Actiunea civila- instrument prrin intermediul caruia se atragenrsspunderea civila delictuala prin care acesta a produs un prejudiciu material .RIL- pentru o infeactiune de condecere fara permis si se produce un prejudiciu, nu se poste cere daca obiectul constituie infractiune de conducere sub stare de ebretate, intrucat este stare de pericolRil2- se prev ca la anumite infractiune cu efecte complexe, este posibila act civila . se poste cere si repararea masinii.Conditii:a. Infractiune prin care se produce prejudiciu b. Legatura de cauzalitate intre prejudiciu si infractiune. Culpa comuna- inclusiv si a pers vatamate ex statia romana, pluralitate de cauze conduc la prejudiciu.c. Cert- cond. Sa fie cuantificabil , cele incerte pot fi cuantificate inse nu se pot repara in procesul penal.d. Prejudiciul sa nu fi fost reparat.e. Manifestarea de a fi partef. Din N.C.P prin care nu se aduce lezare termenului. Se poate intampla intrun dosar si cateva dosare sa aiba ca obiect doar latura civila. Daca se ajunge la concluzia ca solu lat civila impieteaza solutionarea in penal si se incalca termenul, atunci nu am actiune civila, judectorul poate sa tina in dosar doar latura penala.Disjungere - separare ce intervine cand intrun proces sunt si clauza penale si civile danduse solutia de a disjunge civilul de penal si apoi se solutioneaza lat civila. Ncp dispunde ca nu o solutioneaza si o trimite la o instanta civila iar separat se merge pe rezolvarea lat penale.Subiectii actiunii penale : suspect si persoana vatamata- act civ are ca ob tragera la raspundere a suspectului.Obiectul repararea prejudiciului. De acum sunte doar 3 parti , nu mai avem parte civilainculpat,vatamat si parte responsabila civilmente. Se poate face prin natura( se prefera) daca nu se poate se poate admite pe echivalent banesc, cat si atunci cand persoana nu doreste sa fie prejudiciata in natura.Reparatia in natura -3 submodalitati 1. Restituirea lucrului- se dispune de catre procuror sau judecator de dr si libertati in cursul camerei preliminare, judecat de cam prel poate sa restituie, iar in faza de judecata de catre instanta. Este o restituire vremelnica- prejudiciul se repara dosr dupa ce este hot definitiva. Solutia apartine tot judecatorului2.Restabilirea anterioara- se face de catre instanta de judecat in cursul fazei de judecata cand aceasta a fost facuta din actiune art 256- ex se incalca norme si o persoana construieste ilegal, se incepe urmarirea penala a antreprenorului3. Restabilirea unui inscris- prin falsificarea lor se produc prejudicii. Procurorul sesiseaza judecat de camera preliminara, acesta desfiinteaza inscrisul si solutioneaza act civ.Prejudiciu se repara fie dintro suma globala fie prestatii periodice ncp . Prejudiciul neptrimonial poate fi prej de agrement(pretul durerii) -scderea posibiliti de viata fam sau sociala-trb sa imi vad de ingrijiri ptr ca nu !!Te poti include ca prte civila pana la cercetarile judecatoresti prin cerere expresa sau prin repr legalProcurorul are dreptul de a repr interesele soc si oblig, daca sub pasiv nu are cap de ex, proc intervine din oficiu si il reprezintain ncp masura in care nu este reprrzentat legal intervine minorul ex. D . Succesori pers vatamate const parte civila, daca p civ decedeaza, vin in proc penal in masura in care isi manifesta in termen de 2 luni consimntamantul. Subiectii pasivi inculpat, parte vatamanta civilmente !!! Ncp nu mai reglm ce se intampla daca moare inculpatul. Daca pers moare in cursul urm penale aceasta se stinge si se dispune clasare iar actiunea civila nu este solutionata astfel succesorii pot trrasi la raspdubdere indappsa doar pe cale civila. Actiunea civila poae fi citita si dupa cursurile vechiIntre act civila si penala se sfla un raport daca instanta penala gaseste un prejudiciu si cea mcigilsmpoate . O culpa care in penal nu antreneaza rasp penala in civil poate sa apara ca si cauza.In ipoteza in care act se sol concomitent la instante dif, se va aplica cu prioritate penalul, tinand un pic civilul cel mult 1an ncpAlin 5 art22!! Judecat +art78+81Art 6 termen rezonabil si optim conv europ a dr omuluiposibilitatea de a anticipa durata si de a il sanctiona pe cel care nu onrespecta +art 258Indepedenta magistratului si independenta institutiei. Mudecat le poate recomanda mediereaArt 22- roll activ al judecat.Actiunea civila-art 29Nu exista actiune civila prescriptibila, exista drepturi subiective prescriptibile. Ea este personificata de dreptul pe care il duce. Act civ. Mai este folosit cu un sinonim cu care nu se compatibilizeaza complet mai exact sinonim al cererii de chemare in judecata, intro acceptiune derivata se poate insa act civila inglobeaza toate fazele: intampinare, cale de atac etc. Def prin parti ( intre care se leaga rap juridic, creditor si debitor, in functie de stadiul procesului se numesc altfel) , prin obiectul( drepturi sub ce se cere cu precizarea ca )si cauza( si scopul celui ce o instituie)Cond de exercitare a actiunii civilea. Capacitatea procesuala aptitudine abstracta si gen de a dobandi si a exercita dr si oblig pein incheierea de acte personale ( cap de folosinta art 56 si de exercitiu art 57)b. c. Jus

Seminar 2

Curs 3Competenta se stabileste si in finctie de locul unde acesta se afla. Ex: unde se arunca slepul( la nave) acolo este. Competenta materiala se inpleteste cu comp teritoriala.Forme subsidiareA. Competenta personala prin intermediul careia cauze sunt repartizate avand in vedere calitatea faptuitorului( sau calitatea pers vatamate ). Are imp calitatea pe care o are faptuitorul la momentul savarsirii infractiunii. Are imp caligatea pers vatamate in stabilirea competentei pers intro sg ipoteza: atunci cand pers vatamata este un minor isr cauza va gi instrumentatanin prima instanta de tribunall specializat ptr minorin si fam brasov. In legatura cu calitatea gaptuitorului se pot intampla urmstoarele 2 ipoteze :

a. Faptuotorul isi pierde calitatea dupa mom savarsirii infract. in aceasta impoteza se schimba si normele de competenta cu urmatoarele 2 exceptii ( 1. fapta are legatura cu atrib de serv ale faptuitorului, 2. Sa dat citire actului de sesizare de judecata-daca sa desfasurat urm penala si a fost trimis la buc in calitate de avocat.)

b. Dobandirea unei anumite calitati- nu are nicio relevantancu privire la cmpetenta personala, instanta initial sesizata ramanencompetenta da judece respectiva cauza chiar daca faptuitorl dobandeste o anumita calitate cu exceptia vreuneia dintre calitatiile cara atrag competenta instantei supreme. Incalcarea normelor dpampers atrage nulitate absoluta. Aceasta intervine pe tot parcursul procesului penal, putand fi invocata la cerere sau din oficiu.B. Competenta specialaCauzele sunt repartizate anumitor organe juridice specializate, in functie de natura infractiunii dau calitatea persoanei. Represinta o imbinare intre competenta pers cu cea materiala. Ex de org specializate : 1. Diicot. 2. Dna 3.tribunalul constanta ptr naval 4.tribunalul bv ptr minori si fam. Se ap lica anctiunea incidenta fiind nulitate absoluta. Nu exista reglementata in mod expres aceasta danctiune in cpp dar aceasta concluzie se desprinde ca ur are a imbinarii celor 2 forme de competenta mentionate anterior.C. Competenta exceptionala nu se regaseste in legislatia actuala. Ratiunea interzicerii acestor inst exceptioanale este repr de posibiliatea ridicata a aparitiei erorilor judiciare grave. Instantele exceptioanale sunt det de imprejurari exceptioanale, de cele mai multe ori istorica , insa poate fi si u. Eveniment social, cataclism.Sectiunea 2- competenta instantelor de judecata1. Competenta judecatoriei .a. Comp functionala in 2 mari competente- judeca numai n prima instanta ; judecat sol si alte cauze expres prevazute in lege de ex: judecat solutioneaza cererile de eliberare conditionata.b. Competenta materiala este det in mod abstract (nedeterminata) sau nu este det riguros; judecat judeca orice actiune cu exceptia celor date in comp altor instante.c. Competenta persoanala nu intalnim aceasta forma la nivelul judecatoriilord. Competenta speciala ideme. Competenta teritoriala cel putin 2 judecatorii, circumscriptie teritoriala este pleonasm, acestea se stabilesc de catre guvern la supravegherea csm2. Competente tribunalluia. Functionala judecain prima instanta ;solutioneaza alte cauze expres prevazuten in lege ; solutioneaza conflictele de competenta intervenite intre judecatoriile intervenite in circumscriptia sa precum si contestatiile formulate impotriva hot judecatori in cazuri expresn prevazute in lege. Daca am 2 judecat care isi aroga competenta, avem un conflict de competentance va fi rezolvat de catre instanta ierarhic superioara. Solutioneaza contestatii, judecat nu.b. Competenta materiala det in mod concret, astfelmtrib judeca in prima instanat p serie de infracini expres prevazute in lege de ex( distrugerea calificata, infractiuni savarsite cu intentie depasita care au ca rezultat moartea victimei) . Infractinile ptr care urmarirea penala se org de dna sau diicot.c. Competenta personala nu existad. Competenta speciala o intl dosr in cazut tribnptr monori bv respectiv constanta si alati ptr infeactiuni navalee. Competenta teritoriala cate 1 tribunal in fiecare judet3. Competenta curtii de apela. Competenta functionala judeca in prima instanta; judeca in apel ; solutioneaza conflictelemde competenta intre instantelemdin circumscriptia sa , altele decatnjudecat aflate in circumscrptianaceluiasi tribunal precum simconteststiile formulate impotriva hot pronuntate de tribunale. ; solutioneaza alte cauze anume prevazute in lege( cererile de cooperare jurisice internationala in materie penala, cererile de stramutare n cazuri expres prevazute de lege.; ) pr masura ce urcam se pot gasi mai mlte cazuri. Ireverentios aceasta cale de atac este solutionata de instanta ierarhic superioara. Cererile de stramutare se sol de c apel.b. Competenta materiala & comp personala se imbina , deoarece in prima instanta c de apel , judeca infractiuni fie avand in vedere natura faptei die avand in vedere calitatea pers dupancum urmeaza : 1. Infractini contra sigurantei nationale 2. I contra umanitatii. 3.i savarsite de judecat de la judecat,tribunale si curti de apel precum si de catre procurori de pe langa aceste 4.infrsctiuninsavarsite de avocti, notari,auditori publici, externi,executori judecat 5. De sefi cultelor religioase org potrivit legii 6. De catte mag asistenti de la iccj 7. De chestori, av pop, etc 8.c. Competenta speciala nu exista, 15 curti de apel in care se gasesc 2 sau mai mlte judete

Seminar 4 Judecatoria competentan functioanla in prima instanta ; exceptionala : Materiala toate infractiunile inafara de cele data in fab altor instante ; teritotriala are iar in buc 6Personala nu are si nici exceptionalaTribunalul comp ginctionala in prima instanta;Galati pana la km 1065- daca se savarseste o infractiuniCt peste si pe mare. Insa sa infiintat complete si nu sunt sectii speciale.Tribunalul de la bv ptr minori si fam ( judeca dosr infactiunile bv) este Ia instanta speciale , fiind separat in timpCurtea de apel- judeca in prima instanta cat si apelurile de la prima instanta de catre tribunal si judecat.Hotarari preliminare un fel de ril, atunci cand se cere iccj sa se pronunte cu privire la un anmitmlucruIccj judeca in prima instanta, judeca in apel, judeca recursurile in casatie si recursurile in interesul legii( competente functionala exclusiva), solutioneaza conflictele de competenta atunci cand este instanta superioara comuna, solutioneaza cazurile in care cursul justitiei este intrerupt, solutioneazs cererile de stramutare( este impartita cu curtile de apel) solutioneaza contestatiile impotriva hot pronuntate de curtiile de apel in cond legii, sol alte cauze anume prevazute de lege.Desemnarea unei alte instante prin rechizitoriu sau promuntsrea unei hot ptr dezlegarea unei probl penale de drept ex: in perioada actuala cu legea penala mai favorabila. In prima instanta iccj judeca infractiuni savarsite de pers care au anumite calitati: membru al guvernului, parlamentului national si european , judecat curtii const , membrii csm, judecat iccj, procurorii de la parchetul de la iccj, presedintele rom.( chiar e pres rom?).Probleme de competenta in materia penalaPrologarea de competenta def: prelungirea competentei normale a instantei de judecata asupra unor cauze pe care in mod normal acea instanta nu este competenta sa le solutioneze. Deasemenea prolog de comp mai poate insemna si extinderea competentei unui anumit complet de judecata asupra unor alte cauze in cadrul aceeleasi instante.3 ipoteze de prologare1. Reunirea cauzelor este de 2 feluri : cauze se reunesc datorita legaturii mai stanse sau mai putin stranse.a. Reunire obligatorie mai mult stransa. Se va dispune in urmatoarele 3 ipoteze: In cazul infactiunii continuate ; in cazul concursului formal(ideal) de infractiuni; in orice alte cazuri cand 2 sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune.( infractiune complexa, infractiune de obicei??)b. Reunire facultativa- mai putin stransa. Se reunesc fac in urmatoarele 3 ipoteze : Cand 2 sau mai multe infeactini au fost savarsite de aceeiasi pers ( concursul de infractiuni) Cand la savarsirea unei infeactiuni au participat 2 sau mai multe pers(participatie penala ) Cand intre 2 au mai multe infractiunin exista si legatura si reunirea cauzelor se impune ptr buna infaptuire a justitiei.Clauzele se pot reuni in prima instanta cat si la instanta de apel daca se gasesc inaceelasi stadiu de judecata. Reunirea presupune urmatoarele reguli: In cazulmincare competents spartine unor instante de grad diferit , competenta revine celei superiosre grad. In cazul in care fompetenta apartine unor instante de aceelasi grad competenta de a judeca, cauzele reunite apartine insantei mai intai sesizate. Daca una dintre instante este militaramiar cealalts civila , competenta apartine instantei civile Daca instanta militara este superioara ingrad instantei civile , comp revine instantei civile egala in grad cu instanta militara.Reunirea cauzelor se hot de instanta caruia ii revine competenta de judecata in urma prologarii conform celor 4 ipoteze mai sus mentionate. Reunirea cauzelor se dispune orin incheiere care poate fi atacata odata cu fondul cauzei.Disjungerea se poate dispune cu privire la uniin dintre inculpati sau cu privire la unele dintre infractiuni ptr motive temeinice indiferent daca reunirea cauzelor a fost obligatorie dau facultativa. Disjungerea se face de catre instanta prin incheiere, din oficiu, la cererea procurorului , a partilor sau a subiectilor procesuali principali.2. Schimbarea incadrarii juridice/ schimbarea calificarii faptei- schombarea incadrarii juridice este o operstiune care apartine orgsnelor jurisiciare in vreme ce schmbarea calificarii fspteimse dispune de catre puterea legiuitoare. Instanta sesizata cu judecarea unei infractiuninramane competenta a o judeca chiar daca dupa schimbarea incadrarii juridice infractiunea este de competenta instantei inferioare.3. Chestiuniile prealabile se judeca de instanta penala potrivit regulilor si mijloacelor de proba privitoare la materia careia ii apartine acea chestiune. Hotararile definitive ale altor instante decat cele penale asuprs inei chestiunimprealabile in proc.pen. Au autoritate de lucru judecatanin gata instantei pen. Cu exceptia imprejurarilor care privesc existenta infractiuni.Declinarea de competenta SeminarChestiune preliminara invoc sa se faca altcevaChestiune prejudiciala -Se rejudeca cva inainteCursDesembarea unui alte instante in privita rechizioriului=Modalitatea legala prin care se schimba instanta competenta , a fi sesizatanprin rechizitoriucu judecarea cauzei.Temeiurile in baza carora se formuleaza acessta cerere sunt similare stramutarii. Titularul cererii este procurorul caee efectueaza urmsrirea penala fie supravegheaza activitatea de cercetare a politie judiciare. Instantele competente sa solutioneze cereea similare stramutariiDiferente fata de stramutare1. Solutionarea cererii se face intrun termen de 15 zile de la inregistrarea cererii fata de 302. Procurorul este titular exclusiv cererii3. Solutionarea se face I sedinta nepublica4. Solutionarea se face prin incheiere

Probatiunea in materie penala1. Probele not.importanta.Def : probele sunt elemente de gapt care servesc la constatarea existentei sau inexistenti unei infractiuni, la identificarea gaptuitorului si la cunoasterea imprejurarilor. Care a fost savarsita apta, in vederea afalrii adevarului ptr justa solutionare a cauzei. Probele sunt informatii.ClasificareDupa natura lor Probe in aparare Probe in acuzareDupa izvoarele lor Probe mediate Probe immediateDupa legatura cu obiectul cauzei Probe directe Probe indirecte

Obiectul probatiuniiDef ansamblul faptelor sau imprjuratilor de gapt care trbuie dovedite n vederes solutionarii cauzei penale.obiectul probabyinii include gaptele si imprejurarile din care rezulta 1.existenta infractiunii 2. Existenta vinvatiei faptuitorului 3. Existenta raspunderii civile delictuale 4.faptele si imprejuratile de fapt de care depinde aplicarea legii 5. Orice alt fpt sau imprejurare necesar ptr justa solutionare a cauzei.A. Faptele si mprejuratile care tebuiesc dovedite. a.fapte si imprejursrinvcsre vizeaza solutionsres gondlji cauzei ( imprejurarea lovirii victimei de catre inciulpat ) b. Fapte si imprejursrincarenvizeaza normala desfssurare a procesulu penal (boala grava a inculpstului care determina posibilitatea suspendarii proc penal.)B. Fapte si imprjursri care nu trebuie dovedite ( dipensa de proba )- 1. Faptele evidente 2. Faptele notorii 3. Prezumtiile legale absolute 4. Faptele necontestata C. Alte fapte si iorejurari care pot forma obiectul probtiunii. 1. Fapte similare (modus operandi) 2. Fapte auxiliare 3. Fapte negative determinate ( alibi).D. Faptele si imprejurstile care nu pot forma obiectl probatiunii. 1. Limitari legale ( convorbirea dintre avocat si persana caeia ii da asistenta nuridica dau pemcare o repr nu poate fi inregistrata; daca totusi a fost nregistrata ea nu poate fi folofista in procesl penal decat in masura in care din continutul,convorbirii rezults informatii cu privire de savarsire a unorminfesctiuni de catre avoat a nor infractiuni grave. 2.limitari derivate di. Conceptis despre lume si viata limitari de ordin moral , limitari de ordin cognitiv 3.fapte negative nedeterminate ele nu pot fi probate, deaceea nu pot face parte.E. Cerintele prbelor ptr a putea fi adm inteo cauza penala, probele trb sa indeplineasca urmatoarelem3cerinte saunconditii :1. Proba trb a gie admisibila proba va fi respinsa ca inadmisibila daca este contrara legii sau daca cererea de probatiunea fost facuta de ompers neindreptatita.2. Pertinenta 3.concludenta 4.posibil de obtinut 5.proba sa fie utila.Administrarea probelor. activitatea procesuala prin care in conditile legii, organele judiciare din oficiu sau la cererea pers interesate strang elementele de fapt cu valoare informativa necesare solutionarii cauzei.Sarcina probatiunii ( onas probandi) obligatia de a administra probe. In ceea ce priveste exercitarea actiunii penale sarcina probatiunii apartine : a. In cursul fazei de urmarire penala -procurorului si organelor de cercetare penala b. In cursul fazei de judecata - proc si in subsidiar instantei de judecata, atunci cand aceasta considera necesara proba ptr formarea convingerii.Cel care acuza este cel care trb sa probeze. acuzarea o face statul in urma plangerii, sedizare din oficiu . In latura civila (exercitarea act civile ) arina pribeiaprtine :a. Parti civile in pricipal siProcurorului cand actiunea civila este oficiala di reprezentantul real nu exercita actiunea. In cursul fazei de urmarire penala b. Parti civile sau procurorului sau instantei de judecataIn cursul urmaririi penale lrganele de urmatile penala (oup) adm pribe atat in favoare cat si I. Defavoarea spp ( subiect,parti) . In cursul judecatii instanta administreaza probele la cererea procurorului , a partilor , a persoanei vatamate sau din oficiu. Sarcina probatiunii nu se confunda cu propunerea de probe cererea de probe se admite sau se respinge prin ordonanta sau incheiere intotdeauna motivate.

Cererea de probe va fi respinsa in urmatoarele ipoteze:1. Proba nu este relevanta- nu este pertinenta si concludenta2. Proba nu este utila- este relevanta , are potential probator dar nu imi trebuie3. Proba nu este necesara intrucat faptul dau imprejurarea de fapt este notorie 4. Proba este imposibil de obtinut- ex: moare martorul inainte de a ajunge la declaratii.5. Cererea a fost formulata de catre o pers neindreptatita priba este inadmisibila6. Proba este contrara legii deasemenes proba este inadmisibilaPrincipiul loialitatii prin consacrarea lui se inteleg urmatoareleminterdictii :1. In administrarea probelor este interzisa utilizarea violentei, a amenintarilor , a altor mijloace de constrangere, promisiuni sau indemnuri2. Nu pot fi utilizate in adm probelor metode sau tehnici de utilizare care afecteaza capacitatea persoanei de a isi aminti sau de a relata liber. 3. Este interzisa administrarea probelor prin utilizarea unor acte de provocare prin care o persoana este determinata sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei infractiuni.4. Este interzis sa provoci daca prin provocare determinin pers sa comita o infract.Excluderea probelor o sanctiune proceduralamcsre intervine atunci cand estenincalcatnprincipiul legalitatii si principiul loialitatii in adm probelor. Probele vor fi excluse din dosarul penal in urmatoarele 2 ipoteze:1. Probele obtinute prin tortura precum si probele derivate din acestea 2. Probele obtinute in mod nelegal sunt nelegal obtinute cand :a. Se incalca principiul loialitatii b. Cand se constata nulitatea actului prin care sa dispus sau a ost autorizata administrarea probei c. Nuitatea actului prin care a fost administrata proba d. Adminsitrarea probei in orice alte conditii de nelegalitate ( alte ipoteze decat primele )respectiv probele derivate din acestea- Incalcarea legii ptr a determina sanctiunea excluderii trb sa fie semnificativa si sa conduca la cauzarea unor vatamari procesuale. Probe derivate reprezinta o consecinta a teoriei fructelor pomului otravit- fructele reprezinta elemente bune dar provin dintro sursa care nu este legala, excluderea probelor derivate cu indeplinjrea rnamatowtelor cnd :1. Probele derivate au fost obtinute direct din probe nelegale2. Probele derivatte mu puteau fi obtinute in alte mod3. Pribele derirvate din pbtinerea lormprin tortura vor fi excluse intotdeauna indiferent de consistenta legaturii cu proba nelegala sau de posibiliatetea obtinerii ori nu in alt mod, indiferent Aprecirea probelor in aprecierea pribelor este aplicabil principiul liberei aprecieri a probelor : organele judiciare au libertatea de a aprecia probele din dosar in mod liberfara constragneri legale. Probele nu au o valoare probatorie preferentiala Instanta de judecata nu poate sa isi fundamenteze solutia de condamnare , renuntare la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei doar pe probe furnizate de investigatori sub acoperire ori martori protejati.Aprecierea probelor se prezinta ca un proces de evaluare a ansamblului probatorcare are loc :a. Pe parcursul procesului penal oridecate ori organele judiciare dispun anumite masuri (arestare preventiva) sau procedee probatorii(perchezitie informatica), numai in baza aprecierii probelor existente.b. La finalizarea procesului penal prin aprecierea globala a tuturor probelor necesara solutionarii cauzei de catre instanta de judecata