Drept Comercial

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOVFacultatea de Drept şi SociologieProgram de studiu: DREPT - FRECVENŢĂ REDUSĂ

DREPT– DREPT COMERCIAL –II

NOTE DE CURS2008

DREPT COMERCIAL 3

– CUPRINS –Unitatea de învăţare 1:INTRODUCERE.................... .................... .................... .................... .................... .................... ........... 51.1.Obiectivele cursului.................... .................................... .................... .................... .................... .. 51.2.Concepţia curriculară.................... .................... .................... .................... .................... ............... 51.3.Scopul unităţilor de învăţare.................... .................... .................... .................... .................... .. 51.4.Tematica unităţilor de învăţare.................... .................... .................... .................... .................. 51.5.Bibliografie generală.................... .................... .................... .................... .................... ................ 6Unitatea de învăţare 2:OBLIGAŢIILE COMERCIALE.................... .................... .................... ................................... ....... 72.1.Obiective.................... .................... .................... .................... .................... .................... .................. 72.2.Aspecte generale.................... .................... ................................ .................... .................... .......... 72.3.Principiul libertăţii contractuale.................... .................... .................... .................... .................. 72.4.Oferta de a contracta şi acceptarea ofertei.................... .................... .................... ............... 82.5.Preţul în obligaţiile comerciale.................... .................... .................... .................... .................. 102.6.Locul executării obligaţiilor comerciale.................... .................... .................... ....................... 102.7.Regimul juridic al dobânzilor.................... .................... .................... .................... .................... .. 112.8.Interdicţia acordării termenului de graţie.................... .................... .................................. ...... 122.9.Solidaritatea codebitorilor.................... .................... .................... .................... .................... ....... 132.10.Răspunderea pentru nerespectarea obligaţiilor comerciale.................... ....................... 13

2.11.Probele în materie comercială.................... .................... .................... .................... ................ 142.12.Prescripţia extinctivă în Codul comercial.................... .................... ................................ ..... 152.13.Lucrare de verificare.................... .................... .................... .................... .................... .............. 152.14.Bibliografie.................... .................... .................... .......................... .................... .................... ...... 15Unitatea de învăţare 3:CONTRACTELE COMERCIALE.................... .................... .................... .................... .................. 173.1.Obiective.................... .................... .................... .................... ................................... .................... ... 173.2.Aspecte generale.................... .................... .................... .................... .................... .................... .. 173.3.Contractul de vânzare-cumpărare comercială................. .................... .................... ............ 173.4.Contractul de mandat comercial.................... .................... .................... .................... ............... 203.5.Contractul de comision.................... .................... ..................... .................... .................... ........... 233.6.Contractul de consignaţie.................... .................... .................... .................... .................... ....... 253.7.Contractul de report.................... .................... .................... .................... ................ .................... .. 273.8.Contractul de cont curent.................... .................... .................... .................... .................... ........ 283.9.Contractul de franciză.................... .................... .................... ....................... .................... ........... 303.10.Lucrare de verificare.................... .................... .................... .................... .................... .............. 333.11.Bibliografie.................... .................... .................... .................... .................... .................... ............ 33Unitatea de învăţare 4:TITLURILE COMERCIALE DE VALOARE.................... .................... .................... .................. 354.1.Obiective.................... .................... .................... .................... .................... .......................... ............ 354.2.Noţiunea şi caracteristicile titlului comercial de valoare.................... .................... ............ 354.3.Clasificarea titlurilor comerciale de valoare.................... .................... ................................. .. 364.4.Titlurile de legitimare.................... .................... .................... .................... .................... ................ 374.5.Lucrare de verificare.................... .................... .................. .................... .................... .................. 37

4.6.Bibliografie.................... .................... .................... .................... .................... .................... .............. 38Unitatea de învăţare 5:CAMBIA.................... .................... .................... .................... .................... .................... .................... ..... 395.1.Obiective.................... .................... .................... ........................ .................... .................... .............. 395.2.Noţiuni generale.................... .................... .................... .................... .................... .................... .... 395.3.Mecanismul juridic al cambiei.................... .................... .................... .................... .................... 40CUPRINS4 DREPT COMERCIAL5.4.Caracterele cambiei.................... .................... .................... .................... .................... ................. 405.5.Funcţiile cambiei.................... .................... .................... .................... .................... .................... .... 415.6.Condiţiile cerute pentru valabilitatea cambiei.................... .................... .................... ........... 425.7.Transmiterea cambiei (girul).................... .................... .................... .................... .................... .. 455.8.Acceptarea cambiei.................... .................... .................... .................... ....................... ............... 475.9.Avalul.................... .................... .................... .................... .................... .................... .................... .... 495.10.Plata cambiei.................... .................... ..................... .................... .................... .................... .......495.11.Consecinţele neplăţii cambiei.................... .................... .................... .................... .................. 505.12.Norme tehnice privind cambia.................... .................... .................... .................... ................ 515.13.Lucrare de verificare.................... .................... .................... .................... .................... .............. 525.14.Bibliografie.................... .................... .................... .................... .................... .................... ............ 52Unitatea de învăţare 6:BILETUL LA ORDIN.................... .................... .................... .................... .................... .................... . 536.1.Obiective.................... .................... .................... ................... .................... .................... ................... 536.2.Aspecte generale.................... .................... .................... .................... .................... .................... .. 536.3.Condiţii de formă ale biletului la ordin....................... .................... .................... .................... .. 546.4.Principiile aplicabile girului, avalului şi plăţii biletului la ordin .................... .................... ... 54

6.5.Norme tehnice privind biletul la ordin............................ .................... .................... .................. 556.6.Lucrare de verificare.................... .................... .................... .................... .................... ................ 566.7.Bibliografie................................. .................... .................... .................... .................... .................... . 56Unitatea de învăţare 7:CECUL.................... .................... .................... .................... .................... .................... .................... ........ 577.1.Obiective.................... .................... .................... ................................... .................... .................... ... 577.2.Aspecte generale.................... .................... .................... .................... .................... .................... .. 577.3.Premisele emiterii cecului................................. .................... .................... .................... .............. 587.4.Condiţiile de valabilitate a cecului.................... .................... .................... .................... ............ 587.5.Transmiterea cecului.................... .................... .................... .................... .................... ................ 597.6.Avalul cecului.................... .................... .................... .................... .................... .................... ......... 607.7.Plata cecului.................... .................... .................... ............................ .................... .................... ... 607.8.Norme tehnice privind cecul.................... .................... .................... .................... .................... ... 627.9.Lucrare de verificare.................... .......................... .................... .................... .................... .......... 667.10.Bibliografie.................... .................... .................... .................... .................... .................... ............ 66DREPT COMERCIAL 5

– Unitatea de învăţare 1 –INTRODUCERE1.1.Obiectivele cursului.................... .................... .................... .................... .................... .................. 51.2.Concepţia curriculară.................... .................... ................ .................... .................... ................... 51.3.Scopul unităţilor de învăţare.................... .................... .................... .................... .................... .. 51.4.Tematica unităţilor de învăţare.................... ..................... .................... .................... ................. 51.5.Bibliografie generală.................... .................... .................... .................... .................... ................ 61.1. OBIECTIVELE CURSULUI.Obiectivele cursului constau în dobândirea cunoştinţelor specifice privitoare la formareaşi executarea obligaţiilor comerciale, la contractele comerciale speciale, precum şi la

titlurile comerciale de valoare.1.2. CONCEPŢIA CURRICULARĂ.Săvârşirea de către o persoană, indiferent dacă are sau nu calitatea de comerciant, aunor fapte de comerţ, are drept rezultat naşterea unor raporturi juridice comerciale. Avândaceeaşi esenţă, raporturile juridice comerciale şi cele civile sunt supuse aceloraşi reguligenerale, care sunt cuprinse în Codul civil. Dar, între cele două categorii de raporturijuridice există şi deosebiri. Aspectele particulare ale raporturilor juridice comerciale suntreglementate prin norme speciale cuprinse în Codul comercial. Obligaţiile comerciale, ca şicele civile, au ca izvoare actele juridice (contractul şi actul juridic unilateral) şi faptelejuridice (licite sau ilicite). Dintre toate izvoarele obligaţiilor comerciale, cel mai importantpentru activitatea comercială este, fără îndoială, contractul. Întrucât regulile generale careguvernează raporturile juridice comerciale sunt cele prevăzute în Codul civil pentruobligaţiile civile, în acest curs vom examina numai regulile speciale consecrate de Codulcomercial. Aceste reguli privesc formarea şi executarea obligaţiilor comerciale, precum şianumite contracte comerciale speciale.Bunurile realizate de producători sunt destinate satisfacerii anumitor nevoi. Prin schimbaceste bunuri trec, prin intermediul banilor, de la producători la consum atori. Diversitateabunurilor care fac obiectul circulaţiei determină varietatea formelor juridice prin care seorganizează circulaţia. O formă juridică modernă a circulaţiei bunurilor o constituiecirculaţia înscrisurilor-titlurilor-care încorporează anumite valori patrimoniale. Aceste valoricirculă prin transmiterea titlurilor care le reprezintă. Reglementarea circulaţiei titlurilorreprezintă una dintre cele mai importante contribuţii ale Dreptului comercial la progresulactivităţii economice moderne. Titlurile care încorporează anumite valori patrimoniale suntdenumite generic ,,titluri de valoare”. Având în vedere importanţa acestora pentrudesfăşurarea schimburilor comerciale, tratarea lor nu putea să lipsească din prezentulcurs.1.3. SCOPUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE.Unităţile de învăţare selectate au fost astfel alese încât să ajute cursanţii sădobândească o serie de competenţe legate de desfăşurarea raporturilor juridicecomerciale.1.4. TEMATICA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE.Temele sunt următoarele:Unitatea de învăţare 1: Introducere;Unitatea de învăţare 2: Obligaţiile comerciale;Unitatea de învăţare 3: Contractele comerciale;

Unitatea de învăţare 4: Titlurile comerciale de valoare;Unitatea de învăţare 5: Cambia;Unitatea de învăţare 6: Biletul la ordin;Unitatea de învăţare 7: Cecul;INTRODUCERE6 DREPT COMERCIAL1.5. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ.Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial, Editura AllBeck, Bucureşti, 2004.Băjan, Doru, Reglementarea operaţiunilor comerciale, Editura Tribuna Economică,Bucureşti, 2004.Belu Magdo, Monna-Lisa, Contracte comerciale, Editura Tribuna Economică,Bucureşti, 2004.Bodu, Sebastian, Drept comercial completat cu noţiunile fundamentale de drept civil,Editura Rosetti, Bucureşti, 2005.Cărpenaru, Stanciu D., Drept comercial român, ediţia a VI-a, Editura UniversulJuridic, Bucureşti, 2007.Ciutacu, Florin, Codul comercial român adnotat, Editura Themis Cart, Bucureşti,2004.Codice de comerciu al Regatului României, Imprimeria Statului, Bucureşti, 1887.Pătulea, Vasile; Turianu, Corneliu, Curs de drept comercial român, Editura All Beck,Bucureşti, 2000.Turcu, Ion, Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, Editura Lumina Lex, Bucureşti,1994.Turcu, Ion, Tratat teoretic şi practic de drept comercial, Editura C. H. Beck, Bucureşti,vol. 1, 2008.Turcu, Ion; Pop, Liviu, Contractele comerciale: Formare şi executare - Introducere înteoria şi practica dreptului contractelor comerciale speciale, vol.1 -2, Editura LuminaLex, Bucureşti, 1997.Vivante, Cesare, Principii de drept comercial, Editura Cartea Românească,Bucureşti, 1928.Zeidman, Philip F., Franciza, Editura Expert, Bucureşti, 1999.DREPT COMERCIAL 7

– Unitatea de învăţare 2 –OBLIGAŢIILE COMERCIALE2.1.Obiective.................... .................... ........................... .................... .................... .................... ........... 72.2.Aspecte generale.................... .................... .................... .................... .................... .................... .. 72.3.Principiul libertăţii contractuale.................... .................... .................... .................... .................. 72.4.Oferta de a contracta şi acceptarea ofertei.................... .................... .................... ............... 8

2.5.Preţul în obligaţiile comerciale.................... .................... .................... .................... .................. 102.6.Locul executării obligaţiilor comerciale.................... .................... .................... .................... ... 102.7.Regimul juridic al dobânzilor.................... .................... .................... .................... .................... .. 112.8.Interdicţia acordării termenului de graţie.................... .................... .................... .................... 122.9.Solidaritatea codebitorilor.................... .................... .................... .................... .................... ....... 132.10.Răspunderea pentru nerespectarea obligaţiilor comerciale.................... .......................132.11.Probele în materie comercială.................... .................... .................... .................... ................ 142.12.Prescripţia extinctivă în Codul comercial.................... .................... .................... ................. 152.13.Lucrare de verificare.................... .................... .................... .................... .................... .............. 152.14.Bibliografie.................... .................... .................... ................... .................... .................... ............. 152.1. OBIECTIVE.introducerea cursanţilor în studiul specificului obligaţiilor comerciale;familiarizarea cursanţilor cu fiecare regulă specială consacrată de Codul comercialîn materia obligaţiilor comerciale;dezvoltarea capacităţii cursanţilor de a delimita elementele specifice fiecărei regulispeciale ce guvernează materia obligaţiilor comerciale.2.2. ASPECTE GENERALE.Clasificarea actelor juridice în dreptul comercial:Actele juridice în dreptul comercial pot fi:- unilaterale (încuviinţarea reprezentării comerciale, emiterea cambiei etc.),- bilaterale sau multilaterale (contracte sinalagmatice cu titlu oneros).Izvoarele obligaţiilor comerciale:Obligaţiile comerciale au izvoare diferite:- acte juridice unilaterale;- contracte (unilaterale, bilaterale) şi cvasi-contracte (gestiunea de afaceri, platanedatorată, îmbogăţirea fără justă cauză);- delicte şi cvasi-delicte (responsabilitatea civilă);- legea (ex. obligaţia de a cere înregistrarea la Registrul Comerţului).Obligaţiile comerciale sunt reglementate prin unele dispoziţii derogatorii (în specialCodul comercial) de la dreptul comun (Codul civil) datorită specificului relaţiilor comerciale.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi izvoarele obligaţiilor comerciale. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului........................................................................................................................................................................................................................................................ ..................................................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 7.

2.3. PRINCIPIUL LIBERTĂŢII CONTRACTUALE.

Acordul de voinţă al părţilor se realizează pe baza principiului libertăţii contractualepotrivit căruia contractanţii pot stabili clauze contractuale. Din momentul perfect ării lui înmod valabil, contractul capătă forţă obligatorie între părţi, producându-şi efectele.Consecinţele principiului libertăţii contractuale- libertatea în exprimarea voinţei la încheierea contractului;- libertatea probelor în litigiile comerciale;OBLIGAŢIILE COMERCIALE8 DREPT COMERCIAL- libertatea soluţionării litigiului pe calea arbitrajului comercial.În principiu, încheierea oricărui contract este liberă iar părţile contractante pot stabiliconţinutul contractului pe baza acordului de voinţă. Contractul trebuie să cuprindă în modobligatoriu în funcţie de natura sa, clauze contractuale referitoare la obligaţiile ce revinpărţilor în derularea contractului, termene şi modalităţi de plată, modul de soluţionare alitigiilor, etc.Evident, libertatea voinţei juridice trebuie înţeleasă în limitele stabilite prin articolul 5Cod civil, potrivit căruia „nu se poate deroga, prin convenţii sau dispoziţii particulare, lalegile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri”.Limitele ale principiului libertăţii contractuale:- contractele de adeziune (ex. furnizarea energiei electrice);- contractele cu clauze impuse de lege (legea nr. 469/2002 privind unele masuri pentruîntărirea disciplinei contractuale);- contractele cu clauze interzise de lege (legea nr. 193/2000 privind clauzele a buzivedin contractele încheiate între comercianţi şi consumatori).TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi consecinţele principiului libertăţii contractuale. Folosiţi spaţiul de maijos pentru formularea răspunsului........................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ...............................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 7.2. Enumeraţi limitele principiului libertăţii contractuale. Folosiţi spaţiul de mai jospentru formularea răspunsului................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................ ..........................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 8.

2.4. OFERTA DE A CONTRACTA ŞI ACCEPTAREA OFERTEI.Acordul de voinţă al părţilor asupra clauzelor contractuale se formează prin întâlnireaofertei cu acceptarea ei, deci pe baza unei negocieri. Evident există şi contracte care suntîncheiate fără negociere prealabilă (ex. cumpărarea unui bilet de călătorie pe calea ferată,la un tarif deja stabilit).

Încheierea contractului începe cu propunerea de a contracta, numită ofertă de acontracta.Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească oferta:- să fie fermă (ofertantul nu are posibilitatea de a o modifica sau retracta);- să fie precisă şi completă (să cuprindă toate elementele necesare contractului);- să fie neechivocă (să exprime intenţia ofertantului de a contracta);- să fie o manifestare de voinţă cu intenţia de a angaja din punct de vedere juridic.Oferta poate fi expresă sau tacită; în scris sau verbal; adresată publicului sau uneipersoane determinate.- ofertă tacită există atunci când, prin anumite atitudini, în împrejurări binedeterminate, se poate trage concluzia unei manifestări de voinţă chiar şi prin tăcere (ex.staţionarea unui taximetrist într-o staţie amenajată în acest sens reprezintă o ofertă, chiardacă şoferul nu-şi exprimă verbal consimţământul de a efectua transportul).- oferta adresată publicului rezultă, de exemplu, din anunţurile de vânzare lansateprin diferite publicaţii cotidiene; ofertantul va fi obligat faţă de primul acceptant;Dacă oferta este cu termen, ea trebuie menţinută în limita termenului respectiv; acestepoate fi stabilit expres, dar poate rezulta implicit din natura contractului şi din timpulnecesar de gândire şi de acceptare de către destinatar, termen numit termen rezonabil.Revocarea ofertei: Oferta poate fi revocată, în principiu, atât timp cât ea nu a ajuns ladestinatar:OBLIGAŢIILE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 9- în cazul ofertei fără termen: dacă este adresată publicului, ofertantul o poate revoca;dacă este adresată unei persoane determinate, ea trebuie să fie menţinută într-un termenrezonabil; nerespectarea acestei obligaţii are drept consecinţă sancţionarea ofertantuluiprin obligarea lui la plata daunelor-interese destinatarului ofertei.- cazul ofertei cu termen: ofertantul are obligaţia de a o menţine până la îndeplinireatermenului respectiv; dacă oferta este revocată intempestiv, ofertantul va răspundedelictual faţă de destinatarul ei.Oferta de a contracta nu se confundă cu antecontractul - oferta este un act juridicunilateral, antecontractul este un act juridic bilateral, un contract, chiar dacă existăobligaţii doar pentru promitent (ex. o persoană se obligă faţă de alta să-i vândă un anumitimobil).Acceptarea ofertei este tot un act unilateral de voinţă, la fel ca şi oferta, care provineînsă de la destinatarul ofertei.Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească acceptarea:- să fie clară (să exprime clar voinţa de a încheia contractul), pură şi simplă:acceptarea trebuie să fie clară, deci că concorde cu oferta, dacă acceptarea limitează,condiţionează sau excede condiţiile ofertei, se consideră că aceasta a fost refuzată şiacceptarea poate fi considerată contraofertă..

- să fie neviciată.- să fie expresă sau tacită.Valoarea tăcerii persoanei căreia i s-a adresat oferta: acceptarea nu poate să rezultedin tăcere, însă legiuitorul şi practica judecătorească admit unele excepţii:- tacita reconducţiune prevăzută de articolul 1437 Cod civil;- părţile pot stabili anticipat ca simpla tăcere după primirea ofertei să aibă valoare deacceptare;- în dreptul comercial, dacă între părţi au existat relaţii anterioare de afaceri, seprezumă că, în cazul lansării unei oferte adresată aceluiaşi partener de afaceri,simpla tăcere a acestuia valorează o acceptare.Momentul încheierii contractului este acela în care acceptarea întâlneşte oferta.Dacă părţile nu sunt prezente, contractul se încheie prin corespondenţă, motiv cedetermină clarificarea momentului încheierii contractului, datorită existenţei unui decalaj întimp între cele două laturi ale formării acordului de voinţă: oferta şi acceptarea.În doctrina juridică au fost propuse mai multe sisteme:- teoria emisiunii: acordul de voinţă al părţilor se formează din momentul în caredestinatarul ofertei şi-a manifestat acordul cu privire la oferta primită, chiar dacă nu aexpediat acceptarea ofertantului.- teoria expediţiunii: contractul se consideră încheiat în momentul în care destinatarulofertei a acceptat-o şi a expediat răspunsul său afirmativ.- teoria recepţiunii (aplicată în practică): contractul se consideră încheiat în momentulîn care acceptarea făcută de beneficiar a fost primită de către ofertant, chiar dacă acestanu a luat cunoştinţă de conţinutul ei;- teoria informaţiunii (art. 35 Cod comercial): contractul se consideră încheiat „dacăacceptarea a ajuns la cunoştinţa propuitorului în termenul necesar schimbului propunerii şial acceptării după natura contractului”.Oferta în care s-a prevăzut un termen de acceptare: contractul se consideră încheiatnumai dacă acceptarea a ajuns la ofertant înainte de expirarea termenului prevăzut înofertă. Totuşi, potrivit al. 2 art. 35 Cod comercial, „propuitorul însă poate primi ca buna şi oacceptare ajunsă peste termenul hotărât de dânsul cu condiţiunea ca să încunoştiinţezeîndată pe acceptant despre aceasta”.Importanţa cunoaşterii momentului încheierii contractului:- în raport de acest moment se apreciază posibilitatea revocării ofertei sau dacă ea adevenit caducă;OBLIGAŢIILE COMERCIALE10 DREPT COMERCIAL- în cazul conflictelor de lege în timp, se va aplica legea existentă la momentulîncheierii contractului;- consimţământul şi celelalte condiţii de validitate se apreciază la momentul realizăriiacordului de voinţă;- efectele contractului se produc, de regulă, din momentul realizării acordului devoinţă, dacă nu există stipulaţie contrară.

TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească oferta. Folosiţi spaţiul demai jos pentru formularea răspunsului........................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ...............................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 8.2. Enumeraţi teoriile privind momentul încheierii contractului. Folosiţi spaţiul de maijos pentru formularea răspunsului............................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 9.

2.5. PREŢUL ÎN OBLIGAŢIILE COMERCIALE.3. Determinarea preţuluiPotrivit dreptului civil, în cazul contractului de vânzare -cumpărare preţul trebuie să fiedeterminat de părţi. Codul comercial, adaptând dispoziţiile civile la traficul comercial,modificându-le chiar, permite ca preţul să fie stabilit ulterior, prezentând în contract oindicaţie abstractă şi impersonală preţul just sau preţul curent, determinarea se va face înfuncţie de locul plăţii sau de cotele oficiale ale bursei (articolul 40 Cod comercial: „Cândurmează a se hotărî adevăratul preţ sau preţul curent al productelor, mărfurilor,transporturilor, navlului, al primelor de asigurare, cursul schimbului, al efectelor publice şial titlurilor industriei, el se ia după listele bursei sau după mercurialele locului undecontractul a fost încheiat, sau, în lipsa, după acelea ale locului celui mai apropiat, saudupă orice fel de proba.”).Dacă moneda arătată într-un contract nu are curs legal sau comercial în ţara şi cândcursul ei n-a fost determinat de însăşi părţile, plata va putea fi făcuta în moneda tării, dupăcursul ce va avea schimbul la vedere în ziua scadentei şi la locul plăţii; iar când în acealocalitate n-ar fi un curs de schimb, după cursul pieţei celei mai apropiate, afară numaidacă contractul poarta clauza "efectiv" sau o alta asemenea (art. 41 Cod comercial).În prezent cursul de schimb al leului se determină zilnic, pe piaţa interbancară, iar peteritoriul României, plăţile şi alte asemenea operaţiuni între rezidenţi se fac în monedanaţională (leu), cu excepţiile prevăzute de lege.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi elementele în baza cărora se stabileşte preţul curent. Folosiţi spaţiul demai jos pentru formularea răspunsului............................................................................................................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 10.

2.6. LOCUL EXECUTĂRII OBLIGAŢIILOR COMERCIALE.

Potrivit articolului 59 Cod comercial, obligaţiile comerciale trebuie executate:- în locul arătat prin contract, sau în locul care ar rezulta din natura operaţiunii, ori dinintenţia părţilor contractante;OBLIGAŢIILE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 11- în lipsa de o clauza expresă, contractul trebuie sa fie executat în locul unde cel ce saobligat îşi avea stabilimentul sau comercial, sau cel puţin domiciliul ori reşedinţa, laformarea contractului;- dacă urmează a se preda un lucru determinat, care după cunostinta părţilor se găseaîntr-alta parte în momentul formării contractului, atunci predarea se va face în acel loc.De lege lata în dreptul comercial plata este cherabilă. De lege ferenda, se impuneregula ca plata să se facă la sediul, domiciliul sau reşedinţa creditorului, deci să firportabilă. Această regulă nu se aplică în materie de cambie, datorită existenţei unordispoziţii cu caracter special.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi locul unde trebuie executate obligaţiile comerciale. Folosiţi spaţiul demai jos pentru formularea răspunsului................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ .......................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 10.

2.7. REGIMUL JURIDIC AL DOBÂNZILOR.Dobânzile sunt daune interese moratorii ce sancţionează pe debitor în cazul întârzieriiîn executarea unei obligaţii băneşti.Dobânda legală poate să curgă de la o anumită dată, prevăzută de legiuitor - în acestecazuri ea curge de drept. În toate celelalte cazuri, daunele-interese sub formă de dobânzisunt datorate din momentul în care debitorul este pus în întârziere. Dobânda nu curge dinsimplul fapt al ajungerii la termen.Potrivit articolului 43 Cod comercial: “Datoriile comerciale lichide şi plătibile în baniproduc dobânda de drept din ziua când devin exigibile”, astfel că debitorul este de drept înîntârziere prin simpla ajungere la termen. Această dispoziţie se aplică da că este vorba deo obligaţie comercială care constă într-o sumă de bani.Pentru ca dobânda să curgă de drept, trebuie întrunite anumite condiţii şi anume:- obligaţia debitorului să constea în plata unei sume de bani (la aceasta se va calculadobânda);- obligaţia să fie lichidă;- obligaţia să fie exigibilă, ajunsă la scadenţă.Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000 reglementează regimul juridic al dobânzii legale iararticolul 6 prevede: „prin dobândă se înţelege nu numai suma de bani cu acest titlu, dar şi

alte prestaţii sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obligă drept echivalent alfolosinţei capitalului”.Anatocismul (dobânda la dobândă sau capitalizarea dobânzilor) este convenţia princare părţile contractante stabilesc ca dobânda să se capitalizeze, adică să se adauge lasuma datorată şi să se calculeze din noua dobândă.Articolul 8, al. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000 se prevede: “Dobânda se vacalcula numai asupra cuantumului sumei împrumutate”. Se mai prevede că dobânzile sepot capitaliza şi pot produce dobânzi în temeiul unei convenţii speciale încheiate în acestsens, după scadenţa lor, dar numai pentru dobânzi datorate de cel puţin un an.Anatocismul este permis numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:- să existe un contract de împrumut;- să existe o convenţie specială privind anatocismul;- convenţia de dobândă la dobândă trebuie să intervină după scadenţă;- dobânda la dobândă se calculează numai pentru dobânzi datorate pe cel puţin un an.Anatocismul nu este permis în cazul contractului de cont curent şi în cazurile în carelegea prevede altfel.OBLIGAŢIILE COMERCIALE12 DREPT COMERCIALPotrivit art. 3 din ordonanţă în materie comercială dobânda legală se stabileşte la niveluldobânzii de referinţă a BNR (stabilită lunar şi publicată în Monitorul Oficia l), dobândaaplicându-se în raporturile comerciale indiferent dacă debitorul este sau nu comerciant.Dobânda legală aplicabilă în raporturile de comerţ exterior sau în alte relaţii economiceinternaţionale atunci când legea română este aplicabilă şi când s-a stipulat plata înmonedă străină, este de 6% pe anRata dobânzii pentru întârzierea în plata unei obligaţii băneşti se stabileşte de părţi. Încazul în care părţile nu au prevăzut în contract rata dobânzii, se aplică dobânda legală.Dobânda contractuală aplicabilă în materia comercială trebuie să fie prevăzută printr-unact scris. Legiuitorul prevede în articolul 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000posibilitatea plăţii anticipate a dobânzilor, dar pe o perioadă de cel mult şase luni.Cumulul dobânzilor cu daunele-interese nu este admis.De la această regulă, în dreptul comercial există următoarele excepţii:- mandatarul care întrebuinţează în alte scopuri sumele primite în contul mandatuluidatorează în afară de dobânzi şi daune-interese (articolul 383 Cod comercial);- asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creanţe nu este eliberat cât timpsocietatea nu a obţinut plata sumei pentru care au fost aduse (dacă plata nu s-a pututobţine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul, în afară de daune, răspunde de sumadatorată, cu dobânda legală din ziua scadenţei creanţelor);

- asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunelepricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat în numerar este obligat şi la plata dobânzilorlegale din ziua în care trebuia să facă vărsământul.În situaţia unui contract comercial, penalitatea (dobânda) pentru întârziere în executarenu este limitată dacă este stabilită pe cale contractuală.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi condiţiile anatocismului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului............................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ...........................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 11.2. Enumeraţi cazurile în care are loc cumulul dobânzilor cu daunele-interese.Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului............................................................................. .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 12.

2.8. INTERDICŢIA ACORDĂRII TERMENULUI DE GRAŢIE.Articolul 1021 Cod civil prevede că, dacă una din părţi nu-şi îndeplineşte obligaţiile,contractul nu este desfiinţat de drept, ci partea prejudiciată are alegerea să silească pecealaltă parte să execute convenţia sau să-i ceară desfiinţarea cu daune-interese.Desfiinţarea se cere înaintea justiţiei care, după circumstanţe, poate acorda un termen degraţie părţii acţionate.Articolul 44 Cod comercial prevede că în obligaţiile comerciale, judecătorul nu poateacorda termenul de graţie permis de articolul 1021 din Cod civil.Astfel, în materie comercială, debitorului îi este interzis să se prevaleze de facultatea pecare o are în materie civilă. Necesitatea apărării creditului şi a circulaţiei bunurilor cer caobligaţiile comerciale să se execute întocmai şi la termenul stipulat.Condiţiile aplicării interdicţiei de acordare a termenului de graţie:- obligaţia debitorului să rezulte dintr-un contract sinalagmatic;- contractul trebuie să prevadă un termen de executare;- obligaţia debitorului trebuie să aibă un caracter comercial.OBLIGAŢIILE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 13TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi condiţiile aplicării interdicţiei de acordare a termenului de graţie.Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului........................................................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................ ..Răspunsul poate fi consultat la pagina 12.

2.9. SOLIDARITATEA CODEBITORILOR.Solidarităţii poate fi definită ca acea modalitate a obligaţiilor care împiedică diviziunea

obligaţiilor, deşi prin natura lor sunt divizibile. Divizibilitatea creanţei este regu la, iarsolidaritatea excepţia.În materie comercială, pentru a asigura o mai deplină ocrotire a creditorilor şi securitatea tranzacţiilor, legiuitorul a inversat această regulă, solidaritatea devenind regula şidivizibilitatea creanţei, excepţia.Astfel, articolul 42 Cod comercial prevede că în obligaţiile comerciale codebitorii suntţinuţi solidar, afară de stipulaţia contrară. Soluţia consacrată în Codul comercial estediametral opusă de soluţia din articolul 1041 Cod civil, în care obligaţia solidară nu seprezumă, ci trebuie expres stipulată.Codul comercial prevede că această prezumţie se aplică şi contra fidejusorului, chiarnecomerciant, care garantează o obligaţie comercială, însă ea nu se aplicănecomercianţilor pentru operaţiuni care, în ceea ce-i priveşte, nu sunt fapte de comerţ, întimp ce în Codul civil, fidejusorul este ţinut pentru obligaţiile debitorului numai în subsidiarşi nu solidar cu acesta.Legiuitorul mai prevede un tip de solidaritate, care nu permite însă înlăturarea sa pecalea voinţei părţilor, din pricina caracterului public – este vorba despre solidaritateaasociaţilor în societăţile de persoane şi solidaritatea administratorilor societăţilorcomerciale.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi excepţiile de la principiul solidarităţii codebitorilor în materiecomercială. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ...............................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 13.

2.10. RĂSPUNDEREA PENTRU NERESPECTAREA OBLIGAŢIILOR COMERCIALE.Răspunderea pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale constă în plata daunelorinterese(despăgubiri) pentru repararea prejudiciului (art. 1080 -1086 Cod civil). Dacă încontract au fost stipulate clauze penale, răspunderea constă în plata penalităţilorconvenite (art. 1087 Cod Civil).Prin legea nr. 469/2002 au fost adoptate reguli speciale privind răspunderea pentrunerespectarea obligaţiilor contractuale comerciale, astfel:- părţile contractante au obligaţia efectuării tuturor plăţilor la data scadentei, stabilităconform contractelor;- părţile contractante vor organiza evidenţa obligaţiilor de plata pe scadente, potrivitcontractelor;- în contractele încheiate, părţile pot prevedea ca, în cazul neîndeplinirii până lascadenţă sau până la un alt termen convenit a obligaţiilor de mai sus, debitorii săplătească, în afara sumei datorate, penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, începând cuprima zi lucratoare după data scadentei;- în contractele comerciale dintre părţile contractante, indiferent de forma în careacestea se încheie, în afara penalităţilor contractuale de mai sus, pentru compensarea

prejudiciului suferit de către creditor ca urmare a îndeplinirii cu întârziere sau aOBLIGAŢIILE COMERCIALE14 DREPT COMERCIALneîndeplinirii obligaţiilor asumate de debitor, se pot include şi daune-interese pentruneexecutarea totală sau parţială a contractului, sub forma daunelor moratorii sau a celorcompensatorii;- totalul penalităţilor pentru întârziere în decontare, prevăzute mai sus, nu poatedepăşi cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu exceptia cazului in care princontract s-a stipulat contrariul.De asemenea constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă următoarele fapte:- neefectuarea, cu rea-credinţă stabilită în conditiile legii, de către debitor a plăţilor ladata scadenţei, cu exceptia celor reglementate prin norme speciale;- neasigurarea evidenţei obligaţiilor de plată pe scadenţe.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi obligaţiile plăţilor contractante în materie comercială. Folosiţi spaţiul demai jos pentru formularea răspunsului................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ .......................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 13.2. Enumeraţi faptele ce constituie contravenţie. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului.......................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 14.

2.11. PROBELE ÎN MATERIE COMERCIALĂ.Codul comercial, pe lângă mijloace de probă admise de legea civilă, prevedeurmătoarele probe specifice dreptului comercial:- actele autentice;- actele sub semnătura privată;- facturile acceptate;- corespondenţa;- telegramele (fac probă, ca act sub semnătura privată, când originalul este subscrisde însăşi persoana arătată într-însă ca trimiţătorul ei);- registrele părţilor (dacă sunt ţinute în regulă, pot face probă în justiţie între comercianţipentru fapte şi chestiuni de comerţ; înscrierea în registre, făcută de prepusul care ţinescriptele sau este însărcinat cu contabilitatea, are acelaşi efect ca şi când ar fi făcută deînsuşi stăpânul; registrele comercianţilor, chiar neţinute în regula fac proba, contra lor);- martorii, de câte ori autoritatea judecătorească ar crede ca trebuie sa admită probatestimoniala şi aceasta chiar în cazurile prevăzute de art. 1191 din codul civil;Instanţa judecătorească este în drept a aprecia dacă se poate atribui conţinutului

registrelor unui comerciant, un caracter de validitate mai mult sau mai puţin mare, dacătrebuie a se renunţa la aceasta probă în caz când registrele comerciale ale părţilor nuconcordă, sau a atribui o credinţa mai mare registrelor uneia din părţi.Când codul comercial cere proba prin scris, proba testimoniala nu poate fi admisă decâtîn cazurile în care este permisă şi de codul civil. Dacă un act este comercial numai pentruuna din părţi, toţi contractanţii sunt supuşi, încât priveşte acest act, legii comerciale, afarăde dispoziţiile privitoare la persoana chiar a comercianţilor şi de cazurile în care legea ardispune altfel.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi probele specifice dreptului comercial. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului................................................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ .......................Răspunsul poate fi consultat la pagina 14.OBLIGAŢIILE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 152.12. PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ ÎN CODUL COMERCIAL.Dispoziţiile Codului comercial privesc numai anumite aspecte ale prescripţiei în materiecomercială (acestea trebuie interpretate prin prisma Decretului nr. 167/1958, carereprezintă legea generală în materia prescripţiei extinctive), astfel:- termenul general de prescripţie: era de 10 ani în toate cazurile în care prin acestcod sau prin legi nu se stabilise o prescripţie mai scurta, însă la ora actuală, potrivitDecretului nr. nr. 167/1958, acest termen este de 3 ani;- termene speciale de prescripţie:- acţiunile contra cărăuşilor derivând din contractul de transport se prescriu:- prin trecerea a 6 luni, dacă transportul a fost făcut în Europa, afară de Islanda şiinsulele Feroe, într-o piaţă maritimă a Asiei sau Africii de pe Mediterana, MareaNeagră, canalul de Suez sau Marea Roşie, ori într-o piaţă de pe uscat legată princalea ferată, cu o piaţă maritima din localităţile sus-arătate;- prin trecere de 1 an dacă transportul s-a făcut în alt loc.Acţiunile derivând din acte care sunt comerciale numai pentru una din părţi, se prescriupentru toate părţile contractante potrivit legii comerciale.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi termenele speciale de prescripţie extinctivă prevăzute de Codulcomercial. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................ ..........................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 15.

2.13. LUCRARE DE VERIFICARE.

Prezentaţi regimul juridic al dobânzilor comerciale.Instrucţiuni privind testul de evaluare:- se foloseşte în primul rând cursul, însă pentru un punctaj ridicat este necesară parcurgerea bibliografiei indicate.Criteriile de evaluare sunt:- claritatea exprimării şi absenţa formulărilor nesigure,- identificarea elementelor de conţinut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.

2.14. BIBLIOGRAFIE.Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial, Editura AllBeck, Bucureşti, 2004.Băjan, Doru, Reglementarea operaţiunilor comerciale, Editura Tribuna Economică,Bucureşti, 2004.Bodu, Sebastian, Drept comercial completat cu noţiunile fundamentale de drept civil,Editura Rosetti, Bucureşti, 2005.Cărpenaru, Stanciu D., Drept comercial român, ediţia a VI-a, Editura UniversulJuridic, Bucureşti, 2007, pag. 403-445.Ciutacu, Florin, Codul comercial român adnotat, Editura Themis Cart, Bucureşti,2004.Codice de comerciu al Regatului României, Imprimeria Statului, Bucureşti, 1887.Pătulea, Vasile; Turianu, Corneliu, Curs de drept comercial român, Editura All Beck,Bucureşti, 2000.Vivante, Cesare, Principii de drept comercial, Editura Cartea Românească,Bucureşti, 1928.

DREPT COMERCIAL 17

– Unitatea de învăţare 3 –CONTRACTELE COMERCIALE3.1.Obiective.................... .................... .................... .................... .................... .................... .................. 173.2.Aspecte generale........................... .................... .................... .................... .................... ............... 173.3.Contractul de vânzare-cumpărare comercială.................... .................... .................... ......... 173.4.Contractul de mandat comercial.................... .................... .................... .................... ............... 203.5.Contractul de comision.................... .................... .................... .................... .................... ............ 233.6.Contractul de consignaţie.................... .................... .................... .................... .................... ....... 253.7.Contractul de report.................... .................... .................... .................... ................ .................... .. 273.8.Contractul de cont curent.................... .................... .................... .................... .................... ........ 283.9.Contractul de franciză.................... .................... .................... ....................... .................... ........... 303.10.Lucrare de verificare.................... .................... .................... .................... .................... .............. 33

3.11.Bibliografie.................... .................... .................... .................... .................... .................... ............ 333.1. OBIECTIVE.introducerea cursanţilor în studiul contractelor comerciale;familiarizarea cursanţilor cu fiecare contract prevăzut în Codul comercial;dezvoltarea capacităţii cursanţilor de a delimita elementele specifice fiecăruicontract comercial prezentat în această unitate de învăţare.3.2. ASPECTE GENERALE.Sfera contractelor de interes pentru practicienii comerţului este foarte amplă şi încontinuă extindere, fapt ce se traduce printr-o diversitate de tipuri de contracte comerciale.Contractul de vânzare-cumpărare este principalul instrument utilizat în practicacomercială. Contractele de intermediere (ex. mandatul comercial) şi contractele definanţare a operaţiilor comerciale (ex. leasing-ul) sunt şi ele operaţiuni importante îndesfăşurarea activităţilor comerciale.În dreptul român, termenul de contract este echivalent cu cel de convenţie. În dreptulfrancez, termenul de contract a fost folosit iniţial pentru a desemna acordul de voinţăcreator de obligaţii numai în cazurile expres arătate de legiuitor. Dreptu l englez prezintăcontractul ca o afacere şi rareori ca acord de voinţă care să se bazeze pe încredere. Îndreptul american contemporan, contractul este privit ca un instrument de schimburieconomice.3.3. CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE COMERCIALĂ.Vânzarea comercială, precum cea civilă, este contractul prin care vânzătorul se obligăsă strămute proprietatea unui lucru şi cumpărătorul să plătească preţul” (art. 1298 Codcivil).Vânzarea comercială este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros,translativ de proprietate, cu executare dintr-o dată sau succesivă.Deosebirea dintre vânzarea civilă şi cea comercială constă în funcţiunea sa de comerţ,act de intermediere. Ori de câte ori o vânzare, indiferent de obiect sau de subiect esteprecedată de o cumpărare făcută cu intenţia de a revinde, vânzarea-cumpărarea devinecomercială.Condiţiile de valabilitate a contractului de vânzare-cumpărare comercială:1.Consimţământul:Vânzarea-cumpărarea este un act consensual şi se consideră încheiat în momentulrealizării acordului de voinţă. Efectele principale ale acestui moment sunt:- transferul dreptului de proprietate;- riscul pieirii fortuite a bunului vândut.Regula este tradiţională dar trebuie adaptată celor două tipuri de vânzare, ale cărorefecte sunt în mod substanţial diferite:CONTRACTELE COMERCIALE18 DREPT COMERCIAL- vânzarea de bunuri certe, individual determinate, la care transferul dreptului de

proprietate operează instantaneu, în momentul realizării acordului de voinţă;- vânzarea de bunuri de gen, consumptibile şi fungibile, neindividualizate, la caretransferul proprietăţii devine obiect al obligaţiei vânzătorului.Incapacităţi speciale privind încheierea contractului de vânzare-cumpărarecomercială:- interdicţia încheierii contractului de vânzare-cumpărare între soţi;- interdicţia încheierii contractului de vânzare-cumpărare între tutore şi minorul aflatsub tutela sa;- interdicţia cumpărării de către mandatari a bunurilor pe care au fost împuterniciţi săle vândă;- interdicţia de a cumpăra de către persoanele care administrează bunurile statuluisau ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de către funcţionarii publici, abunurilor pe care le administrează, respectiv a bunurilor care se vând prin mijlocirealor;- interdicţia încheierii contractului de vânzare-cumpărare de către persoanele careîndeplinesc anumite funcţii în organele statului.Interdicţii speciale de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare comercială:- interdicţia încheierii de către prepus a unor operaţiuni de natura comerţului cu careeste însărcinat;- interdicţia încheierii de către asociaţii cu răspundere nelimitată a unor operaţiunicare ar atinge interesele societăţii comercialePromisiunea de vânzare:Promisiunea unilaterală de vânzare sau de cumpărare cu specificarea lucrului, preţuluişi termenului este obligatorie şi duce la perfectarea contractului, dacă a fost acceptatăînlăuntrul termenului arătat. Poate exista şi promisiunea bilaterală de vânzare, adicăacordul antecontractual de vânzare-cumpărare.Vânzări condiţionate:- vânzarea pe gustate: caracteristica acestui tip de vânzare sau de cumpărare constăîn facultatea rezervată cumpărătorului de a-şi exprima consimţământul său după ce vagusta marfa. Condiţia gustării este prealabilă vânzării corespunde nevoilor comerţului şivânzătorul trebuie să se supună „legii” cumpărătorului.- vânzarea după mostră: prezintă avantajul caracterului obiectiv al condiţiei faţă devânzarea pe gustate, unde realizarea vânzării depinde de gustul cumpărătorului. Părţile aucăzut de acord asupra calităţii mărfii, luând drept criteriu determinant o fracţiune dintr-ocantitate mai mare. Cumpărătorul este îndreptăţit să refuze marfa dacă aceasta nucorespunde mostrei.- vânzarea pe încercate: vânzarea este perfectată de la început, supusă însăcondiţiei suspensive a încercării. Consimţământul cumpărătorului este determinat de overificare, iar în caz de neînţelegere, verificarea se poate face în temeiul prevăzut de lege.- dacă cumpărătorul nu efectuează verificarea, fiind în culpă, contractul se

consideră desfiinţat la împlinirea termenului, după o somaţie a vânzătorului.- dacă bunul se află la cumpărător şi nu se pronunţă în termenul stabilit sau în urmasomaţiei, înseamnă că l-a acceptat tacit.2.Obiectul contractului:- obiectul contractului de vânzare poate să constea în orice fel de bunuri: mobile,imobile, corporale, incorporale, mărfuri, titluri de credit;- vânzarea lucrului altuia (în dreptul civil: nimeni nu poate transmite altuia mai multedrepturi decât el însuşi are) este admisă în practica comercială: dacă vânzătorul vindelucrului altuia, vânzarea este validă şi operează transferul proprietăţii pe ideea aparenţeide drept, cu condiţia ca vânzarea să se fi efectuat în cadrul comerţului obişnuit alvânzătorului.CONTRACTELE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 193.Preţul trebuie să fie stabilit în bani, să fie real, să fie determinat sau determinabil:determinarea preţului se face:- prin referire la „preţul curent” (preţul se determina conform dispoziţiunilor art. 40),- în funcţie de preţurile practicate pe piaţă sau la bursă;- printr-un arbitru care face o apreciere obiectivă a valorii obiectului vândut.Vânzarea este valabilă chiar dacă preţul nu figurează în contract, dar s -a prevăzutposibilitatea stabilirii lui de către o terţă persoană (arbitru). Când persoana desemnată saualeasă nu voieşte sau nu poate primi, părţile trebuie sa proceadă la o noua numire. Dacăpărţile nu se învoiesc, numirea se face de justiţie.Efectele contractului de vânzare-cumpărare comercială:1.Obligaţiile vânzătorului:- transferul dreptului de proprietate: în mod normal proprietatea se transferă dinmomentul realizării acordului de voinţă, fie ulterior (bunurile determinate generic, bunurileviitoare, contractul cu termen sau condiţie). Tot în aceste momente se transmite şi risculpieirii fortuite a bunului. Predarea este independentă de transferul proprietăţii.- predarea lucrului: vânzătorului i se recunoaşte dreptul de retenţie asupra lucruluivândut, în caz de faliment sau de insolvabilitate a cumpărătorului, iar cheltuielile depredarea sunt în sarcina vânzătorului, iar cele de preluare în sarcina cumpărătorului, dacănu există stipulaţie contrarie (dacă mărfurile urmează să fie expediate de la o piaţă la alta,cheltuielile de expediere sunt suportate de cumpărător, deşi vânzătorul are obligaţia de aorganiza această operaţiune).- garanţia pentru evicţiune: vânzătorul este obligat faţă de cumpărător să-l garantezepentru paşnica şi deplina folosinţă a lucrului, în aşa fel încât acesta din urmă să nu sevadă tulburat prin faptul unui terţ sau prin fapta proprie a vânzătorului care s-ar pretindeproprietar sau titularul unui alt drept real asupra bunului.

- garanţia pentru vicii: vânzătorul este obligat să garanteze cumpărătorului că lucrulvândut nu este afectat de vicii, în aşa fel încât să fie imposibilă întrebuinţarea sau chiardiminuată într-o oarecare măsură. Vânzătorul răspunde faţă de cumpărător atât pentruviciile aparente cât şi pentru viciile ascunse.Această garanţie operează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:- să fie vorba despre o vânzare de mărfuri;- viciile aparente trebuie să fie observate de cumpărător în momentul cumpărării mărfiişi cel mai târziu în termen de 48 de ore, dacă în contract nu s-a prevăzut altfel sau dacăexistă o cauză obiectivă de imposibilitate a invocării viciile aparente;- dacă viciile ascunse există şi au fost denunţate de către cumpărător (cumpărătorulunor mărfuri sau producte provenind din o altă piaţă, este dator sa denunţe vânzătoruluiviciile aparente în timp de doua zile de la primire, ori de câte ori un timp mai lung n-ar finecesar din cauza condiţiilor excepţionale în care se afla lucrul vândut sau persoanacumpărătorului; el este dator sa denunţe viciile ascunse ale lucrului în cele dintâi doua zilede la descoperirea lor), acesta are dreptul să exercite împotriva vânzătorului acţiunearedhibitorie, adică să ceară rezoluţiunea contractului şi restituirea preţului, cu sau fărădaune-interese, după cum vânzătorul a fost de rea sau de bună credinţă, fie o diminuare apreţului vânzării în raport cu micşorarea valorii de întrebuinţare a lucrului (acţiunea quantiminoris).2.Obligaţiile cumpărătorului:- plata preţului: plata este portabilă, adică urmează să se facă la domiciliulvânzătorului, afară de cazul în care plata se face odată cu predarea şi se efectuează lalocul şi la data predării. Cumpărătorul are dreptul să suspende plata preţului dacă estetulburat sau dacă are motive temeinice de a crede că există o stare tulbure cu privire lafolosinţa paşnică a lucrului vândut. Efectele suspendării pot fi înlăturare de vânzător dacădepune o cauţiune pe numele şi la dispoziţia cumpărătorului pentru asigurarea sa dedaune în cazul în care se va produce tulburarea.CONTRACTELE COMERCIALE20 DREPT COMERCIAL- primirea lucrului: cumpărătorul este obligat să preia lucrul cumpărat la data şi lalocul convenit (dacă cumpărătorul unui lucru mişcător nu-şi îndeplineşte obligaţia sa,vânzătorul are facultatea sau a depune lucrul vândut la o casa acreditata de comerţ pesocoteala şi cheltuiala cumpărătorului, sau de a-l vinde). Cheltuielile de predare sunt în

sarcina vânzătorului, iar cele de preluare în sarcina cumpărătorului, dacă părţile nu dispunaltfel.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi interdicţiile speciale de încheiere a contractului de vânzare-cumpărarecomercială. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului..................................................................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ .....Răspunsul poate fi consultat la pagina 18.2. Enumeraţi modurile prin care se face determinarea preţului. Folosiţi spaţiul de maijos pentru formularea răspunsului............................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 19.

3.4. CONTRACTUL DE MANDAT COMERCIAL.Articolul 374 Cod comercial prevede că mandatul are ca obiect tratarea de afacericomerciale pe seama şi socoteala mandantului, iar mandatul comercial nu se presupune afi gratuit.Mandatul este contractul în temeiul căruia o persoană (mandant) împuterniceşte altăpersoană (mandatar) să încheie anumite acte juridice în numele şi pe seama mandantului.Mandatul este comercial dacă actele încheiate sunt acte comerciale; mandatul civil areca obiect încheierea de acte civile.Prin urmare, contractul de mandat comercial este acordul de voinţa în urmă căruia opersoană fizică sau juridică numita mandatar îndeplineşte o serie de acte sau fapte decomerţ în numele şi pe seama unei alte persoane de la care are mandat şi care senumeşte mandant, în schimbul unei remuneraţii.Mandatul comercial prezintă următoarele caracteristici:- are ca obiect, spre deosebire de mandatul civil, afaceri comerciale şi nu sepresupune a fi gratuit (sunt afaceri comerciale oricare dintre actele enumerate în articolul 3Cod comercial, care sunt fapte de comerţ pentru mandant);- este un act cu titlu oneros, mandatarul fiind remunerat printr-o sumă fermă sauforfetară ori sub forma unui procent calculat la cifra de afaceri. Chiar dacă părţile nu auprevăzut în contract plata sau modalităţile de plată, mandantul datorează remuneraţie (art.374 Cod comercial) iar în absenţa unei stipulaţii contractuale, remuneraţia este stabilită deinstanţa de judecată. Mandatul comercial, fiind cu titlu oneros, nu poate fi revocat în modunilateral.

Din punct de vedere al caracterelor juridice, contractul de mandat comercial este uncontract:- consensual (adică se încheie în mod valabil doar prin realizarea acordului de voinţaal manadatului cu mandatarul, fără nici o alta formalitate);- oneros (atât mandatarul cât şi mandantul încheie acest contract deoarece urmărescobţinerea unor beneficii de ordin material);- comutativ (întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor se cu nosc cu exactitate dinmomentul încheierii contractului);- cu efecte între vii, adică drepturile şi obligaţiile părţilor trebuiesc executate pe duratavieţii lor; cu toate acestea, dacă mandantul moare mai înainte de îndeplinirea mandatului,atunci mandatarul este obligat să îşi continue misiunea, până la desemnareaCONTRACTELE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 21moştenitorilor comerciantului persoană fizică sau până la desemnarea lichidatorului pentrucomerciantul persoană juridică.Mandatul comercial poate fi:- cu reprezentare;- fără reprezentare.- general (pentru toate afacerile mandantului);- special (pentru o anumită afacere).În cazul mandatului comercial se conferă mandatarului o mai mare libertate de acţiuneşi independenţă, potrivit dinamicii activităţii comerciale.Condiţii de validitate:- condiţii de fond: pentru a fi valabil încheiat, contractul de mandat comercial trebuiesă respecte condiţiile prevăzute de articolul 948 Cod civil: consimţământul, capacitateapărţilor, obiectul contractului şi cauza.1.consimţământul părţilor:- contractul de mandat se consideră perfectat în momentul acordului de voinţă almandatarului şi mandantului. Mandatul poate fi: expres sau tacit.2.capacitatea părţilor: mandantul trebuie să aibă capacitatea de a încheia el însuşiactele juridice care urmează să fie încheiate în numele său de către mandatar iarmandatarul trebuie să aibă capacitatea de exerciţiu pentru a fi în măsură să încheie actejuridice personal, în numele şi pe seama altuia, fără însă ca legea să-i ceară şi calitatea decomerciant.3.obiectul contractului: articolul 374 Cod comercial prevede că obiectul mandatuluicomercial este „tratarea de afaceri comerciale”, deci obiectul contractului de mandat îlconstituie faptele de comerţ. Pe lângă condiţiilor generale, comune tuturor contractelor (săfie determinat sau determinabil, să fie posibil, licit, în circuitul civil etc.), în privinţaobiectului mandatului se impun următoarele precizări:- mandatul are ca obiect încheierea de acte juridice de către mandatar; dacă acesta

îndeplineşte şi fapte materiale, ele vor avea un caracter accesoriu (ex: preluarea bunuluicare urmează a fi vândut de către mandatar, în numele şi pe seama mandantului);- actele juridice cu caracter strict personal (ex. testamentul) sau alte declaraţii strictpersonale nu pot fi încheiate prin mandatar.4.cauza (scopul) contractului de mandat: cauza trebuie să îndeplinească acelecondiţii comune tuturor acelor acte juridice.Forma contractului: contractul de mandat se încheie prin simplul acord de voinţă alpărţilor, având de regulă caracter consensual. Codul civil nu impune o anumită formă,deoarece potrivit articolului 1533 Cod civil, mandatul poate fi acordat în formă scrisă,verbală sau poate fi chiar tacit. În practică, mandatul este exteriorizat, de regulă, printr -unînscris numit procură.Procura are o dublă semnificaţie:- operaţiunea juridică numită negotium prin care o persoană împuterniceşte pe altăpersoană să încheie unul sau mai multe acte juridice în numele şi pe seama ei; din acestpunct de vedere procura este un act juridic unilateral care urmează a fi acceptat de cătremandatar prin executarea împuternicirii.- semnifică mijlocul juridic numit instrumentum care dovedeşte existenţa şi conţinutulmandatului, adică categoriile de acte juridice care vor fi încheiate şi limitele puteriiconferite mandatarului.Procura poate fi dată sub forma înscrisului sub semnătură privată ori a actului autentic.Felurile mandatului:- în funcţie de întinderea puterilor conferite mandatarului, mandatul poate fi:- general, în cazul în care mandatarul este împuternicit să încheie orice actejuridice, cu excepţia acelora pentru care legea impune existenţa unui mandat special(deşi conceput în termeni generali, mandatul comercial nu se întinde şi la afacerileCONTRACTELE COMERCIALE22 DREPT COMERCIALcare nu sunt comerciale, afară numai dacă aceasta se declara cu precizie prinmandat);- special, dacă mandatarul este împuternicit să încheie un anumit act juridic sauanumite operaţiuni determinate (ex. actele de dispoziţie: încheierea unei tranzacţii,semnarea actului constitutiv al unei societăţi comerciale, ipotecarea unui imobil).Dacă în care mandatul este redactat în termeni generali, el va fi valabil pentru actele deadministrare (ex. încheierea unui contract de închiriere) şi de conservare (ex. întocmireaunei notificări adresate debitorului).Dacă mai mulţi mandatari sunt numiţi prin acelaşi act, fără a se arata ca ei trebuie salucreze împreună, fiecare din ei poate lucra în lipsa celuilalt.Dubla reprezentare (autocontractul): în această situaţie mandatarul îl reprezintă atâtpe mandant, cât şi pe terţa persoană.Efectele contractului de mandat comercial:- obligaţiile mandatarului:- mandatarul este dator să execute însărcinarea primită cu diligenţa unui bun

comerciant, ca şi cum ar fi afacerile sale;- mandatarul este dator sa-şi arate mandatul persoanelor cu care tratează, când ise cere;- mandatarul este dator a încunoştiinţa fără întârziere pe mandant despreexecutarea mandatului (dacă în urma primirii acestei încunoştiinţări, mandantulîntârzie răspunsul un timp mai lung decât cel cerut de natura afacerii, el esteconsiderat ca a acceptat executarea mandatului, chiar dacă mandatarul a trecutpeste limitele mandatului);- mandatarul care schimba destinaţia sumelor primite în socoteala mandantului, edator dobânda la aceste sume din ziua în care le-a primit, deosebit de dauneinterese provenind din neîndeplinirea mandatului şi de orice alta acţiune, chiarpenală, în caz de dol sau frauda;- mandatarul, care nu se conformă instrucţiunilor primite de la mandant, răspundede daune interese;- mandatarul e ţinut a plăti dobânda la sumele de bani cuvenite mandantului dinziua în care era dator a le trimite sau a le consemna;- mandatarul este îndatorat a face cunoscut mandantului toate faptele ce ar puteasa-l hotărască a revoca sau a modifica mandatul;- mandatarul este răspunzător de stricăciunile lucrurilor ce -i sunt încredinţate sprepăstrare, afară de cele provenite din caz fortuit, forta majoră, din viciul sau chiarnatura lor;- obligaţiile mandantului:- mandantul este obligat să pună la dispoziţia mandatarului mijloacele necesarepentru executarea mandatului;- mandantul are obligaţia să plătească mandatarului remuneraţia datorată pentruexecutarea mandatului;- mandantul are obligaţia să restituie cheltuielile făcute de mandatar pentruexecutarea mandatului.Efectele executării mandatului:Prin executarea mandatului, adică prin încheierea actului juridic de către mandatar şiterţ se creează raporturi juridice directe, între mandant şi terţ. Trebuie să avem învedere că numai actele juridice încheiate în limitele împuternicirii date îl obligă pemandant.Privilegiul mandatarului:Prin acest privilegiu i se garantează mandatarului plata sumelor de bani pe care ledatorează mandantul cu titlu de retribuţie, cheltuieli făcute pentru execuţia mandatului,despăgubiri pentru prejudiciul suferit cu ocazia împlinirii mandatului.CONTRACTELE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 23Astfel, mandatarul beneficiază de un drept de retenţie pentru tot ce i se datorează dinexecutarea mandatului (acest privilegiu se exercita asupra lucrurilor mandantului pe caremandatarul le deţine pentru executarea mandatului, sau care se găsesc la dispoziţia sa, înmagazinele sale, sau în depozite publice, sau pentru care el poate proba prin posesiunealegitima a poliţei de încărcare, sau a scrisorii de cărat, că i s-au expediat).Creanţele mandatarului au prioritate faţă de oricare alte creanţe pe care le are faţă de

mandant (dacă lucrurile mandantului au fost vândute de către mandatar, privilegiulsubzista asupra preţului);- pentru a exercita acest privilegiu (garanţie), mandatarul trebuie să notifice sumeledatorate mandantului, cu somaţia de a plăti în 5 zile, cu precizarea că va trece lavânzarea bunurilor supuse privilegiului;- mandantul poate face opoziţie iar dacă termenele de formulare a opoziţiei expiră,mandatarul poate trece la vânzarea bunurilor.Încetarea contractului de mandat comercial:- contractul de mandat comercial încetează prin îndeplinirea funcţiei sale juridice;- revocarea mandatului în cazuri bine justificate.Revocarea poate fi:- expresă, adică printr-o declaraţie făcută în acest sens şi care trebuie să fienotificată (comunicată) terţelor persoane care, de bună credinţă, ar putea încheiaacte juridice cu primul mandatar (în lipsa notificării, terţii se pot apăra invocândaparenţa de drept în privinţa primului mandatar);- tacită, adică poate fi dedusă din orice împrejurări care dovedesc voinţamandantului de a revoca mandatul încredinţat unei persoane; desemnarea unuinou mandatar pentru îndeplinirea aceleiaşi operaţiuni înseamnă, tacit, revocareamandatarului precedent - dacă mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poatesă-i solicite mandantului despăgubiri dacă revocarea sa este intempestivă sauabuzivă.- îndeplinirea termenului pentru care a fost încheiat contractul;- renunţarea mandatarului este cauză de stingere a mandatului civil;- moartea mandatarului sau a mandantului;- incapacitatea, interdicţia, falimentul uneia din părţi.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi caracteristicile mandatului comercial. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului............................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................ ..............................Răspunsul poate fi consultat la pagina 20.2. Enumeraţi obligaţiile mandatarului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului.................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ......................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 21.

3.5. CONTRACTUL DE COMISION.Contractul de comision este un contract având ca obiect tratarea de afacericomerciale de către comisionar pe socoteala comitetului. Contractul de comision, caoperaţie de sine stătătoare, se caracterizează prin faptul că intermediarul (comisionarul)are două categorii de obligaţii:- obligaţii care izvorăsc din relaţiile cu terţii;- obligaţii faţă de comitent.În raporturile dintre comisionar şi comitent se aplică regula mandatului. Deşi deafacerea încheiată de comisionar profită comitentul, totuşi acesta din urmă, neavândCONTRACTELE COMERCIALE

24 DREPT COMERCIALraporturi contractuale cu terţii, nu poate fi obligat să execute îndatoririle asumate decomisionar.Prin urmare:- comisionarul este direct obligat către persoana cu care a contractat, ca şi cumafacerea ar fi fost a sa proprie;- comitentul nu are acţiune în contra persoanelor cu care a contractat comisionarul şinici acestea nu au vreo acţiune în contra comitentului.Contractului de comision prezintă următoarele caractere juridice: este un contractbilateral, cu titlu oneros, neputând fi revocat pe cale unilaterală.Comisionarul este plătit pentru serviciile făcute comitentului cu o sumă de bani, numităcomision, care se stabileşte fie sub forma unei sume fixe, fie procentual, calculat la cifrade afaceri pe care o realizează comisionarul în raportul cu terţii (comisionarul beneficiază,ca şi mandatarul, de privilegiul special şi de dreptul de retenţie asupra bunurilorcomitentului până la încasarea sumelor de bani ce i se cuvin).Efectele contractului de comision:- obligaţiile comisionarului:- comisionarul este obligat să respecte dispoziţiile date de comitent, în limitaputerilor conferite: articolul 406 Cod comercial prevede că comisionarul este directobligat către persoana cu care a contractat ca şi cum afacerea ar fi a sa proprie. Prinîncheierea contractului între comisionar şi terţi nu se stabilesc raporturi juridice întrecomitent şi terţi, astfel încât acţiunile comisionarului către terţi pot fi cedatecomitentului. De regulă, comisionarul este răspunzător faţă de comitent pentruîncheierea actelor juridice cu terţii, nu şi pentru executarea lor, afară de convenţiecontrară (comisionarul nu este răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor luate decătre persoanele cu care a contractat, afară de convenţie contrarie).În contractul de comision se poate stipula o obligaţie de garanţie a executăriicontractului din partea comisionarului. Prin această clauză comisionarul se obligă sărăspundă faţă de comitent pentru ipoteza în care terţul refuză să-şi plătească obligaţiilesau este insolvabil. În schimbul garanţiei executării obligaţiei, comisionarul are dreptul la oremuneraţie deosebită, cu comision special pentru garanţii sau „pentru credit”, denumităprovizion. Aceasta proviziune se stabileşte de părţi prin convenţia lor, iar în lipsa estelăsată la aprecierea judecaţii.Operaţiunile făcute de comisionar cu violarea mandatului sau peste limitele sale rămânîn sarcina sa, şi prin urmare:- dacă a vândut cu preţ mai mic decât cel hotărât sau, în lipsa, mai mic decât celcurent, el este dator sa plătească comitentului diferenţa, afară numai dacă nu ar probaca vânzarea cu preţul hotărât nu se putea face şi ca vânzând astfel comitentul a fostscutit de paguba;- dacă a cumpărat cu un preţ mai mare decât cel hotărât, comitentul poate refuzaoperaţiunea şi a o considera ca făcută în socoteala comisionarului, dacă acesta nu ar

oferi sa plătească diferenţa preţului;- dacă lucrul cumpărat nu corespunde cu calitatea convenită, comitentul îl poaterefuza.- comisionarul nu poate face operaţiuni de vânzare pe credit pe socotealacomitentului: comisionarul care, fără autorizaţia comitentului, face înaintări de bani,vânzări sau alte operaţiuni pe credit, îşi ia asupra-şi orice răspundere şi comitentul îipoate cere plata neîntârziată a creditelor făcute, cedându-i interesele şi foloasele cear rezulta din aceasta - comisionarul care vinde pe datorie este dator sa aratecomitentului în scrisoarea de aviz, persoana cumpărătorului şi termenul acordat;altminteri operaţiunea se presupune ca s-a făcut pe bani gata.CONTRACTELE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 25Dacă comisionarul vinde mărfuri predate de comitent, comisionarul devine proprietarasupra sumelor de bani încasate de la terţ şi rămâne obligat faţă de comitent, ca oricedebitor.- comisionarul este obligat să dea socoteală comitentului asupra îndepliniriimandatului primit: acesta trebuie să-l informeze pe comitent asupra tuturorîmprejurărilor şi operaţiunilor de natură să modifice împuternicirea primită.- comisionarul este ţinut să-şi îndeplinească obligaţiile cu bună-credinţă şi diligenţaunui profesionist: comisionarul trebuie să depună o diligenţă sporită, cerută unuiprofesionist, acţionând cu bună-credinţă.- comisionarul trebuie sa ţină deosebite între dânsele şi chiar de ale sale proprii,lucrările diferiţilor comitenţi, şi sa aibă în registrele sale partida deosebita pentrufiecare operaţiune;- dacă comisionarul are în contra aceleiaşi persoane creanţe provenind din diferiteoperaţiuni făcute în contul comitentilor săi, sau din o operaţiune a sa proprie şi aaltuia, el este dator a cere de la acel debitor un înscris deosebit pentru fiecareafacere, şi în caz de plata sa arate în registrele sale persoana pentru care plata s-afăcut.- obligaţiile comitentului:- să plătească comisionul cuvenit comisionarului: această obligaţie curge dinmomentul în care comisionarul a încheiat acte juridice cu terţi, chiar dacă nu au fostexecutate încă obligaţiile rezultate din actele juridice încheiate.- să restituie cheltuielile făcute de comisionar cu îndeplinirea însărcinării primite:dacă comisionarul a efectuat anumite cheltuieli pentru ducerea la îndeplinire amandatului, comitentul trebuie să restituie aceste cheltuieli, pe baza unor dovezi, şisă ţină evidenţa lor în registrele contabile, separat pentru fiecare operaţiunecomercială.Încetarea contractului de comision: contractul de comision încetează în următoarelecazuri:- revocarea împuternicirii de către comitent;- renunţare la împuternicirea primită de către comisionar;- moartea comitentului sau comisionarului;- interdicţia comitentului sau comisionarului;- insolvabilitatea sau falimentul părţilor.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi obligaţiile comisionarului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului.

........................................................................................................................................

...........................

............................................................................... ........................................................

............................

........................................................................................................................................

...........................Răspunsul poate fi consultat la pagina 24.2. Enumeraţi obligaţiile comitentului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului.......................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 25.

3.6. CONTRACTUL DE CONSIGNAŢIE.Contractul de consignaţie este convenţia prin care una din părţi, numită consignant,încredinţează celeilalte părţi, numită consignatar, mărfuri sau obiecte mobile spre a levinde pe socoteala consignantului (Legea 178 din 27 iulie 1934 pentru reglementareacontractului de consignaţie).Prin urmare contractul de consignaţie este o varietate a contractului de comision,cuprinzând elemente ale altor tipuri de contracte (ex. ale vânzării de mărfuri, aleCONTRACTELE COMERCIALE26 DREPT COMERCIALdepozitului). Contractul de consignaţie nu transmite consignatarului proprietatea bunurilorce i-au fost încredinţate. El este revocabil de către consignant în orice moment, chiar dacăa fost încheiat pe o durata determinata, afară de stipulaţie contrara în act.Consignantul păstrează toate drepturile asupra bunurilor încredinţate şi continuă aputea dispune oricând de ele, afară de stipulaţie contrară în contract.Pentru serviciul său, consignatarul are dreptul la o remuneraţie sau numai lasuprapreţul obţinut din vânzare. Vânzarea se face întotdeauna la un preţ anticipat stabilitde consignant.Consignatarul este obligat să remită consignantului suma de bani obţinută ca preţ alvânzării sau să restituie bunul în natură în cazul în care nu a fost vândut.Caracterele juridice ale contractului de consignaţie:- contract bilateral (sinalagmatic);- contract cu titlu oneros;- contract consensual.Contractul de consignaţie se încheie în formă scrisă; existenţa acestuia, precum şi oriceconvenţie privitoare la modificarea, transformarea sau desfiinţarea lui, se pot dovedi numaiprin înscris.Efectele contractului de consignaţie: contractul de consignaţie dă naştere la anumite

obligaţii între părţile contractante iar prin încheierea actelor de vânzare -cumpărare, senasc anumite obligaţii între consignatar şi terţi.- obligaţiile consignantului:- să predea consignatarului bunurile mobile care urmează să fie vândute (bunurilece se încredinţează consignatarului se pot preda acestuia, toate deodată sau treptat,prin note sau facturi succesive, emise pe temeiul contractului);- să restituie cheltuielile făcute de consignatar cu ocazia îndeplinirii însărcinăriiprimite (sume de bani pentru conservarea, desfacerea, depozitarea bunului predat înconsignaţie, afară de stipulaţie contrară);- este obligat la plata unei remuneraţii (remuneraţie stabilită forfetar sau procentual;dacă nu s-a stabilit acest lucru, consignantul are dreptul la suprapreţul ce se obţinedin vânzări).- obligaţiile consignatarului:- să ia toate măsurile necesare pentru păstrarea şi conservarea bunurilor primite(acestea trebuie păstrate în ambalajele lor originale şi conservate intacte etichetele,mărcile şi orice alte semne exterioare aşa cum au fost aplicate de consignant) -consignatarul răspunde de orice lipsă, pierdere sau deteriorare provenite din culpasa ori a agenţilor şi prepuşilor săi;- să asigure bunurile ce i-au fost încredinţate la o societate acceptată de consignant(asigurarea se va face pentru o valoare cel puţin egală cu preţul bunurilor prevăzuteîn contract sau în notele şi facturile care însoţesc bunurile, acoperindu-se astfel toateriscurile);- consignatarul este obligat a comunica în scris consignantului viciile aparente sauascunse ale bunurilor încredinţate; în caz de necomunicare, se considera ca bunurileau fost primite de consignatar în buna stare (comunicarea viciilor aparente se va faceîn termen de doua zile, ori de cate ori un timp mai lung n-ar fi necesar, din cauzacondiţiilor în care se afla bunurile trimise, odată termenele de mai sus expirate,consignatarul nu mai poate fi primit sa invoce exonerarea sa, pe temeiul acestorvicii).daca prin contract se acorda consignatarului dreptul de a face vânzări pe credit,fără a se preciza condiţiile, consignatarul va putea acorda credite numai cătrecomercianţii din branşa respectivă pe termene de maximum 90 zile, pe bază decambii acceptate sau bilete la ordin: în lipsă de stipulaţie contrarie, consignataruleste solidar răspunzător faţă de consignant de plata la termen a preţului mărfurilorCONTRACTELE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 27vândute de el pe credit (consignantul este oricând în drept a interzice consignataruluivânzările pe credit către anumite firme sau persoane anume determinate, chiar dacăprin contract consignatarul a fost împuternicit a face vânzări pe credit, cu sau fărărestricţii);- să execute mandatul dat de consignant;- să dea socoteală asupra îndeplinirii mandatului său.Încetarea contractului de consignaţie: contractul de consignaţie încetează prin:- revocarea de către consignant a împuternicirii;- renunţarea la mandat;- insolvabilitatea sau falimentul părţilor.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Definiţi contractul de consignaţie . Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului.

........................................................................................................................................

...........................

.............................................................................. .........................................................

............................

........................................................................................................................................

...........................Răspunsul poate fi consultat la pagina 25.2. Enumeraţi obligaţiile consignantului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului....................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ...................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 26.

3.7. CONTRACTUL DE REPORT.Contractul de report constă în cumpărarea pe bani gata a unor titluri de credit, carecirculă în comerţ, şi în revânzarea simultană cu termen şi pe un preţ determinat cătreaceeaşi persoană a unor titluri de aceeaşi specie.Contractul de report este un act juridic complex care cuprinde o dublă vânzare:- o vânzare ce se execută imediat;- o a doua vânzare cu termen şi la preţ determinat.Contractul de report dobândeşte comercialitate datorită obiectului, respectiv titlurile decredit.În temeiul acestui contract, persoana deţinătoare de titluri, denumită reportat, dă înreport titlurile unei alte persoane, denumită reportator, în schimbul unei sume plătibilăimediat. La un anumit termen reportatorul revinde reportatului titluri de credit de aceeaşispecie (nu aceleaşi titluri pe care le-a dobândit), primind un preţ determinat. Diferenţadintre suma dată şi cea încasată de reportator (profitul) poartă denumirea de report.Pentru încheierea unui contract de report trebuie îndeplinite următoarele condiţii:- să existe un acord de voinţă între reportat şi reportator;- acordurile de voinţă privind vânzarea şi revânzarea să fie simultane (între aceleaşipersoane);- predarea reală a titlurilor date în report (contractul de report este un contract real, nuconsensual);- vânzarea să aibă ca obiect titluri de credit care circulă în comerţ (ex. acţiuni).În doctrina dreptului comercial se discută dacă în contractul de report avem un singurpreţ sau două preţuri. Din dispoziţiile articolului 74 Cod comercial rezultă că există douăpreţuri. Preţul iniţial, plătit de reportator reportatului şi preţul plătit la scadenţă de reportatreportatorului. Majoritatea autorilor consideră că există un singur p reţ, acela convenit depărţi şi plătibil la scadenţă.Efectele contractului de report: efectele privesc transferul dreptului de proprietate

asupra titlurilor de credit şi fructele civile ale acestora.- contractul de report este un contract translativ de proprietate; dreptul asupraobiectului contractului de report se transferă de la vânzător la cumpărător;CONTRACTELE COMERCIALE28 DREPT COMERCIAL- în cursul duratei contractului, titlurile de credit pot produce anumite fructe civile(dividende, dobânzi etc.): aceste fructe se cuvin reportatorului care culege fructele darpărţile pot stabili ca fructele produse de titlurile de credit să revină reportatului.Încetarea contractului de report: contractul încetează, ca urmare a produceriiefectelor sale, la termenul stabilit de părţi. La împlinirea termenului părţile pot prelungicontractul, cu obligaţia de a păstra condiţiile iniţiale. Dacă la expirarea termenuluireportului, părţile lichidează diferenţele înspre a face separat plăţile lor şi reînoiesc reportulasupra unor titluri ce diferă prin cantitatea sau specia lor, sau pe un alt preţ, atunci seconsidera ca părţile au încheiat un nou contract de report.Prin urmare contractul de report poate fi:- prorogat: prorogarea este acţiunea juridică prin care se amână scadenţa revânzăriipe unul sau mai multe termene (preţul de revânzare rămâne neschimbat);- reînnoit: reînnoirea intervine la expirarea reportului şi are ca obiect titluri care diferăprin conţinut sau specie, presupunând o predare efectivă a titlurilor (novaţiune prinschimbarea obiectului contractului);- supus deportului: deportul este operaţiunea inversă reportului şi intervine pentrusatisfacerea nevoilor de titluri de credit ale unei persoane pentru un timp (ex. satisfacereanevoilor unei persoane de a realiza un anumit stoc de acţiuni).TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi operaţiunile juridice cuprinse în contractul de report. Folosiţi spaţiul demai jos pentru formularea răspunsului...................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ....................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 27.2. Enumeraţi condiţiile reportului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului....................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ...................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 27.

3.8. CONTRACTUL DE CONT CURENT.Contractul de cont curent este convenţia prin care părţile se înţeleg ca în loc să achiteseparat şi imediat creanţele lor reciproce izvorâte din prestaţiile făcute de una către

cealaltă, lichidarea să se facă la un anumit termen, prin achitarea soldului de către parteacare va fi debitoare.Nici una dintre părţile contractante nu se desemnează de la început ca şi creditor sauca debitor exclusiv şi nici nu se comportă ca atare în decursul executării contractului,situaţie ce încetează numai la încheierea contului, operaţiunea finală care diferenţiază pecreditor de debitor, făcând ca cele două mase omogene de credit şi debit să secompenseze şi să dea loc la soldul creditor.Părţile între care se încheie contractul de cont curent poartă denumirea de corentist.Prestaţiile pe care şi le fac se numesc remize sau rimese (constau în operaţiuni prin careo parte pune la dispoziţia celeilalte părţi o valoare patrimonială de orice fel, urmâ nd casuma cuvenită să fie depusă în cont curent).Rimesa poate consta în:- sumă de bani efectiv plătită;- orice titlu de credit emis (cambie, bilet la ordin, CEC, ordin de plată etc.);- orice credit concedat (ex. preţul datorat ca urmare a unei vânzări de mărfuri).Rimesele sunt facultative. Un corentist nu poate obliga pe celălalt să-i facă rimese, dareste firesc ca rimesele reciproce să existe deoarece, contractul de cont curent nu este uncontract de împrumut (propriu-zis) ci un contract de rezultat, accesoriu, conex cu unul saumai multe fapte de comerţ.CONTRACTELE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 29Contractul de cont curent se poate încheia între:- un comerciant angrosist şi unul detailist pentru toată seria continuă de vânzăricomerciale intervenite între ei;- între un comerciant şi un comisionar;- între un comerciant şi reprezentantul său etc.Forma cea mai uzuală a contractului de cont curent este aceea bancară, adică acontractului încheiat între o bancă (instituţia de credit) şi un client al său în scopul de afacilita circulaţia şi fructificarea banilor. Banca poate interveni şi ca simplu intermediar întredoi comercianţi care convin să-şi lichideze operaţiunile prin înregistrări în conturile ce le audeschise la aceeaşi bancă sau la bănci diferite.Închiderea contului curent va avea loc la scadenţa termenelor stabilite prin contractul decont curent şi, în absenţa stipulării unui asemenea termen, la data de 31 decembrie afiecărui an, iar dobânda va curge de la data închiderii.Contractul de cont curent prezintă următoarele caractere juridice:- este un contract bilateral;- un contract intuitu personae;- un contract consensual;- un contract cu titlu oneros;

- un contract cu executare succesivă.Efectele contractului de cont curent:- efectele principale privesc transferul dreptului de proprietate, novaţia, indivizibilitateaşi compensaţia;- efectele secundare privesc curgerea dobânzilor, dreptul la comision şi alte cheltuieli.Efectele principale:- transferul dreptului de proprietate: orice valoare remisă de la o parte contractualăla cealaltă, face să opereze prin faptul înscrierii sale în contul curent, transferul dreptuluide proprietate în favoarea primitorului, adică al acelui care a făcut înscrierea privinddebitul său. (efectului translativ de proprietate a rimesei efectuate îi corespunde în modnecesar şi o constituire de credit în favoarea remitentului).În ipoteza în care depunerile constau în titluri de credit, cambii, efecte de comerţ, cecurietc., înscrierea în cont curent şi deci transmiterea dreptului de proprietate se face subcondiţia rezolutorie a încasării contravalorii titlului. Legea prezumă că înscrierea estefăcută „sub rezerva încasării”. Neîndeplinirea condiţiei, adică neplata la scadenţă acambiei sau a titlurilor de credit de către emitent sau alt subscriitor dă locul la acţiune înjustiţie în vederea executării silite a debitorului cambial sau a subscriitorului titlului decredit.- novaţiunea: transformarea cauzei iniţiale a rimesei într-o cauză nouă, contractualăderivată din contractul de cont din contul curent - obligaţia iniţială se stinge şi în locul ei senasc obligaţiile care izvorăsc din contul curent. Potrivit contractului iniţial cel care primitmarfa datora preţul. Acest preţ a fost trecut în cont ca o creanţă a celui care a transmismarfa aşa încât obligaţia iniţială de plată a preţului a fost înlocuită cu o nouă obligaţie careapare în cont, sub formă de credit şi debit.- indivizibilitatea: în momentul în care o rimesă a fost trecută în cont curent ea seconfundă cu toate celelalte efectuate anterior şi cu cele viitoare formând un tot unitar denatură indivizibilă pentru a fi soldat la încheierea contului curent;- compensarea reciprocă a creditelor şi debitelor: numai la data încheierii contuluicurent are loc efectul compensatoriu al celor două mase de credit şi debit.Efectele secundare (accesorii):- curgerea dobânzilor pentru sumele trecute în contul curent în debitul primitorului, dela data înscrierii (dobânzile sunt cele comerciale şi se socotesc pe zi, dacă părţile nu s -au învoit altfel);CONTRACTELE COMERCIALE30 DREPT COMERCIAL

- dreptul de comision şi alte cheltuieli: existenţa contului curent nu excludedrepturile de comision şi plata cheltuielilor pentru afacerile însemnate în contul bancar.Dreptul de comision se poate referi la comisionul băncii sau, după caz, la comisionulceluilalt comerciant. Partea care a făcut anumite cheltuieli pentru operaţiune trecută încont, de exemplu, cheltuieli cu poşta, vamă etc. are dreptul să i se crediteze încâtaceste prestaţii vor genera şi ele dobânzi din ziua înscrierii în cont.Încheierea contului curent:- încheierea contului în cursul contractului: încheierea contului curent este periodică,anuală, fie trimestrială (convenţională)- încheierea definitivă a contului: coincide cu încetarea sau desfiinţarea contractului.În ambele situaţii se produce compensarea maselor indivizibile de credit şi debit şistabilirea unui sold final, creditor în favoarea unui corentist şi debitor în sarcina celuilalt.Încetarea contractului de cont curent:Contractul de cont curent e de drept desfiinţat:- prin scadenta termenului convenit;- în lipsa de convenţie, prin retragerea uneia din părţi;- prin falimentul uneia din părţi.Desfiinţarea contractului de cont curent se poate cere în caz de moarte, de interdicţiesau incapacitate legală a uneia din părţi. Contractul se poate desfiinţa şi pe caleconvenţională, când părţile au stabilit un termen prin convenţia lor sau chiar până laîmplinirea termenului, dacă convin astfel.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi efectele principale ale contractului de cont curent. Folosiţi spaţiul demai jos pentru formularea răspunsului............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................................................................................ .............................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 292. Enumeraţi cazurile când contractul de cont curent este de drept desfiinţat.Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului............................................................................. .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 30

3.9. CONTRACTUL DE FRANCIZĂ.Contractul de franciză a apărut în S.U.A. odată cu legislaţia antitrust prin care s-ainterzis desfacerea produselor de către producător şi a devenit o formă de cooperarecomercială; fiind o varietate a contractului de concesiune.Franciza este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 52/1997, republicată, privindregimul juridic al francizei, act normativ potrivit căruia:- franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre

persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care opersoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptulde a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu- francizorul este un comerciant care:- este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate (drepturile trebuie să fieexercitate pe o durata cel puţin egala cu durata contractului de franciză);- conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologiesau un serviciu;- asigură beneficiarului o pregatire iniţială pentru exploatarea mărcii inregistrate;- utilizeaza personal şi mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale, cercetariişi inovatiei, asigurand dezvoltarea şi viabilitatea produsului.CONTRACTELE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 31- beneficiarul este un comerciant, persoană fizică sau juridică, selectionat defrancizor, care aderă la principiul omogenitaţii reţelei de franciză, asa cum este eadefinită de către francizori.- know-how este ansamblul formulelor, definiţiilor tehnice, documentelor, desenelor şimodelelor, reţelelor, procedeelor şi al altor elemente analoage, care servesc lafabricarea şi comercializarea unui produs.- reteaua de franciza cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale între unfrancizor şi mai multi beneficiari, în scopul promovarii unei tehnologii, unui produs sauserviciu, precum si pentru dezvoltarea producţiei şi distributiei unui produs sau serviciu.Prin urmare contractul de franciză constă în acordarea de către comerciantulproducător (francizor) a dreptului de a beneficia de un sistem de relaţii ca re conţine marca,renumele, know-how-ul şi asistenţa unui comerciant, persoană fizică sau juridică(benficiar), în schimbul unui preţ constând într-o sumă de bani iniţială şi o redevenţăperiodică.Un autor francez a definit franciza astfel a franciza înseamnă a transmite altora cum săreuşească cum noi am reuşit, a reitera o reuşită”.Contractul de franciză este un contract bilateral, consensual, cu titlu oneros.Franciza are trei etape:- relaţiile precontractuale;- relaţiile contractuale;- relaţiile postcontractuale.Faza precontractuala are ca scop să permită fiecărei părţi să-şi confirme decizia de acolabora. Francizorul furnizează viitorului beneficiar informaţii care îi permit acestuia săparticipe, în deplina cunoştinţă de cauză, la derularea contractului de franciză.Contractul de franciză:- trebuie sa reflecte interesele membrilor reţelei de franciză, protejând drepturile deproprietate industriala sau intelectuala ale francizorului, prin menţinerea identităţiicomune şi a reputaţiei reţelei de franciză;- trebuie să definească, fără ambiguitate, obligaţiile şi responsabilităţile fiecărei parţi,precum şi orice alte clauze ale colaborării.

Contractul de franciză trebuie să cuprindă următoarele clauze:- obiectul contractului;- drepturile şi obligaţiile părţilor;- condiţiile financiare;- durata contractului;- condiţiile de modificare, prelungire şi reziliere.Contractul de franciză va respecta următoarele principii:- termenul va fi fixat astfel încât să permită beneficiarului amortizarea investiţi ilorspecifice francizei;- francizorul va înştiinţa pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupraintenţiei de a nu reînnoi contractul la data expirării sau de a nu semna un noucontract;- în cadrul clauzelor de reziliere, se vor stabili în mod clar circumstanţele care pot sădetermine o reziliere fără preaviz;- condiţiile în care va putea să opereze cesiunea drepturilor decurgând din contractvor fi cu claritate precizate, în special condiţiile de desemnare a unui succesor;- dreptul de preemţiune va fi prevăzut, daca interesul menţinerii sau dezvoltăriireţelei de franciză necesita recunoaşterea acestui drept;- clauzele de nonconcurenţă vor fi cuprinse in contract, pentru protejarea knowhow-ului;- obligaţiile financiare ale beneficiarului vor fi cu claritate precizate şi vor fideterminate astfel încât să favorizeze atingerea obiectivelor comune.CONTRACTELE COMERCIALE32 DREPT COMERCIALEfectele contractului de franciză:Francizorul se obliga sa furnizeze beneficiarului informaţii despre:- experienţa dobândită şi transferabilă;- condiţiile financiare ale contractului, respectiv redevenţa iniţială sau taxa de intrareîn reţea, redevenţele periodice, redevenţele din publicitate, determinarea tarifelorprivind prestările de servicii şi tarifele privind produsele, serviciile şi tehnologi ile, încazul clauzei obligaţiilor contractuale de cumpărare;- elementele care permit beneficiarului să facă calculul rezultatului previzionat şi să -şi întocmească planul financiar;- obiectivele şi aria exclusivităţii acordate;- durata contractului, condiţiile reînnoirii, rezilierii, cesiunii.Francizorul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:- să deţină şi să exploateze o activitate comercială, pe o anumita perioadă, anteriorlansării reţelei de franciză;- să fie titularul drepturilor de proprietate intelectuala şi/sau industriala;- să asigure beneficiarilor săi o pregătire iniţială, precum şi asistenţa comercialaşi/sau tehnica permanenta, pe toata durata existentei drepturilor contractuale.Beneficiarul trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:- să dezvolte reţeaua de franciză şi să menţină identitatea sa comuna, precum şireputaţia acesteia;- să furnizeze francizorului orice informaţie de natura a facilita cunoaşterea şianaliza performanţelor şi a situaţiei reale financiare, pentru a asigura o gestiuneeficientă în legătura cu franciza;- să nu divulge la terţe persoane know-how-ul furnizat de către francizor, atât petoata durata contractului de franciză, cât şi ulterior.Prin contractul de franciză, francizorul controlează respectarea tuturor elementelor

constitutive ale imaginii mărcii.Marca francizorului, simbol al identităţii şi al renumelui reţelei de franciză, constituiegaranţia calităţii produsului/serviciului/tehnologiei furnizate consumatorului. Aceastagaranţie este asigurată prin transmiterea şi prin controlul respectării know-how-ului,furnizarea unei game omogene de produse şi/sau servicii şi/sau tehnologii.Francizorul se asigură că beneficiarul, printr-o publicitate adecvata, face cunoscut căeste o persoana independenta din punct de vedere financiar în raport cu francizorul sau cualte persoane.Dreptul care se transferă obligă beneficiarul la plata unei redevenţe şi îl autorizează săutilizeze marca produselor şi/sau serviciilor şi/sau tehnologiilor, know -how-ul ori o altaexperienţa deosebită de franciză, precum şi orice alte drepturi de proprietate intelectualăsau industrială, după caz, susţinut permanent de asistenţa comercială şi/sau tehnica afrancizorului, pe toata durata de valabilitate a contractului de franciză .Francizorul va notifica în scris beneficiarului orice încălcare a obligaţiilor contractuale şiîi va acorda un termen rezonabil de remediere.Contractul de exclusivitate:În cazul unui contract de exclusivitate propus de francizor, vor fi respectare urmă toarelereguli:- dacă este încasată o taxă de intrare în reţeaua de franciză la semnarea contractuluide franciză, suma privind drepturile de exclusivitate, prevăzută în contract, esteproporţională cu taxa de intrare şi se adaugă acesteia;- în lipsa taxei de intrare, modalităţile de rambursare a taxei de exclusivitate suntprecizate în cazul rezilierii contractului de franciză;- taxa de exclusivitate poate fi destinată pentru a acoperi o parte a cheltuielilornecesare implementării francizei şi/sau pentru a delimita zona şi/sau pentru know-howultransmis;CONTRACTELE COMERCIALEDREPT COMERCIAL 33- contractul de exclusivitate trebuie să prevadă o clauză de reziliere, convenabilăambelor părţi;- durata contractului este determinată în funcţie de caracteristicile proprii fiecăreifrancize.La încetarea relaţiilor contractuale, relaţiile postcontractuale se vor baza pe regulile uneiconcurente loiale.Francizorul poate să impuna obligaţii ferme fostului beneficiar, asigurând astfelprotejarea caracterului confidenţial al afacerii şi, în special, neutilizarea know-how-ului decătre o reţea concurenta.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi clauzele contractului de franciză. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului.

.................................................................. .....................................................................

............................

........................................................................................................................................

....................... ....

........................................................................................................................................

...........................Răspunsul poate fi consultat la pagina 31.2. Enumeraţi obligaţiile beneficiarului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului........................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................ ..................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 32.

3.10. LUCRARE DE VERIFICARE.Prezentaţi raporturile juridice ce se stabilesc între comitent, comisionar şi terţi.Instrucţiuni privind testul de evaluare:- se foloseşte în primul rând cursul, însă pentru un punctaj ridicat este necesară parcurgerea bibliografiei indicate.Criteriile de evaluare sunt:- claritatea exprimării şi absenţa formulărilor nesigure,- identificarea elementelor de conţinut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.

3.11. BIBLIOGRAFIE.Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial, Editura AllBeck, Bucureşti, 2004.Băjan, Doru, Reglementarea operaţiunilor comerciale, Editura Tribuna Economică,Bucureşti, 2004.Belu Magdo, Monna-Lisa, Contracte comerciale, Editura Tribuna Economică,Bucureşti, 2004.Bodu, Sebastian, Drept comercial completat cu noţiunile fundamentale de drept civil,Editura Rosetti, Bucureşti, 2005.Cărpenaru, Stanciu D., Drept comercial român, ediţia a VI-a, Editura UniversulJuridic, Bucureşti, 2007, pag. 446-535.Ciutacu, Florin, Codul comercial român adnotat, Editura Themis Cart, Bucureşti,2004.Codice de comerciu al Regatului României, Imprimeria Statului, Bucureşti, 1887.Pătulea, Vasile; Turianu, Corneliu, Curs de drept comercial român, Editura All Beck,Bucureşti, 2000.Turcu, Ion; Pop, Liviu, Contractele comerciale: Formare şi executare - Introducere înteoria şi practica dreptului contractelor comerciale speciale, vol.1 -2, Editura LuminaLex, Bucureşti, 1997.Zeidman, Philip F., Franciza, Editura Expert, Bucureşti, 1999.

DREPT COMERCIAL 35– Unitatea de învăţare 4 –TITLURILE COMERCIALE DE VALOARE

4.1.Obiective.................... .................... .................... .................... .......................... .................... ............ 354.2.Noţiunea şi caracteristicile titlului comercial de valoare.................... .................... ............ 354.3.Clasificarea titlurilor comerciale de valoare.................... ................................. .................... .. 364.4.Titlurile de legitimare.................... .................... .................... .................... .................... ................ 374.5.Lucrare de verificare.................... .................. .................... .................... .................... .................. 374.6.Bibliografie.................... .................... .................... .................... .................... .................... .............. 384.1. OBIECTIVE.introducerea cursanţilor în studiul titlurilor comerciale de valoare;familiarizarea cursanţilor cu noţiunea şi caracteristicile titlului comercial de valoare;dezvoltarea capacităţii cursanţilor de a delimita elementele specifice fiecăreicategorii de titluri comerciale de valoare prezentate în această unitate de învăţare.4.2. NOŢIUNEA ŞI CARACTERISTICILE TITLULUI COMERCIAL DE VALOARE.Noţiunea titlului comercial de valoare.Pentru desemnarea titlurilor care încorporează anumite valori patrimoniale este folositănoţiunea generică de „titluri de credit” sau „titluri de valoare”.Titlul comercial de valoare poare fi definit ca un înscris denumit şi titlu în temeiulcăruia posesorul său legitim este îndrituit să exercite, la o dată determinată, dreptul arătatîn înscris.Caracteristicile titlului comercial de valoare.Titlul comercial de valoare are următoarele caracteristici:- înscrisul are caracter constitutiv; dreptul este încorporat în titlu şi, în consecinţă,dreptul poate fi exercitat numai în temeiul înscrisului, iar dreptul încorporat în titlu nu existafără înscrisul respectiv.- înscrisul are caracter formal; el trebuie să îmbrace forma determinată de lege şi săcuprindă elementele care îi sunt proprii.Numai prin respectarea strictă a condiţiilor de formă cerute de lege, înscrisul estevalabil şi produce efecte.- înscrisul are caracter literal, elementele înscrisului nu pot fi nici completate şi niciinterpretate cu ajutorul altor înscrisuri ori a unor împrejurări de fapt.- înscrisul conferă un drept autonom, dreptul şi obligaţia corelativă născute din titlusunt independente faţă de actul juridic din care decurg, dobânditorul va deveni titularulunui drept propriu, care este un drept nou, originar, iar nu un drept derivat din cel altransmiţătorului.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Definiţi titlul comercial de valoare. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea

răspunsului..................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ .....................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 35.2. Enumeraţi caracteristicile titlului comercial de valoare. Folosiţi spaţiul de mai jospentru formularea răspunsului...................................................................................................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 35.TITLURILE COMERCIALE DE VALOARE36 DREPT COMERCIAL4.3. CLASIFICAREA TITLURILOR COMERCIALE DE VALOARE.Clasificarea titlurilor comerciale de valoare după conţinutul lor:- efectele de comerţ. Acestea sunt înscrisuri care dau posesorilor legitimi dreptul laplata unei sume de bani. Intră în această categorie: cambia, biletul la ordin şi cecul.Cambia, este un înscris prin care o persoană dă dispoziţie altei persoane săplătească o sumă de bani, la scadenţă, unei a treia persoane sau la ordinul acesteia.Biletul la ordin, este un înscris prin care o persoană se obligă să plătească o sumăde bani la scadenţă altei persoane sau la ordinul acesteia.Cecul, este un înscris prin care o persoană da ordin unei bănci la care are undisponibil să plătească o sumă de bani unei persoane sau la ordinul acesteia.Întrucât îndeplinesc funcţia de numerar, de instrument de plată, efectele de comerţ suntdenumite figurativ şi „moneda comercianţilor”.Efectele de comerţ sunt şi titluri de credit; ele dau dreptul titularului de a încasa sumaarătată în scris, iar până la scadenţă debitorul beneficiază de credit.Datorită posibilităţii transmiterii lor, prin mijloacele dreptului comercial, efectele decomerţ sunt calificate ca titluri negociabile.- valorile imobiliare. Acestea sunt înscrisuri care atribuie titularilor anumite drepturicomplexe, patrimoniale şi personal nepatrimoniale. Fac parte din această categorieacţiunile şi obligaţiunile emise de societăţile comerciale.Acţiunile, sunt titluri reprezentative ale contribuţiei asociaţilor, constituind fracţiuniale capitalului social, care conferă posesorilor calitatea de acţionar. Aceste înscrisuridau titularului anumite drepturi: dreptul la dividende, dreptul la vot în adunareagenerală, dreptul la restituirea valorii nominale în caz de dizolvare sau lichidare asocietăţii etc.Acţiunile sunt titluri de credit negociabile, care circulă în condiţiile legii.Obligaţiunile sunt înscrisuri emise de o societate comercială în schimbul sumelor debani împrumutate, care încorporează îndatorirea societăţii de a rambursa aceste sumeşi de a plăti dobânzile aferente.Obligaţiunile sunt şi ele titluri de credit negociabile, care circulă în condiţiile legii.

- titlurile reprezentative ale mărfurilor. Acestea sunt înscrisuri care conferă un dreptreal (de proprietate sau de garanţie) asupra unor mărfuri aflate în depozit, în docuri,antrepozite etc. sau încărcate pe nave pentru a fi transportate. Posesorul titlului estetitularul dreptului real asupra mărfurilor şi, în consecinţă dispune de ele. Din aceastăcategorie fac parte: conosamentul, recipisa de depozit şi warantul.Conosamentul, este înscrisul eliberat de comandantul sau armatorul navei cu carese transportă mărfurile, care atestă încărcarea mărfurilor pentru a fi transportate.Posesorul legitim al înscrisului este considerat proprietarul mărfurilor.Recipisa de depozit, este un înscris care conferă titularului dreptul de proprietateasupra mărfurilor depozitate în magazii specializate (docuri, antrepozite etc.).Warantul, este înscrisul care conferă calitatea de titular al unui drept de garanţiereală mobiliară asupra mărfurilor depozitate.Aceste înscrisuri poartă denumirea de titluri reprezentative ale mărfurilor, deoarece eleînlocuiesc mărfurile şi pot circula în locul acestora, în condiţiile le gii.Clasificarea titlurilor comerciale de valoare după modul în care circulă:După modul în care circulă, titlurile comerciale de valoare se împart în trei categorii:titluri nominative, titluri la ordin şi titluri la purtător.- titlurile nominative sunt acele înscrisuri care individualizează pe titularul dreptuluiprin arătarea numelui acestuia.Determinarea persoanei care este titulara dreptului, în chiar titlu, permite identificareafără nici un fel de dubii a celui îndreptăţit să exercite în mod legitim dreptul care decurgedin titlu.TITLURILE COMERCIALE DE VALOAREDREPT COMERCIAL 37Potrivit legii, titlul nominativ se poate transmite prin cesiune. Aceasta se efectuează prinînscrierea unei menţiuni pe titlu şi predarea titlului către cesionar.În privinţa transmiterii acţiunilor nominative, legea instituie formalităţi speciale.- titlurile la ordin, sunt acele înscrisuri care cuprind drepturi care pot fi exercitatenumai de o persoana determinată (primul beneficiar) sau de o altă persoană căreia i-aufost transmise aceste drepturi printr-o formalitate numita gir. Dobânditorul exercitădrepturile „la ordinul” beneficiarului.- titlurile la purtător, sunt înscrisurile care încorporează anumite drepturi, fără sădetermine persoana titularului drepturilor. Transmiterea titlurilor la purtător se realizeazăprin simpla remitere materială a înscrisurilor (tradiţiunea).TEST DE AUTOEVALUARE.1. Clasificaţi titlurile de valoare după conţinutul lor. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului........................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................ ..................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 36.2. Clasificaţi titlurile de valoare după modul în care circulă. Folosiţi spaţiul de mai jos

pentru formularea răspunsului...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ....................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 36.

4.4. TITLURILE DE LEGITIMARE.În activitatea comercială sunt folosite unele înscrisuri care împrumută anumitecaracteristici ale titlurilor de valoare, fără a fi veritabile titluri comerciale de valoare. Deaceea, ele sunt denumite titluri de valoare improprii. Sunt avute în vedere: biletele decălătorie cu mijloacele de transport (tren, autobuz etc.), biletele de loterie, biletele pentrustaţiunea de odihnă, biletele de intrare la teatru etc.Aceste înscrisuri probează existenţa unor raporturi juridice şi servesc pentru legitimareadreptului posesorului. Drept urmare, posesorul titlului este considerat legitimat săprimească prestaţia.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Definiţi titlurile de legitimare . Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................................................................................ .........................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 37.2. Enumeraţi trei exemple de titluri de legitimare. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului........................................................................................................................................................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 37.

4.5. LUCRARE DE VERIFICARE.Prezentaţi titlurile reprezentative ale mărfurilor.Instrucţiuni privind testul de evaluare:- se foloseşte în primul rând cursul, însă pentru un punctaj ridicat este necesară parcurgerea bibliografiei indicate.Criteriile de evaluare sunt:- claritatea exprimării şi absenţa formulărilor nesigure,- identificarea elementelor de conţinut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.TITLURILE COMERCIALE DE VALOARE38 DREPT COMERCIAL4.6. BIBLIOGRAFIE.Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial, Editura AllBeck, Bucureşti, 2004.

Cărpenaru, Stanciu D., Drept comercial român, ediţia a VI-a, Editura UniversulJuridic, Bucureşti, 2007, pag. 547-550.Pătulea, Vasile; Turianu, Corneliu, Curs de drept comercial român, Editura All Beck,Bucureşti, 2000.Turcu, Ion, Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, Editura Lumina Lex, Bucureşti,1994.Turcu, Ion, Tratat teoretic şi practic de drept comercial, Editura C. H. Beck, Bucureşti,vol. 1, 2008.DREPT COMERCIAL 39– Unitatea de învăţare 5 –CAMBIA5.1.Obiective.................... .................... .................... .................... .................... .................... .................. 395.2.Noţiuni generale.................... .................... .................... .................... ...................... .................... .. 395.3.Mecanismul juridic al cambiei.................... .................... .................... .................... .................... 405.4.Caracterele cambiei.................... .................... .............................. .................... .................... ....... 405.5.Funcţiile cambiei.................... .................... .................... .................... .................... .................... .... 415.6.Condiţiile cerute pentru valabilitatea cambiei.................... .................... .................... ........... 425.7.Transmiterea cambiei (girul).................... .................... .................... .................... .................... .. 455.8.Acceptarea cambiei........................... .................... .................... .................... .................... ........... 475.9.Avalul.................... .................... .................... .................... .................... .................... ........................ 495.10.Plata cambiei.................... .................... .................... .................... .................... .................... ........495.11.Consecinţele neplăţii cambiei.................... .................... ................................... .................... ...505.12.Norme tehnice privind cambia.................... .................... .................... .................... ................ 515.13.Lucrare de verificare.................... .................... .............................. .................... .................... .... 52

5.14.Bibliografie.................... .................... .................... .................... .................... .................... ............ 525.1.OBIECTIVE.introducerea cursanţilor în studiul cambiei;dezvoltarea capacităţii cursanţilor de a delimita elementele specifice cambiei deelementele specifice celorlalte titluri comerciale de valoare.5.2. NOŢIUNI GENERALE.Cambia este reglementată de Legea 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei şi biletului laordin, modificată şi completată prin Ordonanţa 11 din 4 august 1993 pentru modificareaLegii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi a Legii nr. 59/1934 asupra cecului,şi Ordonanţa de urgenta 39 din 26 martie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin.În anul 1930, s-a încheiat la Geneva convenţia referitoare la legea uniformă a cambiei şibiletului la ordin.Cu toate că România nu a aderat la această convenţie, cele mai multe prevederi alelegii uniforme au fost preluate în legea română. Într-adevăr, Legea nr. 58 din 1 mai 1934asupra cambiei şi biletului la ordin a folosit ca model legea italiană asupra cambiei.Banca Naţională a României a emis anumite norme-cadru privind comerţul făcut desocietăţile bancare şi celelalte instituţii de credit cu cambii, bilete la ordin şi cecuri, precumşi norme tehnice privind cambia şi biletul la ordin.1. Noţiunea cambiei.Definiţia cambiei.Cambia este un înscris prin care o persoană, denumită trăgător sau emitent, dădispoziţie altei persoane, numită tras, să plătească la scadenţă o sumă de bani unei a treiapersoane, numită beneficiar, sau la ordinul acesteia.Subiectele raporturilor juridice cambiale.Cambia implica participarea a trei persoane:- trăgătorul este persoana care emite titlul; el dă dispoziţia să se plătească o sumă debani. Trăgătorul îşi asumă obligaţia de a face să se plătească suma de bani beneficiaruluide către tras.- trasul este persoana căreia i se adresează dispoziţia (ordinul) de a plăti o sumă debani;- beneficiarul este persoana căreia sau la ordinul căreia urmează să se facă plata decătre tras.CAMBIA40 DREPT COMERCIALTEST DE AUTOEVALUARE.1. Definiţi cambia . Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului.

........................................................................................................................................

...........................

.................................................................................................. .....................................

............................

........................................................................................................................................

...........................Răspunsul poate fi consultat la pagina 39.2. Enumeraţi subiectele raporturilor juridice cambiale. Folosiţi spaţiul de mai jospentru formularea răspunsului............................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 39.

5.3. MECANISMUL JURIDIC AL CAMBIEI.Emiterea unei cambii are la bază existenţa unor raporturi jurid ice anterioare întrepersoanele în cauză, denumite raporturi fundamentale, fiecare persoană are calitatea decreditor sau debitor în raporturile juridice la care participă. Prin emiterea cambiei şiefectuarea plăţii se execută obligaţiile din raporturile juridice preexistente.Creanţa trăgătorului faţă de tras, care justifică emiterea cambiei, este denumităproviziune sau acoperirea cambiei, iar creanţa beneficiarului faţă de trăgător se numeştevaloarea furnizată.Dacă beneficiarul cambiei sau dobânditorul ei prin gir (girantul) are nevoie de bani înnumerar, înainte de scadenţă, poate remite cambia unei bănci, care va achita imediatsuma menţionată în cambie. Această operaţie se face prin gir şi se numeşte operaţie descont.Întrucât cambia nu a ajuns la scadenţă, banca va reţine o sumă care reprezintăechivalentul dobânzilor pe timpul rămas până la scadenţă.Cambia trebuie privită ca un titlu de sine-stătător. Totodată operaţiile privind cambia facabstracţie de existenţa raporturilor fundamentale. Aceste operaţii sunt guvernate de regulispeciale, care sunt diferite de regulile care reglementează raporturile fundamentale.Emiterea cambiei nu duce la stingerea raporturilor juridice fundamentale. Acesteraporturi juridice subzistă.5.4. CARACTERELE CAMBIEI.Fiind un titlu de valoare, cambia are caracterele care sunt comune titlurilor comercialede valoare. Dar, cambia are şi anumite caractere proprii.Cambia este un titlu de credit.Cambia este un înscris care conferă posesorului legitim dreptul de a primi suma de banimenţionată în cuprinsul său. Plata dispusă de trăgător devine exigibilă după scurgereaunui termen de la data emiterii cambiei. Datorită acestui fapt, prin cambie se realizează o

operaţie de credit.CAMBIADREPT COMERCIAL 41Cambia are ca obiect plata unei sume de bani.Dispoziţia trăgătorului dată trasului priveşte plata unei sume de bani. Deci, obligaţiacambială poate avea ca obiect numai plata unei sume de bani, cu excluderea oricărei alteprestaţii.Cambia este un titlu complet.Dreptul şi obligaţia corelativă sunt cele înscrise în înscris.Cambia este un titlu la ordin.Dreptul cuprins în cambie poate fi exercitat de beneficiar sau de persoana căreia acestai-a transmis cambia prin gir. Clauza „la ordin ” este subînţeleasă în orice cambie.Cambia este un titlu abstract.Drepturile şi obligaţiile rezultate din cambie există în mod valabil, independent deraporturile fundamentale. Pentru valorificarea drepturilor şi realizarea obligaţiilor cambialenu trebuie făcută dovada raporturilor fundamentale. Din moment ce a fost emisă, cambiaşi, implicit, drepturile şi obligaţiile cambiale au o existenţă de sine stătătoare.Cambia creează obligaţii autonome.Toate obligaţiile care se nasc din cambie au o existenţă juridică de sine stătătoare.Cambia creeaza obligaţii necondiţionale.Obligaţiile cambiale nu pot fi subordonate unei condiţii, ori unei contraprestaţii dinpartea posesorului cambiei. De aceea, legea prevede nulitatea cambiei, în cazul cândordinul de plată al trasului este condiţionat.Cambia creează obligaţii solidare.Fiecare semnatar al cambiei se obligă la acceptarea şi plata cambiei la scadenţă.Aceasta înseamnă că, la scadenţă, ultimul posesor al cambiei va putea cere plata sumeide bani prevăzută în cambie de la tras, iar în caz de refuz, de la oricare dintre ceilalţisemnatari ai cambiei, fără a exista o ordine prestabilită.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi caracterele cambiei. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului........................................................................ ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 40.

5.5. FUNCŢIILE CAMBIEI.Cambia are următoarele funcţii:Funcţia de instrument de schimb valutar.Noţiunea de cambie este preluată din dreptul italian şi are la bază cuvântul „cambio”,care înseamnă, schimb. În dreptul francez se foloseşte expresia „lettre de change”, careînseamnă „scrisoare de schimb”. Deci, cambia era menită să realizeze un schimb. La

origine era vorba de un schimb de monedă.În Evul Mediu, în perioada înfloririi comerţului, cei care făceau comerţ în alte ţăriînfruntau mari dificultăţi, din cauza drumurilor lungi şi nesigure, în tran sportul banilor înnumerar în ţara unde trebuia să plătească mărfurile cumpărate. Pentru înlăturarea acestorinconveniente s-a imaginat cambia.Comerciantul care urma să facă plăţi într-o ţară străină, în loc să ia cu sine suma debani necesară şi să o schimbe acolo în moneda locală pentru a efectua plăţile, se adresaunui bancher din ţara sa, care avea debitori în ţara străină. Comerciantul predabancherului o sumă de bani (în moneda ţării lor), în schimbul unei scrisori pe carebancherul o adresa unui debitor al său din ţara străină, căruia îi dădea dispoziţie săplătească aducătorului scrisorii suma de bani arătată în scrisoare (în moneda locală).Ajuns în ţara străină, comerciantul prezenta scrisoarea debitorului, iar acesta plătea sumade bani menţionată în scrisoare. Cu suma de bani primită, comerciantul putea săefectueze plăţile pentru mărfurile cumpărate.CAMBIA42 DREPT COMERCIALÎn antichitate, prin acest procedeu se evitau inconvenientele transportului banilor şitotodată se realiza schimbul valutar.Funcţia cambiei de instrument de schimb valutar are, în prezent, o valoare istorică. Eaar mai putea prezenta interes în raporturile comerciale internaţionale.Funcţia de instrument de credit.Suma de bani prevăzută în cambie nu trebuie achitată imediat, ci la un anumit termen,prin intermediul cambiei se acordă debitorului un credit pe intervalul de timp până lascadenţă. De asemenea, beneficiarul cambiei poate să o transmită prin gir unui altcomerciant, care are fonduri disponibile şi doreşte să le plaseze până la scadenţă.Funcţia de instrument de plată.Această funcţie este asemănătoare funcţiei pe care o îndeplineşte moneda. Cambia areînsă avantajul că evită folosirea de numerar.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi funcţiile cambiei. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului............................................................................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 41.2. Explicaţi funcţia de instrument de credit al cambiei . Folosiţi spaţiul de mai jospentru formularea răspunsului................................................................................................. ......................................................................................................................................................................................................................................

.......................... .............................................................................................................

............................Răspunsul poate fi consultat la pagina 42.

5.6. CONDIŢIILE CERUTE PENTRU VALABILITATEA CAMBIEI.Condiţiile cerute pentru valabilitatea cambiei sunt următoarele:Condiţiile de fond ale cambiei:Pentru valabilitatea cambiei, trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul civil pentruvaliditatea actelor juridice: consimţământul, capacitatea, obiectul şi cauza.- consimţământul şi cauza cambiei prezintă o particularitate. Orice obligaţie cambialăse desprinde de cauza care i-a dat naştere şi se manifestă ca o obligaţie de sinestătătoare.- capacitatea cerută pentru asumarea unor obligaţii cambiale este capacitatea cerutăpersoanei fizice pentru a fi comerciant.- obiectul cambiei îl constituie prestaţiile la care se obligă persoanele implicate înraporturile cambiale.Condiţiile de formă ale cambiei:Cambia are un caracter formal. Acest caracter trebuie înţeles sub un dublu aspect:cambia trebuie să îmbrace forma scrisă şi înscrisul să cuprindă în mod obligatoriumenţiunile prevăzute de lege.Condiţia formei scrise.Cambia trebuie semnată şi poate fi transmisă prin gir, tot prin semnătură. Cambia esteun înscris sub semnătură privată având configurarea unei scrisori întocmite de trăgător şiadresată trasului. Nimic nu se opune ca înscrisul să fie autentic.Cambia poate fi scrisă în limba română ori într-o limbă străină.O cambie poate fi scrisă de mână, bătută la maşină ori tipărită. Se admit şi formularetipizate, care se completează în spaţiile libere. În toate cazurile însă, semnătura trebuie săfie manuscrisă.Menţiunile obligatorii ale cambiei.- denumirea de cambie. Nu sunt admise expresii echivalente, nu ar putea fi folositealte noţiuni: de „trată” sau „poliţă”, care erau folosite de reglementările anterioare.- ordinul necondiţionat de plată a unei sume de bani determinate. Se folosescexpresiile: „plătiţi”, „veţi plăti” etc. sau în altă forma „mai politicoasă”, „ vă autorizez săCAMBIADREPT COMERCIAL 43plătiţi” etc. Ordinul trebuie să fie necondiţionat şi trebuie să privească plata unei sume debani detreminate (într-un cuantum determinat). În afară de indicarea sumei, trebuie să seprecizeze felul monedei. Fără această precizare, cambia este lovită de nulitate.Dacă suma de bani a fost arătată în cifre şi litere, în caz de neconcordanţă între eleprevalează suma arătată în litere.- numele trasului. Legea cere ca înscrisul să prevadă numele persoanei care trebuiesă execute plata: numele şi prenumele persoanei fizice sau, după caz, denumirea (firma)

persoanei juridice. În cazul neindicării trasului, cambia este lovită de nulitate.În calitate de tras poate fi indicată orice persoană fizică sau juridică. Potrivit legii poate fiindicat însuşi trăgătorul.Legea permite şi posibilitatea indicării mai multor persoane în calitate de tras, dar înmod cumulativ, adică nu se admite indicarea alternativă a mai multor traşi, deoarece secreează o nesiguranţă în privinţa plăţii cambiei.Indicarea unei persoane în calitate de tras nu creează prin acest fapt obligaţia trasuluide a plăti suma de bani. Această obligaţie se naşte numai prin acceptarea cambiei. Dinmomentul acceptării cambiei, trasul devine obligat cambial, în calitate de debitor principalal cambiei.- indicarea scadenţei. Înscrisul trebuie să indice scadenţa, adică data la careobligaţia cambială devine exigibilă şi posesorul cambiei poate cere plata sumei de banimenţionată în înscris.Scadenţa trebuie să îndeplinească anumite condiţii:- scadenţa trebuie să fie certă, adică să arate ziua ori termenul maxim în cadrulcăruia posesorul cambiei se va prezenta la plată.- scadenţa trebuie să fie unică, legea interzice cambia cu plata în rate.- scadenţa să fie posibilă (o dată anterioară emiterii cambiei nu este posibilă).Neindicarea scadenţei nu atrage nulitatea cambiei, cambia este socotită plătibilă „lavedere”, adică la prezentarea ei. O atare scadenţă permite ca plata cambiei să se facă „laprezentare”, sau „la cerere”, potrivit intereselor posesorului cambiei.Cambia cu scadenţă „la vedere” poate fi prezentată la plată chiar „în ziua emiterii ei şicel mai târziu într-un an de la emitere”.Dacă în cambie nu se indică o scadenţă, cambia este prezumată ca fiind trasă „lavedere”.- indicarea locului unde trebuie făcută plata. Trebuie să se arate numai localitatea,nu domiciliul ori sediul debitorului. Legea permite indicarea mai multor locuri de plată. Înlipsa unei menţiuni privind locul de plată, legea prezumă ca loc al plăţii, locul arătat lângănumele trasului (al domiciliului trasului).Printr-o clauză specială se poate prevedea în cambie ca plata să se facă la domiciliulunui terţ, fie în localitatea în care unde domiciliază trasul, fie în altă localitate.- numele beneficiarului cambiei. În cambie trebuie să se indice numele şiprenumele, respectiv denumirea beneficiarului cambiei. Beneficiarul este primul posesorlegitim al cambiei şi, în această calitate, el are dreptul ca la scadenţă, să pretindă de latras plata sumei de bani prevăzută în cambie.În cambie pot fi indicaţi mai mulţi beneficiari, în mod cumulativ ori alternativ. Trăgătorul

este îndreptăţit să se indice pe sine în calitate de beneficiar. Legea permite ca numelebeneficiarului să nu fie indicat la emiterea titlului, ci ulterior (cambia în alb).Menţiunea clauzei „la ordin” nu constituie o condiţie esenţială pentru valabilitatea titlului.Cambia, chiar dacă nu a fost trasă la ordin, este transmisibilă prin gir. Legea permitestipularea în cambie a clauzei „nu la ordin”, caz în care cambia se poate transmite numaiprin cesiune ordinară.- data şi locul emiterii cambiei. Înscrisul trebuie să cuprindă data şi locul emiteriicambiei de către trăgător.CAMBIA44 DREPT COMERCIAL- data. Se indică prin ziua, luna şi anul emiterii cambiei. În cazul când în titlu nufigurează data de emisiune, cambia este lovită de nulitate.- locul. În cambie trebuie să se menţioneze locul emisiunii, adică localitatea în carea fost emisă cambia. Locul emiterii titlului se trece lângă data emisiunii cambiei.În cazul când nu se indică locul emiterii, legea prezumă ca loc al emisiunii locul arătatlângă semnătura trăgătorului. Dacă un atare loc nu se menţionează, cambia este lovită denulitate.Menţionarea locului emiterii cambiei prezintă interes pentru determinarea legii a plicabilepentru formarea cambiei (locus regit actum).- semnătura trăgătorului (orice semnătură cambială trebuie să cuprindă: în clar,numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii carese obligă; semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau aîmputerniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau aîmputerniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente). Pentru aproduce efecte, cambia trebuie semnată de trăgător. În absenţa semnăturii trăgătorului,cambia este lovită de nulitate.Semnătura trebuie să fie autografă (manu proprio). Ea se compune din numele şiprenumele ori numele şi iniţiala prenumelui, respectiv firma trăgătorului. Semnăturatrăgătorului trebuie să figureze la sfârşitul textului, pentru a exista certitudinea că aceastaexprimă integral voinţa trăgătorului.Deci, în principiu, lipsa menţiunilor obligatorii din înscrisul cambial atrage nevalabilitateacambiei.Pentru valabilitatea cambiei, completarea menţiunilor trebuie să fie realizată până înmomentul valorificării drepturilor cambiale, adică până la scadenţă. În acest moment sefixează titularul drepturilor cambiale şi valabilitatea acestora.CAMBIA ÎN ALB.Cambia poate fi emisă de trăgător, în mod deliberat, fără a cuprinde toate menţiunile

obligatorii prevăzute de lege, urmând ca acestea să fie completate ulterior, cu excludereaintervenţiei trăgătorului, de către primitorul cambiei sau de un posesor succesiv alacesteia. O atare cambie este denumită cambie în alb. Această cambie nu trebuieconfundată cu o cambie necompletată, deoarece în cazul cambiei în alb, necompletareamenţiunilor obligatorii este intenţionată, iar nu întâmplătoare.Poate fi lăsată în alb oricare dintre menţiunile obligatorii, cu excepţia menţiuniitrăgătorului. Fără semnătura trăgătorului nu poate exista o obligaţie cambiană.Cambia în alb poate fi completată oricând, însă înainte de prezentarea ei la plată.Dreptul de completare trebuie exercitat în termen de trei ani de la data emiterii titlului.După expirarea acestui termen, posesorul cambiei decade din drepturile de completare.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi condiţiile de formă ale cambiei. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului.................................................................................................................................................................................................................................................. ........................................................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 42.2. Definiţi cambia în alb. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului..................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ .....................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 44.CAMBIADREPT COMERCIAL 455.7. TRANSMITEREA CAMBIEI (GIRUL).Noţiunea girului.Drepturile conferite prin cambie, sunt susceptibile de a fi transmise altei persoane.Întrucât aceste drepturi sunt drepturi de creanţă, transmiterea lor se poate realiza princesiunea de creanţă reglementată de Codul civil. Acest mijloc de transmitere a creanţelorprezintă însă o anumită nesiguranţă pentru dobânditor, motiv pentru care legiuitorulcomercial a reglementat girul ca instrument juridic specific de transmitere a drepturilorcambiale.Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite alteipersoane, numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu şi prin predareatitlului, toate drepturile rezultând din titlul respectiv.Prin gir, posesorul cambiei dă ordin trasului să plătească suma menţionată în titlupersoanei în favoarea căreia a transmis cambia. Girul este un act juridic accesoriu, elpresupune existenţa unei cambii valabile. Girul intervine înainte de scadenţă.Girantul este persoana titulară a dreptului. Primul girant este persoana indicată de

către trăgător în calitate de beneficiar al cambiei. Este permis girul succesiv.Giratarul poate fi orice persoană, indiferent dacă este o persoană străină sau care esteimplicată în raportul cambial.Deosebirile între gir şi cesiune.Între gir şi cesiune există importante deosebiri. Astfel, prin gir, giratarul dobândeşte undrept propriu şi autonom; în cazul cesiunii, cesionarul dobândeşte drepturile pe care le -aavut cedentul şi deci excepţiile pe care debitorul le putea invoca cedentului pot fi opuse şicesionarului.Girantul garantează plata sumei de bani faţă de giratar ; în cesiunea de creanţă,cedentul garantează numai existenţa creanţei, iar nu şi solvabilitatea debitorului.Girul este trecut pe titlu, în cazul cesiunii este necesară notificarea către debitor sauacceptarea din partea acestuia.Condiţiile de valabilitate a girului:a. Condiţiile de fond. Girul este un act juridic şi deci trebuie să îndeplinească toatecondiţiile necesare ale actului juridic. În plus, el trebuie să îndeplinească şi condiţiilespeciale prevăzute de legea cambială.Girul trebuie să fie necondiţionat. Legea interzice girul condiţionat.Girul trebuie să privească întreaga creanţă prevăzută în titlu. Un gir parţial este lovit denulitate.b. Condiţiile de formă. Girul este valabil dacă îndeplineşte condiţiile de formăprevăzute de lege.Girul complet, denumit şi girul plin, constă dintr-o declaraţie a girantului semnată deacesta, care cuprinde ordinul adresat debitorului principal (trasul) de a plăti persoaneiindicate de girant suma de bani menţionată în cambie.Girul trebuie să fie scris pe cambie. Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu estemenţionat sau girantul a pus numai semnătura (gir in alb). În acest din urma caz, girulpentru a fi valabil, trebuie sa fie scris pe cambie.Menţiunea privind girul figurează, de obicei, pe dosul titlului (endossement), cunoscutăşi sub numele de andosarea cambiei.Girul se exprimă printr-o formulă adecvată: „plătiţi lui ...” ori „plătiţi la ordinul lui ...”.Această formulă trebuie să cuprindă numele şi prenumele, respectiv denumirea giratarului.Menţiunea cuprinzând girul trebuie însoţită de semnătura autografă a girantului.Legea nu cere indicarea datei girului şi nici locul unde el s-a efectuat. Data girului vaputea fi dovedită prin orice mijloace de probă admise de Codul comercial.Transmiterea cambiei prin gir impune şi predarea titlului către giratar. Numai avândposesiunea titlului, giratarul îşi va putea valorifica dreptul dobândit.CAMBIA46 DREPT COMERCIALGIRUL ÎN ALB.Girul în alb este girul care nu arată numele giratarului.Girul în alb apare ca un gir ale cărui condiţii de formă sunt simplificate. Girul în alb este

valabil cu singura condiţie să existe semnătura girantului pusă pe dosul cambiei sau peadaos (allonge).Prin recunoaşterea girului în alb, legiuitorul urmăreşte să uşureze circulaţia cambiei.Posesorul cambiei o poate transmite printr-o simplă tradiţiune.Posesorul cambiei poate să completeze girul cu propriul său nume, indicându -se cagiratar. Este permisă completarea girului şi cu numele altei persoane căreia posesorulurmăreşte să-i transmită titlul.Posesorul cambiei are dreptul să predea titlul unei terţe persoane, fără să completezegirul în alb şi fără să gireze cambia. În acest caz, cambia se transmite prin simplatradiţiune a titlului.GIRUL LA PURTĂTOR.Legea recunoaşte şi girul la purtător: „girul la purtător” este echivalentul unui „gir în alb”,având şi efectele juridice ale girului în alb.Sub aspectul condiţiilor de formă, girul la purtător se deosebeşte de girul în alb numai înprivinţa desemnării giratarului; girul în alb nu cuprinde nici o menţiune cu privire la giratar,pe când în cazul girului la purtător, giratarul este desemnat prin calitatea sa de posesor altitlului ( de exemplu, „către prezentator” - este indicat purtătorul ca posesor).Beneficiarul girului la purtător se legitimează prin prezentarea titlului. El poate transmitetitlul mai departe prin simpla tradiţiune.Efectele girului:- efectul translativ al girului. Prin gir se transmit toate drepturile izvorâte din cambie– drepturile cambiale. Din această categorie fac parte:- dreptul la suma de bani menţionată în cambie;- dreptul de a prezenta cambia la acceptare şi, la scadenţă, de a o prezenta laplată;- dreptul de a dresa protestul, în cazul refuzului de acceptare sau de plată- dreptul de a exercita acţiunile de regres, în condiţiile legii;- dreptul de a transmite cambia altei persoane etc.Girul are ca efect şi transmiterea drepturilor accesorii, dacă în cambie se face menţiuneprivind constituirea unei ipoteci sau a unei garanţii reale mobiliare pe ntru garantarea plăţiisumei de bani prevăzute în cambie.- efectul de garanţie al girului.Ca efect al transmiterii cambiei prin gir, girantul îşi asumă obligaţia de a garantaacceptarea şi plata cambiei de către tras. Dacă trasul va refuza acceptarea şi platacambiei, girantul va fi ţinut personal să achite suma de bani prevăzută în titlu. Obligaţia degaranţie a girantului este nu numai faţă de giratar, ci şi faţă de toţi posesorii succesivi aititlului. El răspunde în solidar cu ceilalţi debitori ai cam biei.Legea permite girantului ca, printr-o clauză inserată în girul său, să se exonereze de

răspundere pentru acceptarea şi plata cambiei. În cambie pot fi făcute menţiuni ca: „fărăgaranţie”, „fără răspundere cambială”, „fără regres” ori alte expresii ec hivalente.- efectul de legitimare a girului. Ca urmare a transmiterii cambiei prin gir, girataruleste legitimat în calitate de creditor al sumei menţionate în titlu. Deţinătorul unei cambiieste socotit posesor legitim al acesteia.Posesorul cambiei astfel legitimat este prezumat, până la proba contrară, ca titular aldreptului de creanţă şi proprietar al cambiei.CAMBIADREPT COMERCIAL 47TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi condiţiile de formă ale girului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului............................................................................................................................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 45.2. Definiţi girul la purtător . Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului.......................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 46.

5.8. ACCEPTAREA CAMBIEI.Obligaţia de a plăti suma de bani nu se naşte din ordinul dat de trăgător, ci dinmanifestarea de voinţă a trasului însuşi. Numai prin acceptarea ordinului, trasul devineacceptant, adică debitor cambial şi va fi obligat să plătească la scadenţă suma de baniprevăzută de cambie. Ca urmare, trasul devine obligat solidar alături de ceilalţi semnatari(trăgător, giranţi, avalişti).Prezentarea cambiei la acceptare are un caracter facultativ. Posesorul cambiei poate săprezinte cambia direct la plată, fără a o prezenta în prealabil pentru acceptare.Prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie când scadenţa cambiei a fost stabilităla un anumit termen de la vedere.Cambia trebuie prezentată pentru acceptare în termen de un an de la data emiterii ei.Neprezentarea cambiei spre acceptare în termenul arătat atrage pierderea de cătreposesorul cambiei a acţiunilor cambiale faţă de tras, trăgător şi giranţi.Prezentarea cambiei pentru acceptare este obligatorie şi în cazul când trăgătorul origirantul a stipulat în cambie clauza prezentării titlului pentru acceptare. În acest caz,prezentarea cambiei la acceptare trebuie făcută în termenul stabilit de trăgător, respectiv

de către girant. Neprezentarea cambiei pentru acceptare ori nerespectarea termenuluiduce la pierderea acţiunilor împotriva trăgătorului şi a giranţilor pentru neplata cambiei.Prezentarea unei cambii la plată se poate face în original sau prin trunchiere. Printrunchiere se înţelege procedeul informatic care constă în următoarele operaţiunisuccesive:- transpunerea în format electronic a informaţiilor relevante de pe cambia originală;- reproducerea imaginii cambiei originale în format electronic;- transmiterea informaţiei electronice obţinute prin operatiunile de mai sus cătreinstituţia de credit plătitoare.Pot face obiectul trunchierii numai cambiile acceptate. Prezentarea la plată a uneicambii prin trunchiere produce aceleaşi efecte juridice ca şi prezentarea la plată a cambieioriginale, cu condiţia ca aceasta din urmă să fi fost emisă cu respectarea prevederilor legii.Instituţiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiţia ca între ele să existeo convenţie prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau o convenţie constand înaderarea lor la un sistem de plăţi.Momentul recepţionării de către instituţia de credit plătitoare, respectiv de către unsistem de plăţi a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice arespectivei cambii constituie momentul prezentarii la plata.Transmiterea către instituţia de credit plătitoare a informaţiilor relevante şi a imaginiicambiei, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încat să se asigure autenticitatea şiintegritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.Condiţiile acceptării cambiei:Cambia se prezintă la acceptare de către posesorul cambiei sau de orice deţinător al ei.Posesorul cambiei este titularul drepturilor cambiale legitimat în condiţiile legiiCAMBIA48 DREPT COMERCIAL(beneficiarul, giratarul), iar deţinător este orice persoană care deţine titlul, fără să i seceară o legitimare cambială.Cambia se prezintă trasului pentru a fi acceptată. Prezentarea cambiei pentru acceptaretrebuie să fie efectivă, prin înfăţişarea titlului pentru a se îndeplini formalitatea acceptării.Posesorul cambiei poate prezenta cambia pentru acceptare până la scadenţă, cuexceptarea cazurilor când prezentarea este obligatorie.Prezentarea cambiei pentru acceptare se face la domiciliul trasului (locul undepersoana obligată, la care se referă, îşi are locuinţa sau sediul).Cand prezintă la plată o cambie prin trunchiere, instituţia de credit este obligată:- să verifice dacă acea cambie în original respecta în formă şi conţinut prevederilelegale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu excepţia autenticităţii semnăturilortragătorului şi giranţilor;- să garanteze acurateţea şi conformitatea informaţiilor relevante pentru trunchiere

transmise electronic cu datele din cambia în original, precum şi conformitatea imaginiicambiei cu cambia în original.Institutia de credit raspunde de orice pierdere suferita prin nerespectarea obligatiilorprevazute mai sus.Acceptarea cambiei este o manifestare de voinţă a trasului, în sensul că va plăti lascadenţă suma de bani menţionată în titlu.Acceptarea se scrie pe cambie şi se exprimă prin cuvântul „acceptat” sau orice altăexpresie echivalentă („voi plăti”, „voi onora” etc.). Acceptarea trebuie să fie semnată decătre tras.Simpla semnătură a trasului pusă pe faţa cambiei este socotită acceptare. Legea nucere ca acceptarea să fie datată.Acceptarea cambiei trebuie să fie necondiţionată. O acceptare condiţionată echivaleazăcu un refuz de acceptare a cambiei. Orice modificare a cambiei adusă prin acceptare sesocoteşte refuz de acceptare.Efectele acceptarii cambiei:Acceptarea cambiei are ca efect naşterea obligaţiei trasului de a plăti la scadenţă sumade bani menţionată în titlu.Acceptând cambia, trasul îşi asumă o obligaţie cambială faţă de toţi semnatarii titlului,inclusiv faţă de trăgător.Refuzul de a accepta cambia:În cazul în care trasul refuză acceptarea cambiei, refuzul de acceptare sau de platătrebuie sa fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplata).Protestul se dreseaza de executorul judecatoresc.Acest act poartă denumirea de protest de neacceptare. Posesorul cambiei poateexercita dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi cambiali.Refuzul total sau parţial la plată al unei cambii prezentate la plată prin trunchiere seface în formă electronică, de către instituţia de credit plătitoare. În baza refuzului, instituţiade credit care deţine cambia originala va înscrie pe aceasta: data prezentării acesteia laplată, declaraţia de refuz, datată şi semnată de către reprezentanţi legali sau împuterniciţiai acestora. Aceste menţiunile înscrise pe cambia originala constituie dovada refuzului deplata.CAMBIADREPT COMERCIAL 49TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi condiţiile acceptării cambiei. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului...................................................................................................................... ..............................................

........................................................................................................................................

...........................

............................................... ........................................................................................

............................Răspunsul poate fi consultat la pagina 47.2. Definiţii protestul. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului............................................................................................................................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 47.

5.9. AVALUL.Noţiunea avalului:Executarea plăţii cambiei poate fi garantată prin aval.Avalul poate fi definit ca un act juridic prin care o persoană, numită avalist, se obligă săgaranteze obligaţia asumată de unul dintre debitorii cambiali, numit avalizat.Cel garantat (avalizatul) este un obligat cambial, adică trăgătorul, trasul acceptant saugirantul.Condiţiile de valabilitate a avalului:Condiţiile de fond. Prin aval se poate garanta plata întregii sume de bani menţionateîn cambie ori numai a unei părţi din această sumă.Valabilitatea avalului este condiţionată de valabilitatea formală a obligaţiei garantate. Înconsecinţă, dacă obligaţia garantată este nulă pentru că nu îndeplineşte condiţiile formale,avalul va fi lovit şi el de nulitate.Condiţiile de formă. Avalul se scrie pe cambie sau pe adaos.Avalul se exprimă prin cuvintele „pentru aval” sau prin orice altă formulă echivalentă(„pentru garanţie”, „pentru siguranţă” etc.) şi se semnează de către avalist.Avalul poate fi exprimat şi în formă simplificată, prin simpla semnătură a avalistului pusăpe faţa cambiei.Avalul trebuie să indice numele persoanei în favoarea căreia este dat avalul. În lipsaunei asemenea indicaţii, legea prezumă că avalul a fost dat pentru trăgător.Efectele avalului:Avalistul se află în poziţia juridică a avalizatului, având toate drepturile şi obligaţiileacestuia.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Definiţi avalul. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului.......................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 48.

2. Enumeraţi condiţiile de formă ale avalului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... .................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 48.

5.10. PLATA CAMBIEI.Pentru a fi valabilă plata trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege.Plătitorul să fie capabil şi să nu fi fost supus procedurii insolvenţei.Plata să se fi făcut la scadenţă. Posesorul cambiei nu este obligat să primească plataînainte de scadenţă.Plata să se fi făcut fără fraudă sau greşeala gravă a plătitorului.CAMBIA50 DREPT COMERCIALPlata parţială este valabilă, neputând fi refuzată. În caz de refuz al unei plăţi parţiale,posesorul cambiei este decăzut din acţiunea de regres pentru suma oferită şi neprimită şipentru accesoriile acesteia. Dacă se face o plată parţială, trasul poate cere posesoruluiplătit să se facă pe cambie menţiune de această plată şi să i se dea o chitanţă.Plata făcută de trasul acceptant, stinge obligaţia cambială a trasului, precum şiobligaţiile tuturor debitorilor cambiali (trăgător, girant şi avaliştii acestora şi ai trasuluiacceptant).Trasul care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu menţiunea deachitare scrisă de către posesor pe titlu. Dovada plăţii se poate face de către tras cu titlulcambial chitanţat de posesorul cambiei şi care i-a fost remis în urma efectuării plăţii.Oricare debitor care a plătit cambia poate pretinde posesorului remiterea cambiei cumenţiunea de achitare scrisă pe titlu.Neremiterea titlului dă dreptul debitorului să refuze plata cambiei.În cazul unei plăţi parţiale, debitorul nu poate pretinde remiterea titlului, fiind necesarposesorului pentru valorificarea părţii din datorie neachitată. Pentru a putea dovedi plataparţială efectuată, debitorul poate pretinde posesorului să menţioneze pe titlu plata parţialăşi să îi elibereze o chitanţă.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi condiţiile plăţii cambiei. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................................................................................ .........................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 48.

5.11. CONSECINŢELE NEPLĂŢII CAMBIEI.

Consecinţele neplăţii cambiei:În cazul în care cambia este refuzată la plată, se pune problema modalităţilor devalorificare a drepturilor cambiale.A. Mijloacele cambiale. Mijloacele cambiale sunt proceduri de valorificare a drepturilorcambiale, care pot fi folosite împotriva celor obligaţi la plata cambiei.Acţiunile cambiale. Aceste acţiuni sunt de două feluri : directe şi de regres.- acţiunile directe sunt acţiunile îndreptate împotriva celor direct obligaţi la plată, caresunt acceptantul şi avalistul său.Aceste acţiuni sunt cereri de chemare în judecată, ele nu sunt supuse unor formalităţispeciale.- acţiunile de regres sunt acţiunile contra oricărui alt obligat cambial, adică împotrivatrăgătorului, giranţilor şi avaliştilor acestora. Pot fi exercitate pe cale judiciară numai încondiţiile prevăzute de legea cambială.Executarea cambială este o procedură specială de valorificare a drepturilor cambiale.B. Mijloacele extracambiale. Aceste mijloace constau în anumite acţiuni, reglementatede dreptul comun, prin care se valorifică pe cale judiciară drepturile rezultate dinraporturile juridice civile şi comerciale (acţiunea cauzală şi acţiunea de îmbogăţire fărăcauză).Executarea cambială:Această cale este o procedură simplificată, care evită procesul judiciar şi executareasilită în temeiul unei hotărâri judecătoreşti obţinute ca urmare a procesului. Posesorulcambiei trece direct la executare în temeiul cambiei, care are valoarea unui titlu executor.Posesorul cambiei are libertatea alegerii uneia dintre căile legale de valorificare adrepturilor cambiale. De cele mai multe ori, el va prefera executarea cambiala deoareceeste o cale mai scurta, mai rapidă şi mai puţin costisitoare.CAMBIADREPT COMERCIAL 51O executare cambială se poate face numai în baza unei cambii care este valabilă subaspect formal.În vederea executării cambiale, legea impune investirea cambiei cu formula executorie.Competentă pentru a investi cambia cu formula executorie este judecătoria în a cărei razăse găseşte locul plăţii sau, în lipsa unei indicaţii, locul domiciliului trăgătorului.Instanţa judecătorească trebuie să verifice îndeplinirea condiţiilor formale ale cambiei şiscadenţa cambiei.Investirea cambiei cu formula executorie se face în condiţiile Codului de procedurăcivilă. Încheierea de investire a cambiei cu formulă executorie nu este supusă apelului.

Instanţa supremă a decis că încheierea de investire cu formula executorie este supusărecursului.Pe baza cambiei investite cu formulă executorie se poate proceda la executarea silită adebitorului.Posesorul cambiei trebuie să adreseze debitorului o somaţie de plată prin executoruljudecătoresc.Debitorul care a primit somaţia de plată este în drept să facă opoziţie la executare.Opoziţia se va introduce la judecătoria care a investit cambia cu formulă executorie.Această opoziţie va fi judecată potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cuprecădere.Debitorul pune în discuţie valabilitatea titlului, între creditor şi debitor se angajează unadevărat proces cambial, cu deosebire că procesul este pornit de debitor.Instanţa judecătorească va putea suspenda executarea în cazul când debitorul nurecunoaşte semnătura sau nu recunoaşte procura.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi modalităţile de valorificare a drepturilor cambiale. Folosiţi spaţiul demai jos pentru formularea răspunsului............................. ................................................................................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 49.

5.12. NORME TEHNICE PRIVIND CAMBIA.Potrivit Normei tehnice nr. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin emisă de BancaNaţională a României cambia este alcătuită în mod obligatoriu din 8 zone:- ZONA 1 este alocată datelor de identificare şi conţinutului cambiei,- ZONA 1A este alocată pentru pretipărirea referinţei cambiei,- ZONA 2 este alocată datelor de identificare a trasului,- ZONA 3 este alocată codului IBAN al ultimului posesor al cambiei,- ZONA 4 este alocată acceptării la plată a cambiei de către tras,- ZONA 5 este alocată datelor privind trăgătorul,- ZONA 6 este alocată datelor privind avalizarea cambiei,- ZONA 7 este alocată pentru date privind girurile,- ZONA 8 reprezintă banda albă (în această zonă nu vor fi făcute niciun fel de menţiuni,cu excepţia celor stabilite de Banca Naţională a României).CAMBIA52 DREPT COMERCIAL-zonele cambiei -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2009 - BNR)

5.13. LUCRARE DE VERIFICARE.Prezentaţi mecanismul juridic al cambiei.Instrucţiuni privind testul de evaluare:- se foloseşte în primul rând cursul, însă pentru un punctaj ridicat este necesară parcurgerea bibliografiei indicate.Criteriile de evaluare sunt:- claritatea exprimării şi absenţa formulărilor nesigure,

- identificarea elementelor de conţinut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.

5.14. BIBLIOGRAFIE.Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial, Editura AllBeck, Bucureşti, 2004.Cărpenaru, Stanciu D., Drept comercial român, ediţia a VI-a, Editura UniversulJuridic, Bucureşti, 2007, pag. 551-596.Pătulea, Vasile; Turianu, Corneliu, Curs de drept comercial român, Editura All Beck,Bucureşti, 2000.Turcu, Ion, Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, Editura Lumina Lex, Bucureşti,1994.Turcu, Ion, Tratat teoretic şi practic de drept comercial, Editura C. H. Beck, Bucureşti,vol. 1, 2008.DREPT COMERCIAL 53– Unitatea de învăţare 6 –BILETUL LA ORDIN6.1.Obiective.................... ................. .................... .................... .................... .................... .................... . 536.2.Aspecte generale.................... .................... .................... .................... .................... .................... .. 536.3.Condiţii de formă ale biletului la ordin.................... .................... .................... .................... ..... 546.4.Principiile aplicabile girului, avalului şi plăţii biletului la ordin .................... .................... ... 546.5.Norme tehnice privind biletul la ordin.................... .................... .................... .................... ...... 556.6.Lucrare de verificare.................... .................... .................... .................... .................... ................ 566.7.Bibliografie.................... .................... .................... .................... .................... .................... .............. 566.1.OBIECTIVE.introducerea cursanţilor în studiul biletului la ordin;dezvoltarea capacităţii cursanţilor de a delimita elementele specifice biletului laordin de elementele specifice celorlalte titluri comerciale de valoare.6.2. ASPECTE GENERALE.Biletul la ordin este reglementat de Legea 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei şi biletului,modificată şi completată prin Ordonanţa 11 din 4 august 1993 pentru modificarea Legii nr.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi a Legii nr. 59/1934 asupra cecului, şiOrdonanţa de urgenta 39 din 26 martie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin.Biletul la ordin este un titlu comercial de valoare asemănător cambiei. De aceea,reglementarea sa se află în aceeaşi lege care reglementează cambia, Legea nr. 58/1934asupra cambiei şi biletului la ordin.Între cele două titluri exista şi anumite deosebiri.Pornind de la asemănările şi deosebirile care există între aceste titluri de valoare, legeastabileşte principiul potrivit căruia dispoziţiile referitoare la cambie sunt aplicabile şibiletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu.Noţiunea şi caracterele biletului la ordin:Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, numită emitent sau subscriitor, seobligă să plătească o sumă de bani la scadenţă unei alte persoane, numită beneficiar, saula ordinul acesteia.Cum se poate observa, spre deosebire de cambie, care implică raporturi juridice întretrei persoane (trăgător, tras şi beneficiar), biletul la ordin presupune raporturi juridicenumai între două persoane: emitentul (subscriitorul) şi beneficiarul.Biletul la ordin se aseamănă cu o recunoaştere de datorie de către debitor, faţă decreditorul său.Emitentul are calitatea de debitor; prin emiterea titlului, el se obligă să plătească osumă de bani la scadenţă.Beneficiarul are calitatea de creditor, el este îndreptăţit să primească plata ori plata seface la ordinul său.Emiterea biletului la ordin este determinată, ca şi în cazul cambiei, de existenţa întrepărţi a unui raport juridic (raportul fundamental).Fiind un titlu comercial de valoare, biletul la ordin este un titlu de credit, la ordin, formalşi complet, care încorporează o obligaţie abstractă, autonomă şi necondiţionată, de plată aunei sume de bani de către semnatarii săi, ţinuţi solidar pentru executarea obligaţiei.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Definiţi biletul la ordin . Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului........................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................ ..................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 53.BILETUL LA ORDIN54 DREPT COMERCIAL6.3. CONDIŢII DE FORMĂ ALE BILETULUI LA ORDIN.Biletul la ordin este un titlu formal; el trebuie să îmbrace forma scrisă şi să cuprindămenţiunile prevăzute de lege.Menţiuni obligatorii ale biletului la ordin.Biletul la ordin este un înscris sub semnătură privată. Se admite şi folosirea formularelortipizate, cu condiţia ca semnătura să fie manuscrisă.

- denumirea de bilet la ordin. Legea cere ca denumirea de bilet la ordin să fie trecutăîn însuşi textul titlului şi să fie exprimată în limba folosită pentru redactarea acestui titlu.- promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă de bani determinată. Înscrisultrebuie să cuprindă promisiunea (angajamentul) emitentului de a plăti o sumă de bani,care este menţionată în titlu. În cazul biletului la ordin, neexistând un tras, chiar emitentulse obligă să plătească suma de bani arătată în titlu.Promisiunea de plată se exprimă în cuvintele „voi plăti” sau expresii echivalente.Obligaţia de plată asumată de emitent trebuie să fie necondiţionată şi să privească osumă de bani determinată în titlu.- indicarea scadenţei. Înscrisul trebuie să arate scadenţa obligaţiei de plată asumate.Dacă nu se arată scadenţa în scris, plata se va face „la vedere”.- locul unde trebuie făcută plata. Înscrisul trebuie să arate locul unde emitentultrebuie să facă plata. În absenţa unei menţiuni speciale, locul plăţii va fi locul emiteriititlului, care este prezumat şi ca loc al domiciliului emitentului.- numele aceluia căruia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata. Înscrisul trebuiesă menţioneze persoana care va primi plata. Această persoană este beneficiarul arătat înînscris de către emitent, care va avea dreptul să pretindă suma de bani ori să indicepersoane care, la ordinul său, va primi plata (giratarul).- data şi locul emiterii biletului la ordin. Înscrisul trebuie să arate data şi loculemiterii titlului.Data va fi determinată prin arătarea zilei, lunii şi anului emiterii titlului.Locul se determină prin arătarea localităţii unde a fost emis titlul. În absenţa uneimenţiuni, locul emiterii titlului este socotit locul arătat lângă numele emitentului.- semnătura emitentului. Înscrisul trebuie să poarte semnătura personală aemitentului (manu proprio).Datorită caracterului său formal, titlul căruia îi lipseşte vreuna din menţiunile arătate nuva avea valoarea juridică a unui bilet la ordin.Legea consacră anumite remedii pentru evitarea consecinţelor nevalabilităţii titlului.Nearătarea scadenţei nu afectează valabilitatea titlului. În acest caz, biletul la ordin estesocotit plătibil „la vedere”.În absenţa menţionării locului plăţii, plata se va face la locul emiterii titlului, care esteconsiderat şi locul domiciliului emitentului.În lipsa locului emiterii, biletul la ordin se socoteşte semnat în locul arătat lângă numeleemitentului.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi condiţiile de formă ale biletului la ordin. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului....................................................................................................................................................................

.............................. .........................................................................................................

............................

........................................................................................................................... ............

............................Răspunsul poate fi consultat la pagina 54.

6.4. PRINCIPIILE APLICABILE GIRULUI, AVALULUI ŞI PLĂŢII BILETULUI LA ORDIN.Biletului la ordin îi sunt aplicabile dispoziţiile legale privind cambia, afară de cazurilecând legea dispune altfel. Întrucât dispoziţiile referitoare la gir, aval şi plata cambiei au fostanalizate pe larg, vom face numai unele precizări privind realizarea acestor operaţiuni încazul biletului la ordin.BILETUL LA ORDINDREPT COMERCIAL 55Girul biletului la ordin. Girul este un act juridic prin care posesorul biletului la ordin(girantul) transmite altei persoane (giratar), printr -o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu şiprin predarea titlului toate drepturile izvorâte din titlu.Avalul. Avalul este actul juridic prin care o persoană (avalistul) se obligă să garantezeobligaţia asumată de unul dintre debitorii biletului la ordin (avalizatul).Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. Dacă avalul nu menţionează pentru cine afost dat, el se consideră dat emitentului.Plata biletului la ordin. Regulile care guvernează plata biletului la ordin sunt celestabilite pentru plata cambiei.Legea nu mai prevede formalitatea prezentării biletului la ordin la acceptare. Deci, lascadenţă, biletul la ordin se prezintă emitentului direct pentru plată. Emitentul este obligat,la scadenţă, să plătească suma prevăzută în titlu.Excepţional, dacă biletul la ordin are scadenţa la un anume timp de la vedere,posesorul titlului trebuie să prezinte emitentului biletul la ordin pentru viză într -un termende un an de la data emiterii titlului. Formalizarea vizei are drept scop numai stabilirea dateiexigibilităţii obligaţiei.Neplata la scadenţă a sumei de bani prevăzute în biletul la ordin deschide posesoruluititlului dreptul la acţiunile directe sau de regres, ca şi la executarea nemijlocită a biletului laordin.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi principiile aplicabile girului, avalului şi plăţii biletului la ordin. Folosiţispaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului........................ ................................................................................................................................................................................................................................................................ ..................................................................................................................................................................................................................

Răspunsul poate fi consultat la pagina 54.

6.5. NORME TEHNICE PRIVIND BILETUL LA ORDIN.Potrivit Normei tehnice nr. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin emisă de BancaNaţională a României faţa biletului la ordin este alcătuită în mod obligatoriu din 8 zone:- ZONA 1 este alocată datelor de identificare şi conţinutului biletului la ordin,- ZONA 1A este alocată pentru pretipărirea referinţei biletului la ordin,- ZONA 2 este alocată datelor de identificare ale emitentului biletului la ordin,- ZONA 3 este alocată codului IBAN al posesorului biletului la ordin,- ZONA 4 este alocată unor date specifice biletului la ordin plătibil la un anumit timp dela vedere,- ZONA 5 este alocată unor date privind biletul la ordin şi semnăturii emitentului,- ZONA 6 este alocată datelor privind avalizarea biletului la ordin,- ZONA 7 este alocată pentru date privind girurile,- ZONA 8 reprezintă banda albă (în această zonă nu vor fi făcute niciun fel de menţiuni,cu excepţia celor stabilite de Banca Naţională a României).BILETUL LA ORDIN56 DREPT COMERCIAL- zonele biletului la ordin -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2009 - BNR)

6.6. LUCRARE DE VERIFICARE.Enumeraţi .Instrucţiuni privind testul de evaluare:- se foloseşte în primul rând cursul, însă pentru un punctaj ridicat este necesară parcurgerea bibliografiei indicate.Criteriile de evaluare sunt:- claritatea exprimării şi absenţa formulărilor nesigure,- identificarea elementelor de conţinut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.

6.7. BIBLIOGRAFIE.Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial, Editura AllBeck, Bucureşti, 2004.Cărpenaru, Stanciu D., Drept comercial român, ediţia a VI-a, Editura UniversulJuridic, Bucureşti, 2007, pag.597-600.Pătulea, Vasile; Turianu, Corneliu, Curs de drept comercial român, Editura All Beck,Bucureşti, 2000.Turcu, Ion, Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, Editura Lumina Lex, Bucureşti,1994.Turcu, Ion, Tratat teoretic şi practic de drept comercial, Editura C. H. Beck, Bucureşti,vol. 1, 2008.DREPT COMERCIAL 57– Unitatea de învăţare 7 –CECUL7.1.Obiective.................... .................... .................... .................... .................... .................... .................. 57

7.2.Aspecte generale......................... .................... .................... .................... .................... ................. 577.3.Premisele emiterii cecului.................... .................... .................... .................... .................... ....... 587.4.Condiţiile de valabilitate a cecului.................... .................... .................... .................... ............ 587.5.Transmiterea cecului.................... .................... .................... .................... .............................. ...... 597.6.Avalul cecului.................... .................... .................... .................... .................... .................... ......... 607.7.Plata cecului.................... .................... ...................................... .................... .................... ............. 607.8.Norme tehnice privind cecul.................... .................... .................... .................... .................... ... 627.9.Lucrare de verificare................ .................... .................... .................... .................... .................... 667.10.Bibliografie.................... .................... .................... .................... .................... .................... ............ 667.1.OBIECTIVE.introducerea cursanţilor în studiul cecului;dezvoltarea capacităţii cursanţilor de a delimita elementele specifice cecului deelementele specifice celorlalte titluri comerciale de valoare.7.2. ASPECTE GENERALE.Cecul este reglementat de Legea 59 din 1 mai 1934 asupra CECULUI, modificată şicompletată prin Ordonanţa 11 din 4 august 1993 pentru modificarea Legii nr. 58/1934asupra cambiei şi biletului la ordin şi a Legii nr. 59/1934 asupra cecului, şi Ordonanţa deurgenta 38 din 26 martie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupracecului.Cecul este considerat ca făcând parte din categoria titlurilor de credit, alături de cambieşi biletul la ordin. În realitatate, cecul are numai funcţia de instrument de plată, fi ind lipsitde funcţia de instrument de credit.Ca instrument de plată, cecul crează posibilitatea unei persoane, care are la o bancăanumite fonduri, de a efectua plăţi prin intermediul acestei bănci. Prin folosirea cecului,plătitorul evită plăţile în numerar. Beneficiarul cecului poate să încaseze suma de banimenţionată în titlu, de la banca desemnată, sau să gireze titlul pentru plata datoriilor sale.Ca şi cambia şi biletul la ordin, cecul a făcut obiectul unei legi uniforme adoptată de

Conferinţa de la Geneva din 1931. România nu a aderat nici la această convenţie, darprincipiile ei se află la baza reglementării noastre privind cecul. Într -adevăr, legea nr.59/1934 asupra cecului cuprinde regulile adoptate prin convenţie, cu unele completăriinspirate de legea italiană a cecului.Noţiunea şi caracterul cecului:Cecul este un înscris prin care o persoană, numită trăgător, dă ordin unei bănci la careare un disponibil bănesc, numită tras, să plătească, la prezentarea titlului, o sumă de baniunei alte persoane, numită beneficiar.Cecul implică, la fel ca şi cambia, trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.În calitate de tras poate fi desemnată numai o unitate bancarăCecul este un titlu la ordin, complet şi formal. El încorporează o obligaţie abstractă de aplăti necondiţionat „la vedere” o sumă de bani menţionată în titlu.Tipuri de cecuri:Se cunosc mai multe tipuri de cecuri: cecul barat, cecul plătibil în cont, ceculnetransmisibil, cecul de călătorie, cecul circular.CECUL58 DREPT COMERCIALTEST DE AUTOEVALUARE.1. Definiţi cecul . Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. .............................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 57.2. Enumeraţi tipurile de cec. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularea răspunsului............................................................. ................................................................................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 57.

7.3. PREMISELE EMITERII CECULUI.Emiterea cecului implică existenţa unor premise juridice. Potrivit legii, cecul nu poate fiemis decât dacă trăgătorul are un disponibil la tras, iar între trăgător şi tras există oconvenţie privind emiterea de cecuri.- existenţa disponibilului la bancă. Trăgătorul poate emite cecul numai dacă are labancă (tras) un disponibil bănesc pentru efectuarea plăţii de către bancă. Acest disponibil(fonduri băneşti) poartă denumirea de provizion sau acoperire. El poate fi un depozitbancar al trăgătorului ori o deschidere de credit în favoarea acestuia.Disponibilul trebuie să existe prealabil emiterii titlului şi să aibă cel puţin valoareacecului.

Emiterea cecului fără acoperire constituie infracţiune şi se sancţionează în condiţiilelegii.- existenţa convenţiei privind emiterea cecurilor. Dreptul trăgătorului de a emitececuri are ca temei convenţia încheiată între client şi bancă. Această convenţie reprezintăraportul fundamental care explică şi justifică emiterea titlului de către trăgător.Prin convenţie, banca autorizează pe client (trăgător) să tragă asupra ei cecuri,obligându-se să efectuieze din disponibil plăţile, la ordinul trăgătorului.Convenţia poate fi expresă sau tacită. Emiterea de cecuri fără autorizarea bănciireprezintă infracţiune şi se sancţionează în condiţiile legii.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi premisele eliberării cecului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului......................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ .................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 58.

7.4. CONDIŢIILE DE VALABILITATE A CECULUI.Forma scrisă. Cecul trebuie să îmbrace forma scrisă şi să cuprindă menţiunileobligatorii prevăzute de lege.În privinţa condiţiilor de fond, legea nu cuprinde dispoziţii speciale. În consecinţă,condiţiile de fond cerute pentru emiterea cecului sunt cele din dreptul comun.Înscrisul cecului este tipărit sub forma unui formular tipizat aprobat în condiţiile legii.Emiterea cecului constă în completarea formularului de către trăgător cu menţiunilecerute de lege şi semnarea înscrisului.Menţiunile obligatorii ale cecului:- denumirea de cec. Această denumire trebuie inserată în textul înscrisului pentru aatrage atenţia asupra semnificaţiei juridica a înscrisului. Legea cere ca denumirea să fieexprimată în limba folosită pentru redactarea înscrisului.- ordinul necondiţionat de a plăti o sumă de bani. Înscrisul trebuie să cuprindăordinul trăgătorului adresat trasului (băncii) de a plăti beneficiarului suma de banimenţionată în titlu.CECULDREPT COMERCIAL 59Ordinul trebuie să fie necondiţionat şi să privească o sumă de bani determinată. Sumade bani trebuie menţionată în cifre cu indicarea monedei în care se face plata.- numele celui care trebuie să plătească (tras). Înscrisul trebuie să arate pe celcare, în calitate de tras, va trebui să plătească suma de bani menţionată în titlu. Calitateade tras o poate avea numai o societate bancară. În scris va fi menţionată denumirea(firma) societăţii bancare plătitoare a cecului.- locul unde trebuie făcută plata. Înscrisul trebuie să indice locul unde trasul va faceplata. În absenţa unei atare menţiuni, locul plăţii va fi locul menţionat lângă denumirea

trasului. Dacă lângă denumirea trasului se menţionează mai multe locuri, cecul este plătibilla primul loc arătat.Dacă în înscris nu este menţionat nici un asemenea loc, cecul este plătibil la locul undetrasul are principalul centru de activitate.- data şi locul emiterii cecului. Înscrisul trebuie să cuprindă ziua, luna şi anulemiterii, precum şi locul unde a fost emis cecul.Dacă înscrisul nu menţionează locul emiterii, legea consideră că cecul a fost semnat lalocul arătat lângă numele trăgătorului.- semnătura trăgătorului. Semnătura va trebui să fi scrisă de mână de către trăgător.Ea trebuie să cuprinda numele şi prenumele sau firma trăgătorului. Legea consideră cavalabilă şi semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin iniţială.Titlul căruia îi lipseşte una dintre aceste menţiuni nu va fi socotit cec.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi menţiunile obligatorii ale cecului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului.............................................................................................................................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 58.

7.5. TRANSMITEREA CECULUI.Întrucât cecul este un titlu plătibil „la vedere”, beneficiarul cere imediat plata.Beneficiarul poate şi să transmită titlul către altă persoană.În privinţa modalităţii transmiterii cecului, legea distinge după cum cecul este la ordin, lapurtător sau nominativ.Transmiterea cecului la ordin. Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu saufără clauză expresă „la ordin”, este transmisibil prin gir. Deci, dacă în înscris trăgătorul l -adesemnat pe beneficiar, cecul va putea fi transmis prin gir, indiferent dacă există sau nu omenţiune expresă „la ordin”.Girul trebuie să fie necondiţionat şi integral. Girul trebuie scris pe cec şi trebuie să fiesemnat de girant. Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantula pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urma caz, girul, pentru a fi valabil, trebuiesa fie scris pe cec.Dacă cecul menţionează numele şi prenumele beneficiarului şi cuprinde clauza „nu laordin”, cecul va fi transmisibil prin cesiune, în condiţiile dreptului comun.Transmiterea cecului la purtător. Cecul poate fi stipulat plătibil la purtător. El estesocotit la purtător şi în cazul când s-a prevăzut că este plătibil unei persoane cu menţiunea

„sau la purtător”, precum şi în cazul când cecul nu îl menţionează pe beneficiar. Cecul lapurtător se transmite prin simpla tradiţiune a titlului.Transmiterea cecului nominativ. Cecul nominativ cuprinde numele beneficiarului,precum şi menţiunea „nu la ordin” ori o expresie echiva lentă. Un atare cec se transmiteprin cesiune, în condiţiile dreptului comun.CECUL60 DREPT COMERCIALTEST DE AUTOEVALUARE.1. Explicaţi transmiterea cecului la purtător. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului............................................. ................................................................................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 59.2. Explicaţi transmiterea cecului la ordin. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru formularearăspunsului............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ...........................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 59.

7.6. AVALUL CECULUI.Noţiunea avalului.Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval. Garanţia poate fi pentru întreaga sumăori numai pentru o parte din suma menţionată în titlu.Avalul poate fi dat de o terţă persoană sau chiar de un semnatar al cecului. Nu seadmite însă avalul din partea trasului, adică a băncii care urmează să efectuieze plata. Unaval din partea trasului ar echivala cu o acceptare a cecului, ceea ce legea interzice.Condiţiile de formă ale avalului.Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele „pentru aval” ori prin expresiiechivalente.Avalul trebuie semnat de avalist. Avalul este socotit că rezultă din simpla semnătură aavalistului pusă pe faţa cecului, afară de cazul când semnătura este a trăgătorului (oricesemnătura a unui cec trebuie sa cuprindă în clar, numele şi prenumele persoanei fizicesau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă; semnătura o lografă apersoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelorjuridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau a împuterniciţilor altor categorii de entităţicare utilizează astfel de instrumente).

În menţiunea avalului trebuie să se arate pentru cine este dat. În lipsa unei ataremenţiuni, avalul se socoteşte dat pentru trăgător.Efectele avalului.Avalistul este ţinut în acelaşi mod, ca şi persoana pentru care a dat avalul.TEST DE AUTOEVALUARE.1. Enumeraţi condiţiile de formă ale avalului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentruformularea răspunsului........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ...............................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 60.

7.7. PLATA CECULUI.Poziţia juridică a trasului.Întrucât cecul este plătibil la vedere, adică la prezentarea titlului, el nu este supusacceptării din partea trasului.Deoarece cecul nu poate fi acceptat, trasul nu are calitatea de debitor de drept cambialfaţă de posesorul cecului, ci îndeplineşte numai funcţia de plătitor (solvens) pentrutrăgător. Această poziţie juridică a trasului nu afectează plata sumei faţă de posesorulcecului. Într-adevăr, emiterea cecului presupune existenţa unui disponibil, din care trasulva face plata.Nefiind debitor de drept cambial, trasul nu răspunde pentru plata cecului. Potrivit legii,această răspundere revine trăgătorului.CECULDREPT COMERCIAL 61Cecul plătibil la vedere.Plata cecului se face la prezentarea de către posesor a cecului la tras (bancă), pentruplată.Întrucât cecul este un instrument de plată, legea stabileşte termene scurte pentruprezentarea la plată a cecului emis: cecul emis şi plătibil în România trebuie, subsancţiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranţilor şi garanţilor, să fie prezentat laplată în termen de 15 zile.Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în România trebuie să fie prezentat la plată întermen de 30 de zile, iar dacă este emis într-o ţară din afara Europei, în termen de 70 dezile.Termenele se socotesc din ziua arătată în cec ca dată a emiterii cecului.Pentru a face o plată valabilă, trasul este obligat să verifice îndeplinirea con diţiilor deformă ale cecului.Plata efectuată de tras poate fi integrală sau parţială, posesorul cecului neputând refuzao plată parţială.

Plătind cecul, trasul poate cere posesorului predarea înscrisului cu menţiunea „achitat”.În caz de plată parţială, trasul poate cere să se facă pe înscris menţiunea de această platăşi să dea o chitanţă.Prin plata cecului, toţi obligaţii (semnatarii) cecului sunt eliberaţi.Nerespectarea termenelor de prezentare a cecului la plată nu duce la pierdereadreptului beneficiarului cecului de a cere trasului plata sumei de bani menţionată în titlu.Acest drept poate fi valorificat, în condiţiile legii, în cadrul termenului de prescripţie.În cazul în care trasul (banca) refuză plata, beneficiarul cecului nu are o acţiune dir ectăîmpotriva trasului pentru că banca nu este un debitor de drept cambial, ci îndeplineştenumai o funcţie de plătitor (solvens) pentru trăgător.Posesorul cecului poate exercita dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi acelorlalţi obligaţi de regres.Pentru exercitarea acţiunilor de regres, legea cere ca cecul să fi fost prezentat la platăîn termen util şi refuzul de plată al trasului să fie constatat în condiţiile legii.Refuzul de plată se poate constata, fie printr-un act autentic (protest), fie printr-odeclaraţie a trasului, scrisă şi dată pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat la plată.Protestul trebuie îndeplinit înaintea expirării termenului de prezentare.Posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului, chiar dacă cecul nu a fostprezentat în timp util pentru plată sau nu s-a făcut protestul ori constatarea echivalentăprotestului.Toţi cei care s-au obligat prin cec sunt ţinuţi solidar, posesorul cecului are dreptul deurmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în cares-au obligat.Posesorul cecului poate cere pe cale de regres: suma arătată în cecul neplătit; dobândalegală, calculată la prezentare; cheltuielile făcute cu urmărirea.Acţiunile de regres ale posesorului cecului împotriva giranţilor, trăgătorului sau acelorlalţi obligaţi de regres se prescriu într-un termen de 6 luni. Acest termen curge de ladata expirării termenului de prezentare a cecului pentru plată.Potrivit legii, cecul are valoare de titlu executoriu pentru capital şi accesorii. Competentăpentru a investi cecul cu formula executorie este judecătoria. Deci, posesorul cecului aredeschisă şi calea executării nemijlocite a cecului, în condiţiile legii.Pentru valorificarea drepturilor sale, posesorul cecului are la îndemână si acţiuneacauzală şi acţiunea de îmbogăţire fără cauză.CECUL62 DREPT COMERCIALTEST DE AUTOEVALUARE.

1. Enumeraţi ce poate cere posesorul cecului pe cale de regres. Folosiţi spaţiul demai jos pentru formularea răspunsului................... ................................................................................................................................................................................................................................................................ .......................................................................................................................................................................................................................Răspunsul poate fi consultat la pagina 61.

7.8. NORME TEHNICE PRIVIND CECUL.Potrivit Normei tehnice nr. 4/2008 privind cecul emisă de Banca Naţională a Românieifaţa cecului este alcătuită din următoarele zone:- ZONA 1 este alocată pentru elementele de identificare a instituţiei de credit trase,- ZONA 1A este alocată pentru pretipărirea referinţei cecului,- ZONA 1B este alocată barării cecului,- ZONA 2 este alocată pentru date privind conţinutul propriu-zis al cecului,- ZONA 3 este alocată pentru giruri,- ZONA 4 este alocată pentru aplicarea ştampilei "CERTIFICAT" pe cec sau pentruavalizarea cecului,- ZONA 5 este alocată pentru semnătura trăgătorului,- ZONA 6 este alocată altor menţiuni,- ZONA 7 este alocată pentru elementele de identificare a contului ultimului posesor alcecului,- ZONA 8 reprezintă banda albă.- zonele cecului -(anexă la Norma tehnică nr. 3/2009 - BNR)

CECULDREPT COMERCIAL 63- exemplu de cec preluat de client de la instituţia de credit -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul - BNR)

- exemplu de cec remis beneficiarului de către trăgător -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul - BNR)

- exemplu de cec prezentat de ultimul posesor instituţiei de credit -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul - BNR)

CECUL64 DREPT COMERCIAL- exemplu de cec girat prezentat de ultimul posesor instituţiei de credit -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul - BNR)

- cec barat -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul - BNR)

CECULDREPT COMERCIAL 65- cec circular (recto) -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul - BNR)

- cec circular (recto) -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul - BNR)

- cec circular (verso) -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul - BNR)

CECUL66 DREPT COMERCIAL- cec de călătorie (recto) -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul - BNR)

- cec de călătorie (verso) -(anexă la Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul - BNR)

7.9. LUCRARE DE VERIFICARE.Prezentaţi circulaţia unui cec.Instrucţiuni privind testul de evaluare:- se foloseşte în primul rând cursul, însă pentru un punctaj ridicat este necesară parcurgerea bibliografiei indicate.Criteriile de evaluare sunt:- claritatea exprimării şi absenţa formulărilor nesigure,- identificarea elementelor de conţinut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.

7.10. BIBLIOGRAFIE.Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial, Editura AllBeck, Bucureşti, 2004.Cărpenaru, Stanciu D., Drept comercial român, ediţia a VI-a, Editura UniversulJuridic, Bucureşti, 2007, pag. 601-608.Pătulea, Vasile; Turianu, Corneliu, Curs de drept comercial român, Editura All Beck,Bucureşti, 2000.Turcu, Ion, Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, Editura Lumina Lex, Bucureşti,1994.Turcu, Ion, Tratat teoretic şi practic de drept comercial, Editura C. H. Beck, Bucureşti,vol. 1, 2008.__

Drept Comercial

Documents

Transcript of Drept Comercial