Cursuri Drept Procesual Penal

8/3/2019 Cursuri Drept Procesual Penal

1/40

C 1

Notiuni generale privindDreptul Penal si Dreptul Procesual Penal

1. Justitia penala.Pentru o aparare eficienta a valorilor fundamentale ale omului este necesar ca statul sa intervina si saincluda in sfera represiunii penale acele situatii ce devin periculoase pentru ordinea de drept. Respectareaordinii de drept se asigura prin vasta activitate desfasurata de organele specializate care folosesc in acestscop un complex de cai, metode si mijloace de natura sa infaptuiasca justitia penala. In infaptuirea actului dejustitie un rol deosebit il au instantele de judecata. Legea fundamentala, Constitutia, face referiri la acestaspect stipuland sau aratand ca justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie (denumita intrecut Curtea Suprema de Justitie) si prin celelalte instante de judecata stabilite de lege se infaptuieste innumele legii..

Diversitatea si complexitatea relatiilor sociale izvorate din interesele individuale impun existenta uneisocietati capabile sa asigure satisfacerea membrilor comunitatii ce o compun..

In acest sens, justitia reprezinta un instrument important al statului de drept menit sa contribuie laapararea valorilor fundamentale ale omului. De aici cerinta ca ordinea de drept, reglementarea sociala sa sebazeze pe justitie in scopul realizarii binelui comun. Pentru apararea intereselor sale orice persoana areconsfiintit accesul la justitie. Legea 303/2004 pentru organizarea judecatoreasca prin dispozitiile art. 2, alin.2 prevede ca instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor silibertatilor fundamentale ale cetatenilor precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.Justitia se infaptuieste in numele legii de catre judecatori care sunt independenti si care se supun numai legii.2. Procesul penal notiune, scop, rol educativ, fazele procesului penal.

Aplicarea legii penale se materializeaza prin organele specializate ale statului care au sarcina de adescoperi o infractiune savarsita, de identificare a autorilor in vederea tragerii la raspundere penala a acestorasi pentru restabilirea ordinii de drept incalcate. Aceasta activitate procesuala se infaptuieste printr-uncomplex de acte succesive care datorita desfasurarii lor coordonate si progresive reprezinta un proces, adicaun lant de manifestari consecutive la capatul caruia se va putea hotari daca este sau nu cazul sa fie aplicata osanctiune. O astfel de activitate este procesul penal. In literatura juridica de specialitate definitia procesuluipenal data de diferiti autori este, in esenta, apropriata cu cea care urmeaza a fi redata.

Procesul penal este o activitate reglementata de lege desfasurata de organele competente cuparticiparea partilor si a altor persoane in scopul constatarii la timp si in mod concret a faptelor ce

constituie infractiuni astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit

vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.3. Trasaturile definitorii ce caracterizeaza notiunea de proces penal.

Procesul penal este o activitate reglementata de lege care se desfasoara succesiv si coordonat; Termenul de proces deriva din latinescul procedere = a inainte, a progresa;

Notiunea de proces penal este mai larga incluzand pe langa activitatea instantelor judecatoresti sisubiecte procesuale (Ministerul Public, organele de cercetare penala, partile si alte persoane) Procesul penal are loc doar intr-o cauza penala.

4. Scopul procesului penal.Din definitia procesului penal rezulta implicit si scopul acestuia. Inscris in art. 1 Cod Procedura Penala

scopul imediat al oricarui proces este constarea la timp si in mod complet a faptelor care constituieinfractiuni, astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale sinici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. Scopul imediat al oricarui proces este acelade a constata la timp faptele ce constituie infractiuni in vederea sanctionarii persoanelor socialmentepericuloase dar si a individualizarii pedepselor ce urmeaza a fi aplicate. Scopul general al procesului penal

1


2/40

este acela de aparare a ordinii de drept a persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, de prevenire ainfractiunilor, precum si de educare a cetatenilor in spiritul respectarii legilor. (art. 1, alin. 2 C. Proc. Pen.).5. Fazele procesului penal.

Procesul penal asa cum rezulta din definitia sa cuprinde numeroase activitati complexe pe parcursulunor etape succesive care impun anumite reguli.

Procesul penal modern cuprinde trei faze: Urmarirea penala;

Judecata; Punerea in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive.

Procesul penal astfel alcatuit s-a dovedit eficace in realizarea raporturilor juridice penale. Sub acestaspect Ion Tanoviceanu in Tratat de drept si procedura penala (1924) arata: cercetarea constituie actulintai al dramei penale, judecata actul doi iar executarea epilogul.

Fazele sunt diviziuni ale procesului penal in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie deorgane judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functiile lor procesuale si dupa epuizarea lor pot fidate anumite solutii privind cauza penala.

In faza urmaririi penale sunt cuprinse etapele cercetarii penale care au ca obiect strangerea probelorpentru trimiterea in judecata a inculpatului. Codul de procedura penala cuprinde in partea speciala numeroasedispozitii referitoare la activitatea de cercetare penala. Aceasta activitate este efectuata de organele de

cercetare penala si procuror. Conform noilor modificari aduse Codului de procedura penala instanta dejudecata poate interveni in faza anchetei penale.Judecata incepe o data cu sesizarea instantei si dainuie pana la ramanerea definitiva a hotararii de

condamnare.Ultima faza a procesului penal, punerea in executare a hotararilor penale de condamnare ramase

definitive, reprezinta momentul final al procesului penal.Este posibil ca procesul penal sa nu parcurga cele trei faze. Este cazul infractiunilor prevazute de art.

279 alin. 2, lit. a C. Proc. Pen. lipsind faza de urmarire penala deoarece plangerea prealabila se adreseazadirect instantei de judecata. Este asa-numita forma atipica a procesului penal.6. Faptele juridice procesual penale.

Notiunea de fapt juridic procesual penal.

Definim faptele juridice procesual penale ca fiind imprejurarile de fapt care potrivit legii dau nastere,modifica sau sting raporturi juridice procesual penale sau impiedica nasterea lor. Faptele juridice procesualpenale se clasifica in actiuni si evenimente. Actiunile sunt fapte juridice dependente de vointa oamenilor.Evenimentele sunt fapte juridice produse independent de vointa oamenilor.

Dupa efectele care le produc faptele juridice pot fi: constitutive, modificatoare, fapte extinctive siimpeditive.

Sunt considerate fapte juridice constitutive: savarsirea unei infractiuni, formularea unei plangeriprealabile, constituirea de parte civila.Sunt fapte juridice modificatoare: punerea in miscare a actiunii penale,implinirea varstei de 14 ani. Sunt fapte juridice extinctive: impacarea partilor, decesul faptuitorului,retragerea plangerii prealabile.

Interventia unor asemenea imprejurari conduce la stingerea raportului juridic procesual penal. Faptele

juridice procesual penale impeditive sunt printre altele: amnistia intervenita inainte de declansarea procesuluipenal, lipsa plangerii prealabile. Aparitia unor asemenea imprejurari impiedica nasterea raportului juridicpenal.7. Raporturile juridice procesual penale.

Sunt acele raporturi ce se nasc intre organele de judecata si persoanele care sunt trase la raspunderepenala.

In literatura juridica de specialitate se sustine ca in cadrul procesului penal pe langa raporturile juridiceprocesual penala principale exista si raporturi juridice procesual penale auxiliare. Din punct de vederestructural raporturile juridice procesual penale contin urmatoarele elemente:

Subiectii raportului juridic procesual penal sunt participantii la activitatea procesual penala;

2


3/40

Continutul raportului juridic procesual penal este format din totalitatea drepturilor si obligatiilesubiectilor care participa la desfasurarea procesului penal;

Obiectul raportului juridic procesual penal este dat de existenta sau inexistenta raportului de drept,substantial de conflict, dedus sau adus spre solutionare in fata organelor judiciare.

Trasaturi specifice raportului juridic procesual penalSunt raporturi juridice de autoritate, adica de putere, deoarece tragerea la raspundere penala are loc prinmanifestarea de vointa a puterii exercitate de catre stat. Raporturile juridice procesual penale i-au nastere

de regula peste si inafara acordului de vointa al partilor. Unul din subiecti este un organ al statului desiexista situatii in care nu mereu gasim un subiect care este organ al statului. De exemplu: raportul juridicdintre avocat si inculpat. Drepturile organelor judecatoresti au valoarea de obligatii ale acestora.

8. Normele de drept procesual penal.Notiune.

Dreptul procesual penal cuprinde ansamblul normelor juridice procesual penale. Normele de dreptprocesual penal sunt acele norme care reglementeaza desfasurarea procesului penal si au in principiu aceleasireguli de conduita ca si celelalte norme juridice cu particularitatea ca ele se adreseaza numai participantilorla procesul penal.

Clasificarea normelor de drept procesual penal.

Sub aspectul continutului reglementarilor distingem intre:

Norme procesuale care cuprind dispozitii referitoare la actele ce trebuie indeplinite; Norme procedurale care prevad cum trebuie aduse la indeplinire actele procesuale pentru a-si produce

efectele pe care legea le-a conferit organelor judiciare;Din punct de vedere al aplicabilitatii normele procesual penale sunt:

norme generale care se aplica tuturor cauzelor penale; norme speciale care se aplica numai unor categorii de cauze penale.

In raport de obiectul reglementarii normele de drept procesual penal pot fi clasificate in: norme de organizare; norme de competenta; norme de procedura.

9. Stiinta dreptului procesual penal.Obiectul sarcinile si metodele dreptului procesual penal.Stiinta dreptului procesual penal nu se confunda cu dreptul procesual penal, ea avand un caracter

autonom. Ca obiect de studiu stiinta dretului procesual penal isi canalizeaza activitatea in directiile cercetariinormelor procesual penale, a conditiilor obiective care au determinat reglementarile anumitor institutiiprocesuale, elaborarea unor reguli deduse din studierea practicii judecatoresti si a doctrinei. Stiinta dreptului procesual penal foloseste o serie de metode de cercetare: metoda logica, metoda istorica, metodacomparativa, inductia, deductia, etc.

Legaturile stiintei dreptului procesual penal cu alte stiinte ale dreptului.

Desi stiinta dreptului procesual penal are un caracter autonom ea nu exclude legaturile cu alte stiinte aledreptului: medicina legala, criminalistica, psihiatrie judiciara, statistica judiciara, etc.10. Izvoarele dreptului procesual penal.

In stiinta juridica termenul de izvor desemneaza de fapt sursele, originea, factorii de determinare sicreare a dreptului. Stiinta juridica distinge intre izvoarele materiale si cele formale. Izvoarele materiale aledreptului il constituie suma ideilor materializate in normele juridice. Izvoarele formale reprezinta procedeulsau forma prin care aceste idei sunt materializate. Urmare a importantei procesului penal normele socialesunt reglementate prin lege. Legea in sensul ei larg este singurul izvor de drept. Constitutia este legeafundamentala care stabileste reguli cu caracter general, fundamental izvoarelor de drept pentru toate normelede drept. Codul de procedura penala este principalul izvor al dreptului procesual penal deoarece cuprindemajoritatea normelor ce organizeaza si sistematizeaza activitatea procesuala. Primul cod de procedura penalamodern a aparut la 02.12.1964 in Principatele Unite si a ramas in vigoare pana la 19.03.1936 cand a fost

3


4/40

adoptat un nou cod de procedura penala. Si acest cod a suferit numeroase modificari in perioada 1948-1960,fiind inlocuit cu actualul cod care a intrat in vigoare la 12.12.1968.

Codul penal este de asemenea un principal izvor de drept procesual penal pentru ca cuprinde dispozitiireferitoare la procesul penal. Astfel, art. 90-91 C.P. (inlocuirea raspunderii penale) si art. 131-132 C.P. (lipsaplangerii prealabile si impacarea partilor).

Codul de procedura civila contine si el dispozitii aplicabile procesului penal: art. 46 C.Proc.Civ.(bunurile ce nu pot fi sechestrate), art. 446 C.Proc.Civ. (cheltuielile de judecata). Codul civil poate fi izvor de

drept procesual penal: art. 1000. pot constitui izvoare ale dreptului procesual penal legea de organizarejudecatoreasca, legea pentru organizarea parchetelor si instantelor.11. Interpretarea si aplicarea normelor de drept procesual penal.

Normele dreptului procesual penal sunt suficient de clare dar cand se apreciaza ca este necesar seexplica termenii. Ca de exemplu: art. 30 C.Proc.Pen. explica locul infractiunii, art. 95 C.Proc.Pen. cu ajutorulinterpretarii putem cunoaste limitele fiecarei reglementari astfel incat continutul acestor norme sa poataasigura buna desfasurare a procesului penal.

In functie de subiectii interpretarii, aceasta poate fi: interpretarea legala se face de catre cel care a emis actul (Parlamentul); interpretarea judiciara este cea efectuata de organele judiciare; interpretarea doctrinara este realizata de cei care studiaza teoretic normele de drept

procesual penal si nu este obligatorie.Ca metode istorice putem intalni folosite:a. Interpretare gramaticalab. Interpretare sistematicac. Interpretare logica sau rationala

Normele de drept procesual penal au o aplicare in timp si spatiu.Aplicarea in timp se face de la intrarea in vigoare a legii care devine obligatorie si pana la abrogarea ei.

Data cand aceste acte normative intra in vigoare este precizata in actul normativ. Daca nu este precizata data,atunci acest act normativ intra in vigoare o data cu publicarea in Monitorul Oficial.

In situatii exceptionale legea noua poate prevedea unele situatii in care anumite dispozitii din legeaanterioara raman valabile sub legea noua.

Aplicarea in spatiu are la baza principiul teritorialitatii potrivit caruia dispozitiile legii de procedurapenala nu pot fi aplicate decat actelor procesuale si procedurale efectuate pe teritoriul Romaniei. Acteleprocedurale efectuate pe nave sau aeronave romanesti sunt sonsiderate a fi elaborate tot pe teritoriul tarii.Atunci cand acte procedurale sau acte procesual sunt intreprinse inafara tarii se apeleaza la o comisierogatorie (Legea 281/2003).

Bibliografie

Codul de procedura penala al Romaniei, republicat prin Legea 356/2006, publicat in MonitorulOficial nr.677/07.08.2006;

Constitutia Romaniei, republicata in Monitorul Oficial nr. 767/31.10.2003; Dongoroz, V.; Antoniu, G. Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala. Partea generala,

Editura Academiei, vol. I, 1975; Volonciu, N. Tratat de procedura penala. Partea generala, vol. I, 1993; Neagu, I. Tratat de procedura penala, 1997; Tanoviceanu, I. Tratat de drept si procedura penala, vol. IV, 1924-1927; Apetrei, M. Drept procesual penal, Editura Oscar Print, vol. I, 1998; Cahane, S. Drept procesual penal, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963.

4


5/40

Principiile fundamentale ale dreptului procesual penal

1. Notiune si sistemul principiilor fundamentale ale procesului penal roman.In desfasurarea procesului penal se intalnesc principii procesuale care sunt norme de drept

procesual penal si care se adreseaza celor ce participa la procesul penal directionand

comportarea acestora in desfasurarea procesului penal. Fiecare regula de baza a procesului penalcuprinde explicit un principiu fundamental, adica o anumita orientare impusa de conceptia siprincipiile de politica procesual penala motiv pentru care acestea sunt considerate principiifundamentale. Asa cum rezulta din definitia procesului penal principiile cuprind anumite regulireferitoare la desfasurarea procesului penal, la scopul si finalitatea acestuia.

Codul de procedura penala cuprinde in capitolul I, art. 2-8 regulile de baza ale procesuluipenal din care deriva principiile fundamentale. Dat fiind rolul de baza al principiilor fundamentaleacestea formeaza un sistem in cadrul caruia interactiunea si convergenta lor sunt date de obiectulcomun, procesul penal si scopul acestuia.

A. Principiul legalitatii procesual penale.

Acest principiu este o transpunere pe plan particular al principiului general al legalitatiiconsacrat ca regula de baza a procesului penal, in art. 2 se arata ca:procesul penal se desfasoaraatat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii potrivit dispozitiilor prevazute de lege.

Principiul legalitatii presupune in primul rand respectarea dispozitiilor prevazute in ConstitutiaRomaniei potrivit carora respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

Legea de organizarea judecatoreasca (Legea 92/1992 modificata prin Legea 303/2004)prevede ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, ca nimeni nu este mai presus delege si ca hotararile judecatoresti se pronunta in numele legii.

Principiilornullum crimen sine lege, nulla poena sine lege din dreptul penal le corespunde indreptul procesual penal principiul nulla justia sinae legae. Respectarea principiului legalitatiipresupune respectarea intocmai de catre organele judiciare a competentei pe care o au precum si

respectarea si asigurarea exercitarii drepturilor partilor in vederea solutionarii legale a cauzelor.Principiul legalitatii este dublat de numeroase garantii. Astfel ori de cate ori nu au fost

respectate cu ocazia dispunerii efectuarii unui act procedural exista posibilitatea anularii lui (art.197, alin. 1 C.Proc.Pen.) iar cand vatamarea nu poate fi inlaturata in nici un fel actul va capatacaracter nelegal iar nulitatea va fi absoluta (art. 197, alin. 2 C.Proc.Pen.).

In alte conditii subiectii oficiali ce au incalcat legea pot fi trasi la raspundere civila, penala,administrativa. Sunt si alte reglementari care dau posibilitatea unui control sistematic si eficient deinlaturare a cauzelor care au condus la executarea unor acte procesuale nelegale. De exemplu:art. 216-220 C.Proc.Pen. reglementeaza supravegherea exercitata de procurori in activitatea deurmarire penala, de asemenea instanta de judecata are potrivit legii (art. 300 C.Proc.Pen., art. 332C.Proc.Pen, art. 333 C.Proc.Pen.) posibilitatea verificarii legalitatii activitatii de urmarire penala.

Activitatea instantelor de judecata este controlata de instantele ierarhic superioare ca urmare aexercitarii cailor de atac.

B. Principiul aflarii adevarului.Potrivit art. 3 C.Proc.Pen. in desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea

adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.Aflarea adevarului in procesul penal presupune o activitate de cercetare desfasurata de

organele competente in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor ce constituieinfractiuni in vederea tragerii la raspundere penala a persoanelor socialmente periculoase.

Aflarea adevarului in procesul penal este limitata deci la faptele si imprejurarile care fac5


6/40

obiectul probatiunii.Instantele de judecata au obligatia, potrivit legii, sa dea solutii legale si temeinice care sa

conduca la aflarea adevarului. Legea procesual penala a instituit un sistem de garantii dintre careexemplificam urmatoarele:

1 Organele judicare au obligatia de a afla adevarul in fiecare cauza penala, de a lamuri cauzasub toate aspectele in vederea justei solutionari a acesteia (art. 202 C.Proc.Pen. si art. 287C.Proc.Pen.);

2 Partile au dreptul de a solicita probe pe tot parcursul procesului penal in scopul dovediriiimprejurarilor care duc la aflarea adevarului (art. 67 C.Proc.Pen.);3 Orice persoana care cunoaste vreun mijloc de proba este obligata sa aduca la cunostinta

organului de cercetare penala si a instantei de judecata (art. 65 alin. 2 C.Proc.Pen.).4

C. Principiul rolului activ al organelor judiciare.Conform art. 4 C.Proc.Pen. organele de urmarire penala si instantele de judecata sunt

obligate sa aiba rol activ in desfasurarea procesului penal. Din acest principiu rezulta ca din oficiuorganele de urmarire penala si instantele de judecata trebuie sa dispuna administrarea oricarorprobe pe care le considera concludente, pertinente si utile justei solutionari a cauzei.

Acest principiu este impus de necesitatea luptei impotriva fenomenului infractional care nu sepoate realiza decat atunci cand autoritatile judecatoresti vor promova, din oficiu, activitatile ce lerevin spre solutionare in vederea descoperirii, prinderii si tragerii la raspundere penala afaptuitorilor.

Oficialitatea procesului penal rezulta din dispozitiile art. 202 C.Proc.Pen., text potrivit caruiaorganele de urmarire penala sunt obligate sa stranga toate probele in vederea justei solutionari acauzei. In faza de judecata instanta isi exercita atributiile in mod activ in vederea aflarii adevaruluisi a realizarii scopului educativ al judecatii (art. 287 C.Proc.Pen., art. 320 C.Proc.Pen.).

In cazul hotararilor penale de condamnare ramase definitive instanta de executare delega peunul din judecatorii sai pentru a se ocupa de indeplinirea dispozitiilor cuprinse in hotararearespectiva. Acest principiu specific procesului penal se deosebeste de principiul disponibilitatiispecific procesului civil, prin aceea ca in cauzele civile partile pot dispune de actiunea civilaexercitata in acel proces.

Pentru a garanta realizarea acestui principiu normele de organizare si de competente dispunreglementari speciale in acest sens.

D. Principiul garantarii libertatii persoanei.Potrivit acestui principiu in tot cursul procesului penal este garantata libertatea persoanei. Nici

o persoana nu poate fi retinuta, arestata sau privata de libertate in alt mod si nici nu poate fisupusa vreunei forme de restangere a libertatii, decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Consacrat ca principiu fundamental, inviolabilitatea persoanelor consta in drepturile omului dea fi si de a se comporta liber, orice atingere adusa acestor atribute putand fi facuta numai incazurile si in conditiile prevazute de lege.

Art. 23 din Constitutia Romaniei consacra inviolabilitatea persoanei. Actuala reglementare aprincipiului garantarii libertatii persoanei este in concordanta cu Declaratia Universala a DrepturilorOmului, adoptata de Organizatia Natiunilor Unite la 10.12.1948 si care prevede ca toate fiinteleumane se nasc libere si nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau exilat in mod arbitrar.

Potrivit art. 5 alin. 3 C.Proc.Pen. daca cel impotriva caruia s-a luat masura arestarii preventivesau s-a dispus internarea medicala ori o masura de restangere a libertatii considera ca aceastaeste ilegala are dreptul in tot cursul procesului penal sa se adreseze instantei de judecata potrivitlegii.

Orice persoana care a fost, in cursul procesului penal, privata de libertate sau careia i s-arestrans libertatea ilegal sau pe nedrept are dreptul la repararea daunei suferite in conditiile

6


7/40

prevazute de lege.

E. Principiul respectarii demnitatii umane.Art. 51 C.Proc.Pen. a fost introdus prin Legea 32/1990, text ramas in vigoare si ca urmare a

aparitiei Legii nr. 281/2003, cat si urmare a modificarilor aduse Codului de procedura penala prinLegea nr. 356/2006.

Prin Legea nr. 19/10.10.1990 Romania a aderat la Conventia impotriva torturii si a altor

pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante adoptata la New York in 1984. PrinLegea nr. 20/1990 a fost introdus in Codul Penal art. 267 1 C.P. infractiunea de tortura, cainfractiune impotriva infaptuirii justitiei.

Potrivit art. 51 C.Proc.Pen. orice persoana care se afla in curs de urmarire penala sau de judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane. Supunerea acestuia la tortura sau latratamente cu cruzime, inumane, degradante este pedepsita de lege.

Art. 23 din Constitutie prevede regula ca libertatea individuala si siguranta personala suntinviolabile si art. 22 alin. 2 din Constitutie dispune ca nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui felde pedeapsa sau tratament inuman sau degradant.

Dispozitiile fundamentale ale acestui principiu se regasesc si in art. 68 alin. 1 C.Proc.Pen.care interzice intrebuintarea de violente sau alte amenintari precum si promisiuni sau indemnuri inscopul de a se obtine probe.

Legea de organizare judecatoreasca sanctioneaza atitudinile ireverentioase in timpulexecutarii atributiilor de serviciu ale magistratilor care sunt considerate abateri disciplinare.

Dispozitii ale legii penale privind infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei intalnim in art.266 C.Proc.Pen, art. 267 C.Proc.Pen., art. 2671 C.Proc.Pen.

F. Prezumtia de nevinovatie.Acest principiu are o vocatie universala, fiind unul dintre drepturile fundamentale ale omului.

Se regaseste in Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului din 1789, in DeclaratiaUniversala a Drepturilor Omului din 1948. acest principiu a aparut pentru prima data in Declaratiade Independenta americana din 1776.

Art. 11 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului prevede ca orice persoana invinuita afi savarsit o infractiune este prezumata nevinovata atat timp cat nevinovatia sa nu a fost stabilitaintr-un proces public cu asigurarea garantiilor necesare apararii.

In Constitutia Romaniei prezumtia de nevinovatie este prevazuta in art. 23 pct. 11 careprevede ca invinuitul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia. In cazul in care exista probe de vinovatie, invinuitul sau inculpatul aredreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie.

Fiind o prezumtie relativa, prezumtia de nevinovatie poate fi rasturnata prin dovedireavinovatiei. Rasturnarea ei poate fi facuta prin probe certe de vinovatie.

In cazul in care se ajunge la indoiala asupra vinovatiei si aceasta indoiala nu este inlaturatadupa administrarea de noi probe, prezumtia nu este rasturnata, dar orice indoiala profitainvinuitului sau inculpatului potrivit adagiului in dubio pro reo.

G. Garantarea dreptului de aparare.Potrivit art. 6 alin. 1 C.Proc.Pen. dreptul de aparare este garantat atat invinuitului, inculpatului

cat si celorlalte parti in procesul penal. In cursul procesului penal organele judiciare sunt obligatesa asigure partilor deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile prevazute de lege si sa leadministreze probele necesare in aparare. Atat Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cat siPactul International privind drepturile civile si politice se refera la dreptul persoanei de a se aparaea insasi sau de a avea asigurata asistenta juridica a unui aparator.

Art.6 al Conventiei Europene privind drepturile omului dispune ca persoana careia se imputa

7


8/40

savarsirea unei infractiuni trebuie sa dispuna de timpul si de facilitatile necesare in vedereapregatirii apararii sale.

Constitutia Romaniei consacra in art.24 dreptul de aparare printre drepturile fundamentale aleomului si legea de organizare judecatoreasca prevede ca in tot cursul procesului penal partile audreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de aparator. Si Codul de procedura penala inart. 6 garanteaza dreptul de aparare.

Organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina exercitare a drepturilor procesuale

in conditiile prevzute de lege.Codul de procedura penala contine numeroase garantii in ceea ce priveste dreptul deaparare. Astfel, art. 129 alin. 3 C.Proc.Pen. prevede ca atunci cand invinuitul sau inculpatul esteretinut sau arestat daca nu poate fi adus la cercetare, organul de urmarire penala ii pune in vedereca are dreptul sa fie reprezentat si ii asigura la cerere reprezentarea.

Potrivit art.130 alin.2 C.Proc.Pen. reconstituirea se face in prezenta invinuitului sauinculpatului.

Conform art. 250 C.Proc.Pen. organele de cercetare penala il cheama pe inculpat si ii pune invedere faptul ca are dreptul de a lua la cunostinta de materialul de urmarire penala aratandu-i siincadrarea juridica a faptei, il intreaba totodata pe inculpat daca are de formulat cereri noi saudaca doreste sa faca declaratii suplimentare.

Art.294 C.Proc.Pen. prevede posibilitatea ca inculpatul si celelalte parti din proces precum siaparatorii sa ia cunostinta de dosar in tot cursul judecatii.

In faza de judecata partile isi exercita dreptul de aparare si prin folosirea cailor de atac.Art.362 prevede ca in anumite limite ca fiecare parte din proces poate ataca cu apel

sentintele penale, iar in art.3852 se arata persoanele care pot face recurs.In continutul dreptului de aparare este inclusa si asistenta juridica a partilor de catre un

aparator. In acest sens in Legea 51/1995, cat si prin modificarile aduse statutul profesiei de avocatsunt reglementate conditiile exercitarii acestei profesii.

O alta institutie care se constituie printr-o garantare a dreptului de aparare o reprezintaascultarea invinuitului sau inculpatului in diferite etape ale desfasurarii procesului penal. Astfel, inart.150 alin.1 C.Proc.Pen. se prevede ca masura arestarii invinuitului sau inculpatului nu va puteafi luata decat dupa ascultarea acestuia.

In cazul in care inculpatul este disparut sau se sustrage de la urmarirea penala candmandatul de arestare a fost emis fara ascultarea acestuia, acesta va fi ascultat de indata ce v-a fiprins.

In cazul prelungirii arestarii preventive potrivit art.159 C.Proc.Pen. inculpatul este adus invederea ascultarii sale. Art.237 C.Proc.Pen. prevede obligatia organului de cercetare penala de a-lcheama pe inculpat sau invinuit si de a-i da explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care leare, inclusiv dreptul de aparare.

In vedrea exercitarii in bune conditii a dreptului de aparare, inculpatul aflat in stare dedetentie sau detinere trebuie sa primeasca copia actului de sesizare a instantei (rechizitoriul).

Potrivit art. 318 C.Proc.Pen. on cazul in care copia actului de sesizare a instantei nu a fostcomunicat inculpatului in termenul prevazut de art. 313 C.Proc.Pen. adica cu cel putin 5 zileinaintea termenului fixat, inculpatul va cere un nou termen de judecata, acesta amanandu-se,instanta fiind obligata sa-i acorde acestuia un alt termen de judecata iar presedintele completuluide judecata ii va inmana personal inculpatului copia actului de sesizare al instantei.

Tot ca o garantie a dreptului de aparare se inscrie si sanctiunea nulitatii absolute prevazutade art.297 alin 2 C.Proc.Pen. in cazul in care judecata s-a desfasurat fara ca inculpatul sa aibaasigurata asistenta juridica atunci cand acesta este obligatorie potrivit legii.

H. Limba in care se desfasoara procesul penal.Potrivit art. 7 C.Proc.Pen, text introdus prin Legea 281/2003 in procesul penal procedura

8


9/40

judiciara se desfasoara in limba romana. Partile si alte personae chemate in procesul penal pot

folosi limba maternal dar actele procedurala vor fi incheiate in limba romana. Partilor care nu

vorbesc sau nu inteleg limba romana li se asigura, in mod gratuit, posibilitatea de a lua la

cunostinta de actele dosarului, dreptul de a vorbi si de a pune concluzii prin intermediul unui

interpret.

I. Principiul egalitatii persoanelor in procesul penal.Egalitatea in drepturi a cetatenilor este prevazuta in art. 16 alin. 1 si alin. 2 din Constitutia

Romaniei, text potrivit caruia: cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii

si fara discriminari, nimeni nefiind mai presus de lege.

Art. 21 din Constitutie prevede ca un drept fundamental accesul liber la justitie al oricarei

personae, nici o ingradire in exercitarea acestui drept nu este prevazuta in vreo lege.

Nerespectarea acestui principiu conduce la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu impotriva

drepturilor unor persoane..

Sunt cunoscute si alte doua principii:

1 Principiul operabilitatii in procesul penal;

2 Principiul respectarii vietii intime a persoanei.

Participantii in procesul penal

1. Notiunea de participantProcesul penal reprezinta o categorie complexa, o activitate a carei realizare implica interventia unor

persoane obligate sau interesate sa participe in vederea rezolvarii conflictului nascut ca urmare a savarsiriiunei infractiunii.

Persoanele care coopereaza in cadrul procesului penal in vederea atingerii scopului acestuia poarta

denumirea de participanti.

9


10/40

In timp ce prin participanti in dreptul penal intelegem numai persoanele fizice care au conlucrat lasavarsirea unei infractiuni, prin participanti in dreptul procesual penal intelegem organele si persoanelechemate sa contribuie la desfasurarea procesului penal.

In sens larg din categoria participantilor fac parte: organele judiciare; partile; aparatorul;

alte persoane.In sens restrans notiunea de participanti cuprinde: organele judecatoresti ; partile; aparatorul.Organele care au calitatea de participanti in procesul penal sunt:

instantele judecatoresti ; procurorul ; organele de cercetare penala.

Sunt parti in procesul penal : inculpatul ; partea vatamata ; partea civila ; partea responsabila civilmente.

Partile din procesul penal actioneaza pentru realizarea intereselor personale care se nasc din savarsireaunei infractiunii, prin formularea de cereri, memorii, concluzii.

Din categoria altoe persoane fac parte : martorul ; expertul ; interpretul ; grefierul ;

executorii judecatoresti.

2. Succesorii, reprezentantii si substitutii procesuali

A. Notiune.Daca in timpul desfasurarii procesului penal partile nu pot fi prezente la desfasurarea anumitor

activitati, drepturile si obligatiile acestora pot fi preluate de alte persoane care pot avea calitati diferite.Acesti inlocuitori devin subiecti ai procesului penal cu pozitii procesuale diferite.

B. Succesorii procesuali.

In procesul penal succesorii pot interveni numai in latura civila a cauzei, stiut fiind ca raspunderea estepersonala. Daca in cursul procesului penal intervine decesul inculpatului procesul penal se va stinge intrucatlocul acestuia nu poate fi preluat de nici un alt participant. In exercitarea actiunii civile in cadrul procesuluipenal pot interveni persoane fizice sau juridice. Potrivit art. 21 C.Proc.Pen., actiunea civila ramane incompetenta instantei penale in caz de deces al uneia din parti, introducandu-se in cauza mostenitorii acestuia.In caz de reorganizare a persoanelor juridice in cauza se introduc succesorii in drepturi, iar in caz dedesfiintare se introduc in cauza lichidatorii. Succesorii sunt parti in procesul penal si nu substituiti procesualiintrucat ei isi valorifica propriile drepturi.

C. Reprezentantii procesuali.

10


11/40

Reprezentantii sunt persoane imputernicite sa participe la indeplinirea unui act, adica a unei activitatiprocesuale in numele si in interesul uneia din parti. Reprezentarea poate fi legala sau conventionala.

Reprezentarea legala este cea prevazuta de lege. De exemplu: art. 134 alin. 3 C.Proc.Pen. cand seefectueaza comisia rogatorie cu inculpat arestat, instanta va desemna un aparator din oficiu care sa-lreprezinte. In cazul unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau a unei persoane cu capacitate deexercitiu restransa va participa in procesul penal reprezentantul sau legal (art. 222 alin. 6 C.Proc.Pen.).Reprezentarea conventionala nu este obligatorie si i-a nastere urmare a acordului de vointa al partilor in

temeiul unui mandat judiciar. In cursul judecatii partile pot fi reprezentate intotdeauna. Reprezentareainvinuitului si inculpatului este limitata la anumite activitati desfasurate de organele judiciare si esteconditionata de situatiile cand prezenta acestuia este obligatorie.

D. Substituitii procesuali.Acestia apar ca subiecti in cadrul procesului penal pentru valorificarea unui drept al altuia.

Substituitii procesuali au drepturi procesuale limitate la anumite activitati legate de desfasurarea procesuluipenal. Astfel art.222 C.Proc.Pen. prevede ca plangerea se poate face personal sau prin mandatar, plangerea sepoate face de catre unul dintre soti pentru celalalt sot, de copilul major pentru parinti.

Daca acest text prevede posibilitatea pentru persoanele enuntate sa formuleze doar plangere,inseamna ca acesti substituiti procesuali nu pot sa se impace cu inculpatul.

De asemenea, cererea de liberare provizorie poate fi facuta in conformitate cu dispozitiile art. 160 6

C.Proc.Pen. atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii de catre invinuit sau inculpat, sotul saurudele apropiate ale acestuia.

3. Organele judiciare

Instantele judecatoresti.Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatea judecatoreasca este reglementata ca o functie distincta,

organizata intr-un sistem in care sunt prevazute urmatoarele organe judiciare :a. instantele judecatoresti ;b. Consiliul Suprem al Magistraturii ;c. Ministerul Public.

Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii exercitateprin instantele judecatoresti.

Instantele judecatoresti se infatiseaza ca subiect principal al activitatii procesual penale inindeplinirea urmatoarelor atributii :

- pronunta hotarari judecatoresti ;- isi desfasoara in principal activitatea in faza de judecata dar are si atributii in privinta

unor sarcini legate de urmarirea penala. De exemplu: art. 147 C.Proc.Pen. prevede ca arestarea preventiva sedispune numai de catre instantele de judecata. De asemenea, prelungirea arestarii preventive nu poate fidispusa decat de instanta de judecata iar activitatea de punere in executare a hotararilor penale decondamnare ramase definitive este realizata tot de aceste organe (art. 155 C.Proc.Pen, art. 159 C.Proc.Pen,art. 420 C.Proc.Pen.). prin atributiile pe care le au instantele judecatoresti verifica legalitatea tuturor actelorprocesuale si procedurale infaptuite de ceilalti participanti la proces. Conform art. 2 alin. 1 din Legea304/2004 privind organizarea judiciara, justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egalapentru toti. Instantele judecatoresti is desfasoara activitatea intr-un sistem unitar prevazut de art. 126 alin. 1din Constitutia Romaniei in care se arata ca in Romania justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie siJustitie si prin celelalte instante prevazute de lege.

Organizarea instantelor judecatoresti.In sistemul actual instantele sunt urmatoarele :

Judecatoriile ;

11


12/40

Tribunalele ; Curtile de apel ; Tribunalele militare ; Curtea de apel militara.

Inalta Curtea de Casatie si Justitie, ca singura instanta suprema, asigura interpretarea si aplicareaunitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti potrivit competentei sale. Inalta Curte de Casatie siJustitie este organizata pe 4 sectii :

Sectia civila si de proprietate intelectuala ; Sectia penala ; Sectia comerciala ; Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Completul de 9 judecatori si sectiile unite au o competenta proprie reglementata de Legea 56/1993 deorganizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Curtile de Apel sunt instante cu personalitate juridica in circumscriptia carora isi desfasoaraactivitatea mai multe tribunale si tribunale specializate. In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau,dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, penale, comerciale si de contencios administrativ.

Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica organizate la nivelul fiecarui judet si la nivelulmunicipiului Bucuresti. In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru

cauze civile, penale, comerciale. Tribunalele specializate sunt institutii fara personalitate juridica care potfunctiona la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti.

Judecatoriile sunt institutii fara personalitate juridica organizate in judete si in sectoarele municipiuluiBucuresti. In raport cu natura cauzelor si numarul acestora in cadrul judecatoriilor se pot infiinta sectii saucomplete specializate.

Instantele militare sunt : Tribunalul Militar ; Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti ; Curtea Militara de Apel Bucuresti ;

Acestea sunt organizate potrivit Legii 54/1993 modificata. Instantele militare pot judeca si peteritoriul altor state militari romani, membri ai unei forte multinationale in conditiile in care potrivit uneiconventii internationale pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana.

Tribunalele militare sunt in numar de 4 in Romania : Bucuresti ; Timisoara ; Cluj ; Iasi.

Sectia militara din cadrul instantei supreme a fost desfiintata prin Legea 153/1998. Cauzele militaresunt judecate de catre sectia militara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Completele de judecata.Codul de procedura Penala foloseste notiunea de instanta de judecata, adica numarul de judecatori cecompun completul de judecata in vederea solutionarii unei cauze sau a mai multor cauze penale. Cu toateacestea, compunerea instantei nu trebuie confundata cu constituirea instantei, aceasta din urma insemnandalcatuirea instantei cu procuror, grefier. Compunerea completelor de judecata se face de catre colegiile deconducere la inceputul anului urmarindu-se asigurarea continuitatii completelor. Completul de judecata esteprezidat prin rotatie de catre un judecator. Repartizarea cauzelor se face aleatoriu in sistem informatic.Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi tramsnise altui complet decat in conditiile prevazutede regulament. Potrivit art. 54 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizare judiciara, apelurile se judeca incomplet de 2 judecatori iar recursurile se judeca in complet de 3 judecatori. In cazul completelor formate din

12


13/40

2 judecatori daca acestia nu ajung in unanimitate la un acord asupra pronuntarii hotararii, atunci se constituieun complet de divergenta alcatuit cu un al treilea judecator care, de regula, este presedintele orivicepresedintele instantei ori presedinte de sectie.

Completele pentru solutionare in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurarisociale se constituie din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari. Asistentii judiciari participa la deliberare cu votconsultativ si semneaza hotararea.

Organele de cercetare penala.Conform art. 201 alin. 1 C.Proc.Pen. urmarirea penala se efectueaza de procuror si de catre organelede cercetare penala. Organele de cercetare penala sunt :

Organele de cercetare ale politiei judiciare ; Organele de cercetare speciala ;

Ca organe ale politiei judiciare functioneaza lucratori operativi specializati din MinisterulAdministratiei si Internelor desemnati nominal de Ministrul de Interne cu avizul conform al Parchetului depe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Organele de cercetare speciale sunt cele prevazute in art. 208 C.Proc.Pen..

Ministerul Public.

Potrivit Legii 304/2004 privind organizarea judiciara pe intreg teritoriul Romaniei puterea judecatoreasca se compune din instantele judecatoresti, Consiliul Suprem al Magistraturii si MinisterulPublic. Ministerul Public isi exercita atributiile in temeiul legii si este condus de un procuror general alParchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Activitatea Ministerului Public este organizatapotrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic, sub autoritatea Ministrului Justitiei inconditiile legii.

Activitatea Ministerului Public este organizata potrivit principiilor : Principiul legalitatii deriva din prevederile art. 54 din Constitutia Romaniei, unde se arata ca

respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Ministerul Public esteindependent in relatiile cu celelalte autoritati publice si isi exercita atributiile numai in temeiul legii;

Principiul impartialitatii rezulta dis prevederile legii, obligand procurorii sa intervina prin

intermediul actiunii in justitie ori de cate ori legalitatea a fost incalcata. Exercitarea actiunii impune oatitudine obiectiva, de impartialitate corectitudine si probitate profesionala ; Principiul controlului ierarhic rezulta din prevederile art. 64 alin. 1 din Legea 304/2004 privind

organizarea judiciara in care se arata ca dispozitiile procurorului ierarhic superior date in scris si inconformitate cu legea sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.In solutiile dispuse procurorul este independent in conditiile prevazute de lege. Procurorul poate

contesta la Consiliul Suprem al Magistraturii interventia procurorului ierarhic superior in orice forma inefectuarea urmaririi penale sau in adoptarea solutiei.

Organizarea si atributiile Ministerului Public.Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita direct sau prin procurori desemnati

controlul tuturor parchetelor. Parchetul General are in structura sa sectii conduse de procurori sefi. In cadrulParchetului General functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata siTerorism, ca structura speciala si Directia Nationala Anticoruptie. In cadrul Ministerului Public functioneazaparchetele de pe langa judecatorii, parchetele de pe langa tribunale, parchetele de pe langa curtile de apel. Pelanga instanta militara functioneaza parchetele militare de pe langa tribunalul militar respectiv, curtea deapel.

13


14/40

Ministerul Public exercita prin procurori urmatoarele atributii :- efectueaza urmarirea penala in cazurile si conditiile prevazute de lege ;- conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si

controleaza activitatea altor organe de cercetare penala ;- sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor ;- exercita actiunea civila in cazurile prevazute de lege ;- participa in conditiile legii la sedintele de judecata ;

- exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti ;- apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie,ale disparutilor ;

- actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii sub coordonarea MinistruluiJustitiei pentru realizarea politicii penale a statului ;

- studiaza cauzele ce genereaza si favorizeaza criminalitatea.-

Directia Nationala Anticoruptie.In varianta actualizata a O.U.G. nr. 43/2002 au fost operate si inlocuite denumirile prevazute de art II

din O.U.G. nr. 134/2005 astfel cum aceasta a fost modificata in urma aprobarii prin Legea nr. 54/2004. inurma acestei modificari Parchetul National Anticoruptie s-a inlocuit cu Directia Nationala Anticoruptie.Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie a fost inlocuit cu procurorul sef al DirectieiNationale Anticoruptie. Directia Nationala Anticoruptie are personalitate juridica in cadrul Parchetului de pelanga Inalta Curte de Casatie si Justitie. Directia Nationala Anticoruptie are sediul in municipiul Bucuresti siisi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei prin procurori specializati in combaterea coruptiei.Directia Nationala Anticoruptie este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pelanga acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice.

Atributiile Directiei Nationale Anticoruptie.

Efectueaza urmarirea penala in conditiile prevazute in Codul de Procedura Penala, in legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Conduce, supravegheaza si controleaza actele de cercetare penala efectuate din dispozitiile

procurorului de catre ofiterii de politie judiciara aflati sub autoritatea exclusiva a procurorului sef alDirectiei Nationale Anticoruptie. Conduce, supravegheaza si controleaza activitatea de ordin tehnic a urmaririi penale efectuata de

specialisti in domeniu economic, financiar, bancar, vamal, informatic, etc.- sesizeaza instanta de judecata pentru luarea masurilor prevazute de lege;- participa in conditiile legii la sedintele de judecata;- exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti in conditiile prevazute de lege.

Partile in procesul penal

1. Notiunea de parte. La solutionarea cauzelor penale alaturi de subiectii oficiali sunt implicate si altepersoane numite in literatura de specialitate si subiecti particulari principali sau parti ale cauzei penale.Potrivit art. 23 si 24 C.Proc.Pen. sunt parti in procesul penal: inculpatul, partea vatamata, partea civila sipartea responsabila civilmente.

2. Faptuitorul.Inainte de pornirea procesului penal cel ce a savarsit o infractiune poarta denumirea de faptuitor, care

o data cu declansarea procesului penal capata calitatea de invinuit.

14


15/40

3. Invinuitul.Invinuitul desi nu figureaza intre partile din procesul penal, acesta ocupa un loc considerabil in

reglementarea Codului Procesual Penal. Urmare savarsirii unei infractiuni se naste un raport de dreptsubstantial in care subiectul principal este societatea pe de o parte iar pe de alta parte autorul infractiuniirespective.

Pe parcursul desfasurarii urmaririi penale subiectul activ al infractiunii imbraca diferite calitatiprocesuale care au o semnificatie distincta, adica aceiasi persoana fizica, infractorul va avea calitati juridice

diferite.Invinuitul este subiect de drepturi si obligatii procesuale in timp ce faptuitorul nu are aceste drepturi siobligatii.

Actele procesuale prin care i se confera invinuitului aceasta calitate sunt: Rezolutia si procesul-verbal al organului de cercetare penala.

In art. 229 C.Proc.Pen se arata ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numesteinvinuit cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.

In vederea inceperii urmaririi penale, organul de cercetare penala poate efectua acte premergatoarepentru a verifica temeinicia informatiilor primite prin modurile de sesizare.

Conform art.228 C.Proc.Pen. organul de cercetare penala sesizat in vreunul din modurile prevazute deart. 221 1C.Proc.Pen. dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale cand din cuprinsul actului de sesizare

sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a punerii in miscare aactiunii penale dintre cele prevazute de art.10 C.Proc.Pen. cu exceptia celui de la litera b1(fapta nu prezintagradul de pericol social al unei infractiuni). Din continutul art.228 C.Proc.Pen. rezulta ca organul decercetare penala poate incepe urmarirea penala numai daca nu exista nici un impediment pentru punerea inmiscare a actiunii penale.

In conformitate cu dispozitiile art. 234 daca organul de cercetare penala isi formeaza convingerea casunt suficiente temeiuri pentru punerea in miscare a actiunii penale, va face propuneri in acest sens pe care leva inainta procurorului. Potrivit art.233 alin. 2 daca procurorul dupa ce examineaza dosarul cauzei constataca sunt indicii temeinice poate propune instantei de judecata luarea unei masuri preventive.

4. Inculpatul.

Potrivit art. 23 C.Proc.Pen. persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte inprocesul penal si se numeste inculpat.Actele procesuale prin care se confera unei persoane aceasta calitate sunt:

Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale; Rechizitoriul; Declaratia orala a procurorului de sedinta; Incheierea instantei de judecata.

Drepturile inculpatului: dreptul de a cunoaste materialul de urmarire penala; dreptul de aparare; dreptul de a formula cereri, memorii si de a pune intrebari; dreptul de a avea ultimul cuvant in fata instantei de judecata; dreptul de a uza de caile de atac prevazute de lege.

Obligatiile inculpatului: sa suporte invinuirea adusa; sa suporte unele masuri procesuale, ca de ex. retinerea sau arestarea preventiva; sa se prezinte in fata organelor judiciare ori de cate ori este chemat.

15


16/40

1. Partea vtmataConform art. 24 alin 1 C.Proc.Pen. persoana care a suferit prin fapta penala o vtmare fizica, morala

sau materiala, daca participa in procesul penal, se numete parte vtmata.Calitatea de parte vtmata rezulta din raportul juridic creat pe plan social intre cel care a savarsit o

infraciune sic el care a suferit o vtmare prin acea infraciune si implica vocaia de a participa in procesulpenal ca parte vtmata sau parte civila.

Organele judiciare au potrivit art. 76 C.Proc.Pen. obligaia de a o chema pe partea vtmata prin

infraciune si de a o ntreba daca se constituie parte vtmata sau parte civila. Totodat ii va aduce lacunotina ca are dreptul de a solicita audierea in prezenta unui consilier de protecie a victimelor sireintegrare sociala a infractorilor. I se va atrage atenia ca declaraia de participare in proces ca partevtmata sau parte civila poate fi fcuta in tot cursul procesului penal pana la citirea rechizitoriului.Inculcarea acestei obligaii de ctre organele judectoreti echivaleaz cu lipsa de rol activ.

Drepturile si ndatoririle persoanei vtmatePartea vtmata isi desfasoara activitatea in legtura cu latura penala a cauzei putnd fi ascultata in

cadrul procesului penal. In cazul in care poate fi periclitata viata, integritatea corporala sau libertatea pariivtmate sau a rudelor apropiate ale acesteia, procurorul, ori dup caz, instana de judecata poate ncuviinaca aceasta sa fie ascultata fara a fi prezenta fizic la locul unde se afla organul judiciar care efectueazurmrirea penala sau dup caz in locul in care se desfasoara edina de judecata prin intermediul unei relaiivideo sau audio (art. 77 C.Proc.Pen, text introdus prin art. I pct. 41 din legea 356/2006).

Declaraiile parii vtmate se nregistreaz integral in forma scrisa fiind semnate de organul judiciar,de partea vtmata precum si de consilierul de protecie a victimelor prezent la ascultarea acesteia.

Persoana vtmata poate fi ascultata ca martor daca nu participa in procesul penal ca parte vtmata sauparte civila (art. 82 C.Proc.Pen.). Partea vtmata se bucura si de alte drepturi procesuale, ca de exemplu:

1 De a formula plngeri mpotriva actelor si masurilor de urmrire penala care au adus atingeredrepturilor sale procesuale (art. 275 C.Proc.Pen, art. 2781 C.Proc.Pen.);

2 Dreptul de a fi asistata de un aparator (art. 6 alin. 4 C.Proc.Pen.);3 Dreptul de a fi reprezentata (art. 174 alin. 1 C.Proc.Pen.);4 Dreptul de a formula cereri, de a ridica excepii si de a pune concluzii;5 Dreptul de a exercita cile de atac prevzute de lege;

Decesul parii vtmate in timpul procesului penal lsa un gol procesual, ea neputnd fi nlocuita indrepturile sale. Dispariia parii vtmate nu trebuie sa conduc la concluzia ca s-ar putea mpiedicaexercitarea aciunii penale. In asemenea cazuri exercitarea aciunii penale are loc din oficiu de ctre organelejudiciare investite cu rezolvarea conflictului dedus judecaii.

Pentru exercitarea drepturilor procesuale in cadrul procesului penal partea vtmata trebuie citata. (art.175 si urmtoarele C.Proc.Pen.).

2. Partea civilaPotrivit art. 24 alin 2 C.Proc.Pen., partea vtmata care exercita aciunea civila in cadrul procesului

penal se numete parte civila.Calitatea de parte civila se poate dobndi numai atunci cnd partea vtmata solicita acoperirea unui

prejudiciu material sau moral produs prin infraciune.Temeiul constituirii de parte civila ntotdeauna l constituie savarsirea unei infraciuni care prin natura

ei poate produce prejudicii materiale sau morale.

Constituirea de parte civila in procesul penalConstituirea de parte civila in procesul penal ofer avantaje acesteia in raport cu exercitarea aciunii

civile separate. Aceste avantaje sunt:1 exercitarea operativa a aciunii;2 rapiditatea obinerii despgubirilor materiale si/sau morale;

16


17/40

3 administrarea mai uor a probelor;4 aciunea civila este scutita de taxa de timbru.

Se pot constitui parte civila in procesul penal doar persoanele care au suferit un prejudiciu material saumoral in urma savarsirii unei infraciuni.

Sub aspect formal se cere ca persoana sa-si manifeste voina de a fi despgubita in procesul penal iarsub aspect substanial sa existe un prejudiciu material sau moral cauzat prin infraciune.

Pot exercita aciunea civila in procesul penal: otul sau otia, concubina care avea copii cu victima,

otul sau otia pentru copii luai spre cretere si educare, precum si persoanele care au suportat cheltuielile cunmormntarea victimei.Aciunea civila avnd caracter patrimonial si fiind transmisibila, motenitorii victimei se pot constitui

pari civile in procesul penal. In cauzele cu copii minori, printele rmas in viata nu poate renuna ladrepturile patrimoniale ale acestuia.

Se pot constitui pari civile in procesul penal si copii victimelor care la data judecaii au devenit majori.Are calitatea de parte civila in procesul penal si unitatea sau societatea de la care s-au sustras anumite

bunuri ori sume de bani.Are calitatea de parte civila in procesul penal si dobnditorul de buna credina a unui lucru sustras de

inculpat si atunci cnd bunul a fost restituit parii vtmate in cursul procesului penal ori a fost ridicat de lainculpat si predat parii vtmate.

Asiguratorul de rspundere civila se subroga in drepturile asiguratului si se poate constitui parte civilain procesul penal pentru sumele pltite in cadrul asigurrilor de bunuri si a asigurrilor pentru rspundereacivila atunci cnd paguba a fost cauzata prin fapte penale ale terilor.

Momentul pana la care partea vtmata se poate constituiparte civila in procesul penal

Conform art. 15 alin.2 C.Proc.Pen. constituirea de parte civila se poate face in tot cursul procesuluipenal precum si in fata instanei de judecata pana la citirea actului de sesizare.

Art. 76 alin. 2 C.Proc.Pen. in partea sa finala fixeaz obligaia instanei de judecata cat si a organelor decercetare penala de a pune in vedere parii vtmate ca poate participa in proces ca parte vtmata sau caparte civila.

Constituirea de parte civila in cursul urmririi penale ramane valabila chiar daca partea vtmata nu s-aprezentat in fata instanei de judecata.

Excepia de la aceasta regula o constituie situaia cnd inculpate accepta o astfel de constituire tardiva.Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciiu sau cu capacitatea de exerciiu restrnsa aciunea civila seexercita din oficiu.

Modalitile de constituire a parii civileCum legea nu prevede un anumit mod de constituire a parii civile rezulta ca aceasta se poate face

printr-o cerere scrisa adresata organului de cercetare penala sau instanei de judecata, cerere care poate fifcuta si oral.

Constituirea de parte civila poate fi fcuta att de persoana pgubita cat si de alte persoane care aucalitatea de reprezentani legali: aparitorul, otul sau otia inculpatului, prinii pentru copii lor minori siprocuratorul.

Drepturile si ndatoririle parii civilePotrivit art. 15 C.Proc.Pen. partea vtmata are dreptul de a se constitui parte civila in contra

nvinuitului sau inculpatului si a persoanei responsabile civilmente. In conformitate cu prevederile art. 301alin 2 C.Proc.Pen. partea civila poate formula cereri, ridica excepii si pune concluzii in msura in careacestea au legtura cu preteniile civile.

Conform art. 362 lit. d C.Proc.Pen. partea civila poate exercita calea de atac a apelului sau a recursului.Aciunea civila fiind disponibila, partea civila poate renuna printr-o declaraie expresa si neechivoca fcuta

17


18/40

personal sau prin procurator.In cazul in care partea civila este un minor, prinii acestuia nu pot renuna la exercitarea aciunii civile

dect cu avizul autoritatii tutelare.Potrivit art. 17 alin. 2 C.Proc.Pen. organul de urmrire penala sau instana de judecata va cere persoanei

vtmate ca prin reprezentant legal sau prin persoanele care incuviinteaza actele sa prezinte situaia cuprivire la ntinderea pagubei materiale si a daunelor morale precum si date privind faptele prin care acesteaau fost pricinuite.

3. Partea responsabila civilmenteInstituia prin care este angajata rspunderea civila a unei persoane pentru pagubele pricinuite prin

fapta nvinuitului sau inculpatului se numete parte responsabila civilmente.Instituirea acestei calitati procesuale are menirea de a proteja persoana care a suferit un prejudiciu

material mpotriva insolvabilitii autorului prejudiciului realizndu-se astfel o rspundere complementaraindirecta. Rspunderea civila pentru fapta altei persoane exista numai ca expresie a prevederilor legale si arela baza anumite reguli, anumite relaii intre autorul prejudiciului si persoana chemata sa rspund civil.

Prin Decizia nr. I din 28 martie 2005 a naltei Curi de Casaie si Justiie seciile unite au admis recursulin interesul legii in aplicarea dispoziiilor art. 54 alin 4 si ale art. 57 din Legea 136/1995 privind asigurrile sireasigurrile in Romnia stabilind ca societatea de asigurare care participa in procesul penal in calitate deasigurator de rspundere civila si nu ca parte responsabila civilmente sau garant al plaii despgubirilorcivile. Prin urmare in cazul producerii unui accident de circulaie avnd drept consecina cauzarea unui prejudiciu pentru care s-a ncheiat un contract de asigurare, obligaia de rspundere civila coexistarspunderii civile delictuale bazata pe art. 998 C.Civ., acelui care prin fapta sa a cauzat efectele pgubitoare,cu rspunderea contractuala a asiguratorului ntemeiata pe contractul de asigurare reglementat de Legea136/1995 publicata in Monitorul Oficial al Romniei nr. 503/14.06.2005.

Sunt persoane responsabile civilmente:1 prinii pentru faptele ilicite ale copiilor lor minori (art. 1000 alin. 2 C.Civ.);2 institutorii si meteugarii pentru faptele ilicite ale elevilor si ucenicilor aflai sub supravegherea lor

(art. 1000 alin. 4 C.Civ.);3 comitenii pt. faptele ilicite ale prepuilor in funciile ncredinate (art. 1000 alin. 3 C.Civ.);4 persoanele care ndeplinesc funcii de conducere (art.28, art.29 din Legea 22/1969 privind angajarea

gestionarilor);5 persoanele la care s-a constatat printr-o hotrre judectoreasca ca au dobndit bunuri sustrase de la

un gestionar, bunuri sustrase de acesta din avutul public daca le-a dobndit in afara obligaiei lui deserviciu ( art. 34 din Legea 22/ 1969);

6 persoanele care au constituit o garanie pentru gestionar (art.10 din Legea 22/1969).Pentru persoanele enumerate in art. 1000 Cod Civil culpa este prezumata in timp ce pentru persoanele

prevzute de Legea nr. 22/ 1969 culpa trebuie dovedita.Introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc la cerere sau din

oficiu fie in cursul urmririi penale fie in fata instanei de judecata pana la citirea actului de sesizare (art. 16alin. 1 C.Proc.Pen.).

Partea responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pana la terminarea cercetriijudectoreti.

Rspunderea prinilor pentru faptele ilicite ale copiilor lor minoriAceasta rspundere este angajata indiferent daca filiaia este din casatorie sau din afara ei ori daca

adopia a fost fcuta cu efecte depline.Tutorele nu are calitatea de parte responsabila civilmente si nu angajeaz rspunderea civila.Prinii rspund pentru prejudiciile cauzate de copii lor minori din momentul in care acetia prin

comportamentul lor deviant au produs prejudicii patrimoniale in detrimentul altor persoane.In practica judiciara s-a stabilit ca printele cruia nu i s-a ncredinat copilul pentru cretere sau

18


19/40

educare va rspunde in calitate de parte responsabila civilmente pentru prejudiciilecauzate prin infraciune in msura in care se constata in sarcina sa vreo culpa in legtura cu educaiaminorului. Rspunderea va opera in temeiul art. 998-999 C.Civ. si nu in temeiul art. 1000 alin. 2 C.Civ.

Condiii generale pentru angajarea rspunderii civile a parii responsabile civilmente1 existenta prejudiciului;2 existenta unei faptei ilicite;

3 existenta raportului de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita.Condiii speciale pentru angajarea rspunderii civile a parii responsabile civilmente1 copilul sa locuiasc la prinii si;2 prinii sa nu fi rsturnat prezumia de culpa in supraveghere;3 copilul sa nu se afle in supravegherea altei persoane.

Rspunderea comitenilor pentru faptele ilicite ale prepuilor lorAceasta forma de rspundere poate fi angajata numai daca victima prejudiciului va face dovada

existentei urmtoarelor condiii generale:28 existenta prejudiciului;29 existenta faptei ilicite a prepusului;30 existenta raportului de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita31 existenta vinei prepusului in savarsirea faptei iliciteAlturi de aceste condiii generale se cer a fi ndeplinite si 2 condiii specifice:32 existenta raportului de prepusenie;33 prejudiciul sa fi fost cauzat in timp ce prepusul se afla in funcia ncredinata.

Apar a torul in procesul penal

1. Apartorul ca participant la desfurarea procesului penal.

Constituia Romniei rezerva un loc important dreptului la aprare instituind prin art.24 pct. 2 cadreptul la aprare este garantat in tot cursul procesului, prtile avnd dreptul sa fie asistate de un avocat alessau din oficiu.

Organizarea si executarea avocaturii in Romnia a fost reglementata prin Decretul nr.281 din 28 iunie1954 modificat esenial prin Decretul Lege nr.90/1990 iar in prezent organizarea si exercitarea profesiei deavocat este reglementata de Legea nr. 51/1995 publicata in Monitorul Oficial nr. 116 din 9 iunie 1995republicata.

Avnd menirea de a defini statutul avocatului in sistemul procesual penal roman aceste acte normativeau ca punct de plecare dispoziiile din Codul de Procedura Penala cuprinse in art.171 174 si respectiv 513 522, dispoziiile Constituiei, Legea 92/1992 modificata prin Legea nr. 304/2004 privind organizareajudiciara precum si dispoziiile art. 6, art. 7 si art. 8 din Convenia Europeana a Drepturilor Omului ratificataprin Legea 30/1994.

Potrivit art.6 din CEDO orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale de o instana independenta si impariala instituita de legea care va hotrafie asupra incalcarii drepturilor si obligaiilor sale cu caracter civil fie asupra temeiniciei oricrei acuzaii inmaterie penala ndreptata mpotriva sa.

Hotrrea trebuie sa fie pronunata public, dar accesul in sala de edina poate fi interzis presei sipublicului pe ntreaga durata a procesului sau a unei pari a acestuia in interesul moralitii, al ordinii publiceori al securitii naionale intr-o societate democratica atunci cnd interesele minorilor sau protecia vieiiprivate a parilor o impun sau in msura considerata necesara de ctre instana atunci cnd in mprejurri

19


20/40

speciale publicitatea ar fi de natura sa aduc atingere intereselor justiiei.Punctul 2 al art.6 prevede ca orice persoana acuzata de o infraciune este prezumata nevinovatei pana

ce vinovata sa va fi legal stabilita.

DR PROCESUAL PENALCURS 5

Potrivit pct-ului 2 al alin 6/C.E.D.O se arata ca orice persoana acuzata de o infractiune esteprezumata nevinovata pana ce vonovatia sa va fi legal stabilita.

Orice acuzat are dreptul :- Sa fie informat in termenul cel mai scurt intr-o limba pe care o intelege si in mod

amanuntit asupra naturii si cauzei aduse impotriva sa;- Sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;- Sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si daca nu dispune de

mijloacele necesare pentru a plati un aparator sa poata fi asistat gratuit de un avocat din oficiuatunci cand interesele juridice o cer;- Sa intrebe sau sa soloicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea

martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;- Sa fie asistat gratuit de un interpret daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la

audiere.In conformitate cu Legea nr 51/1995 aparator poate fi doar un avocat, ,embru al unui barou

de avocati din care face parte si isi desdfasoara activitatea intr-una din formele juridice prevazutede lege, adica cabinet individual, cabinete asociate sau societati civile profesionale.

Pentru ca o persoana sa dobandeasca calitatea de aparator trebuie sa indeplineascaurmatoarele conditii:

- Sa fie membru al unui barou de avocati din Romania. Conform art. 9 din Legea nr51/1995 poate fi membru o persoana care este cetatean roman, are exercitiul frepturilor sale, estelicentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept si nu se gaseste in vreunul din cazurile denedemnitate prevazute de lege. Pe cale de exceptie, poate face parte din barou si un cetateanstrain, membru al unui barou din alta tara daca indeplineste conditiile prevazute de lege si curespectarea cerintelor impuse prin Conventia de reciprocitate dintre Uniunea Avocatilor dinRomania si Organizatia Avocatilor din tara respectiva, fie ocazional impreuna cu un avocat romansi cu instiintarea decanului baroului respectiv. Avocatii straini pot inregistra in Romania societaticivile profesionale de consultanta juridica pentru activitati cu caracter comercial, numai in asocierecu avocati romani. Avocatii straini nu pot pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor de

judecata, exceptie facand instantele de arbitraj comerciale. Prin Legea nr. 489/11.07.2002 cu

modificare a Legii nr. 51/1995 la art. 7 dupa alin. 3 a fost introdus alin. 4, text potrivit caruia incazul formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se poate utiliza denumirea sinumele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate in conditiile aceluiasi articol.

- Este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si poltitice si nu exercita o profesiesalarizata intr-o alta tara. Pentru a acorda consultanta juridica potrivit dreptului roman avocatulstrain are obligatia de a sustine un examen de verificare a cunotintelor de drept roman si de limbaromana organizat de Uniunea Avocatilor din Romania. Prin O.U.G. nr. 77/04.09.2003 publibata inMonitorul Oficial nr. 640/2003 privind completarea Legii nr. 51/1995, a fost introdus art. 44, textpotrivit caruia avocatul care se afla in exercitarea unui mandat de deputat nu poate pleda incauzele ce se judeca de catre judecatorii sau tribunale si nici nu poate acorda asistenta juridica

20


21/40

invinuitului sau inculpatului si nici nu-l poate asista in instante in cauze privind :- Infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie,

infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie, precum si infractiunile impotrivaintereslor financiare ale Comunitatii Europene prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie;

- Infractiunile prevazute de Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului siconsumului ilicit de droguri;

- Infractiunile privind traficul de persoane prevazute in Legea nr. 678/2001;- Infractiunile de spalare a banilor prevazute de Legea nr, 656/2002;- Infractiunile contra sigurantei statului prevazute de Codul Penal;- Infractiunile contra pacii si omenirii prevazute de Codul Penal.

- Este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept;- Sa nu fie incompatibil potrivit legii. Cazurile generale de incompatibilitate sunt:

- Activitate salarizata in cadrul altor profesii- Activitati care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau

bunele moravuri si exercitarea nemijlocita de fapte de comert;Art. 39 din Legea nr, 51/1995 prevede si unele cazuri speciale de incompatibilitate. Spre

exemplu: avocatul este incompatibil de a re[rezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza siin cauze conexe, precum si de a pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte. Existaincompatibilitate si atunci cand avocatul care a fost ascultat ca martor in aceeasi cauza, ca siatunci cand aparatorul a functionat ca judecator sau procuror la instanta ori parchetul din care afacut parte sau este ruda ori afin pana la gradul al IV-lea, inclusiv acolo unde functioneaza ruda oriafinul. Cazurile de incompatibilitate mai sus expuse sunt prevazute de art. 17, art. 71, art. 69/Statutul profesiei de Avocat.

Prin Decizia nr. 45/199 a Curtii Constitutionale publicata in Monitorul Oficial nr.90/12.05.1995, fostii magistrati nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostiiprocurori si cadre ale politiei nu pot acorda asistenta juridica la instantele, parchetele ori organelede cercetare penala timp de 2 ani de la incetarea functiei.Pentru o perticipare efectiva a aparatorului la desfasurarea procesului penal aceste trebuie sa deadovada de o temeinica pregatire profesionala, o vasta cultura generala concretizata in stapanireaunor cunostinte de literatura despre stat si societate, o logica stransa, spontaneitate, suplete indiscutii, constient de pledoaria pe care o face in interesul partilor, dar si in interesul instantei.

Drepturile si obligatiile aparatoruluiIn cursul urmaririi penale invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator la

efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta acestuia. Lipsaaparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala daca exista dovada ca aparatorula fost instiintat de data si ora efectuarii actului. Incunostiintarea se face prin notificare telefonica,fax, Internet sau alte asemenea mijloace in care scopul e sa se incheie un proces-verbal. Candaparatorul este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala se face mentiune despreaceasta, iar actul este semnat de aparator. Persoana retinuta sau arestata are dreptul sa i-acontact cu aparatorul asigurandu-i-se confidentialitatea convorbirilor. Aparatorul are dreptul de ase plange potrivit dispozitiilor art. 172/C.Proc.Pen. daca cererile sale nu au fost acceptate.

Asistenta juridicaPrin asistenta juridica se intelege sprijinul pe care aparatorii il dau partilor in cadrul

procesului penal prin lamuririle, sfaturile si interventiile lor ca specialisti in domeniul dreptului.Asistenta juridica este acordata numai de avocati, motiv pentru care in literatura juridica aceastamai este denumita si aparare tehnica. In lumina reglementarilor in vigoare asistenta juridica poatefi facultativa si obligatorie.

21


22/40

Asistenta juridica facultativaPotrivit art. 1/C.Proc.Pen. invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot

cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinataacest drept. Art. 171 alin 1/C.Proc.Pen. este in deplina concordanta cu dispozitiile art.6(3)/C.E.D.O. In vederea realizarii acestiu deziderat, asistenta juridica dintre justitiabil si avocat areloc in urma incheierii unui contract de asistenta juridica in care se include si plata unui onurariu

asupra caruia cei 2 cad de acord. In cazul in care la dosar exista o imputernicire de aparator ales,instanta de judecata nu va putea proceda la solutionarea cauzei in lipsa aparatorului. Existaanumite categorii de persoane care pot beneficia de asistenta juridica gratuita(legea nr. 25.1990).

Asistenta juidicaobligatoriePotrivit art.171(2)/C.P.P. asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este

minor, internat intr-n centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este retinutsau arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internariimedicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza, ori cand organele de urmarirepenala sau instanta de judecata apreciaza ca invinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singurapararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

In cazul judecatii, asistenta juridica este este obligatorie si in cauzele in care legea prevedepentru infractiunile savarsite pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani saumai mare.

Atunci cand asistenta juridica este obligatorie si aparatorul ales, nu se prezinta nejustificat ladata stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de judecata fixat si nicinu asigura substituirea, pleaca sau refuza sa efectueze apararea, organul judiciar ia masuri pentrudesemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca acordandu-i timpul necesar pentrupregatirea apararii. In cursul judecatii, dupa inceperea dezbaterilor cand asistenta juridica esteobligatorie daca aparatorul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata si nu asigurasubstituirea, instanta va desemna un aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca acordand un termende minimum 3 zile pentru pregtirea apararii. Daca la judecata cauzei aparatorul lipseste si nupoate fi inlocuit cauza se amana.

ReprezentareaReprezentarea consta in imputernicirea data unei persoane numita reprezentant de a

indeplini in cadrul procesului penal acte procesuale pe seama unei parti care nu se poate prezentasau nu doreste sa se prezinte in fata organelor juridice. Reprezentarea se deosebeste atat desubstituirea procesuala cat si de succensiunea in drepturile procesuale. Reprezentarea sedeosebeste si de asistenta juridik intrucat in acest caz aparatorul pune concluzii in prezenta partii.

Felurile reprezentariiPotrivit unor opinii exprimate in literatura de specialitate, reprezentarea a fost clasificata in:-Reprezentare conventional;-Reprezentare legala;-Reprezentare tehnica.

Reprezentarea conventionala numita si voluntara se bazeaza pe existenta unui contractde mandat intervenit intre reprezentantul persoanei care are deplina capacitate de exercitiu si tert,parte in proces pe de o parte si reprezentant pe de alta parte. In faza de urmarire penala invinuitulsau inculpatul poate fi reprezentat la ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si la efectuareaperchezitiei asa cum rezulta din dispozitiile art.104 (4) C.P.P. text potrivit caruia cand persoana lacare se face perchezitia este retinuta sau arestata va fi adusa la perchezitie. In cazul in care nu

22


23/40

poate fi adusa ridicarea de obiecte si inscrisuri (art. 99 C.P.P.), precum si perchezitia domiciliarase face in prezenta unui reprezentant sau membru de familie, iar in lipsa acestora a unui vecinavand capacitate de exercitiu. Este interzisa efectuarea in acelasi timp cu perchezitia sa participela perchezitie cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului nu este obligatorie.Reprezentantul invinuitului sau inculpatului nu poate avea loc in cazut actelor cu caracter personalca de exemplu confruntarea, ascultarea, etc. reprezentarea in cursul judecarii poate avea locatunci cand legea o prevede in mod expres. Reprezentarea este posibila si in caile de atac.

Reprezentarea legala- pentru ocrotirea persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu incadrul procesului civil exista posibilitatea reprezentarii lor. In materia dreptului procesual penalacesta institutie a reprezentarii legale nu este reglementata printr-un text de principiu. Lipsareprezentarii legale se exprima prin aceea ca invinuitul sau inculpatul, lipsit de capacitate deexercitiu, dak este minor sub 14ani nu raspunde din punct de vedere penal. In dreptul procesualpenal pot fi identificate insa situatii izolate cand se poate vorbi de reprezentare lagala a invinuituluisau inculpatului. De exemplu: art. 132 (3) C.Pen in caul persoanelor lipsite de capacitate deexercitiu impacarea poate avea loc prin reprezentare legala. Art. 143 (3) C.P.P. cand invinuitul sauinculpatul este arestat instanta are obligatia de a numi un aparator din oficiu care il va reprezenta.Art.140 (3) C.P.P. daca inculpatul se afla in spital si nu poate fi adus in fata instantei sau dacadeplasarea nu este posibila, recursul ca fi examinat in lispa inculpatului dar in prezentaaparatorului cariua i se va da cuvantul pentru a pune concluzii.

Modalitati prin care aparatul este chemat sa participe in procesul penalAlegerea aparatorului poate fi facuta atat in cursul asistentei juridice cat si in cazul celei

obligatorii.Aparatorul poate fi numit din oficiu atunci cand partea intelege sa'si aranjeze un aparator

ales. In situatia in care activitatea procesuala se desfasoara fara aparator si cand asistenta juridicaeste obligatorie hotararea pronuntata va fi lovita de nulitate absoluta. Dreptul partilor de a-si alegeun aparator este stipulat si in art. 14 din Pactul Intern privind Drepturile Civile si Politice. Avocatulparticipa in procesul penal in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa care dobandeste datacerta prin inregistrarea sa in registrul oficiului de evidenta. In ambele cazuri proba calitatii deaparator se face prin imputernicirea avocatiala. In ipoteza in care aparatorul cumuleaza si calitateade reprezentare pe langa delegatia avocatiala are obligatia de a depune la dosar imputernicirea simandatul special.

Potrivit art. 368 (3) C.P.P. renuntarea la apel sau revenirea asupra renuntarii poate fi facutapersonal de catre parte sau prin mandatar special. Conform art. 222 (3) plangerea poate fi facutapersonal sau prin mandatar. Mandatul trebuie sa fie special iar procura ramane atasata plangerii.Cand partea civila sau partea respunsabila civilmente este o persoana juridica reprezentarea vaavea loc prin jurisconsult, acesta fiind obligat sa prezinte o delegatie semnata de seful oficiul juridicdin cadrul persoanei juridice.

DR PROCESUAL PENALCURS 6

23


24/40

Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal

1. Notiunea de actiune in justitieValorile sociale sunt aparate printr-o deverditate de forme si mijloace dintre care cele mai

importante sunt normele de drept. Incalcarea normelor juridice conduce la un conflict de drept intredestinatarul care a manifestat atitudinea ilicita si cel ale carui drepturi si interese legitime au fostincalcate si afectate. Restabilirea ordinii de drept presupune aducerea conflictului de drept in fataorganelor judiciare, singurele competente a-l solutiona. un asemenea mijloc este actiunea in

justitie.In literatura juridica s-au formulat mai multe opinii in legatura cu notiunea actiunii in justitie.

Unii autori au definit actiunea in justitie ca fiind expresia unei imputerniciri legale in temeiul careiase poate aduce inaintea justitiei conflictul de drept nascut din incalcarea unei norme juridice.Altiautori o definesc ca fiind mijlocul practic pus la indemana de lege titularului unui drept subiectiv

pentru respectarea acelui drept astfel incat reprezinta sanctiunea dreptului.O definitie mai cuprinzatoare este cea potrivit careia actiunea in justitie este mijlocul juridic

prin care o persoana este trasa la raspundere penala in fata instantei judecatoresti pentru a fiobligata sa suporte constrangerea de stat corespunzatoare normei de drept incalcate.

In functie de norma incalcata conflictul poate viza domeniuldreptului penal, administrativ,fiscal, ea purtand diferite denumiri ca:

- actiune civila- actiune penala- actiune contraventionala

2. Dreptul la actiune si cererea in justitieDreptul la actiune este dreptul virtual inscris in norma ce ocroteste o valoare sociala. Dreptul

lezat priveste, in mod concret, valoarea sociala cu care este constituit. Cand valoarea sociala nu afost lezata dreptul la actiune nu poate fi folosit. Dreptul la actiune poate ramane in postura de dreptvirtual pentru intreaga durata de existenta a unei norme juridice atata vreme cat nu a fostincalcata. De exemplu, in conditiile social-politice din Romania, dreptul la actiune inscris in

art.190/C.P. ramane un drept virtual fiind practic imposibila exercitarea unui asemenea dreptpentru ca este imposibila savarsirea infractiunii de sclavie.

Prin urmare, dreptul la actiune reprezinta actiunea in sens substantial a notiunii prin care seintelege instrumentul juridic acordat de lege pentru valorificarea dreptului la actiune.

Actiunea in justitie nu se confunda cu cererea in justitie care, in realitate, este actulprocesual prin care se pune in miscare preexistenta cererii. Spre exemplu, nelegalitatea actului desesizare a instantei prin care s-a pus in miscare actiunea penala, act ce echivaleaza cu o cerere in

justitie, nu conduce decat la imposibilitatea sesizarii instantei, dar nu implica stingerea dreptului laactiune.

3. Factorii actiunii

Institutia actiunii in justitie, pentru a avea eficienta juridica, este conditionata de anumitifactori numiti si termeni.

Acesti factori sunt:- temeiul actiunii- obiectul actiunii- subiectii actiunii- aptitudinea functionalaTemeiul actiunii are doua modalitati de manifestare:- temeiul de drpt

24


25/40

- temeiul de faptSub aspect substantial, temeiul de drept presupune existenta unor norme juridice ce prevad

fapta ilicita a carei incalcare naste dreptul la actiune.Temeiul de fapt il constituie fapta prin care s-a incalcat norma sub aspect procesual.Temeiul de drept prevede posibilitatea titularului actiunii de a se adresa organelor judiciare.Temeiul de fapt presupune aducerea afectiva a faptei ilicite inaintea organelor judiciare.Obiectul actiunii il constituie tragerea la raspundere penala a persoanei care a savarsit

fapta. Subiectii actiuniisunt intotdeauna subiectii raportului juridic conflictual.Aptitudinea functionala permite punerea in miscare si exercitarea actiunii daca nu apar

impedimente de natura a nu exercita actiunea penala.Din prev. art. 9 si art. 14/C.P.P rezulta ca doua sunt actiunile ce pot fi exercitate in cadrul

procesului penal, si anume:- actiunea penala- actiunea civila

Actiunea penala

1. Notiune, obiect, subiectiPrin savarsirea unei infractiuni ia nastere un conflict de drept penal substantial intre

societate reprezentata de stat pe de o partesi autorul infractiunii pe de alta parte. Deducerea sprerezolvare a conflictului de drept nascut in urma savarsirii infractiunii sta sub semnul oficialitatiiprocesului penal si de aceea el trebuie dedus obligatoriu organelor judiciare.

Instrumentul juridiccu ajutorul caruia conflictul de drept penal este dedus spre solutionareorganelor judiciare se numeste actiune penala. Din punct de vedere procesual, actiuna penalaeste expresia organelor judiciare de a-l trage la raspundere penala a persoanei care a savarsitinfractiunea.

Obiectul actiunii penale - potrivit art, 9.C.P.P actiunea penala are ca obiect tragerea laraspundere penala a persoanei care a savarsit infractiunea. Actiunea penala se pune in miscareprin actul de inculpare prevazut de lege si se exercita in tot cursul procesului penal. Actiuneapenala nu trebuie confundata cu scopul procesului penal. Actiunea penala difera si de alte actiunisau proceduri judiciare ce nu au ca obiect tragerea la raspundere penala. De exemplu, reparareapagubei in cazul condamnarii pe nedrept.

Subiectii actiunii penale - ca urmare a savarsi

Cursuri Drept Procesual Penal

Documents

Transcript of Cursuri Drept Procesual Penal