuni si nu parti de interes.-Societate cu raspundere limitata (SRL): ale carei obligatiuni sunt garantate cu patrimoniul societatii asociatii raspunznd numai in limita aportului propriu.3.Insolventa vadita si insolventa iminenta a debitorului.Insolventa, starea patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile. I. este prezumata ca fiind vadita atunci cnd debitorul, dupa 90 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; prezumtia este relativa. I. este iminenta atunci cnd se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei (art. 3 din Legea nr. 85/2006). n cazul unei institutii de credit, i. reprezinta acea stare a institutiei de credit aflate n una dintre urmatoarele situatii:i) incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;ii) scaderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a institutiei de credit;iii) retragerea autorizatiei de functionare a institutiei de credit, n conformitate cu prevederile legale, ca urmare a imposibilitatii de redresare financiara a unei institutii de credit (art. 2 din O.G. nr. 10/2004).PLICUL NR 181.Camerele de comert si industrie.Camera de Comer? ?i Industrie a Romniei este unul dintre cele mai importante foruri de reprezentare a oamenilor de afaceri romni din ultimii 150 de ani. Exponenta a economiei libere de pia?a, Camera de Comer? ?i Industrie a Romniei a contribuit activ la dezvoltarea mediului de afaceri ?i, implicit, a Romniei.Sistemul Cameral din Romnia este reglementat prin Legea nr. 335 din 2007 privind Camerele de Comer? din Romnia, completata prin Legea nr. 39/2011. Organizarea actuala se aseamana cu sistemul legii din 1925, cnd a existat cte o Camera de Comer? n fiecare re?edin?a de jude?, iar acestea erau grupate n jurul Camerei de Comer? ?i Industrie a Romniei. Astfel, Sistemul Cameral din Romnia reprezinta re?eaua asociativa a mediului de afaceri cu cea mai extinsa reprezentare la nivel na?ional ?i este singura organiza?ie prezenta n fiecare jude? al ?arii2.Controlul gestiunii societatii.Buna functionare a unei societati comerciale impune necesitatea asigurarii unui control asupra actelor si operatiunilor realizate de organele de administrare si conducere a societatii.Controlul asupra gestiunii societatii se realizeaza n mod diferit. n societatile pe actiuni,(S.A.) n comandita pe actiuni (S.C.A)si cu raspundere limitata(S.R.L.), datorita complexitatii activitatii lor, controlul gestiunii se realizeaza de organe specializate, care sunt cenzorii societatii si auditorul financiar. n societatile n nume colectiv(S.N.C.) si n comandita simpla(S.C.S.), controlul geiunii se realizeaza de catre asociati.3.Adunarea creditorilor.In cadrul procedurii insolventei, adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel, iar secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile prevazute expres de lege si ori de cate ori este necesar.De asemenea, adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor care detin creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei. In cazul unei deliberari privind chestiuni care nu sunt cuprinse in convocare, aceasta va fi nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.Creditorii pot fi reprezentati in adunare prin imputerniciti cu procura speciala autentica, iar creditorii bugetari si celelalte persoane juridice pot fi reprezentati cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.Creditorii vor putea vota si prin corespondenta, daca legea nu interzice in mod expres. Scrisoarea prin care se exprima votul, semnata de creditor, sau inscrisul in format electronic, caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat valabil, poate fi comunicata prin orice mijloace si inregistrata la administratorul judiciar/lichidator, cu cel putin 5 zile inainte de data fixata pentru exprimarea votului. Semnatura respectiva poate fi legalizata de notarul public ori certificata si atestata de catre un avocat.Sedintele si hotararile adunariiLa sedintele adunarii creditorilor vor putea participa 2 delegati ai salariatilor debitorului, votand pentru creantele reprezentand salariile si alte drepturi banesti.Deliberarile si hotararile adunarii creditorilor vor fi cuprinse intr-un proces-verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, in termen de doua zile lucratoare de la data adunarii creditorilor.Hotararea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor.PLICUL NR 191.Operatiunile din domeniul agriculturii.In ultima perioada tot mai multe societati isi desfasoara activitatea in domeniul agricol. La reflectarea in contabilitate sunt utilizate aceleasi reglementari contabile aplicabile agentilor economici, aprobate prin OMFP nr. 1752/2005 privind Reglementari contabile conforme cu directivele europene. Operatiunile specifice sectorului agrar, presupune apelarea la rationamente profesionale, de asa natura, astfel incat reflectarea in contabilitate sa se faca conform continutului economic al tranzactiilor efectuate si sa nu se incalce prevederile reglementarilor contabile, general aplicabile . In continuare prezentam scurte monografii contabile specifice operatiunilor din domeniul agricol, cum ar fi:a). Reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind intrarea de animale:+ Se achizitioneaza animale in viu pentru productie si reproductie,b). Reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind iesirea de animale2.Dizolvarea societatii in comandita simpla.Societate n comandita simpla, forma de societate comerciala caracterizata prin existenta a doua categorii de asociati: asociatii comanditati si asociatii comanditari. Asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.Dizolvarea unei societati in comandita simpla (S.C.S.)S.C.S. se dizolva prin: - trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; - imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea acesteia; - declararea nulitatii societatii; - hotararea tribunalului la cererea oricarui asociat pentru motive temeinice; - falimentul societatii; - in caz de deces al unuia dintre asociatii comanditati, in afara de cazul cand mostenitorii sai nu prefera sa ramana in societate in aceasta calitate.; S.C.S. nu se dizolva in momentul in care actul constitutiv este clauza de continuare cu mostenitorii sau asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.3.Administratorul special in procedura insolventei.Administrator special n procedura insolventei, reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, mputernicit sa efectueze n numele si pe contul acestuia actele de administrare necesare n perioadele de procedura cnd debitorului i se permite sa si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele n procedura pe perioada n care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidator pentru desemnarea a.s., n termen de maximum 10 zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea.ADMINISTRATORUL SPECIAL, este un alt participant la procedura insolventei, instituit de legiuitor n scopul ocrotirii intereselor actionarilor/asociatilor debitorului - persoana juridica.PLICUL NR 201.Contractul de mandat.Contract de mandat, contract n baza caruia o persoana numita mandatar se obliga sa ndeplineasca un act ori sa efectueze o activitate pe seama unei alte persoane de la care a primit nsarcinarea, numita mandant. Mandatul poate fi special, pentru un anumit act sau o anumita categorie de acte, ori general, cnd se refera la toate actele folositoare mandantului. Daca este conceput n termeni generali, mandatul este valabil numai pentru actele de administrare. Actele de nstrainare, de ipotecare, precum si orice alte acte care depasesc administrarea obisnuita, implica un mandat special. Mandatul mai poate fi expres sau tacit. n unele cazuri, pentru a se putea face dovada continutului si a limitelor mputernicirii, este necesara ntocmirea unui nscris (procura), care va fi autentica daca nsusi actul pe care mandatarul urmeaza sa-1 ndeplineasca implica forma autentica. Mandatarul este obligat sa execute mandatul n limitele si pe toata perioada nsarcinarii sale, fiind raspunzatoare nu numai pentru doi, ci chiar pentru culpa savrsita n executarea mandatului. Contractul de mandat este gratuit ori cu plata; n primul caz, raspunderea mandatarului pentru culpa se aplica cu mai putina rigurozitate. La rndul sau, mandantul este tinut de obligatiile asumate de mandatar n limitele mputernicirii date si chiar prin depasirea acestora, dar n aCest din urma caz, numai daca a ratificat, tacit sau expres, obligatiile respective. Mandantul trebuie sa restituie mandatarului cheltuielile facute pentru ndeplinirea mandatului, sa-i plateasca onorariul, daca este cazul, si sa-i achite despagubiri pentru daunele suferite, daca nu i se poate imputa nici o culpa n executarea nsarcinarii date.2. Dizolvarea societatii in comandita simpla. Bis nr 18 sub 23.Atributiile administratorului judiciar.Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit legii. Inainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale. Este interzis administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, in mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.Principalele atributii ale administratorului judiciar sunt: a. examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;b. examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;c. intocmirea de acte de procedura, in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor;d. elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului prevazut la lit. a);e. supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;f. conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, in acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;g. convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;h. introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;i. sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;j. mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;