Drept Procesual Civil

DREPT PROCESUAL CIVIL

TEMA 1NOTIUNEA SI SISTEMUL PROCESULUI CIVIL SI ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL.NORME DE PROCEDURA CIVILA

1. Definirea procesului civil= activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte personae sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea REALIZARII sau STABILIRII drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii. doua faze: (1) judecata (COGNITIO) si (2) executarea silita (EXECUTIO)(1) declansata prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA care investeste instanta competenta; are mai multe etape (nu este obligatoriu sa existe toate):a.faza scrisa partile se incunostiinteaza reciproc asupra pretentiilor, apararilor, probelor;b.etapa dezbaterilor in sedinta de judecata complexa, mai multe termene, partile isi sustin in mod real si contradictoriu pretentiile, sa administreze probe, sa le analizeze si sa puna concluzii;c.faza cailor extraordinare de atac - poate exista, si vizeaza hot definitive sau irevocabile;(2) in cazul hot. care pot fi puse in executare cu ajut. fortei de constrangere a statului, daca nu sunt executate de buna voie (activitatea instantei si a executorilor judecatoresti).Astfel: persoana ale carei drepturi civile nu sunt recunoscute ori e tulburata in exercitarea lor se adreseaza instantei prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA; judecatorul il cheama si pe parat; dupa stabilirea imprejurarilor, se retrage pentru deliberare si pronuntarea hotararii; daca vreuna din parti nu e multumita de hotararea data o poate ataca; hotararea ramasa definitiva sau irevocabila poate fi pusa in executare silita daca debitorul nu-si indeplineste de buna-voie obligatia.

2. Notiunea dreptului procesual civil= ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturi civile (inclusiv din raporturi de drept comercial, de dreptul familiei, de dreptul muncii etc) ori la interese legitime care se pot realiza numai pe cale justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii. caractere ale DPC:sanctionator garanteaza eficacitatea disp. de drept materialreglementar vointa judecatorului si a partilor e limitata de norme;formalist suspus exigentelor de forma si unor termene;de drept comun dreptul comun al procedurii, se aplica unde nu exista dispozitii speciale.

3. Legaturile dreptului procesual cu alte tramuri de dreptDPC este ramura distincta (caracter autonom) pt. ca are obiect propriu de reglementare si dispune de metode specifice de reglementare pe baza de principii fundamentale.a. DPC si dreptul constitutionalnormele dreptului constitutional fundamentale, stau la baza oricarei ramuri de drept;justitia se infaptuieste in numele legii; judecatorii sunt independenti si se supun numai legii etc.b. DPC si dreptul material civildreptul material totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, iar DPC asigura realizarea lui pe caile cele mai potrivite;norma procesuala este subordonata normei de drept substantial.c. DPC si dreptul administrativinstantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminsitrative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte;DPC este dreptul comun in aceasta materie.d. DPC si dreptul comercialDPC dreptul comun.e. DPC si DPPAsemanari:aceleasi instante;principii fundamentale identice sau similare;etape asemanatoare, conditiile de exercitare fiind uneori diferite. Deosebiri:natura deosebita a normelor de drept material aparate;

1masuri de constrangere diferite;modul de sesizare diferit.

4.Definitia normelor de procedura civila2 mari categorii de norme civile:norme de drept material (norme de fond) reglementeaza raporturile sociale cu privire la persoane, intre subiectii de drept si patrimoniul lor;norme de drept procesual raporturile sociale legate de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hot. si a altor titluri executorii.

5.Clasificarea normelor de procedura civila a.dupa obiect:de organizare judecatoreasca reglementeaza org. si funct. instantelor: L 92/1992; - au caracter imperativ, cu exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor.de competenta sarcinile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala (generala), modul de repartizare intre instante de drept diferit (materiala) si intre instante de acelasi grad (teritoriala);Au caracter imperativ; in principiu doar normele de competenta teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia celor care se refera lapersoane si al bunuri prev in art, 13-16 Cpc.de procedura propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de executare; pot fi:de procedura contencioasa;de procedura necontencioasa;de executare silita.In principiu, au caracter imperativ cele care determina ordinea fireasca a judecatii, etapele si principiile; au caracter dispozitiv normele care stabilesc facilitati pentru parti.b.dupa intinderea campului de aplicare:generale se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel;speciale numai intr-o anumita materie, cuprind dispozitii derogatorii, de stricta interpretare si aplicare; se aplica cu prioritate si se completeaza cu cea generala.c.dupa caracterul conduitei pe care o prescriu:imperative impun o anumita conduita obligatorie, de la care este interzis sa se deorge, chiar cu autorizarea instantei; nerespectare nulitate ababsoluta; aplicarea poate fi ceruta de oricare din partile din proces, inclusiv din oficiu, de catre instanta; viciile unui act procedural savarsit prin incalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa partilor;dispozitive (supleative) suplinesc vointa neexprimata a partilor, ingaduindu-le sa isi exercite dreptul de dispozitie; partile se pot intelege, in anumite limite, nerespectarea nulitate relativa; aplicarea poate fi ceruta doar de catre partea in favoarea careia actioneaza norma; partea interesata poate renunta la invocarea incalcarii normei supleative.Pentru distingerea caracterului imperativ sau dispozitiv al normelor de procedura criterii:exprimarea legiuitorului;cand exprimarea nu permite calificarea exacta => criteriul finalitatii textului; au caracter imperativ normele care, prin finalitatea lor depasesc interesul personal si vizeaza un interes general.

TEMA 2COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA

= aptitudinea, recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau altui organ de jurisdictie civila, de a judeca o anumita pricina (a solutiona un anumit litigiu) = competenta de atributie (pt ca e stab. de lege dupa anumite criterii). Se refera la instanta si nu la judecatori.

Clasificarea normelor de competenta:1. dupa organul jurisdictional:norme de competenta generala reglementeaza activitatea tuturor organelor jurisdictionale; caracter absolut.norme de competenta jurisdictionala in cadrul aceluiasi sistem de organe; reglementeaza activitatea fiecarui organ de jurisdictie; se subdvid in:a.norme de competenta materiala (caracter absolut) ne raportam la instante judecatoresti de grad diferit; reglementate denorme imperative:competenta materiala functionala dupa felul atributiilor jurisdictionale;competenta materiala procesuala in functie de obiect, valoare sau natura litigiului.norme de competenta teritoriala caracter imperativ; stabilesc competenta teritoriala in materie de stare si capacitate a persoanelor;sunt norme pentru instante de acelasi grad:

competenta teritoriala de drept comun - cererea de chemare in judecata se introduce la instanta de drept comun competenta din punct de vedere teritorial; caracter relativ;competenta teritoriala facultativa (alternativa) reclamantul isi poate alege intre mai multe instante; caracter relativ;competenta teritoriala exclusiva numai la o anumita instanta; caracter absolut.2.dupa caracterul normelor ce reglementeaza competenta:competenta absoluta reglementata prin norme imperative, obligatorii atat pentru parti, cat si pentru instanta; necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata oricand, atat in fata instantei de fond, cat si a instantei de apel sau de recurs;competenta relativa reglementata de norme dispozitive, partile pot deroga, incalcarea normelor nu poate fi invocata decat de catre parat si NUMAI prin intampinare sau in prima zi de judecata.

COMPETENTA GENERALAAtunci cand o lege speciala nu stabileste expres competenta altui organ de jurisdictie, litigiul va fi solutionat de catre instantele judecatoresti.a.in materie financiara:Colegiul jurisdictional:despagubiri si amenzi pentru abateri financiare facute de administratori, gestionari;contestatiile acestora la acte de imputatie pentru abateri financiare;plangeri impotriva p-v de sanctionare incheiate de organele de control ale Curtii de Conturi.Sectia jurisdictionala:conflicte de competenta intre colegii;cereri de stramutare de la un colegiu la altul;recursuri imptriva hot. colegiilor;recursuri impotriva hot. sectiilor jurisdictionale, judecate in prima instanta;recursuri in interesul legii impotriva hot. definitive ale colegiilor jurisdictionale.Curtea de Conturi:recursuri in interesul legii impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si ale sectiilor jurisdictionale;conflicte de competenta intre sectiile jurisdictionale si colegiile jurisdictionale;conflictul de competenta intre Curtea de Conturi si o instanta judecatoreasca este solutionat de catre CSJ.;contestatiile privin stabilirea si incasarea impozitului pe salarii si a altor sume datorate bugetului administratiei de stat in 30 de zile, la Directiile generale ale finantelor publice judetene, care emit decizii impotriva lor contestatie la Ministerul Finantelor.b.in materie de inventii si marci: competent OSIM:contestatiile impotriva hotararilor OSIM sunt solutionate de Comisia de Reexaminare din cadrul OSIM; impotriva hotararilor acesteia recurs la TMB, in 3 luni de la comunicare;in competenta instantelor: litigiile cu privire la calitatea de inventator; anularea unui brevet de inventie emis de OSIM, cererea privind acordarea unei licente obligatorii;c.in materia pensiilor de asigurari sociale de stat si asistenta sociala:contestatiile la deciziile Oficiilor de Pensii in 30 de zile de la comunicare la Comisia de Contestatii de pe langa Directiile judetene de munca si protectie sociala.d.in materia contraventiilor:judecatoria in raza careia a fost savarsita contraventia pentru plangerile impotriva p-v de sanctionare contraventionala si de transformare a amenzii in inchisoare contraventionala.e.in materia exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti:autoritatea tutelara pentru vizitarea minorului in timpul casatoriei, cand parintii sunt despartiti in fapt; instanta in timpul divortului.f.in materia incredintarii minorului:incredintarea lor altor persoane decat parintilor de catre comisiile pentru ocrotirea minorilor; in timpul divortului insa, sau ca urmare a decaderii parintilor din drepturile parintesti instanta de judecata.g.in materia inregistrarilor de stare civila si a actelor de stare civila:efectuarea si reconstituirea Starea Civila; anularea, rectificarea, completarea, inregistrarea tardiva a nasterii instanta;h.in materia schimbarii numelui si a prenumelui:pe cale administrativa organele de politie; ca urmare a divortului, desfacerii adoptiei instanta.i.in materie succesorala:daca succesorii se inteleg notariatul, daca nu instanta;j.in materie electorala:tribunalul contestatiile la constituirea Comisiilor electorale;tribunalele si judecatoriile contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru comisiile locale;CSJ contestatiile privind formarea si componenta Biroului electoral Central.

k.in materia competentei Curtii Constitutionale:constitutionalitatea actelor normative (controlul anterior, controlul posterior) si partidele politice;l.in materia litigiilor de munca judecatoria.m. in materia contenciosului administrativ:orice pf sau j, daca se considera vatamata in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat (inclusiv neraspunderea petitionarului, in temen de 30 de zile de la inregistrarea cererii) al autoritatii administrative de a ii rezolva cererea, se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.

1.Competenta materiala a judecatoriei

COMPETENTA MATERIALA

a.in prima instanta, toate cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante => sunt instante de drept comun pentru judecata in prima instanta;b.plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice sau a altor organe cu activitate jurisdictionala (ex: plangerileimpotriva pv de sanctionare contraventionala);c.in orice alte materii date prin lege in competenta lor (ex: contestatia la executarea silita).2.Competenta materiala a tribunaluluia. in prima instanta:cereri in materie comerciala, cu o valoare > de 10 mil.;cereri privind drepturi si obligatii civile, cu o valoare > de 150 mil.cereri in materie de contencios administrativ;in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;in materie de incuviintare a adoptiilor, nulitate sau desfacere;cereri privind punerea sub interdictie, declararea disparitiei sau mortii;cereri privind nulitatea casatoriei, decaderea din drepturile parintesti;in materia exproprierii;cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare in procese penale;cereri de recunoastere a hotararilor date in tari straine, sau de incuviintare a executarii silite a acelorasi hotarari.b. ca instante de apel apelurile impotriva hotararilor date de judecatorii;c. ca instanta de recurs recursurile impotriva hotararilor judecatoriilor, pronuntate in ultima instanta;d.in orice alte materii date, prin lege, in competenta lor:cai extraordinare de atac impotriva propriilor hotarari;contestatia la executare, cand tribunalul este instanta de executare;cereri de indreptare a greselilor materiale din propriile hotarari;conflicte de competenta intre doua tribunale aflate in raza lui, sau intre o judecatorie din raza lui si un alt organ jurisdictional;cererea de recuzare a tuturor judecatorilor de la o judecatorie din raza sa;cereri de stramutare de la o judecatorie la alta din raza sa, pe motiv de rudenie sau de afinitate.TMB are in competenta exclusiva:inregistrarea partidelor politice;in materie de inventii si marci;validarea alegerii Primarului General al capitalei;cereri de adoptie cu element de extraneitate.3.Competenta materiala a Curtii de Apela. in prima instanta cererile in materie de contencios administrativ privind actele administratiei publice centrale, judetene si a mun.Bucuresti;b. ca instanta de apel apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre tribunale;c. ca instanta de recurs recursurile impotriva hotararilor tribunalelor, pronuntate in apel;d.in orice alte materii date de lege in competenta lor:conflictele de competenta intre doua tribunale, sau un tribunal si o judecatorie care se afla in raza sa, intre doua judecatorii care nu se afla in raza aceluiasi tribunal sau intre un tribunal din raza sa si un alt organ jurisdictional;cererile de stramutare de la un tribunal la altul, din raza sa, pe motiv de rudenie sau afinitate;contestatiile la executarea silita, cand Curtea de Apel este instanta de executare;cereri de indereptare a greselilor materiale din propriile hotarari.4.Competenta materiala a CSJrecursuri impotriva hotararilor Curtii de Apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege;recursurile in interesul legii;recursurile in anulare;in orice materii date in competenta sa, prin lege;

conflicte de competenta intre doua curti de apel; intre doua tribunale, sau intre un tribunal si o judecatorie, sau intre doua judecatorii care nu apartin aceleiasi curti de apel; intre o Curte de Apel si un alt organ jurisdictional; intre Curtea de Conturi si instanta; intre CSJ ai o alta instanta;cereri de recuzarea a unei Curti de Apel;cerei de stramutare, pe motiv de rudenie sau de afinitate, de la o Curte la alta;cereri de stramutare pentru banuiala legitima, sau siguranta publica, de la oricare instanta;contestatia in anulare si revizuirea impotriva propriilor hotarari;cereri de indreptare a greselilor materiale din propriiloe hotarari;CJS in Sectii Unite:recursuri impotriva hotararilor sale, pronuntate in prima instanta;recursuri in interesul legii si in anulare, impotriva deciziilor sectiilor CSJ;recursuri in interesul legii impotriva instantelor ce s-au pronuntat diferit in cauze asemanatoare, pentru asigurarea unitatii de practica.CSJ in complet de 7 judecatori:contestatii impotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind indepartarea din magistratura pentru boala psihica, vadita incapacitate profesionala;contestatii impotriva sanctiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii, sau de Comisia de Disciplina a MinisteruluiPublic;contestatii impotriva deciziilor comisiei disciplinare a CSJ, pentru abateri savarsite de magistratii asistenti ai CSJ.

1.competenta teritoriala de drept comun:cererea:

COMPETENTA TERITORIALA

la instanta de la domiciliul paratului, pentru pf;la instanta sediului principal la firmei, pentru pj;daca parat este o asociatie sau o societate fara personalitate juridica instanta de la domiciliul persoanei careia i s-a incredintat presedintia sau directoratul; daca o astfel de persoana nu exista la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati.domiciliu = adresa unde paratul locuieste efectiv, fara mutatie;daca domiciliul sau resedinta paratului sunt necunoscute la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului;daca paratul este stabilit in strainatate la instanta unde a avut ultimul domiciliu in tara.2.Competenta teritoriala alternativa (facultativa)Se poate opta pentru introducerea cererii (o data facuta alegerea, reclamantul nu mai poate reveni), in cazul in care:paratul are si asezari agricole, comerciale, industriale la instanta de la acea asezare, pentru obligatiile ce trebuiau executate pe plan local;paratul pj are si o reprezentanta la instanta unde se afla aceasta, pentru obligatiile care trebuiau executate pe plan local;cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice la instantele din capitala sau din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul; cand mai multe judecatorii din raza aceluasi tribunal sunt competente la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in capitala la jud. S 4;mai multi parati la oricare din domicilii;art. 10: 8 cazuri de competenta alternativa:pentru desfacerea unui contract si la instanta locului unde trebuia executat;pentru obligatiile comerciale la instanta locului incheierii contractului sau la cea a locului unde trebuie executata obligatia;pentru contractul de transport la instanta locului de plecare sau la instanta locului de sosire;in cererile ce izvorasc dintr-un contract de locatiune instant alocului unde se afla imobilul;in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta diferita de cea a sotului instanta resedintei femeii;in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin instanta locului de plata;cererile pentru pensie alimentara instanta domiciliului reclamantului;in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit instanta locului unde s-a savarsit acel fapt.in materie de asigurare instanta domiciliului asiguratului, sau unde se afla bunurile asiguratului sau unde s-a produs accidentul;3.Competenta teritoriala exclusiva:pentru imobile instanta unde se afla imobilul;in materia mostenirii instanta ultimului domiciliu al defunctului (domiciliu, resedinta sau ultima locuinta efectiva);pentru contraventii instanta de la locul savarsirii contraventiei;pentru persoane:la divort:instanta de la domiciliul paratului, daca nici unul din soti nu mai locuieste la domiciliul conjugal;

instanta de la domiciliul reclamantului, daca domiciliul paratului nu este cunoscut.pentru incuviintarea adoptiei:instanta de la domiciliul adoptatorului;instanta de la sediul unitatii de ocrotire, cand copilul este parasit si ocrotit;instanta de la domiciliul copilului, pentru adoptiile cu element de extraneitate.pentru declararea disparitiei sau a mortii instanta de la ultimul domiciliu al disparutului.

PROROGAREA COMPETENTEIo instanta, competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata, devine competenta (in temeiul legii, a unei hotarari judecatoresti pronuntata de o instanta superioara, sau prin conventia partilor) sa rezolve si cereri care, in mod obisnuit nu intra in competenta sa.1.Prorogarea legala cazuri expres prevazute de lege:art 9 in cazul coparticiparii procesuale pasive, reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului oricareia din parati;art. 17 cererile accesorii si incidentale sunt de competenta instantei care judeca cererea principala:daca sunt mai multe capete de cerere, dintre care unele sunt accesorii, acestea vor fi solutionate de instanta competenta pentru cererea principala (chiar daca erau de competenta altei instante);cererile privind luarea masurilor asiguratorii, pentru asigurarea dovezilor, cereri prin care paratul are pretentii proprii impotriva reclamantului au caracter incidental => vor fi solutionate de aceeasi instanta.art. 164 conexitatea: partile pot cere intrunirea mai multor pricini ce se afla in fata aceleiasi instante sau instante deosebite de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au o stransa legatura (poate fi facuta la cererea partilor sau din oficiu); dosarul va fi trimis mai intai instantei care a fost investita prima, daca partile nu cer trimiterea lui la una din celelalte instante sau daca una din pricini este de competenta unei anumite instante si partile nu o pot inlatura.art. 163 in doctrina (dar nu poate fi retinuta) litispendenta nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante (cererile trebuie sa se afla pe rolul aceleiasi instante sau a unor instante diferite, dar deopotriva competente si de fond).2.Prorogarea judecatoreascaa.in caz de delegare a instantei;b.in caz de recuzare a tuturor judecatorilor unei instante, sau cand din cauza recuzarii nu se poate intruni completul de judecata;c.in caz de stramutare a pricinilor;d.in caz de admitere a recursului si de casare cu trimitere la alta instanta decat aceea care a judecat prima oara fondul, dar egala in grad cu aceasta.In toate aceste cazuri cauza se va solutiona de o instanta egala in grad, stabilita prin hotarare judeactoreasca; calea de atac asupra hot pron de instanta investita prin prorogare de catre instanta superioara acesteia.3.Prorogarea conventionalaacolo unde legea permite; prin conventie in scris sau verbal (in fata instantei alese); cu indeplinirea unor conditii:partile capacitate procesuala de exercitiu, consimtamantul liber si neviciat;conventia partilor expresa;in conventie sa se determine exact instanta aleasa;instanta aleasa sa nu fi necompetenta absolut.conventia poate fi incheiata inaintea ivirii litigiului (daca legea nu interzice expres); daca conventia este incheiata dupa sesizarea unei instante, partile pot stabili o alta instanta numai pana la prima infatisare.

TEMA 3INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI.STRAMUTAREA PRICINILOR.

hotararea trebuie sa fie data in conditii de obiectivitate => judecatorul nu trebuie sa fie interesat in cauza pe care o judeca si sa nu fie pus in situatia de a se pronunta de doua ori asupra ei.

DELEGAREA INSTANTEIpartea interesata poatre cere CSJ sa desemneze o alta instanta de acelasi grad cu cea competenta, atunci cand aceasta din urma, datorita unor imprejurari exceptionale este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze.

INCOMPATIBILITATEAJudecatorul nu poate face parte din completul de judecata in urmatoarele situatii:a pronuntat o hotarare intr-o pricina => nu poate judeca in apel sau recurs;nu se poate pronunta in aceeasi pricina care a fost casata cu trimitere si rejudecarea cauzei;

nu se poate pronunta daca a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi cauza.reglementata prin norme imperative => se poate ridica exceptia de oricare din parti, de catre procuror sau de catre instanta din oficiu, in fata instantei de fond, de apel sau de recurs.

ABTINEREA SI RECUZAREAcazurile de abtinere si de recuzare (art. 27) si pentru procurori, grefieri, magistratii-asistenti de la CSJ si expertii mai putin pentru lit. g:a.cand judecatorul, sotul sau, ascendentii sau descendentii au vreun interes, sau cand judecatorul este sot, ruda sau afin pana lagradul al IV lea cu vreuna din parti;b.cand judecatorul este sot, ruda sau afin in linie directa sau colaterala, pana la gradul al IV lea inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului unei din aceste persoane;c.cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este ruda sau afin al uneia din parti pana la gradul al IV lea inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata sau despartit, au ramas copii;d.daca judecatorul, sotul sau rudele lor pana la gradul al IV lea au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o judecata la instanta la care una din parti este judecator;e.daca intre acele persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;f.daca judecatorul este tutore sau curator al uneia din parti;g.daca judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri;h.daca judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina;i.daca exista vrajmasie intre judecator, sotul sau una din rudele sale pana la gradul al IV lea si una din parti, sotul sau una din rudele acestuia pana la gradul al III lea.abtinerea norma imperativa; recuzarea norma dispozitiva;abtinerea se propune de catre judecator, iar recuzarea de catre partea interesata (verbal sau in scris pentru fiecare judecator) inainte de inceperea dezbaterilor;judecata cererii se face in camera de consiliu, fara prezenta partilor, si in timpul acesta nu se face nici un act de procedura; instanta competenta se pronunta asupra cererii printr-o incheiere si va arata si ce acte facute de judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat vor fi pastrate;incheierea prin care instanta s-a pronuntat asupra admiterii, ca si cea prin care a admis recuzarea NU sunt atacabile; incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odata cu fondul.

se poate cere:

STRAMUTAREA PRICINILOR

pe motiv de rudenie sau de afinitate (cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al IV lea printre magistratii de la instanta sesizata); cerere facuta de partea interesata numai inaintea inceperii oricarei dezbateri; competenta apartine instantei ierarhic superioare;banuiala legitima (se presupune ca obiectivitatea poate fi stirbita de imprejurarile cauzei, a calitatii partilor sau vrajmasiei locale);cerere facuta de partea interesata in orice stare a pricinii; competenta apartine CSJ;siguranta publica; cerere facuta de procurorul care pune concluzii la CSJ in orice stare a pricinii; competenta apartine CSJ;solutionarea cererii in secret, in camera de consiliu, cu participarea partilor; presedintele instantei poate cere suspendarea cauzei; hotararea (Ciobanu apreciaza ca ar trebui sa fie vorba despre o sentinta pentru ca cererea de stramutare se da in fond, chiar daca nu este vorba de fondul litigiului) se da fara motivare si nu e supusa nici unei cai de atac (de lege lata ar trebui sa fie atacata pe calea contestatiei in anulare dca sunt indeplinite conditiile); daca cererea se admite, cauza se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad, aratandu-se in ce masura actele indeplinite de instanta vor fi pastrate;in cazul in care nu s-a suspendat pricina si hotararea de stramutare s-a dat dupa ce instanta s-a pronuntat, in literatura s-a propus ca hotararea sa fie considerata neavenita si instanta la care s-a stramutat sa se pronunte pe fond ca si cum prima hotarare nu ar exista.

EXCEPTIA DE NECOMPETENTAmijlocul procesual prin care se invoca necompetenta contestata pe parcursul procesului (dupa sesizarea instantei si inainte de pronuntarea unei hotarari);daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta se invoca necompetenta prin apel;daca s-a pronuntat o hotarare irevocabila - se invoca necompetenta prin recurs;exceptia de necompetenta absoluta incalca competenta generala, materiala si teritoriala exclusiva; poate fi invocata de oricare din parti, de procuror sau de instanta, pe tot parcursul procesului;exceptia de necompetenta relativa incalca competenta teritoriala (mai putin cea exclusiva); poate fi invocata numai de catre parat;daca exceptia este admisa, instanta hotaraste instanta competenta sau organul jurisdictional competent, apoi isi declina competenta; daca este competent un organ al statului fara activitate jurisdictionala, nu isi declina competenta, ci respinge cererea ca inadmisibila; daca litigiul are un element de extraneitate, admitandu-se exceptia, se respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane;impotriva hotararii de dezinvestire-investire se poate face apel si recurs in termen de 15 zile de la pronuntare, iar dupa ce devine irevocabila, dosarul se trimite la instanta competenta;

actele de procedura facute de instanta necompetenta sunt nule, cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si nu vor fi refacute decat pentru motive temeinice.

CONFLICTELE DE COMPETENTAin cazul in care instanta care a primit dosarul prin hotararea de declinare a competentei data de alta instanta constata ca este necompetenta si competenta apartine instantei care a trimis dosarul => conflict de competenta negativ (mai multe instante sesizate cu aceeasi cerere, cel putin una sa fie competenta, s-au declarat competente prin hotarari ramase definitive iar declinarile sunt reciproce);daca se declara ambele competente in cazul normelor de competenta teritoriala alternativa conflict pozitiv;conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta de catre instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict;instanta in fata careia s-a ivit conflictul, in cazul conflictului pozitiv, si ultima instanta care s-a pronuntat asupra competentei, in cazul conflictului negativ va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul (dreptul de a sesiza aceasta instanta nu apartine partilor);instanta competenta sa solutioneze conflictul hotaraste in camera de consiliu, fara citarea partilor; trimiterea dosarului la instanta competenta se face numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului (care poate fi atacat cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare; recursul solutionat de instanta ierarhic superioara / sectiile unite ale CSJ, cu citarea partilor); instanta careia i se trimite dosarul nu isi va mai putea declina competenta, daca nu au aparut temeiuri noi;conflicte intre instante si alte organe cu activitate jurisdictionale se rezolva, la sesizarea instantei unde s-a ivit conflictul, de catre instanta ierarhic superioara.

TEMA 4ACTIUNEA CIVILA. MASURILE ASIGURATORII

1.Definitia actiunii civile

ACTIUNEA CIVILA

= ansamblul mijloacelor procesuale prin care, in cadrul procesului civil, se asigura protectia dreptului subiectiv civil (cel afirmat, pretins de o persoana) prin recunoasterea sau realizarea lui, in cazul in care este incalcat sau contestat ori a unor situatii juridice ocrotite de lege.dreptul subiectiv civil = posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ pf sau j in virtutea careia aceasta poate, in limitele dreptului si ale moralei, sa aiba o anumite conduita, sa pretinda o conduita corespunzatoare sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului, in caz de nevoie.actiunea nu este acelasi lucru cu cererea de chemare in judecata (care este numai una din formele de manifestare a actiunii, si anume cea prin care se declanseaza procesul civil); dreptul la actiune cuprinde o serie de drepturi: de a sesiza instanta, de a solicita probe, de a obtine condamnarea paratului, de a obtine executarea silita (este inclus) etc; in ceea ce priveste unele componente, dreptul la actiune va putea fi exercitat numai inauntrul termenului de prescriptie; dreptul la actiune se exercita in ordinea, conditiile si termenele stabilite de legea procesuala; dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege =>titularul dreptului subiectiv prescris va putea aduce probe pentru a dovedi intreruperea sau suspendarea termenului de prescriptie;dreptul la actiune se naste in momentul in care a fost nesocotit dreptul subiectiv civil, dar pe langa interesul de a actiona trebuie sa existe si vointa de a actiona (a titularului sau a altor persoane sau organe carora legea le recunoaste legitimitatea procesuala activa de a a actiona).2. Elementele actiunii civileA. Partile reclamant si parat (in cererea de chemare in judecata), apelant si intimant (in apel), recurent si intimat (in recurs), contestator siintimat (in contestatia in anulare), revizuent si intimat (in revizuire), creditor si debitor (in faza executarii silite);parti = persoanele care s-au legat in raportul juridic dedus judecatii, nu reprezentantii lor legali sau conventionali; alaturi de cele legate initial prin actiune, se pot alatura si alte persoane care vor dobandi calitatea de parti.B. Obiectul actiunii civile protectia dreptului subiectiv civil si a intereselor pentru realizarea carora calea justitiei este obligatorie; in momentul in care se recurge la actiune => proces, care are ca obiect ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii; => actiunea problema de fapt si problema de drept;in cazul cererii de chemare in judecata obiectul = pretentia concreta a reclamantului, care determina competenta si compunerea, influenteaza admisbilitatea unor probe si fixarea taxei de timbru.C. Cauza actiunii civile= scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara, scopul care exprima si caracterizeaza vointa juridica a acestuia de a afirma pretentia sa in justitie; ex: in cazul revendicarii unui bun, cauza actiunii = detinerea abuziva a acelui bun si vointa de a face ca aceasta detinere sa inceteze, iar cauza cererii de chemare in judecata poate fi contractul, uzucapiunea, succesiunea etc.

cauza actiunii trebuie sa fie reala (pornirea actiunii sa fie determinata de scopul pe care titularul urmareste sa il obtina), licita simorala (sa fie in concordanta cu legea si cu regulile de convietuire sociala);examinand cererea de chemare in judecata, instanta trebuie sa aprecieze: daca e cazul sa se puna in miscare actiunea, si daca cererea cuprinde elementele de msi sus.conditiile de exercitiu ale actiunii civile:afirmarea unui drept (care trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege, sa fie exercitat in limitele sale externe si interne, cu buna- credinta si sa fie actual, adica sa nu fie supus unui termen) daca nu exista, actiunea se respinge (daca nu este actual, va fi respinsa ca prematura);interesul (care trebuie sa fie legitim, sa fie personal, sa fie nascut si actual) daca nu actiunea se respinge;capacitatea procesuala: de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual pf prin nastere, pj de la data inregistrarii) si de exercitiu (aptitudinea de a exercita drepturile si de a indeplini obligatiile); reprezentarea pentru persoanele fizice lipsite total de capacitate de exercitiu; asistarea - pentru persoanele cu capacitate de exercitiu restransa; autorizarea in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe cel cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie;calitatea procesuala reclamantul care porneste actiunea trebuie sa justifice atat capcatitatea sa procesuala activa, cat si pe cea pasiva a paratului.Clasificarea actiunilor civile:a.in functie de scopul material urmarit de reclamant:actiuni in realizarea dreptului se solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea dreptului, iar daca acest lucru nu mai este posibil, la despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit;actiuni in constatare se solicita sa se constate numai existenta unui drept al reclamantului sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa.;actiunile declaratorii se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic;actiunile interogatorii titularul dreptului, in mod preventiv, cheama in judecata o persoana care ar putea eventual sa ii conteste dreptul, pentru a lua act daca recunoaste sau nu dreptul.actiuni in constituire de drepturi se solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca, pentru a deduce consecintele ce se impun, in vederea creerii unor situatii juridice noi.b.in functie de natura dreptului ce se valorifica prin actiune:actiunile personale se valorifica un drept personal, de creanta; sunt mobiliare si imobiliare;actiunile reale se valorifica un drept real; sunt mobiliare si imobiliare;actiunile mixte.c.in functie de calea procedurala aleasa:principale;accesorii - a caror rezolvare depinde de solutia din actiunea principala;incidentale pot avea si existenta de sine-statatoare, dar sunt formulate intr-un proces deja inceput..

1.Sechestrul judiciar

MASURILE ASIGURATORII

numai asupra unui bun in legatura cu care are loc judecata, si numai daca se dovedeste necesitatea infiintarii lui (pericol de disparitie, degradare, instrainare, proasta administrare)cererea poate fi facuta de oricare din parti (dar si de creditorii partilor);solutionarea cererii se face cu citarea partilor dosar distinct de fond de catre instanta sesizata cu cererea principala, fie ca este pe rolul sau sau intr-o cale de atac (=> nu se admite in apel sau recurs);daca cererea se admite, bunul se incredinteaza unei persoane numite sechestru judiciar (care poate fi detinatorul bunului sau o a treia persoana numita de instanta daca partile nu se inteleg), care va fi remunerat cu o suma fixata de instanta (care nu poate fi mai mare de 10% din venitul net anual al bunului) si care va putea face toate actele de conservare si de administratie, va incasa orice venituri si sume datorate, va putea plati datorii cu caracter curent etc;sechestrul judiciar ia sfarsit o data cu ramanerea definitiva a hotararii asupra fondului, bunul se preda partii care a castigat procesul.2.Sechestrul asiguratorindisponibilizarea unei cantitati de bunuri mobile (lucruri si fructe care se afla in casa, mosia sau pamantul inchiriat ori arendat sau care se afla in alt loc fara consimtamantul proprietarului) ale paratului debitor ce se afla la el sau la un tert care urmeaza sa fie vandute silit pentru realizarea creantei reclamantului, daca, in momentul in care acesta a obtinut o hotarare definitiva, debitorul nu isi executa de buna-voie obligatia;bunurile mobile nu formeaza obiectul litigiului, ci o suma de bani;se pune de catre executorul judecatoresc de la instanta in raza careia se afla imobilul, dupa regulile de la urmarirea silita imobiliara;cererea se introduce la instanta domiciliului debitorului; are insa prioritate instanta care solutioneaza cererea principala; poate fi introdusa de creditorul a carui creanta este constatata printr-un act scris (daca nu are act scris, este obligat sa depuna o cautiune de 1/3 din valoarea reclamata) si este ajunsa la termen; acestuia i se poate cere sa depuna cautiune;

este o procedura necontencioasa, instanta se pronunta fara citarea partilor, printr-o incheiere, supusa cailor de atac; se poate facecontestatie la executare impotriva modului de aplicare a sechestrului;masura inceteaza la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul principal, cand sechestrul asigurator => sechestru definitiv executoriu.in materie comerciala, sechestrul se poate infiinta numai cu dare de cautiune (fixata de instanta, nu se aplica 1/3), aceasta daca cerere de sechestru nu se face in virtutea unui efect comercial la ordin sau la purtator, protestat pentru neplata.3.Poprirea asiguratorieindisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor (titluri de valoare), pe care debitorul le are de primit de la un tert debitor al sau, pentru ca, dupa obtinerea titlului executoriu, creditorul sa-si indestuleze creanta din aceste sume/efecte.jurisprudenta distinge intre:proprirea asiguratorie caracter conservatoriu; exista doua raporturi juridice: intre creditorul popritor si debitorul poprit (1) si intre debitorul poprit si tertul poprit (2);poprirea executorie se naste si al treilea raport tertul poprit este obligat sa plateasca datoria catre creditorul popritor;instanta poate stabili o cautiune (trebuie sa ii stabileasca si cuantumul) care trebuie platita inainte de incuviintarea popririi;judecatorul trebuie sa verifice indeplinirea urmatoarelor conditii:popritorul sa fie creditor al debitorului urmarit, iar acesta din urma sa fie creditor al tertului poprit;sa existe dovada intentarii actiunii de fond;depunerea cautiunii (care este obligatorie si este de din valoarea reclamata nu din suma pe care o popreste - in cazul in care nu exista act scris).cererea trebuie introdusa la judecatoria de la sediul tertului poprit sau al debitorului; solutionata in camera de consiliu, fara citarea partilor, daca cererea este admisa => ordonanta de poprire prin care se indisponibilizeaza suma din care se va indestula creditorul popritor (indisponibilizarea este totala, chiar daca suma poprita este mai mare decat creanta)poprirea in materie comerciala se poate infiinta numai pe baza de titlu.

TEMA 5PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

a.Notiune

INSTANTA JUDECATOREASCA

(1) organul imputernicit de lege sa rezolve un litigiu intervenit intre parti (include toate organele de jurisdictie);(2) numai instantele judecatoresti (judecatorie ..) sens consacrat si de Constitutie;(3) organul in functiune judecatorul, completul de judecata.b.Rolul si pozitia instantei in procesul civilchemata sa rezolve litigiile rezolvarea cererii cu care a fost sesizata => 2 functii procesuale cercetarea cauzei si solutionarea ei.;judecatorul este independent si se supune numai legii si principiilor: contradictorialitatea, dreptul de aparare si disponibilitatea;activitatea judecatorului acte procedurale (rezolutii, incheieri, p-v etc).c.Compunerea instanteicomplet format din mai multi judecatori => principiul colegialitatii;la judecatorii: - complete de 2 judecatori; exceptii (complet unic):cereri introduse pe cale principala pensii de intretinere, litigii patrimoniale pentru bunuri mobile sau sume de bani < 300.000 lei (daca nu este succesiune sau imparteala de bunuri), cereri privind inregistrarile de stare civila; cereri de orice fel referitoare la popriri, litigii de munca privind pretentiile banesti < 100.000 lei;procese si cereri care se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta;cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor referitoare la cauzele de la primele doua puncte;tribunalele si curtile de apel in prima instanta in complete de 2 judecatori; apelurile si recursurile in complete de 3 judecatori; la tribunale, in temeiul unor norme speciale este posibil ca activitatea jurisdictionala sa fie desfasurata si de un singur judecator (ex: judecatorul delegat pe langa Registrul Comertului);la aceste instante, completele sunt alcatuite de catre presedintii instantelor sau de catre presedintii de sectii (dupa caz); completul este prezidat de catre presedintele sau vicepresedintele instantei ori de catre presedintele sectiei (cand participa) ori de catre judecatorul desemnat de acestia.la Curtea Suprema de Justitie complete de 3 judecatori din aceeasi sectie (desemnati de catre presedintele sectiei); daca numarul nu se poate completa se numesc judecatori si din alte sectii, de catre presedintele CSJ;daca se judeca in Sectii Unite trebuie sa ia parte cel putin din membrii in functie (decizie luata cu majoritatea celor prezenti);presedintele prezideaza Sectiile Unite, iar la sectii orice complet atunci cand participa; in lipsa sa vicepresedintele Curtii sau presedintele de Sectie; judecatorii prezideaza prin rotatie.principiul continuitatii judecarea cauzei sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata, intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea => in sistemul nostru, continuitate = hotararea sa fie pronuntata de aceiasi judecatori care au judecat fondul pricinii (daca nu casarea hotararii);

normele care prevad compunerea sunt imperative => gresita compunere poate fi invocata de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu; in cazul in care se admite exceptia, instanta de fond ia act prin incheiere, iar transferul de la un complet la altul se face de catre presedintele instantei (care va stabili si completul la care se transfera); daca presedintele nu este de acord cu transferul, sau daca completul desemnat constata ca primul complet era legal constituit, incheierea poate fi atacata cu apel sau recurs; daca reaua compunere se invoca in apel sau recurs, hotararea va fi casata in vederea rejudecarii.d.Constituirea instanteiparticiparea, alaturi de completul de judecata a grefierului - care la CSJ este inlocuit de magistratul-asistent (se pot abtine sau pot fi recuzati, in principiu pentru aceleasi motive si in aceleasi conditii ca si judecatorii):participa la sedinte conform programarii, indeplineste toate atributiile care ii revin in baza legii sau a regulamentului;intocmeste citatiile si mandatele de aducere; completeaza borderourile si expediaza corespondenta; asigura citarea participantilor la proces si comunicarea hotararilor prin afisarea la usa instantei;intocmeste (sub supravegherea judecatorului delegat) lucrarile de punere in executare a hotararilor;executa si alte sarcini de serviciu date de conducerea instantei, inclusiv dactilografierea hotararilor.participarea procurorului cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale, sau atunci cand, in temeiul legii, porneste procesul civl, pune concluzii sau exercita caile de atac.

1.Pozitia procesuala a partilorrol esential;pozitie contradictorie pe tot timpul procesului.2.Coparticiparea procesuala

PARTILE

mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate, daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza;daca unul din coparticipanti achieseaza la hotararea pronuntata de prima instanta, coparticiparea va lua sfarsit in fata acesteia;Clasificare:1.1. coparticipare subiectiva - existenta unei pluralitati de parti cu interese identice; poate fi activa, pasiva sau mixta (mai multi reclamanti, mai multi parati, sau mai multi reclamanti si mai multi parati).1.2. coparticipare obiectiva reunirea intr-un singur proces a mai multor cereri, intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti, daca intre aceste cereri exista o stransa legatura.2.1. coparticipare facultativa regula; raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale (actele de procedura, apararile sau concluziile unuia din coparticipanti nu pot nici folosi si nici dauna celorlalti; daca totusi efectele hotararii se intind si asupra celorlalti, numai actele utile isi intind efectele asupra celorlalti, nu si cele potrivnice)2.2. coparticipare necesara - ex: este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor predecedati;in cazul obligatiilor solidare si indivizibile, efectele recursului/apelului facut de unul din coparticipanti se vor extinde si la partile care nu au declarat apel/recurs, sau al caror recurs/apel a fost respins fara a fi solutionat in fond; cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.3.Conditiile necesare pentru a fi parte in processunt conditiile de exercitare a actiunii (sa pretinda un drept, sa justifice un interes, sa aiba capacitate procesuala si calitate procesuala), care trebuiesc indeplinite cumulativ.4.Drepturile si indatoririle procesuale ale partilorDrepturi:de a adresa cereri instantei;de a participa la judecata pricinii;de aparare, care implica: dreptul de a raspunde celeilalte parti si de a discuta toate problemele ridicate in proces, de a administra probe, de a cunoaste toate piesele dosarului si de a face copii dupa acestea, de a fi asistat de un avocat, de a recurge la un interpret;dreptul de a conduce procesul penal personal sau prin mandatar;dreptul de a recuza judecatorii, procurori, grefieri, magistrati-interpreti si exeprti;dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata, in cazul castigarii procesului;dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv, prin recunoasterea pretentiilor reclamantului, prin achiesarea la hotararea pronuntata sau prin incheierea unei tranzactii;Obligatii:sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege, sub sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderiietc;exercitarea drepturilor procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului social-economic in vederea caruia au fost recunoscute de lege (daca aceste doua elemente nu sunt respectate abuz de drept apreciat de catre instanta, iar uneori chiar de catre legiuitor; ex de abuz de drept: introducerea cu r-c a unei cereri vadit netemeinice, pentru a sicana, folosirea cu r-c a posibilitatii de a cere citarea paratului prin publicitate; sanctiuni daca cererea este respinsa ca nefondata acordarea de cheltuieli de judecata, daca dreptul procedural ajunge sa fie exercitat abuziv sanctiuni mai complexe).5.Participarea tertilor in procesul civil

posibilitatea partilor de a chema in proces alte persoane + posibilitatea tertelor persoane de a interveni in proces in cazul in care au un interes;

A. Interventia voluntara= cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti, pentru a-si apara un drept propriu (interventia principala, agresiva) sau pentru a apara dreptul unei parti din proces (interventie accesorie).interventia principala sub forma cererii de chemare in judecata, este indreptata impotriva ambelor parti din proces; intervenientul are o pozitie independenta, atat fata de reclamant, cat si fata de parat;interventia accesorie scop limitat, prin interventia lui nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el, ci pentru partea pentru care a intervenit in proces; intervenientul este subordonat partii in favoarea careia a intervenit.cererea de interventie se poate face atat in fond, cat si in apel si in recurs si in toate materiile;instanta trebuie sa asculte partile si tertul intervenient, iar apoi sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii;instanta verifica: (1) daca tertul justifica un interes; (2) daca cererea sa are legatura cu cererea principala; (3) daca este admisibila si (4) daca este facuta in termen in cazul cererii principale => incheiere, care NU se poate ataca decat o data cu fondul, are caracter interlocutoriu (instanta care a pronuntat-o nu mai poate reveni asupra ei); daca cererea a fost admisa, va fi comunicata partilor initiale, ca sa desfasoare actele procedurale in consecinta (aparari, intampinari, reconventionale);natura diferita => consecinte:renuntarea la judecata sau la dreptul pretins de catre reclamant sau achiesarea paratului la pretentiile reclamantului nu influenteaza judecata cererii de interventie principala, insa cade interventia accesorie;daca din cauza judecarii cererii de interventie se intarzie judecarea cererii principale in cazul interventiei principale se poate dispune disjungerea, in cazul celei accesorii se judeca intotdeauna impreuna.B. Interventia fortataoricare din parti poate sa cheme in judecata alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul;cererea se comunica atat tertului (impreuna cu copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe intampinare) cat si partii potrivnice;tertul => intervenient principal => hotararea ii va fi opozabila;C. Chemarea in garantiepartea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul in care ar cadea in pretentii, cu o cerere in garantie sau in despagubire;=> este admisibila nu numai in cazul drepturilor garantate legal sau conventional , ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii s- ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri; competenta este a instantei care judeca cererea principala, prin prorogare (deoarece cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala)cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata, si nu neaparat printr-o petitie separata; ea poate fi facuta de:parat: odata cu intampinarea sau in prima zi de infatisare;reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante;sanctiunea nedepunerii in termen: judecarea separata (daca partile nu consimt totusi sa se judece impreuna);cererea trebuie comunicata tertului chemat in proces termen pentru a depune intampinare si pentru a-si pregati apararea => devine parte, si va putea chema la randul sau pe cineva in garantie (sirul se opreste la 2 persoane);scopul institutiei: posibilitatea chematului in garantie sa se apere (ceea ce nu ar putea face intr-un proces separat : exceptio mali processus + daca paratul pierde, se admite si cererea de chemare in garantie, rezolvandu-se printr-o hotarare ambele cereri);cererea de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii principale; solutia depinde de cea din cererea principala: daca cererea principala este admisa, se admite si cererea de chemare in garantie (daca este intemeiata), daca nu aceasta din urma se respinge ca lipsita de obiect sau interes; cel chemat in garantie NU este obligat direct fata de reclamant, deoarece intre ei nu exista raport juridic;recursul/apelul declarat de chematul in garantie repune in discutie cererea principala; daca insa ambele cereri au fost respinse, insa se admite recursul reclamantului, se va rediscuta si cererea de chemare in garantie (fondul fiind susceptibil de revizuire)D. Aratarea titularului dreptuluiparatul care detine pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru, va putea arata pe acela in numele caruia exercita dreptul sau detine lucrul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului;sunt posibile urmatoarele situatii:cel aratat se infatiseaza si recunoaste sustinerea paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial => titluarul ia locul paratului, acesta din urma este scos din judecata;tertul se prezinta si recunoaste, dar reclamantul nu este de acord ca paratul sa fie inlocuit in lit. sa nu se modifice raportul procesual, daca insa se dovedeste ca tertul este titularul, sa se respinga cererea ca fiind gresit indreptata;tertul se infatiseaza dar tagaduieste pretentiile paratului => tertul devine intervenient principal;cel aratat, desi regulat citat, nu se infatiseaza => tertul devine intervenient principal.E. Reprezentarea judiciara a partilor in procesul civilpartile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.

F.Reprezentarea judiciara procesuala a persoanelor fizicemandatarul poate fi un avocat sau o persoana care nu are aceasta calitate (care insa nu poate pune concluzii decat prin avocat) =>legiuitorul prefera reprezentarea prin avocat;G. Reprezentarea prin mandatar neavocatjustificarea calitatii de reprezentant prin procura inscris sub semnatura legalizata, iar mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii (chiar daca nu este specificat);procura trebuie sa fie data pentru exercitiul dreptul de chemare sau de reprezentare in judecata; cel care are o procura generala poate sa reprezinte in instanta numai daca acest drept i-a fost dat anume; daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus mandatul se presupune dat si pentru aceasta;actele procesuale de dispozitie procura speciala;daca nu este avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat atunci cand sunt mandatari in pricinile sotului sau in ale rudelor pana la gradul al IV lea (la orice instanta daca este doctor sau licentiat in drept si numai la judecatorie daca nu au una din acele calitati);daca renunta obligat sa instiinteze cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil, ci e valabil pana la retragerea de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului (exceptie de la dreptul comun la mandatului).H. Reprezentarea prin avocatjustificarea calitatii de reprezentant tot prin procura, cu semnatura certificata potrivit legii avocatilor;avocatul poate sa exercite orice cale de atac impotriva hotararii date, dar, actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.daca renunta la exercitiul profesiei sau este suspendat trebuie sa asigure substituirea;avocatul trebuie sa fie informat si capabil sa abordeze orice subiect, sa aprecize si sa combata orice raport de expertiza, sa poarte discutii cu specialistul pe terenul acestuia;reprezentarea prin avocat nu este obligatorie daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege (parinti, tutore) sau dintr-o hotarare judecatoreasca (sechestrul judiciar);raporturile cu clientul complexe: este confidentul clientului, sfatuitorul si aparatorul clientului.I.Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridicejurisconsultul sustinerea intereselor in instanta, sa exercite caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare pentru apararea intereselor persoanei juridice; delegatie;daca nu exercita o cale de atac si => un prejudiciu pj culpa jurisconsultului, daca a instiintat organele de conducere si din vina acestora nu a exercitat calea de atac culpa org. de cond.; daca a retinut informatii sau a informat gresit org. de cond cupla jurisconsultului;se poate exercita si prin avocat.J.Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentantinstanta acorda un termen pentru justificarea calitatii de reprezentant, iar daca intr-un termen nu se justifica anuleaza cererea;exceptia lipsei calitatii de reprezentant poate fi invocata in orice stare a pricinii, iar actele ratificate de catre titularul dreptului.

PROCURORULparte => formuleaza cereri, propune probe, invoca exceptii si pune concluzii, chiar daca nu a pornit el procesul civil.1.Pornirea procesului civilorice actiune, in afara de cele personale; asta nu inseamna si exercitiul imediat al acestora;desi procurorul porneste procesul, titularul (sau cel care se pretinde titularul) dreptului subiectiv civil trebuie introdus in proces, si poate face uz de dreptul sau de dispozitie (renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv sau tranzactia).2.Participarea la judecata procesului civilpoate sa participe la orice proces, in oricare faza a acestuia; partile pot, in conditiile legii, sa il recuze;daca insa nu participa la judecata cazurilor prevazute expres de lege, hotararea este casabila (punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei, judecarea contestatiei impotriva comisiei medicale in cazul asistentei bolnavilor psihici periculosi, declararea disparitiei si a mortii, cereri in anulare, completare sau rectificare a inregistrarilor de stare civila etc;daca este obligatorie participarea in fond ramane obligatorie si pentru caile de atac.3.Exercitarea cailor de atacapelul, recursul, contestatia in anulare, revizuirea, recursul in interesul legii; toate in conditiile legii.4.Cererea de a se pune in executare hotararile civilepoate sa participe la proces in orice faza, executarea silita este o faza => participa la executarea silita.Ministerul Public supravegheaza respectarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii.

TEMA 6PROBELE JUDICIARE

1.Consideratii speciale privind probele

pe baza lor, judecatorul isi formeaza convingerea si pronunta hotararea => interes atat pentru parti, cat si pentru judecator (care nu judeca pe baza afirmatiilor partilor).

A. Definirea notiunii de proba si clasificarea lor= mijlocul procesual prin care se stabileste existenta unui act sau fapt juridic, necesare rezolvarii pricinii (+ actul probator = actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt).subiectul probei judecatorul (el trebuie convins); obiectul probei actele sau faptele ce tind la dovedirea raportului juridic in litigiu; sarcina probei celui care a propus-o (reclamantul sa-si dovedeasca pretentia, iar paratul netemeinicia ei);cel ce ridica o execptie procesuala sa o dovedeasca;cel ce invoca o prezumtie legala relativa trebuie sa faca dovada imprejurarilor din care a decurs prezumtia, iar partea potrivnica sa administreze proba contrara; prezumtiile legale absolute pot fi rasturnate prin marturisire.Clasificarea probelor:a.in functie de locul unde se administreaza:judiciare (in fata instantei)extrajudiciareb.in functie de natura lormateriale (un obiect material)personale (relatarile persoanelor): pozitive (declaratii consemnate in inscrisuri sau facute oral), negative (distrugerea sau ascunderea unui inscris), de rationament (prezumtiile legale si cele simple)c.in functie de caracterul lor original sau derivat:primare (nemijlocite: originalul unui inscris)secundare (mijlocite: copia unui inscris)d.dupa modul in care judecatorul percepe faptele:sunt rezultatul perceperii de catre judecator (cercetarea la fata locului)sunt rezultatul perceperii altei persoane (depozitia)e.dupa cum duc sau nu la stabilirea faptului principal:directe (dovedesc raportul in litigiu: un contract)indirecte (prezumtiile, dovedesc un fapt conex din a carui cunoastere se trage concluzia existentei raportului juridic litigios)Conditii pentru admisibilitatea probei:sa fie legala;sa fie verosimila (sa demonstreze fapte credibile);sa fie pertinenta (sa aiba legatura cu cauza);sa fie concludenta (sa tinda la rezolvarea cauzei); o proba poate fi pertinenta dar nu si concludenta.Conditii pentru administrarea probei:propunerea probei de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); daca nu in prima zi de infatisare, oral, in fata instantei sub sanctiunea decaderii; dupa acest termen ar mai putea fi propuse probe daca:nevoia ei reiese din dezbateri, iar partea nu o putea prevedea;administrarea ei nu duce la intarzierea judecatii;dovada nu a fost ceruta in termen din pricina nestiintei si alipsei de pregatire a partii.Daca o parte renunta la o proba propusa de ea, cealalta poate sa si-o insuseasca, iar daca ambele parti renunta, instanta poate sa administreze din oficiu proba.discutia in contradictoriu a partilor, pe marginea probelor propuse;incuviintarea de catre instanta a probelor incheiere de admitere sau de respingere a acestora, care este interlocutorie instanta poate reveni asupra ei, motivat;adminstrarea propriu-zisa, inainte de dezbaterea fondului, in fata instantei, in ordinea stabilita de aceasta;aprecierea probelor de catre judecator, in baza convingerilor sale.Conventii asupra probelor:se pot incheia, fara a incalca normele imperative;se pot referi la: sarcina, obiectul, admisibilitatea, administrarea, puterea doveditoare a probelor.

B. Subiectul, obiectul si sarcina probeisubiectul si obiectul vezi mai sus;obiectul probei faptele notorii si constante nu trebuie dovedite pentru ca sunt cunoscute de un cerc larg de persoane / legea le considera existente; judecatorul poate dispensa partile de dovada si in cazul faptelor necontestate; legea romana nu trebuie dovedita, legea straina - se stabileste continutul ei prin atestari de la organele statului care au edictat-o; partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului legii, iar daca nu poate se va aplica legea romana, cutumele, uzantele si jurisprudenta trebuiesc dovedite.

sarcina probei celui care face o afirmatie; numai in acel moment paratul este nevoit sa iasa din pasivitate si sa se apere => sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, la care se adauga rolul activ al instantei, de a ordona din oficiu probe, chiar daca partile se impotrivesc.

C. Admisibilitatea probelorconditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice mijloc de proba vezi mai sus;in legatura cu administrarea probelor:propunerea de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare);incuviintarea incheiere motivata, atat in caz de admitere, cat si in caz de respingere; incheierea este preparatorie, care nu leaga instanta care poate reveni, dar trebuie sa arate de ce a facut-o;administrarea in fata instantei, in ordinea statornicita de aceasta, care va urmari ca dovada contrarie as fie administrata, pe cat se poate, in acelasi timp.

D. Asigurarea probelororicine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, starea unor lucruri sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau drept, va putea cere administrarea acestor dovezi, daca este in primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor;se poate cere pe cale principala (inainte de a exista judecata asupra fondului) sau pe cale incidentala (in timpul judecatii, daca nu s-a ajuns la momentul administrarii probelor); administrarea va fi facuta de indata sau la un termen fixat de instanta - se poate face, daca exista primejdie de intarziere, si in zile de sarbatoare si chiar in afara orelor legale (cu incuviintarea anume a magistratului);se cere instantei in raza careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti sa delege un executor care sa constate la fata locului aceasta situatie de fapt;cererea se judeca in camera de consiliu incheiere de admitere sau de respingere, care poate fi atacata cu apel;probele conservate prin aceasta procedura vor putea fi folosite si de partea care nu a cerut administrarealor (cheltuielile vor fi avute in vedere de instanta care judeca fondul).

II.Proba prin inscrisuri

inscrisul = declaratie despre un act sau un fapt juridic, facuta prin scriere de mana, dactilografiata, litografiata, prin imprimare etc;Clasificarea inscrisurilor:preconstituite intocmite pentru a proba un eventual litigiu;nepreconstituite intocmite in vederea constatarii incheierii, modificarii sau stingerii unui raport juridic;recognitive intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris original pierdut, pentru a il inlocui;confirmative intocmite pentru a confirma un act anulabil;autentice si sub semnatura privata;

1.Inscrisul autentic= inscrisul intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul sa il emane (acte notariale, de stare civila, hotarari judecatoresti, pv intocmite de agenti procedurali, actele executorilor judecatoresti etc)Avantaje:prezumtia de valabilitate;inscrisul constatator de obligatii poate fi pus in executare la scadenta (dupa ce a fost investit cu formula executorie);data inscrisului face dovada pana la inscrierea in fals;insusi inscrisul face dovada pana la inscrierea in fals (pentru mentiunile facute de functionarul public), respectiv pana la proba contrara (pentru celelalte mentiuni: declaratiile semantarilor, cuprinsul actului);inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia=> poate fi pus in executare fara sesizarea instantei;inscrisul poate fi atacat pentru vici de consimtamant, lipsa capacitatii, fraudarea legii (aceste motive pot fi demonstrate prin orice mijloc de proba);inscrisul care nu poate fi autentic din cazua necompetentei sau a necapacitatii functionarului public este valabil ca si inscris sub semnatura privata, iar da ca nu este semnat valoreaza inceput de dovada scrisa, putand fi completat cu martori si prezumtii (acestea sunt valabile numai daca forma autentica nu este ceruta expres).

2.Inscrisul sub semnatura privata= inscrisul intocmit de parti si semnat (conditia generala de valabilitate) de catre acestea;Conditii speciale de valabilitate:pentru testamentul olograf: scris, semnat si datat de mana testatorului;

pentru inscrisurile cu mai multe parti: atatea originale cate parti cu interese contrare sunt si mentionat cate originale au fost intocmite(formalitatea multiplului exemplar, care nu este ceruta in materie comerciala, unde se admite orice proba);pentru inscrisuri ce constata contraventii din care se nasc obligatii unilaterale acestea trebuie scrise in intregime de mana celui obligat, sau macar formula bun si aprobat si suma sau catimea datorata in cifre si litere si sa se semneze.Daca nu sunt indeplinite act este lipsit de forta probanta, dar operatiunea este valabila, putand fi dovedita prin orice mijloc de proba.data inscrisului este opozabila tertilor doar daca i s-a dat data certa (a fost inregistrat la o institutie de stat, in registrul de transcriptiuni- inscriptiuni sau i s-a dat data certa la notariat.Actul scris este cerut ad validitatem pentru:constituirea societatilor comerciale;cambie;contracul de inrolare a echipajului unei nave;contractul de imprumut maritim; Actul scris este cerut ad probationem pentru:asociatiunile in participatiune;gaj;contractele ce au ca obiect construirea, instrainare, gajarea, inchirierea vaselor comerciale;contractele de asigurare;contractul de asigurare;

III.Alte inscrisuriregistrele, cartile si hartiile casnice nu constituie proba preconstituita; nu fac dovada in favoarea celui care le detine, ci in contra lor(daca fac referire la primirea unei plati);mentiunea creditorului pe titlul de creanta cand tinde a proba liberarea debitorului (aceeasi putere o are mentiunea facuta pe duplicatul unei chitante, daca duplicatul se afla la debitor);raboajele daca crestaturile nu sunt corelative, proba va fi facuta numai pana la concurenta numarului de crestaturi potrivite, iar daca debitorul nu poate sa aduca rabojul sau/si nici sa probeze ca l-a pierdut sau ca nu a existat niciodata, rabojul creditorului-furnizor face proba deplina;facturile factura acceptata face dovada atat in favoarea emitentului, cat si impotriva lui; acceptatea poate fi expresa, in scris sau verbal, simpla tacere nu insemna acceptare; daca factura nu a fost acceptata ea face dovada numai impotriva celui care a emis-o (care poate aduce orice mijloace de proba impotriva); facturile trebuiesc pastrate 2 ani;corespondenta scrisoarea (care semnata = inscris sub semnatura prvata) formeaza dovada deplina; in raporturile sinalagmatice, scrisoarea probeaza numai consimtamantul expeditorului, iar pentru dovedirea consimtamantului debitorului se poate folosi orice mijloc de proba;telegramele fac proba ca act sub semnatura privata daca:sunt semnate de expeditor;sunt semnate de o alta persoana decat expeditorul, insa originalul a fost predat oficiului sau trimis spre predare de catre expeditor.telegrama anonima poate constitui temeiul unei prezumtii pentru judecator daca se stabileste de la cine emana;registrele comerciale pot face proba in justitie (judecatorul decide) intre comercianti, pentru fapte si chestiuni de comert (cele obligatorii, iar cele facultative pot servi la fundamentarea unor prezumtii); daca nu sunt tinute in regula nu sunt primite a face proba in justitie spre folosul celui care le-a tinut; registele pot ajunge in fata instantei prin:comunicarea (in afaceri de succesiuni, comunitati de bunuri, societati si in caz de faliment) = a da posibilitatea partii adverse sa cunoasca in intregime continutul lor, dezvaluind secretul profesional de aceea limitare;infatisarea la cerere, sau chiar din oficiu se extrage din ele doar ceea ce este privitor la litigiu; masura care se dispune cu prudenta.daca registrele nu se afla in raza teritoriala a instantei se dispune comisie rogatorie ;registrele trebuiesc pastrate 10 ani.

IV.Administrarea probei prin inscrisurireclamantul si paratul trebuie sa depuna la dosar copii certificate dupa inscrisurile pe care doresc sa le foloseasca, in atatea exemplare cate parti sunt plus 1 pentru instanta odata cu cererea de chemare in judecata/intampinarea sau, cel mai tarziu la prima infatisare, sub sanctiunea decaderii de a proba cu inscrisuri (sau cu minim 5 zile inainte de urmatorul termen daca instanta incuviinteaza, de asemenea sub sanctiunea decaderii);daca inscrisul se afla la partea adversa si aceasta nu vrea sa il prezinte, va putea fi obligat de instanta sau va fi dispus interogatoriu;daca inscrisul a fost ascuns sau distrus, pretentiile partii adverse vor fi confirmate;daca inscrisul se afla la terti, se va dispune citarea lor ca martori si vor fi obligati sa aduca inscrisul, sub sanctiunea platii de despagubiri/zi de intarziere;

daca actul se afla la autoritati, instanta va desemna un judecator delegat sau il va examina prin comisie rogatorie;daca inscrisul depus de o parte este contestat de cealalta parte, instanta dispune verificarea de scripte sau declanseaza procedura falsului;verificarea de scripte = confruntarea inscrisului cercetat cu scrierea facuta de parte in fata instantei, sau cu alte inscrisuri ale acelei persoane, sau cu portiunea din inscris ce nu este contestata; se poate dispune si expertiza; rezultatul cercetarii => incheiere interlocutorie;procedura falsului pentru inscrisurile autentice false sau pentru inscrisurile sub semnatura privata ce se prezuma a fi false, instanta sesizeaza organele de urmarire penala; daca inscrisul este esential pentru rezolvarea cauzei suspendarea judecatii pana la solutionarea cauzei penale;declaratia facuta in fata instantei, in prezenta obligatorie a ambelor parti, referitoare la faptul ca inscrisul este fals si la indicarea autorului;intocmirea de catre instanta a unui pv in care se mentioneaza declaratiile partilor si constatarile instantei;pv se semneaza de parti, presedintele completului si grefier;inscrisul si pv se inainteaza instantei penale.

V.Proba prin declaratiile martorilor (marturia)marturia = mijlocul procesual ce consta in relatari ale unor persoane straine de interesele in conflict, despre acte sau fapte referitoare la pricina, ce pot servi la rezolvarea ei, relatari facute in fata instantei de judecata;se admite marturia:pentru valori ale litigiilor mai mici de 250 de lei (pentru > proba se face numai cu inscrisuri autentice, sub semnatura privata valabile, sau prin marturisire); se admite si > de 250 de lei:in materie comerciala (dar nu in orice litigiu comercial, daca partile invoca proba cu martori, judecatorul trebuie sa o si admita);in materia raporturilor patrimoniale dintre soti;cand partile au incheiat o conventie, in sensul ca doresc sa probeze cu martori pretentiile;daca exista un inceput de dovada scrisa din care rezulta fapte demne de crezare referitoare la pretentie;cand partile au fost in imposibilitatea preconstituirii unui inscris;cand proba scrisa a fost pierduta sau distrusa, din caz de forta majora, iar creditorul nu mai are mijlocul de proba necesar;pentru terti, deoarece regula se aplica numai partilor contractantenu se admite impotriva unui inscris sau peste cuprinsul acelui inscris, DECAT DACA se constata ca a intervenit o fraudare a legii prin acel inscris, sau a fost intocmit cu vicierea consimtamantului, pentru a demonstra acestea, sau pentru a lamuri sensul exact al unor clauze obscure ale inscrisului, sau daac partile sunt de acord sa faca dovada cu martori, daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna (=> regula nu are caracter imperativ).De asemenea, proba cu martori nu se admite cand:cererea s-a introdus pentru o suma mai mare de 250 de lei, chiar daca dupa aceea, reclamantul isi restrange pretentia sub 250 de lei;cand cererea este introdusa pentru o suma mai mica de 250 de lei, dar care este un rest dintr-o creanta mai mare;cand sunt mai multe cererei care, impreuna, depasesc 250 de lei.Chiar daca nu exista conventie, proba cu martori devine admisibila in urmatoarele cazuri (exceptii care isi gasesc aplicarea numai daca inscrisul este cerut ad probationem, nu si ad validitatem):exista inceput de dovada scrisa (o scriere, care sa emane de la partea careia i se opune si care face demn de crezare faptul pretins);imposibilitatea preconstituirii de dovada scrisa;imposibilitatea conservarii probei scrise.

VI.Administrarea probei cu martorilista cu martori (nume si domiciliu) in cererea de chemare in judecata/intampinare; daca nu pana la prima zi de infatisare, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai proba cu martori;poate fi incuviintata si in timpul procesului, daca instanta considera de cuviinta, lista trebuie sa fie depusa in 5 zile de la incuviintare; daca una din parti doreste sa audieze la alt termen, trebuie sa depuna lista in 5 zile de la incuviintarea acelui termen, sub sanctiunea decaderii;incuviintarea incheiere unde se precizeaza numele martorilor admisi si faptele pentru care vor fi ascultati;nu pot fi martori:rudele si afinii pana la gradul III (cu exceptia divortului);ascendentii sau descendentii (la divort ascendentii pot fi martori);sotul sau fostul sot (poate fi admis daca partile convin);interzisii interdictie absoluta;

condamnatii pentru sperjur interdictie absoluta.pot refuza depozitia:persoanele care au aflat, datorita muncii lor, imprejurari legate de pricina pot invoca secretul profesional;functionarii publici sau fosti functionari publici, pentru imprejurari legate de pricina, aflati in timpul exercitarii profesiei;cei care prin raspunsurile lor s-ar putea expune pe ei insisi sau o ruda pana la gradul al III lea, sau pe sotul lor, sau pe fostul lor sot, la o pedeapsa penala sau dispretului public;prezentarea si ascultarea martorilor:sunt citati, urmand sa se prezinte la termen, sau este audiat prin comisie rogatorie;daca nu se prezinta, instanta emite mandat de aducere, sau, daca tot nu se prezinta, plateste amenda stabilita de instanta printr-o incheiere executorie;daca se prezinta la termen, instanta il identifica, apoi depune juramantul dupa care este audiat;initial relateaza ce cunoaste, apoi raspunde la intrebarile presedintelui completului, ale partii care l-a chemat, ale celeilalte parti, ale procurorului;semneaza depozitia pe fiecare pagina (ultima va fi semnata si de presedintele completului si de grefier);daca se constata ca marturia este mincinoasa va fi sesizata instanta penala.judecatorul constata daca martorul este sincer, ulterior va verifica daca cele declarate corespund realitatii (functie de gardul de percepere a faptului de catre martor, gradul de memorizare, repreoducerea acestuia); forta probanta a marturiei este lasata la aprecierea instantei.

VII.Marturisirea= mijlocul de proba prin care o parte confirma pretentiile partii adverse, confirmare care produce efecte juridice impotriva autorului ei; este atat mijloc de proba cat si act de dispozitie al partii;caracterele marturisirii:act unilateral de vointa; vointa trebuie sa fie constienta si libera; ea isi produce efectele chiar daca nu este acceptata de partea adversa, si este irevocabila;constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei (=> cel care o face trebuie sa aiba capacitatea necesara incheierii actelor de dispozitie);este un act personal => nu poate fi facuta decat de catre titularul dreptului sau de catre mandatar cu procura speciala;este un act expres => nu poate fi dedusa din tacerea partii (exceptie: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu =marturisire deplina)felurile marturisirii:judiciara (in fata instantei, luata prin interogatoriu sau spontana, dar mentionata in incheierea instantei);extrajudiciara (verbal marturisirea facuta in alt proces sau in scris printr-o scrisoare);simpla - cand paratul reunoaste doar pretentia reclamantului;calificata cand paratul recunoaste pretentia reclamantului, dar invoca imprejurari anterioare sau concomitente cu pretentia care schimba consecintele juridice ale marturisirii (am luat bani, dar au fost ca plata pentru serviciile mele);complexa - cand paratul recunoaste pretentia, dar invoca imprejurari ulterioare care o anihileaza (am imprumutat, dar i-am restituit)admisibilitatea marturisirii (conditii):sa vizeze faptele proprii ale celui care o face;cand face marturisirea sa nu fi fost sub influenta vreunei incapacitati naturale (violenta, betie, hipnoza etc);capacitate deplina de execitiu (marturisirea este un act de dispozitie);nu este necesar ca cealalta parte sa accepte marturisirea, iar cel care a facut-o nu o poate revoca (decat daca a fost in eroare de fapt);se poate face doar personal (doar in cazuri special, prin mandatar cu procura speciala);trebuie sa fie expresa, dar: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu si neprezentarea nejustificata la termenul interogatoriului echivaleaza cu o marturisire.NU este admisibil la divort si la recuzare.administrarea probei marturisirii; interogatoriul:la cererea partii adverse, sau la initiativa instantei; se poate cere in cererea de chemare in judecata/intampinare, sau cel mai tarziu la prima infatisare, sub sanctiunea decaderii;interogatoriul este admis daca imprejurarile de fapt sunt de asa natura incat sa fie necesara marturisirea, care trebuie sa vizezefaptele personale ale persoanei, iar marturisirea sa tinda la rezolvarea cauzei; pot raspunde la interogatoriu partile;la interogatoriu se raspunde personal; numai in cazuri speciale prin mandatar cu procura speciala si autentica (ex: persoana locuieste in strainatate, interogatoriul se formuleaza in scris, iar raspunsul va fi dat, de asemenea, in scris, prin mandatar);partea care a solicitat sau instanta intreaba in scris si verbal, raspunsurile sunt date la fel, interogatoriul se semneaza de catre presedintele completului, grefier, partea care l-a propus si partea care a raspuns;

partea tagaduieste cealalta parte va folosi si alte mijloace de proba pentru a isi demonstra pretentiile;daca persoana refuza nejustificat sa raspunda sau sa se prezinte la termen - se prezuma ca a recunoscut tacit pretentia, sau, cand nu mai sunt de administrat alte probe - este considerata o marturisire deplina;partea se prezinta si face o marturisire simpla, una calificata sau una complexa; daca marturisirea este calificata sau complexa, regula este indivizibilitatea ei produce efectele ce rezulta din intreg cuprinsul ei; divizarea ei este la latitudinea judecatorului (sa retina, spre a produce efecte juridice, doar o parte a marturiei);daca cel care a marturisit doreste sa revoca marturisirea pentru eroare de fapt, trebuie sa o dovedeasca pana la pronuntarea hotararii; dupa aceea mai are doar calea revizuirii.forta probanta a marturisiriila latitudinea judecatorului, luand in considerare si celelalte probe administrate;poate fi combatuta prin oricare mijloc de proba, sau prin parerea judecatorului (care o poate considera mincinoasa sesizeaza organele de urmarire penala);in caz de coparticipare procesuala marturisirea unuia nu este valabila si pentru ceilalti.

VIII.Prezumtiile= presupuneri facute de lege sau de judecator (care porneste de la fapte conexe dovedite, iar prin rationament solutioneaza pricina);sunt rezultatul a doua rationamente:cunoasterea probelor directe duce la stabilirea existentei unui fapt, produs in trecut, vecin si conex cu pretentia;din cunoasterea acelui fapt, judecatorul deduce existenta pretentiei.Clasificare:prezumtii simple ale judecatorului, concluziile logice pe care judecatorul le trage de la un fapt cunoscut la unul necunoscut; ele sunt deductive (concluzia particulara se desprinde din concluzia generala); sunt permise doar atunci cand este permisa si proba cu martori;prezumtii legale cele facute de lege (la acestea judecatorul realizeaza doar primul rationament):prezumtii absolute la care nu este admisa proba contrara (ex: puterea de lucru judecat);prezumtii relative este permis orice mijloc de proba.cazuri de prezumtii legale:sunt nule actele facute in fraudarea legii;proprietarul terenului este si proprietarul constructiei situata pe teren; posesorul bunului mobil este si proprietarul acestuia;puterea de lucru judecat prezuma ca hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului.

IX.Expertiza= mijloc de proba judiciara; are ca obiect problema asupra careia se cere parerea specialistului;poate fi: tehnica, contabila, medico-legala, criminalistica etc;este admisa: cand instanta are nevoie de parerea unor specialisti in probeleme ivite pe parcursul procesului;este obligatorie:cea psihiatrica pentru punerea sub interdicite;cea medico-legala pentru stabilirea varstei, in cazul inregistrarii tardiva a nasterii;de stabilire a valorii bunului dat in gaj inncazul neplatii, cand creditorul doreste sa dispuna de acel bun.administrarea din oficiu sau la cererea partilor; instanta o incuviinteaza prin incheiere, comunicand biroului local de expertize; acesta propune numarul de experti necesari, instanta hotaraste care dintre experti o va efectua, intrebarile la care trebuie sa raspunda, data depunerii raportului, onorariul (ce trebuie platit de partea ce a propus expertiza, in 5 zile de la numirea expertilor, sub sanctiunea decaderii);expertii pot fi recuzati cererea in termen de 5 zile de la numire sau de la ivirea motivului; cererea se judeca in sedinta publica, instanta se pronunta printr-o incheiere;administrarea expertizei:in instanta pentru cazuri simple, expertul este intrebat, raspunde, declaratiile sunt consemnate intr-un pv;in afara instantei pentru expertize mai complicate;raportul se depune la biroul local de expertize, care il inainteaza instantei cu cel putin 5 zile inainte de urmatorul termen; daca nu se respecta termenul incheiere executorie amenda si despagubiri pentru partea vatamata de intarziere (in sarcina expertului); daca sunt mai putin de 5 zile, instanta amana judecata pentru ca partile sa poata studia raportul si sa-si formuleze apararile, iar daca nu hotararea este anulabila;daca instanta nu e lamurita poate cere un supliment de expertiza sau o noua expertiza;daca una din parti nu e multumita, la primul termen dupa depunerea raportului poate cere motivat o contraexpertiza (alti experti);forta probanta la latitudinea judecatorului, care trebuie sa-si motiveze hotararea; daca sunt doua expertize contradictorii poate admite una din ele, le oate respinge pe amandoua, dispunand sa se administreze alte probe sau sa se efectueze alta expertiza;expertiza este nula daca:a fost efectuata cu incalcarea normelor legale;

efectuata de un expert necompetent;nu are forma ceruta pentru a fi valabila.expertiza este anulabila daca:nu a fost semnata de toti expertii (se poate acoperi prin semnarea ulterioara);nu este depusa cu minim 5 zile inainte de termen (se poate acoperi vezi mai sus).

X.Cercetarea la fata loculuiare loc, in general, pentru imobile sau pentru mobile netransportabile;instanta deleaga un judecator, sau solicita administrarea probei prin comisie rogatorie prin incheiere;se poate cere de catre partea interesata, sau se dispune din oficiu de catre instanta incheiere in care se mentioneaza: problemele de lamurit, termenul la care se merge pe teren si se citeaza partile pentru data cand va avea loc cercetarea);la fata locului, dupa cercetare pv semnat de judecatorul delegat si de parti - se depune la dosar;este obligatorie in cazul raporturilor din dreptul familiei (ex: ancheta sociala pentru incredintarea minorilor).

XI.Probele materiale= obiecte care pot prezenta interes probatoriu (ele sau urmele de pe ele);propunerea probei ca la celelalte, iar cercetarea are loc in instanta sau la fata locului.1.Probele in apeltrebuie aratate in cererea de apel si in intampinarea intimatului (putand fi cele vechi sau unele noi) sau la prima zi de infatisare, sub sanctiunea decaderii;instanta incuviinteaza administrarea; se pot administra inclusiv cele care au fost supuse decaderii in fata primei instante; NU se poate reveni asupra marturisirii, decat daca a fost eroare de fapt;incheiere cu probele pe care le incuviinteaza, precum si refacerea sau completarea probelor de la prima instanta; administrarea se face inaintea instantei, inainte de cercetarea fondului;2.Probele noi in recurs (inscrisurile)NU se pot administra probe noi; nu sunt admise decat inscrisurile;in cazul in care instanta admite recursul:daca se cere administrarea de inscrisuri noi va pastra cauza spre judecare;daca se solicita administrarea de alte probe noi va dispune casarea cu trimitere.se pot prezenta DOAR inscrisuri autentice sau sub semnatura privata valabile; ele pot fi si vechi (existau la data judecarii cauzei la instanta anterioara, dar nu au fost prezentate la instanta anterioara sau in apel);se pot depune ori