Cursuri Drept Comercial

7/31/2019 Cursuri Drept Comercial

1/31

- 1 -

Curs 1

Dreptul comercial reprezinta reglementarea ce priveste comertul.

Comertul d.p.d.v juridic se bazeaza pe principala reglementare in materie Codul comercial

care este o lege. Se cheama cod pentru ca are o reglementare pe o suprafata mai intinsa si cuprinde

normele, regulile care vizeaza intreaga activitate comerciala.Codul dateaza din 1887 si a fost creat pentru a realiza cerintele eco de piata libera. Era necesar

pentru rapoturile comerciale cu exteriorul si pt care nu putea fi aplicata legislatia economica. De aceea

el a supravietuit economiei aplicate.

Folosirea notiunii de comert in sens larg se bazeaza pe dispozitiile Codului Comercial. In el

exista o lista de 20 de acte juridice/operatiuni economice pe care legea le declara fapte de comert. Cel

care savarseste una dintre acest fapte intra in raportul comercial.

Cumpararile si vanzarile de marfuri sunt fapte de comert, dar si producerea de marfuri se

cheama intreprinderi de fabrici si manufactura.

Prin intreprindere Codul Comercial intelege o activitate prelucratoare. Omul intelege prin

intreprinderi societatile comerciale, dar Codul intelege o activitate prelucratoare cu mijloacele din

fabrica. De asemenea legea foloseste notiunea de intreprinderi de constructiuni prin care intelege

activitatea de construire.

Intreprindere de transport reprezinta activitatea de transport adica activitatea de translatie a persoanelor

dintr-un loc in altul.

Normele care reglementeaza aceste operatiuni apartin dreptului privat ce priveste raporturile

dintre persoanele fizice si cele juridice. Distinct de dreptul privat exista dreptul public ce cuprinde

organele de stat si cetateni, adica impozitul, normele care stabilesc impozitul sunt obligatorii.

Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice care reglementeaza raporturile care

rezulta din savarsirea faptelor de comert. Persoana care savarseste fapte de comert devine comerciant.Izvoarele dreptului comercial repr reglementarile legale ce privesc activitatea comerciala.

Principala reglementare ce sta la baza reglementarilor sectoriale pe diferite domenii o reprezinta

Constitutia Romaniei, art 135 din Constitutie- eco Romaniei este o economie de piata si referindu-se la

obligatiile statului aceasta trebuie sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei reale si cadrul

favorabil pt valorificarea tuturor factorilor de productie.

Activitatea comerciala ca orice activitate este supusa relementarii umane. Asigurarea protectiei

comertului repr competitia ce se bazeaza pe proprietatea privata si libera initiativa.

In afara de Codul Comercial avem si alte izvoare precum:

- legile comerciale speciale

- legea 26/1990 privind Registrul Comertului

- Codul Civil si legile civile speciale

Codul Civil de la 1804 exista si sub denumirea de Codul Napoleon si repr izvorul dupa care a

fost constituit Codul Civil roman. In Franta in 1807 o parte din normele din Codul Civil ce privesc

comerciantii au fost scoase si sa format Codul Comercial francez.

Statutul juridic al comerciantilor


2/31

- 2 -

I.Faptele de comertsunt actele sau operatiunile economice prin care se realizeaza producerea de

marfuri si circulatia marfurilor, executarea de lucrari si prestarea de lucrari cu scopul de a obtine profit.

Art.3 cuprinde o lista de 20 de acte juridice si operatiuni economice pe care legea le declara fapte de

comert.

1) Fapte de comert obiective (art.3) sunt cele pe care le denumeste legiuitorul. Legea nu

conditioneaza calitatea celui care le savarseste.

Faptele de comert obictive sunt:

- de interpunere = prin care se realizeaza circulatia marfurilor

- intreprinderi = acte sau operatiuni care vizeaza producerea de marfuri, executari de lucrari si prestari

de servicii

- conexe sau auxiliare = sugereaza ca este vorba de anumite acte/operatiuni care in sine nu au caracter

comercial, deci sunt civile sar datorita legaturii lor dobandesc caracter comercial

Contract de depozit = este in sine un contract civil, dar devine comercial uneori in anumite situatii

a)Faptele de comert de interpunere se refera la cumparari si vanzari de marfuri, titluri comerciale de

valoare, de actiuni. Cumparatorul vinde cu scopul de a revinde. Bunul cumparat poate fi revandut asacum poate fi si prelucrat. Daca are ca obiect bunuri mobile contractul este comercial, daca nu este

civil.Nu au caracter special operatiunile de cumprarare in scop de folosinta personala. Aici sunt incluse

si operatiunile de banca si schimb.

b)Faptele de comert intreprinderi desemneaza o activitate si nu un subiect de drept si se refera la

tipuri de intreprinderi: de fabrici si manufactura.

c)Faptele de comert conexe sunt acte sau operatiuni ce nu au caracter comercial, dar dobandesc acest

caracter datorita conexiunii.

Contractul de mandat = contractul prin care o parte denumita mandant da in puternicire celeilalte parti

denumita mandatar ca sa incheie acte juridice in numele si pe seama mandantului. Are caracter

comercial cand are legatura cu actele pe care legea le declara fapta de comert.

2) Fapte de comert subiective sunt savarsite de o persoana care are calitatea de comerciant.Toate

actele incheiate de un comerciant au caracter comercial.

- actele juridice privind mostenirea este un act civil si nu comercial

3) Faptele de comert unilaterale/mixte exista fapte de comert care au caracter bilateral, iar cele cu

caracter unilateral sunt comerciale numai pt una dintre parti, iar pt cealalta parte au caracter civil.

Ex: actele de vanzare-cumparare pe care le incheie agricultorii pentru valorificarea produsele rezultate

din cultivarea terenului

Aceste contracte de vanzare-cumparare nu sunt fapte de comert pt agricultor. Au caracter civil pt

agricultor si comercial pt celalalt. Aceste acte juridice care sunt fapte de comert unilaterale sunt

guvernate de legea comerciala. Cu toate ca la un asemenea act participa un comerciant, actul se incheie

cu respectarea legilor prevazute pt incheierea actelor comerciale. Prin faptul ca un necomerciant

agricultor a incheiat un act juridic cu un comerciant si actul este supus legii comerciale nu il tranforma

pe necomerciant in comerciant. Necomerciantul ramane la fel numai actul este supus legii comerciale,

iar el nu are obligatiile pe care legea le prevede.

Curs 2


3/31


4/31

- 4 -

Intre comerciantul persoana fizica si persoana juridica trebuie sa facem cateva diferente.

Persoana fizica pentru a dobandi calitatea de comerciant trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa savarseasca fapta de comert este o conditie indispensabila

- sa savarseasca faptele de comert in mod profesional, ci nu accidental

- sa savarseasca fapte de comert in nume propriu

Persoana juridica

Obiectul de activ este comercial prin simplul fapt al infiintarii persoanei fizice se dobandeste calitatea

de comerciant. Statul este persoana juridica, dar si unitatile administrativ teritoriale pot savarsi fapte de

comert, dar nu in calitate de comerciant. Asociatiile si fundatiile nu au un limbaj de comerciant, au un

scop nonprofit si nu au calitate de comerciant. Profitul realizat nu se imparte intre asociati ci se

foloseste pt realizarea scopului.

2. Dovada se face printr-un certificat la persoana juridica. Calitatea de comerciant inceteaza prin

neindeplinirea calitatii de comerciant. Anularea autorizatiei este un indiciu al incheierii calitatii de

comerciant. Calitatea de comerciant in cazul persoanei juridice inceteaza odata cu incetarea calitatii de

comerciant.3. Conditiile exercitarii activ com

In reglementarea cadrului juridic se pleaca de la principiul libertatii comertului. Statul trebuie sa

garanteze libertatea comertului. Legiuitorul se gandeste la protejarea persoanei fizice. Capacitatea

persoanei fizice ceruta in calitate de comerciant pt a desfasura activ com se realizeaza prin savarsirea

faptelor de comert.

Conditia de capacitate

Are capacitatea ceruta persoana fizica majora. Incapabila este persoana minora sub 18 ani.

Incapacitatea minorului cuprinde:

- minorul intre 14-18 ani care se considera ca are o anumita intelegere si poate sa incheie acte juridice

cu incuviintarea parintelui sau tutorelui

- de la 18 ani are capacitate deplina de exercitiu

- de la 16 ani minorul poate sa incheie singur contractul de munca

O persoana pusa sub interdictie judecatoreasca din cauza alienatiei nu poate fi considerat comerciant.

Libertatea comertului mai este ingradita si pentru a proteja anumite interese generale ale soc.

Aceste limitari poarta in lege denumiri diferite: incompatibilitati, decaderi sau interdictii.

Incompatibilitatile sunt anumite limitari impuse de nevoia de a proteja prestigiul unor functii

publice. Constitutia spune ca judecatorii nu pot desfasura in paralel alte activ com in calitate de

comerciant. Sanctiunea este pana la indepartarea din functie.

Decaderile sunt anumite limitari in privinta libertatii com.

4. Obligatiile comerciantului sunt:

a. publicitatea prin Reg Com

b. tinerea registrelor com de contabilitate

c. desfasurarea activ com in donditiile concurentei licite

a.Publicitatea prin Reg Com cuprinde evidenta comerciantilor si o baza de date. Legea 26/1990

privind Reg Com prevede atat la nivel national cat si teritorial oficiile la care se fac inreg. La nivel


5/31

- 5 -

national exista Oficiul National al Reg Com care functioneaza in cadrul Min Justitiei. Acest oficiu ine

registrul central al Reg Com. La nivel teritorial exista oficii ale Reg Com in fiecare judet si in mun

Bucuresti.

Inreg cerute de lege se fac la ofiiile Reg Com teritoriale. Aceste oficii au obligatia ca unele

inreg sa le comunice Oficiului National pt a fi retinute in Reg Central. Inreg sunt producatoare de

registre juridice, de aceea cererile de inreg sunt solutionate de judecatorul delegat la oficiul Reg Com.

Prin urmare nu directorul verifica cererea ci o persoana delegata.

Inreg in Reg Com au caracter public si se facin urmatoarele situatii:

- inainte de a incepe activ comerciantul trebuie sa ceara inmatricularea in Reg Com; cerea este insotita

de o declaratie pe proprie raspundere ca indeplineste conditiile pt functionare si astfel se elibereaza

certificatul de inreg in care exista codul unic de inreg

- in cursul activ com comerciantul este obligat sa ceara inscrierea in Reg Com a unor mentiuni in

legatura cu actele si faptele prevazute de lege.

Aceste inreg sunt facute pt a proteja pe terti, care se bazeaza numai pe ceea ce este inreg.

b. Obligatia de tine evidenta activ comLegea contab 82/1990 stabileste in sarcina comerciantilor de a tine anumite registre:

- registrul jurnal = se consemneaza toate operatiunile com in ordine cronologica (plati si incasari)

- registrul inventar = cuprinde inventarul patrimoniului comerciantului

- registrul cartea-mare = este un reg complex care se foloseste pentru contabilitatea in partida dubla si

foloseste conturi specializate

Periodic inreg din aceste reg sunt inreg in situatia financiara anuala.

c. Obligatia de a desfasura activ com in conditiile concurentei licite

Concurenta este motorul dezv activ com, ea trebuie sa se desfasoare in conditiile licite, adica prin

respectarea legii. Pt a functiona in mod corespunzator legea reprima manifestarile de concurenta

nelicita.

Concurenta licita este protejata la nivel maroeconomic de legea 21/1996 asupra concurentei care

sanctioneaza intelegerile si practicile anticoncurentiale, monopoliste.

Legea protejeaza desf activ com si la nivel microeconomic si sanctioneaza acele fapte care sunt

considerate fapte de concurenta neloiala. Legea nr 11/1991 privind combaterea concurentei nelooiale,

faptele care sunt considerate fapte de concurenta neloiala.

Ex: -confuzia = un comerciant foloseste ambalaje asemanatoare cu cele folosite de un comerciat de

succes pt a induce in eroare

-denigrarea marfurilor unui comerciant de catre altul

Curs 3


6/31

- 6 -

Fondul de comert

Fondul de comert este intrumentul activ com si se defineste ca un ansamblu al bunurilor mobile,

imobile, corporale sau necorporale afectate de un comerciant desfasurarii activ com in vederea atragerii

clientului pentru obtinerea profitului.

Juristii fac distinctie intre fondul de comert si patrimoniul comerciantului. Economistii nu fac la fel, ei

denumesc fondul de comert patrimoniu comercial.

Elementele fondului de comert:

- bunuri corporale

- bunuri incorporale

Nu are un continut fix, ci un continut variat (in functie de obiectul de activ com) si variabil (nu isi

pastreaza acelasi contiunut tot timpul, in functie de nevoi unele pot sa intre sau sa iasa). Trebuie sa

avem in vedere ca fondul de comert cuprinde cele doua categorii de elemente de mai sus. Elementele

incorporale sunt cele mai importante.

a. Firma comerciantului d.p.d.v juridic consta dupa caz in numele sau senumirea sub care un

comerciant este inmatriculat in Reg Com si sub care semneaza. Se foloseste numele cand este vorba deo persoana fizica si in firma unora dintre soc com (SNC).

Firma trebuie sa aiba caracter de noutate, astfel poate sa individualizeze comerciantul. Ea se inreg la

Reg Com odata cu inmatricularea comerciantului la Reg Com. Are drept exclusiv de a exploata firma si

daca un alt comerciant incalca dreptul el este sanctionat.

b. Emblema comerciantului este un element de identificare facultativ. Ea este folosita de un

comerciant care desfasoara o anumita activ pt a se distinge de alti comercianti care practica o activ

asemanatoare. Emblema consta intr-un somn sau o denumire care deosebeste un comerciant de altul

sau o activ de acelasi gen.

c. Clientela si vadul comercial

Clientela este totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza in mod obisnuit la acelasi

comerciant pt a procura anumite bunuri sau pt apresta servicii. Clientela depinde de vadul comercial

care d.p.d.v juridic repr atitudinea fondului de comert de a atrage clientela. Aceasta aptitudine se

bazeaza pe anumite elemente concrete: locul unde se desfasoara activ com, calitatea marfii pe care o

ofera, preturile practicate, reclama, moda. Intre cele doua elemente exista o stransa legatura, elementul

esential este vadul comercial.

Clientela si vadul comercial ofera protectie comerciantului, nu exista un drept exclusiv asupra

acestuia.

- dreptul de proprietate intelectuala, de autor

Fondul de comert este considerat un bun unitar cu toate elementele sale, incorporale si

corporale. Cu toate ca se recunoaste ca fondul de comert este un bun unitar elementele componente isi

pastreaza individualitatea. Fiind un bun poate face obiectul unor acte juridice, se poate vinde, se poate

inchiria, poate fi obiectul unei garantii reale mobiliare acordate bancii. Actele juridice sunt guvernate

de regulile stabilite de Codul Civil.

Auxiliarii comerciantilor


7/31

- 7 -

Auxiliarii com sunt persoanele de care se foloseste com in activ sa com. Auxiliarul incheie acte

juridice in numele comerciantului. Se stabilesc raporturi de reprezentare intre comerciant si auxiliar.

Reprezentarea comerciala este un procedeu tehnico-juridic prin care o persoana umita reprezentant

incheie acte juridice cu tertii in numele si pe seama alatei persoane numita reprezentant cu consecinta

ca efectele actelor juridice incheiate se produc direct in persoana reprezentatului. Reprezentarea poate

avea ca izvor legea sau vointa unei persoane. Pentru a exista reprezentare sunt necesare 3 coditii:

- existenta imputernicirii de reprezentare

De obicei vointa de a reprezenta se sonsemneaza intr-un inscris care se cheama procura. Imputernicirea

se da inainte ca reprezentantul sa incheie actul juridic cu tertii.

- intentia reprezentantului de a reprezenta

- vointa valabila a reprezentantului este numai un vehicol a vointei rerezentantului; trebuie sa nu fie un

viciu.

Regimul juridic al societatilor comerciale

Societatea comerciala este o grupare de doua sau mai multe persoane constituite pe baza unui

contract de societate beneficiind de personalitate juridica in care asociatii se inteleg sa puna in comunanumite bunuri pentu desfasurarea unei activitati comerciale in scopul realizarii si impartirii profitului

realizat.

Legea 31/1990 reglementeaza 5 forme de soc com:

- soc in nume colectiv

- soc in comandita simpla

- soc pe actiuni

- soc in comandita pe actiuni

- soc cu raspundere limitata care are si o varianta cu asociat unic

Elementele specifice ale contractului de societate:

a. aporturile asociatilor

b. intentia asociatilor de a colabora la constituirea soc si la desfasurarii soc

c. impartirea profitului

a.Aporturile asociatilor

Notiunea de aport desemneaza sub aspect juridic obligatia asociatului de a aduce in sic un anumit bun.

Aporturile sunt de 3 feluri: aport in numerar(asociatul s-a obligat sa aduca o suma de bani in soc),

aport in natura (bunul adus constituie obiectul aportului care intra in patrimoniul soc) si aport in

industrie (se refera la prestari de servicii sau aporturi in munca). Aportul in numerar este obligatoriu la

orice forma de soc. Aportul in natura este permis in orice forma de soc, iar acela in industrie este

permis numai la snc si scs.

Curs 4


8/31

- 8 -

Capitalul social si patrimoniul societatii

Capitalul social d.p.d.v juridic prin el intelgem expresia valorica a totalitatii aporturilor in numerar si

natura. Are doua functii: contabila si juridica (cap social repr limita gajului general al creditorilor soc).

Pentr SA si SCA legea stabileste un plafon minim de 90000 lei si pt SRL 200 lei.

Patrimoniul soc este totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic si a bunurilor la care se

refera si care apartin soc. Cap soc este fix pe intreaga durata de functionare a soc.

Capitalul social poate fi subscis si varsat.

Capital social subscris (= capital nominal) repr totalitatea aporturilor pt care asociatii s-au obligat. Cel

varsat(suma pe care o efetueaza la momentul incheierii contractului)repr totalitatea aporturilor

efectuate.

b.Intentia asociatilor de a contstitui o soc com si de a colabora la desf activ com

Prin urmare asociatii sunt animati de ideea ca vor sa constituie o soc si sa participe la organizarea ei.

Activitatea este realizata de angajatii soc, nu de asociati. Ei trebuie sa participe la luarea deciziilor.

c.Impartirea profitului realizat

Scopul oricarei soc com este obtinerea de profit si impartirea lui intre asociati. Acest scop diferentiazasoc com de asociatii si fundatii care au scop nonprofitul. Partea din profit care se cuvine asociatului

poarta numele de dividend. Asociatii participa si la suportarea pierderii, nu numai la impartirea

profitului. Pentru a se putea distribui dividende se cer a fi indeplinite 2 conditii:

- sa existe profit distribuibil

- sa existe o hotarare a adunarii generale care sa stabileasca dividendul

Pentru a vorbi de profitul distribuibil, profitul trebuie sa fie real si util.

Profit real = excedent al activului patrimoniului peste nivelul cap soc.

Profit util = ceea ce ramane dupa achitarea datoriilor legale.Din profitul soc trebuie sa-si acopere

datoriile cu soc, se reintregeste activul patrimoniului cand el a scazut sub nivelul cap soc. Din profit se

contituie fondul de rezerva. Atat timp cat nu exista o hot AGA nu exista un drept al asociatului fata de

soc privind plata dividendelor.

Criteriul de impartire al profitului

Legea lasa posibilitatea acosiatilor ca prin actul constitutiv sa stabileasca modul prin care sa isi imparta

profitul. Pt cei care nuu au stabilit nimic legea stabileste ca profitul sa se imparta proportional cu cota

de participare la aporturile aduse in soc. Se raporteaza la cap soc varsat, nu la cel subscris. Pt cazul in

care soc nu plateste dividendele in termenul stabilit prin AGA soc va trebui sa plateasca dobanda legala

pt intarziere.

Constituirea societatilor comerciale

1. Actul constitutiv are o denumire generica. Poate sa imbrace forma contractului de soc a statutului

sau a inscrisului unic. Legea face anumite diferentieri: SNC si SCS = actul repr numai contractul de

soc, SCA,SA si SRL = au doua acte constitutive contractul de soc si statutul soc. Legea permite insa ca

cele doua acte distincte sa faca obiectul unui inscris unic.

Contractul de societate este contractul prin care asociatii se inteleg sa efectueze anumite

aporturi, sa desfasoare o activ com si sa imparta profitul. Pt a fi valabil contractul trebuie sa


9/31

- 9 -

indeplineasca conditiile cerute de lege. Se incheie in forma scrisa care poate fi inscris sub semnatura

privata si forma autentica.

Cuprinsul contractului de societate:

- legea prevede principalele clauze ale contractului de soc;

* Clauze de identificare a asociatilor care sunt parti in contract: denumire, sediu

* Clauze de identificare a viitoarei soc com: forma juridica de identificare, obiectul de activitate, durata

soc.

* Clauze care vizeaza aporturile asoc: cap soc subscris si varsat.

Distribuirea intre asociati a actiunilor sau a partilor sociale

In contract trebuie sa se prevada *clauze privind administrarea soc: numele administratorilor si puterile

lor.

* Clauze referitoare la impartirea profitului: legea interzice ca intregul profit sa revina unui asociat sau

pierderile sa fie suportate de un singur asociat.

* Clauze referitoare la dizolvarea soc: trebuie sa fie stabilite in contract, partile nu pot deroga de la

vointa lor decat at cand legea permite.Statutul societatiieste un act constitutiv de natura contractuala care dezvolta anumite clauze

ale contractului de societate, in special cele prevazute pentru functionarea societatii. Pt SRL actul

constitutiv poarta denumirea de statut si exprima vointa unei singure persoane.

2. Dobandirea personalitatii juridice

Si in cazul soc com avem personalitate juridica dobandita prin inmatricularea a Reg Com. In

acest scop viitorul administrator al soc trebuie sa adreseze Oficiului Reg Com competent in raza

teritoriala in care soc isi va avea sediul. Cererea de la Reg Com este un formular care cuprinde datele

din actul constitutiv. Aici trebuie anexate anumite acte cum ar fi: actul/actele constitutive ale soc, un

act din care sa rezulte efectuarea varsamintelor, declaratia pe proprie raspundre a asociatilor ca

indeplinesc cerintele legii pt calitatea de asociat sau de administrare.

Odata cu cererea de inmatriculare se depune si o declaratie pe proprie raspundere ca soc

indeplineste conditiile pt functionare. Cererea de inmatriculare este supusa verificarii de catre un

judecator delegat de Reg Com. In legatura cu autorizarea functionarii verificarea se face de biroul unic

care functioneaza in cadrul Reg Com.

Daca sunt indeplinite conditiile legii judecatorul delegat da o incheiere prin care dispune

inmatricularea soc la Reg Com. Oficiul Reg Com elibereaza certificatul de inregistrare care cuprinde

codul unic de inregistrare.

Pe data inmatricularii soc in Reg Com se dobandeste personalitate juridica. Pentru publicitate

fata de terti Oficiul Reg Com trebuie sa inainteze la Monitorul Oficial un extras de pe incheierea data

privind inmatricularea. Acest extrs se publica in Monitorul Oficial partea a II a.

Pt cazurile in care nu sunt respectate cerintele legii privind actele onstitutive sau inmatricularea

soc legea prevede posibilitati de regularizare sar si anularea soc in anumite cazuri.

3. Personalitatea juridica a soc com

Ca orice persoana juridica soc com are caracteristicile ei, dar cu unele deosebiri:

- soc are atribute de identificare;


10/31

- 10 -

- soc are o vointa proprie, vointa soc este vointa asociatilor manifestata in cadrul AGA;

- are o capacitate juridica = poate savarsi anumite acte juridice necesare activ;

- are un patrimoniu propriu care este distinct de patrimoniile asoc;

- ca orice pers juridica soc poate participa la raporturile juridice in nume propriu prin incheierea de acte

juridice.

Soc raspunde pt obligatiile asumate cu patrimoniul propriu. Soc ca persoana juridica este in drept sa

stea in fata instantei judecatoresti.

Functionarea soc com

O soc functioneaza gratie organelor sale de conducere. AGA hotaraste, administratorul indeplineste

ordinele, organele de control sunt cenzorii soc sau auditorii financiari.

AGA este organul suprem ce ii cuprinde pe toti asoc. Legea face o anumita distinctie:

- Adunarea generala ordinara (aprobarea situatiei anuale si a dividendelor, alegerea administratorilor si

a cenzorilor)

- Adunarea genrala extraordinara (are ca atributii aspectele speciale, modificarea actului costitutiv)

Legea reglementeaza in mod amanuntit adunarea si functionarea AGA. Pentru a se lua hotarariin AGA legea distinge intre adunarea generala ordinara si cea extraordinara. Legea prevede pt

adoptarea hotararilor conditii de cvorum si conditii de majoritate.

Cvorum = minimum de participanti la AGA (un sfert din nr total al drepturilor de vot)

Principiul nr drepturilor de vot este realizat prin nr de actiuni.

Majoritate = jumatate+1 este nevoie dee voturile care repr 2/3 din nr total al drepturilor de vot.

Se cere o conditie de cvorum si una de majoritate pt modificarea actului constitutiv. Hotararile AGA

sunt obligatotii pt toti asociatii, chiar si pt cei care au votat impotriva. Hotararea AGA care contravine

legii sau actului constitutiv poate fi anulata prin hotarare judecatoreasca, dar numai de cel care a votat

impotriva si a cerut sa se consemneze in procesul verbal votul impotriva.

Orice soc com indiferent de forma ei este administrata de unul sau mai multi administratori. Pt

SCS si SA daca sunt mai multi administratori ei formeaza un organ colegial care se cheama Consiliul

de Administratie. Potrivit reglementarii recente pt administrarea SA se poate alege de catre asociati

intre doua sisteme de administrare:

- sistemul unic de admin prin Consiliul de Admin si directorii soc

- sistemul dualist prin directorat si Consiliul de supraveghere

Curs 5


11/31

- 11 -

Calitatea de administrator o au persoanele fizice sau juridice.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica:

- sa aiba cap ceruta de lege, sa fie o persoan majora si capabila;

- sa nu fi fost condamnata pt anumite fapte care sunt infractiuni eco;

- calitatea de admin o poate avea un asociat sau o persoana din afara soc;

- admin este desemnat prin actul constitutiv al soc sau ulterior, este ales de AGA;

- intre admin si soc nu se incheie contract de munca.

Atributiile admin includ dreptul de a incheia anumite acte juridice necesare pt realizarea obiectului de

activitate al soc insa pt actele de o anumita valoare actele se incheie numai pe baza unei hotarari

prealabila a adunarii asociatilor.

Legea face distinctie intre administrarrea interna a soc si reprezentarea soc in raporturile cu tertii.

Dreptul de reprezenta soc in raporturile cu tertii le are numai administratorul care a fost investit cu o

asemeneea putere de reprezentare.

* Admin raspunde pt prejudiciile cauzate soc* Soc prin adunarea generala poate sa revoce din functie pe admin. Nu trebuie sa motiveze revocarea,

este suficient sa-si piarda increderea in acesta. Admin revocat nu se poate plange instantei si sa ceara

reintegrarea in functie.

* Daca a fost nejustificata revocarea, instanta poate obliga soc sa plateasc prejudicii.

Organele de control ale gestiunii admin sunt:

- auditorii financiari si cenzorii soc

Pt cazul in care soc com este supusa obligatiei legale de auditare controlul gestiunii admin se

realizeaza de catre auditorul financiar. Min Finantelor stabileste care anume soc sunt supuse acestei

obligatii legale de auditare. Pt celelaltesoc care nu sunt supuse obligatiei legale de auditare controlul se

poate realiza optional fie prin desemnarea unui auditor financiar, fie prin alegeerea unor cenzori.Reglementarea actuala prevede obligatia de numire a cenzorilor pt SA si SRL. Cenzorii sunt

asociati ai soc. Legea cere ca unul dintre ei sa aiba calitatea de expert contabil sau contabil autorizat.

Legea reglementeaza drepturile si obligatiile care revin cenzorilor asupra actelor admin. O

obligatie importanta este verificarea situatiei financiare anuale. La incheierea ex financiar trebuie sa

indeplineasca situatia financiara anuala si sa intocmeasca un raport asupra activ soc. Aceste documente

se pun la dispozitia auditorului financiar sau a cenzorului in scopul verificarii legalitatii intocmirii

situatiei financiare. Auditorul sau cenzorii intocmesc propriul raport care este de mare folos asociatilor.

AGA nu va lua in discutie si nu va accepta situatia financiara anuala fara raportul auditorului

financiar, repectic raportul cenzorului.

Modificarea soc com

Se realizeaza prin modificarea actului constitutiv.

Conditii pt modificarea actului constitutiv:

- modificarea se face prin hotararea AGA

- hotararea se depune la Reg Com pt verificarea legalitatii

- hotararea se inreg la Reg Com si se publicca in MO


12/31

- 12 -

Majorarea cap soc presupune modificarea actului constitutiv. Legea reglementeaza modalitatile

de majorare a cap soc:

a. majorarea cap soc prin emiterea de noi actiuni sau majorarea val nominale a actiunilor

existente in schimbul unor noi aporturi in numerar sau in natura

In schimbul aporturilor in numerar sau in natura se obtin actiuni, iar actionarii existenti trebuie sa faca

noi aporturi, sunt protejati printr-un drept de preferinta. Nr de actiuni subscrise trebuie sa fie

proportional cu nr de actiuni pe care le detine pt a pastra echilibrul in soc. In cazul in care actionarii

existenti nu vor sau nu pot sa subscrie actiunile se pun la dispozitia publicului.

b. valorificarea resurselor interne prin incorporarea rezervelor, incorporarea profitului si

conversiunea datoriilor soc in actiuni ale soc.

Aceste operatiuni sunt simple operatiuni contabile. Rezervele sunt sume de bani ce sa preiau din profit

si se pastreaza pt a acoperi anumite nevoi ale soc. Daca nu se folosesc rezervele, elel se folosesc pt

acoperirea cap soc.

Fuziunea si divizarea soc com

Fuziunea este o operatiune de concentrare a cap soc. Anumite nevoi pot duce la fuziune. Are douaforme: absortia si contopirea.

Absortia inseamna ca o soc isi inceteaza existenta si patrimoniul sau este preluat de o alta soc.

Contopirea repr unirea a doua sau mai multe soc care isi inceteaza existenta pt a da nastere unei noi

soc com.

Divizarea repr impartirea patrimoniului unei soc care isi inceteaza si transmiterea patrimoniului unor

soc existente sau care iau fiinta.

Legea reglementeaza si desprinderea unei parti din patrimoniulunei soc care nu isi inceteaza existenta

si transmiterea ei catre una sau mai multe soc existente ori care iau fiinta.

Pentru a realiza o operatiune de fuziune sau de divizare trebuie indeplinite conditiile legii

prevazute pt modificarea actului constitutiv. Aceste conditii trebuie indeplinite de fiecare dintre soc

implicate in operatiunea de divizare sau fuziune.

Prin hotararea AGA sunt insarcinati administratorii soc implicate in operatiune pt a negocia si

incheia un proiect de fuziune sau divizare. Asemenea proiect cuprinde conditiile eco., financiare de

realizare a operatiunii. O problema care trebuie rezolvata este calitatea de schimb a actiunilor. Proiectul

se depune la Reg Com pt verificarea legalitatii. Apoi se publica in MO. Cei interesati in special

creditorii pot face opozitie la instanta la operatiunea de divizare sau fuziune.

Adminstratorii au obligatia sa puna la dispozitia asoociatilor proiectul de fiziune/divizare,

raportul propriu, raportul expertilor pt ca apoi urmeaza convocarea AGA pt a lua hotararea privind

fuziunea/divizarea.

Efectele fuziunii/divizarii:

- soc care isi inceteaza existeenta se dizolva, dar fara lichidare; patrimoniul lor este dobandit de soc sau

soc beneficiare

- in schimbul patrimoniului primit soc beneficiare trebuie sa acorde actiuni sau pari sociale asociatilor

soc care isi inceteaza existenta


13/31

- 13 -

- ca urmare a fuziunii/divizarii soc beneficiare dobandesc drepturile si obligatiile care au apartinut si isi

inceteaza existenta

Dizolvarea si lichidarea soc com

Incetarea existentei soc se realizeaza prin doua faze: dizolvarea soc si lichidarea soc.

a. Dizolvarea

Legea reglementeaza urmatoarele cauze de dizolvare a soc com:

- trecerea timpului stabilit in actul const pt durata soc se realizeaza prin modificarea actului

- realizarea obiectului de activ sau imposibilitatea realizarii

- declararea nulitatii soc pt nerespectarea conditiilor de constituire

- hotararea AGA legea permite ca prin hotararea aceasta soc sa se dizolve

- falimentul soc

O soc com se poate dizolva si in cazul in care nu mai are organe de conducere, sediu, admin ori acestia

sunt necunoscuti = dizolvare sanctiune

Dizolvarea produce doua efecte:

* soc dizolvata intra in lichidare* nu mai poate incheia operatiuni noi privind activitatea sa

b. Lichidareapresupune un ansamblu de operatiuni care privesc lichidarea activului patrimoniului si

lichidarea patrimoniului si impartirea activului net intre asociati. Operatiunile de lichidare se realizeaza

de lichidatori.

Pe parcusul indeplinirii operatiunilor de lichidare soc isi pastreaza personalitatea juridica.

Lichidarea activului patrimoniului consta in incasarea creantelor soc de la debitorii sai precum si

prefacerea in bani prin licitatie publica a bunurilor din patrimoniul soc.Lichidarea pasivului

patrimoniului consta in plata datoriilor catre creditorii soc si ceea ce ramane repr activul net care se

imparte intre asociati.

Lichidatorii sunt cei care stabilesc sumele care se cuvin fiecaruia dintre asociati (proportional

cu aportul fiecaruia). Lichidatorul este cel care cere radierea inmatricularii soc din Reg Com.


14/31


15/31

- 15 -

detinatorului anumite drepturi: dreptul la dividende, dreptul de a participa la AGA si de a vota, la

incetarea existentei prin dizolvare primesc contravaloarea bunurilor aportate.

Organele de conducere ale SA

- AGA

- Organul de Administrare - in 2006 s-a adoptat sistemul de admin a SA, soc poate fi administrata prin

doua sisteme: unitar si dualist.

Alegerea sistemul de admin se face la constituirea soc si se stabileste in actul constitutiv. Se intocmeste

prin modificara actului.

a.Sistemul unitareste sistemul clasic de administrare a Sa si se realizeaza prin consiliul de

adminstratie si directorii soc. Consiliul de admin cuprinde un nr de admin care se stabileste in actul

const, legea prevede numai 3 pt soc supuse obligatiei de verificare a situatiilor financiare de auditorii

financiari.

Consiliul de admin este un organ colegial, care se convoaca odata la 3 luni si are ca atributii

principale:

- adoptarea masurilor necesare realizarii obiectului de activitate- numeste si revoaca pe directorii soc

- poate sa constituie anumite comitete consultative formate din admin pe diferite domenii

Directorii soc sunt numiti de catre Consiliul de admin din randurile consiliului sau din afara lui.

Directorii exercita conducerea soc. Legiuitorul doreste o separare intre organul de decizie Consiliul de

admin si organul de executie-directori.

b.Sistemul dualist

- administrarea se realizeaza prin doua organe: directoratul si consiliul de supraveghere

- acest sistem asigura mai bine delimitarea intre organul de decizie si cel de control

Directoratul este format dintr-un nr de persoane stabilit prin actul constitutiv, persoanele acestea se

numesc membrii ai directoratului. Atributiile directoratului sunt de conducere.

Consiliul de supraveghere este un organ care are atributii de control asupra actelor directoratului.

Membrii consiliului nu pot fi membrii ai directoratului.

Obligatiunile sunt fractiuni ale unui imprumut pe care soc il obtine de la cei care au bani si

vor sa investeasca. Notiunea de obligatiune desemneaza atat fractiunea imprumutului cat si inscrisul

care incorporeaza fractiunea respectiva. AGA hotaraste emiterea de obligatiuni. Aceasta se realizeaza

pe baza prospectului de gestiune care cuprinde informatii necesare pt cei care au bani si vor sa

investeasca.

Detinatorul de obligatiuni are dreptul ca la scadenta sa i se restituie suma aratat in inscris si

dreptul la dobanzi. Calitatea de obligatar nu se confunda cu cea de actionar. Obligatarul este un creditor

al soc si nu are dreptul la dividende.

SRL este soc constituita pe baza deplinei increderi de doua sau mai multe persoane care pun in comun

anumite bunuri pt a desfasura o activ com si pt a imparti profitul. Capitalul social se imparte in

fractiuni ce poarta denumirea de parti sociale, iar aceste parti sociale nu circula la bursa asa cum circula

actiunile. Asociatii raspund pt obligatiile soc in limita aporturilor lor. La sfarsitul sec XX a fost


16/31

- 16 -

reglementata SRL cu asociat unic. Asociatul unic poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. Nu

poate fi asociat unic la mai multe soc.

Constituirea SRL: actul constitutiv trebuie sa aiba cel putin 2 asociati si cel mult 50. Plafonul min al

capitalului social este de 200 lei. KS se imparte in fractiuni denumite parti sociale. SRL cu asociat unic

detine toate partile sociale.

Functionare SRL: organe de conducere, AGA, organe executive si administratorii soc.

SRL este administrata de 1 sau mai multi administratori. Daca sunt multi admin se formeaza consiliul.

Daca avem mai multi admin trebuie sa prevedem in actul constitutiv obligatiile lor. Organele de

conducetre sunt cenzorii si auditorii financiari.

In privinta SRL cu asociatul unic atributiile AGA sunt aprobate de el. Asociatul unic poate fi in

acelasi timp si administrator. Partile sociale detinute de un asociat pot fi instrainate altui asociat din soc

sau unei persoane straine de soc. Legea reglementeaza si uzurile de excludere a asociatului unic: nu a

efectuat aportul la care s-a obligat, s-a amestecat in conducerea soc fara a avea dreptul. Legea

reglementeaza si retragerea din soc: se poate face numai in conditiile prevazute in actul constitutiv sau

cu acordul celorlalti asociati sau cu ordin jud. SRL se poate transforma in SRL cu asociat unic siinvers.

Institutia obligatiilor financiare

Cuprinde normele care reglementeaza raporturile juridice ce se stabilesc intre comercianti. In principiu

raporturile sunt rap contractuale = comerciantii incheie anumite contracte.

Contractul este o manifestare de vointa din partea a doua persoane privind nasterea, transmiterea,

stingerea unor drepturi si obligatii.

D.p.d.v juridic prin contract se intelege o manifestare de vointa ci nu un inscris constatator al

manifestarii vointei. Un contract se poate incheia si verbal nu numai scris.

Contractele in general pot fi incheiate intre persoane prezente sau intre cele care se afla la distanta. In

general manifestarile de vointa poarta denumirea de oferta su acceptarea ofertei. In cazul in care

partile sunt prezente ofertantul face o oferta celeilalte parti. Cealalta parte o poate refuza sau accepta.

Daca o accpeta = acord de vointa. Daca o refuza = nu se incheie nimic. Incheierea se realizeaza prin

cele doua manifestari de vointa.

In cazul in care sunt absenti important este cand se intalnesc ca sa se realizeze. Potrivit legii

contractul se considera incheiat in momentul in care ofertantul ia la cunostinta acceptarea ofertei. Se

prezuma ca ofertantul a luat la cunostinta acceptarea ofertei in momentul in acare acesta soseste la

domiciliul sau sediul ofertantului.


17/31

- 17 -

Curs 7

Plata dobanzilor in general daca nu se executa o obligatie baneasca la termenul stabilit

debitorul va fi obligat sa plateasca o dabanda.

Dobanda este o suma de bani care repr despagubirile cuvenite creitorului pt neprimirea la termen a

sumei de bani. Dobanda cuvenita creditorului se stabileste prin vointa partilor. Daca nu se stabileste

cuantumul dobanzii se aplica dobanda legala. Potrivit legii BNR stabileste dobanda de referinta in

fiecare luna si o publica in MO.

Pentru calculul dobanzii se are in vedere dobanda din prima zi lucratoar din sem 1 pt obligatiile sem 1

si dobanda din prima zi lucratoare a sem 2 pt obligatiile din sem 2.

Potrivit legii pt intarzierea in plata sumelor de bani se datoreaza exclusiv dobanda. Dobanda

incepe sa curga de la data scadentei, data implinirii termenului pt executarea obligatiei. Legea interzice

acordarea de catre instanta debitorului un termen de gratie pt executarea obligatiei.Potrivit legii in obligatiile com debitorii raspund solidar pt obligatiile lor. Daca 2 com incheie

un contract cu banca pt imprumut si nu il restituie la termen obligatiile lor sunt solidare, fiecare dintre

ei poate fi obligat pt achitarea imprumutului. Aceasta este o masura care il protejeaza pe creditor.

Proba in obligatiile comerciale

Daca pretinde ceva trebuie sa faca dovada cu contractul. Mijloacele de dovada sunt aplicabile prin

regulile generale:

- se pot folosi ca mijloace de proba inscrisul, martorii, corespondenta comerciala;

- in raporturile com se folosesc ca dovada si registrele comerciale de contabilitate, care au o functie de

evidenta si intrument de proba.

Daca registrele au fost tinute legel, at acestea fac dovada impotriva celui care le tine, dar si in favoarea

lui. Registrele com pot fi considerate inscrisuri sub semnatura privata. Faptul ca fac dovada impotriva

celui care le tine fac dovada ca este urmarea aplicarii inscrisurilor sub semnatura privata care au forta

probanta impotriva celui care le tine.

Registrele com nelegal tinute au forta probanta numai impotriva celui care le tine, nu si in favoarea lui.

Prescriptia actiunilor in obligatiile comerciale

Legiuitorul pt a pune capat intr-un termen scurt aspectelor litigioase stabileste un termen pt actiunile

prin care sunt solutionate litigiile. Termenul de prescriptie cu caracter general este de 3 ani. Sunt

anumite situatii concrete in care legea stabileste un termen mai scurt de 3 ani (ex: daca cumparam un

radio si descoperim vicii ascunse, am timp 6 luni).Raspunderea pt nerespectarea obligatiilor comerciale

In general raspunderea pt nerespectarea obligatiilor din contractele com consta in plata de despagubiri.

In mod exceptional raspunderea poate sa constea in plata unor penalitati.

Despagubirile

a. pt a obtine despagubiri creditorul trebuie sa faca dovada ca a suferit un prejudiciu si intinderea

prejurdiciului


18/31

- 18 -

b. trebuie sa faca dovada existentei obligatiei debitorului si culpa debitorului

Despagubirile constau intr-o suma de bani pe care instanta jud o stabileste pe baza probelor. Pot fi pt

neexecutarea obligatiei, pt executarea necorespunzatoare, pt intarziere in executarea oblig.

Penalitatile repr o suma de bani pe care partea care nu isi repecta obligatiile o datoreaza celeilalte

parti. La incheierea contractului partile prevad in contract suma sau criteriul de stabilire a sumei pe care

o va plati debitorul cu titlu de penalitati. Avantajul acestei forme de raspundere creditorul are dreptul

sa primeasca suma de bani fara a face dovada de prejudiciu.

Contractul de vanzare-cumparare comercial

Este contractul prin care o parte numita vanzator se obliga sa transmita proprietatea asupra unui bun al

sau celeilalte parti numita cumparator in schimbul unui pret.

Acest contract poate avea ca obiect numai bunurile mobile, nu si cele imobile. Aceste contracte au

caracter civil si nu comercial. Produce urmatoarele efecte: transmiterea dreptului de proprietate si alte

drepturi se refera la obligatiile partilor.

Transmiterea dreptului de proprietate de regula dreptul de prorprietate asupra lucrului vandut se

transmite de la vanzator la cumparator in momentul incheierii contractului, cand partile se inteleg cuprivire la lucrul vandut si la pret. Bunul sa fie individual determinat.

Partile pot sa deroge, prin vointa lor pot sa stabileasca un alt moment al transmiterii dreptului

de proprietate. Odata cu transmiterea dreptului de proprietate se stramuta de la vanzator-cumparator si

riscurile pieirii fortuite a bunului.

In raporturile com marfurile care constituie obiectul contractului nu se predau direct

cumparatorului si carusului care le trasmite la destinatie si le elibereaza comparatorului. Se aplica

principiul bunurilor determinate generic.

Obligatiile vanzatorului

a. sa predea lucrulvandut

b. sa-l garanteze pe cumparator

a. Lucrul se preda le termenul prevazut in contract. Referitor la termen acesta poate fi esential pt

satisfacerea intereselor cumparatorului. Nerespectarea termenului poate duce la desfiintarea

contractului.

b. Obligatia de garantie are doua aspecte, vanzatorul trebuie sa garanteze linistita folosinta a bunului de

catre cumparator: garantie contra evictiunii si vanzatorul raspunde fata de cumparator daca

cumparatorul este deposedat de bun de un tert care dovedeste ca el este proprietarul.

Vanzatorul garanteaza utila folosinta a bunului: garantia contra viciilor lucrului, care pot fi aparente sau

ascunse. In rap com vanzatorul raspunde atat pt viciile aparente cat si pt cele ascunse. Pt protectia

consumatorului ordonanta nr 21/1992 stabileste o raspundere speciala a vanzatorului: o raspundere in

termenul de garantie si o raspundere duoa expirarea termenului de garantie.

Vanzatorul com trebuie sa stabileasca un termen in care garanteaza ca produsul isi pastreaza

caracteeisticile. Acesta raspunde pt orice deficienta constata a bunului indiferent daca sunt vizibile sau

nu viciile. Cumparatorul are drept sa ceara vanzatorului inlocuirea bunului, restituirea pretului sau

remedierea acestuia.


19/31

- 19 -

Exista anumite produse care au anumite caract si trebuie sa existe un termen de valabilitate.

Dreptul cumparatorului cand constata deficiente poate sa ceara inlocuirea sau restituirea pretului, nu si

remedierea.

Ordonanta reglementeaza si o raspundere dupa expirarea acestui termen de garantie: -

raspunderea duratei medii de utilizare a produsului. Vanzatorul raspunde pt viciile descoperite in cadrul

duratei medii de utilizare, daca au fost descoperite dupa nu mai raspunde.

Obligatiile cumparatorului

- sa primeasca lucrul vandut

- plata pretului care trebuie achitat in cuantumul si la termenul stabilit in contract

In cazul in care pretul nu s-a achitat la termen se poate face actualizarea pretului. Comerciantii pot

stabili pretul in valuta, dar plata se face numai in lei. Daca s-a actualizat suma datorata cu titlul de pret,

pt intarzieri se pot acorda si dobanzi.

Consecintele nerespectarii obligatiilor contractuale

Potrivit legii in cazul cand una dintre parti nu isi executa obligatiile asumate cealalta parte este

indreptatita sa uzeze de exceptia de neexecutare , sa ceara rezolutiunea contractului ori sa cearaexecutarea obligatiei in cauza.

a. Rezolutiunea contractului

Conform art 67 cand mai inainte de expirarea termenului fixat pt executarea contractului una dintre

parti a oferit celeilalte predarea lucrului vandut sau plata pretului si acesta nu isi indeplineste la

termenul fixat obligatiunea sa at contractul se considera desfiintat in favoarea partii care isi executase

obligatiunea sa.

- rezolutiunea contractului se produce de drept cand o parte ofera executarea iar cealalata parte nu isi

executa obligatia sa

- daca in contract s-a stabilit un termen de predare a lucrului cu plata pretului la acelasi termen,

contractul se desfiinteaza in cazul cand inainte de implinirea termenului cumparatorul ofera pretul iar

vanzatorul nu preda lucrul la termenul convenit

- alt caz de rezolutiune a contractului reglementat de codul comercial priveste rezolutiunea pt expirarea

termenului esential. Nerespectarea termenului esential atrage rezolutiunea de drept a contractului in

favoarea partii in folosul careia i s-a stipulat termenul esential.

b. Executarea coactiva = mijloc mai eficient de executare cu participarea partii interesate in obtinerea

executarii obligatiei;

- cumparatorul are dreptul sa-si procure bunul de pe piata prin intermediul unui agent oficial;

- daca la cumpararea efectuata prin intermediul agentului oficial s-a platit un pret mai mare decat cel

convenit prin contract cumparatorul are dreptul sa pretinda diferenta de la vanzator

- cand cumparatorul nu isi executa obligatia de a lua in primire bunul, vanzatorul are dreptul sa depuna

bunul la o casa acreditata de comert pe socoteala si cheltuiala cumparatorului sa fie vanduta;

- daca pretul la care s-a vandut este mai mic decat cel prevazut in contract vanzatorul are dreptul sa

ceara diferenta de cumparare;


20/31

- 20 -

Curs 8

Contractul de mandat-comercial

Are functia de a mijloci afaceri comerciale.

Este contractul in care o persoana se obliga sa incheie in numele si pe seama altei persoane care i-a dat

imputernicire, mandantul anume acte juridice care pt mandant sunt fapte de comert.

Conditiile de validitate a contractului de mandat-comercial

- sa indeplineasca conditiile cerute pt orice contract: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza.

- se incheie prin acordul de vointa al mandantului si mandatarului;

- comerciantul care nu vrea sa primeasca insarcinarea mandantului are obligatia ca in cel mai scurt timp

sa il anunte pe mandant despre refuzul sau

- legea obliga pe comerciant sa pastreze bunurile care i s-au expediat si sa le conserve pe cheltuiala

mandantului pana cand acesta ar putea lua masurile necesare- are ca obiect tratarea de afaceri comerciale

- obiectul il constituie actele juridice care sunt fapte de comert, aceste acte juridice trebuie sa fie fapte

de comert pt mandant

Efectele contractului de mandat-comercial

a. obligatiile partilor

- mandatarulare oblig sa execute mandatul, acesta obligatie consta in incheierea actelor juridice cu

care au fost imputernicit de mandant

- mandatarul trebuie sa respecte clauzele si instructiunile primite

- mandatarul are obligatia sa aduca la cunostinta tertului cu care incheie actul imputernicit in termenul

careia actioneaza

- are obligatia sa plateasca dobanzi la sumele de bani cuvenite mandantului, daca in executarea

mandatului a incasat anumite sume de bani cuvenite mandantului mandatarul este obligat sa le remita

acestuia sau sa le consemneze pe numele mandantului

- mandantultrebuie sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pt executarea mandatului

- sa plateasca mandatarului remuneratia datorata pt executarea mandatului

- sa restituie cheltuielile facute de mandatar pt excutarea mandatului

- mandantul va suporta aceste cheltuieli numai atunci cans mandatarul a actionat potrivit imputernicirii

premite sa nu i se poate retine numai o culpa in indeplinirea mandatului

b. privilegiul mandataruluiIn scopul protejarii intereselor mandatarului legea ii confera un privilegiu special prin care i se

garanteaza satisfacerea drepturilor sale banesti de catre mandant.

- prin acest privilegiu i se garanteaza mandatarului plata sumelor de bani care le datoreaza mandatul cu

titlu de retributie, cheltuielile facute la executia mandatului, despagubiri pt prejudiciul suferit cu ocazia

indeplinirii mandatului


21/31

- 21 -

- se exercita asupra tuturor bunurilor mandantului pe care mandatarul le detine pt executia mandatului

sau

Contractul de comision

Este contractul prin care o parte numita comisionar se obliga pe baza imputernicirii celeilalte parti

numite comitent se incheie acte de comert in nume propriu sar pe seama comitentului in schimbul unui

comision.

- apare ca o varietate a mandatului comercial; conractul de comision este un mandat comercial fara

reprezentare

- deosebirea intre cele doua contracte o repr structura lor, in cazul contractului de mandat, mandatarul

are dreptul de reprezentare, el incheie actele juridice in numele si pe seama mandantului; in cazul

contractului de comision, comisionarul nu beneficiaza de dreptul de reprezentare si el incheie actele

juridice in nume propriu dar pe seama comitentului;

Conditii de validitate a contractului de comision

- se incheie prin acordul de vointa al partilor

- in cazul in care comisionarul nu vrea sa primeasca insarcinarea comitentului el este tinut saindeplineasca obligatiile prevazute de art 376 contractele comerciale

- actele juridice pe care comisionarul le incheie un tert trebuie sa fie fapt de comert

Efectele contractului in raporturile dintre comitent si comisionar

Obligatii pt comisionar

- este obligat sa execute mandatul de comitent in baza imputernicirii primite comisonarul este obligat

sa incheie actele juridice stabilite de comitent

- trebuie sa indeplineasca actele pe care le reclama realizans operatii comerciale cu care a fost

imputernicit de comitent

- in executarea mandatului comisionarul este obligat sa se conformeze intructiunilor comitentului

- sa dea socoteala asupra indeplinirii mandatului primit (comisionarul este tinut sa-l informeze pe

comitent asupra mersului operatiunilor de natura sa modifice imputernicirea primita

Obligatiile comitentului

- sa isi indeplineasca obligatiile cu buna credinta si diligenta unui profesionist

- sa plateasca comisionul cuvenit comisionarului, pt indeplinirea obligatiilor privind incheierea actelor

juridice care au facut obiectul insarcinarii primite comisionarul primeste o remuneratie

- plata remuneatiei din momentul in care comisionarul a incheiat actele juridice cu tertii

Efectele executarii contractului de comision fata de terti

- in baza imputernicirii primite, comisionarul incheie acte juridice in nume propriu

- in contractul incheiat intre comisionar si tert, comisionarul este partea contractanta si are calitatea de

debitor sau creditor fata de tert, comisionarul este direct obligat catre persoana cu care a contractat ca

sistem afacerea ar fi fost a sa proprie

- prin incheierea contractului intre comisionar-tert nu se stabilesc raportuei juridice intre comitent si

tert

- comisionarul este raspunzator fata de comitent pt incheierea actelor juridice cu tertul nu si pt

executarea lor


22/31

- 22 -

Contractul de garantie reala mobiliara

- in scopul sporirii eficientei garantiei executarii obligatiile civile si comerciale prin legea nr 99/1999 a

fost adoptata o noua reglementare privind garantiile

- bunurile care fac obiectul garantiei s-au diversificat iar prin consacrarea garantiei fara deposedare se

elimina consecintele antieconomice ale gajului traditional

- garantiile reale mobiliare reglementate de aceasta lege sunt destinate sa asigure indeplinirea unei

obligatii civile sau comerciale nascute.. unei persoane fizice sau juridice

- legea reglementeaza contractul de garantie reala mobiliara, adica un contract incheiat anume pt

garantarea executarii obligatiilor

Contractul de garantie reala mobiliara este contractul in temeiul caruia debitorul unei obligatii

constituite in favoarea creditorului o garantie reala asupra unor bunuri mobile sau drepturi in scopul

asigurarii executarii obligatiei asumate.

- prin contractul de garantie se naste un drept real ce confera creditoruluiun drept de preferinta si un

drept de urmarire

- daca debitorul a dispus de bunul sau dreptul afectat garantiei in cazul in care nu isi indeplinesteobligatia garantata, creditorul are posibilitatea sa isi exercite dreptul asupra bunului afectat garantiei

care se gaseste in posesia unui tert si produselor acestuia

Caraterele juridice ale contractului: este bilateral, cu titlu oneros, accesoriu si solemn

Constituirea garantiei reale mobiliare

- contractul se incheie intre debitor si creditor avand ca obiect bunurile prevazute de lege si

responsabilitatile formalitatile de publicitate

Debitorul (garantul) este persoana obligata sa aduca la indeplinire obligatia garantata printr-o garantir

reala mobiliara

Creditorul (persoana garantata) este persoana in favoarea careia s-a constituit garantia reala

- prin contractul de garantie mobiliara se poate garanta indeplinirea oricarei obligatii civile sau

comerciale nascute din orice contract incheiat intre persoanele fizice sau juridice

- contractul de garantie se incheie in forma autentica sau prin inscris sub semnatura privata si trebuie

semnat de catre debitor

- forma scrisa a contractului este impusa de lege pt a se putea realiza conditia publicitatii

- conditia publicitatii se considera indeplinita din momentul inscrierii avizului de garantie reala la

Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare

Efectele contractului de garantie reala mobiliara

- contractul de garantie reala mobiliara da nastere la drepturi si obligatii atat pt debitor cat si pt creditor

- pe durata contractului de garantie debitorul care detine bunul afectat garantiei are dreptul sa

administreze bunul si sa dispuna de el in orice moment

- in cursul duratei contractului de garantie debitorul care are posesia bunului afectat garantiei este

obligat sa intretina bunul si sa il foloseasca ca un bun proprietar

- contractul este in drept sa verifica bunul afecatat garantiei aflat in posesia debitorului fara sa afecteze

activitatea acestuia


23/31

- 23 -

- daca debitorul nu isi indeplineste obligatia garantata, creditorul are dreptul in temeiul garantiei sa

intre in posesie sau sa retina bunul afectat garantiei si dreptul de a-l vinde pt a obtine plata obligatiei

garantate

- cand obligatia a fost indeplinita creditorul a intrat in posesia bunului are obligatua sa il restituie

Executarea garantiei reale mobiliare:

- daca debitorul nu indeplineste obligatia garantata, creditorul are dreptul sa aleaga pt satisfacerea

creantei sale intre a initia precedura de executare reglementata de Codul de procedura civil sau de a

executa garantia reala

- in vederea satisfacerii creantei sale creditorului are dreptul sa ia in posesie bunul care constituie

obiectul garantiei sau produsele realizate din valorificarea acestuia, inscrisurile care constata dreptul de

proprietate al debitorului asupra bunului

- cand nu este posibila intrarea in posesia bunului creditorului trebuie sa apeleze la executarea jud odata

intrat in posesia bunului creditorului va proceda la vanzarea lui

- debitorul, creditorul sau proprietarul bunului poate face opozitie la vanzarea bunului in termen de 5

zile de la primirea notificarii = nerespectarea ei atrage dupa sine nulitatea vanzarii si raspund ptpagubele cauzate

- suma de bani obtinuta din vanzarea bunului va fi distribuita de creditor in ordinea stabilita de lege:

plata chelt privind conservarea, luarea in posesie si vanzarea bunului, plata dobanzilor si a creantei

garantate


24/31

- 24 -

Curs 9

Contractul de leasing

Este un contract comercial de data mai recenta, s-a impus dua al doilea razboi mondial. Denumirea

vine de la cuvantul englezesc to lease = a inchiria. Este de origine americana, iar la noi prin ordonanta

Guvernului 51/1997 s-a reglementat prima oara privind soc de leasing si operatiunile de leasing.

Operatiunile de leasing implica toate operatiunile necesare procurarii bunului si punere la dispozitia

cumparatorului. Este distinctie intre operatiunea de leasing si contractul de leasing.

Contractul de leasing este contractul prin care o parte denumita locator-finantator transmite dreptul

de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este sau pe care il va procura de la fz celeilalte parti

denumita locatar-utilizator in schimbu unui pret denumita rata de leasing. Iar la expirarea duratei

contractului locatorul-finantatorul, se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului-utilizatoruluide a cumpara bunul, de a prelungi controlul ori de a inceta raporturile contractuale.

Aceasta dubla denumire a partilor se explica prin faptul ca bunul care constituie obiectul

contractului poate sa existe in patrimoniul soc de leasing sau poate sa nu existe si sa fie nevoie sa il

procure de la fz.

Leasingul clasic cuprinde utilizatorul, finantatorul si furnizorul. In perioada moderna soc de

leasing au inceput sa-si procure bunurile respective si atunci cand solicitantul se adreseaza soc exista

doua variante:

a. exista bunul in soc, raportul se aseamana cu contractul de locatiune

b. la solicitarea bunului acesta nu exista in patrimoniu si atunci soc cumpara bunul si il pune la

dispozitia solicitantului in folosinta; denumirile sunt de finantator si utilizator.

Exista mai multe forme de leasing: leasing mobiliar si imobiliar.

1. Leasingul mobiliar are ca obiect bunurile mobile. Nu pot face obiectul leasingului mobiliar:

- inreg pe banda audio-video, piesele de teatru, brevetele, bunurile mobile necorporale si drepturile de

autor. Dreptul de utilizare a programelor pt cal pot face obiect.

Leasingul mobiliar are ca obiect cladirile de obicei. O alta distinctie facuta si de lege: leasing financiar

si operational. Exista si o forma de leasing care se cheama lease-back.

Incheierea contractului de leasing presupune o oferta din partea utilizatorului, solicitantului. La

oferta soc de leasing poate accepta imediat oferta daca are bunul in patrimoniul sau si daca nu trebuie

sa il cumpere. Odata ce s-a procurat bunul soc de leasing este obligata sa incheie contractul de leasingsi in temeiul acestui contract toate drepturile soc de leasing izvorate din contractul de vanzare-

cumparare incheiat cu furnizorul se transmit solicitantului cu exceptia dreptului de a dispune de bun.

Obligatiile locatorului-finantatorului:

* transmiterea utilizatorului posesia si folosinta bunului

- predarea-primirea bunului se face in mod diferit, daca bunul se afla in patrimoniul soc predarea-

primirea se face intre cei doi, daca nu are loc predarea intre fz si utilizator


25/31

- 25 -

- in caz de nerespectare a operatiunii de predare utilizatorul are dreptul sa dea in judecata direct fz

* obligatia de a garanta linistita folosinta a bunului

-locatorul raspunde pt tulburarile folosintei din partea tertilor

* obligatia de a asigura bunul care constituie obiectul contractului de leasing

* obligatia de a respecta dreptul de optiune al utilizatorului

- utilizatorul are dreptul sa opteze pt cumpararea bunului in schimbul platii tuturor ratelor si a valorii

reziduale

- prelungirea duratei contractului

- incetarea rap contractuale

In caz de nerespectare a acestor oblig la cererea utilizatorului instanta jud poata da o hotarare care sa

tina loc de vanzare-cumparare

Obligatiile utilizatorului

* obligatia de a efectua receptia si de a primi bunul

In cazul nerespectarii oblig de a primi bunul de catre utilizatorul soc de leasing poate cere rezilierea

contractului cu plata de despagubiri pt prejudiciul cauzat.* obligatia de a exploata bunul potrivit instructiunilor fz

* obligatia de a plati ratele de leasing

Potrivit legii in cazul in care nu se achita ratele de leasing doua luni consecutiv soc de leasing are

dreptul sa ceara rezilierea contractului cu urmatoarele consecinte:

- utilizatorul trebuie sa restituie bunul

- sa plateasca ratele scadente care nu au fost achitate

- sa plateasca despagubiri pt prejudiciul cauzat

* obligatia de a nu greva bunul cu sarcini

* obligatia de a apara soc de leasing impotriva uzurparilor

Contractul de franciza

Este un contract prin care o parte numitafrancizorse obliga sa transmita celeilalte parti denumita

beneficiardreptul de a exploata o marca si sau know-how privind un bun sau un serviciu in schimbul

unei redevente (pret). Contractul se incheie intre francizor si un alt comerciant. Ei isi desfasoara

activitatea in mod independent.

Obligatiile francizorului

- oblig de a transmite beneficiarului un produs sau un serviciu, francizorul este obligat sa asigure o

pregatire a personalului

- oblig de a asigura beneficiarului asistenta tehnica si comerciala

- oblig de a asigura publicitatea produsului sau serviciului

Obligatiile beneficiarului

- oblig de a exploata marca produsului sau serviciului in conditiile stabilite in contract

- oblig de a plati redeventa in schimbul folosirii marcii sau produsului respectiv

Francizorul cere si o taxa de intrare in retea care se plateste la incheierea contractului.

- oblig de a-l informa pe francizor asupra desf afacerii


26/31

- 26 -

- oblig beneficiarului de a nu divulga know-how-ul sau info in legatura cu produsul sau serviciul

respectiv. Dreptul la marca este protejat de lege. Are caracter personal, deoarece francizorul isi alege

beneficiarii. Legea lasa posib partilor sa stabileasca oblig care le revin.

Curs 10

Titlurile comerciale de valoare

1. Cambia este reglementata prin legea 58/1934, ea se folosea in raporturile de comert exterior.

Cambia este un inscris prin care o persoana numita tragatorsau emitentda ordin unei alte persoane

numita tras ca la scadenta sa plateasca o suma de bani unei a treia persoane care poarta denumirea de

beneficiar.

Inainte de emiterea cambiei intre persoanele care apar in calitate de tragator, tras si beneficiar

au existat anumite raporturi juridice sunt contracte obisnuite care dau nastere la anumite drepturi si

obligatii.

Persoana care are dreptul sa primeasca o suma in calitate de creditor poate sa emita o cambia

prin care sa dea ordin debitorului sau sa plateasca suma datorata in mainile unui creditor al celui care a

dat ordin. Cambia este inmanata creditorului.

Raporturile juridice preexistente nu fac decat sa explice sis a justifice emiterea cambiei. Dup

ace cambia a fost emisa ea circula si confera drepturile si obligatiile prevazute in legea cambiala fara

referire la raporturile fundamentale. In principiu rap fundamentale nu se sting, darn u mai sunt

operationale, numai intr-un singur caz particular, cand posesorul cambiei este refuzat la plata de catre

tras si atunci legea ii da posibilitatea posesorului cambiei sa foloseasca actiunea atasata raportului

fundamental. Conditiile de valabilitatea a cambiei:

a. forma scrisab. inscrisul sa cuprinda mentiunile obligatorii stabilite de lege

a. Legea nu cere o anume forma scrisa poate fi un inscris sub semnatura privata.

Forma cambiei in formularul tipizat cuprinde urmatoarele mentiuni obligatorii ale legii:

- trebuie sa existe denumirea de cambie

- ordinul neconditionat de plata al unei sume de bani determinata

- numele trasului

- indicarea scadentei

- indicarea locului unde trebuie facuta plata

- numele aceluia careia se face plata/ numele beneficiarului

- data si locul emiterii- semnatura tragatorului

In cazul in care lipseste o mentiune obligatorie inscrisul nu mai are valoare de cambie insa pt a salva

cambia legea admite/ ofera anumite remedii.

Giruleste un act juridica prin care beneficiarul cambiei numitgiranttransmite altei persoane numita

giratartoate drepturile izvorand din titlul respectiv. Printr-o declaratie care cuprinde ordinul adresat la

girant trasului sa plateasca suma de bani girantului. Operatiunea de gir mai este numita si andosare.


27/31

- 27 -

Efectele girului:

- efectul translativ = prin gir se transmit giratarului toate drepturile rezultate din cambie

- efectul de garantie = prin transmiterea cambiei prin gir girantul se obliga ca daca trasul refuza plata va

plati el

- efectul de legitimare = prin dobandirea cambiei giratarul se legitimeaza ca proprietar al inscrisului si

creditor al sumei de bani prevazuta in inscris

Acceptarea cambiei

- legea reglementeaza acceptarea cambie; in principiu prezentare cambiei la acceptare este facultativa si

nu obligatorie insa prezentarea cambiei la acceptare are avantajul ca prin ea se testeaza atitudinea

trasului privind plata sumei de bani prevazuta in cambie.

a. Daca accepta cambia se naste obligatia expresa a trasului de a plati suma de bani la scadenta

b. Refuza acceptarea cambiei presupune ca trasul nu vrea sa plateasca cambia la scadenta, in aceasta

situatie legea permite beneficiarului cambiei sa actioneze pe ceilalti semnatori ai cambiei care sunt

debitori de regres.

Exista un caz cand prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie: cand scadenta ete la un anumittermen de la vedere.

Manifestarea de vointa a trasului in sensul acceptarii se materializeaza prin punerea semnaturii in cseta

din mijloc a formularului.

Avalul cambieieste o garantie a executarii obligatiei cambiale. Avalul este un act juridic prin care o

persoana numita avalistse obliga sa garanteze obligatia asumata de unul dintre debitorii cambiali care

poarata denumirea de avalizat. Avalistul este garantatul, iar avalizatul este cel garantat. Prin punerea

semnaturii pe cambie avalistul devine debitor cambial.

Efectele avalului:

- avalistul are pozitia juridica a analizatului si are aceleasi obligatii ca si analizatul

- daca avalistul a platit beneficiarulu cambiei poate sa ceara avalizatului ceea ce a platit

Plata cambiei

La scadenta beneficiarul cambiei prezinta trasului sau avalistului daca trasul a achitat suma posesorului

cambiei se sting toate obligatiile debitorilor cambiali.

Consecintele neplatii cambiei

Sunt cazuri in care trasul refuza plata cambiei. Aici legea pune la dispozitie anumite dispozitii juridice

pt a pune la dispozitie mai multe mijloace juridice: actiunile directe impotriva trasului, actiunea de

regres si executarea silita in temeiul titulului care ar valoarea unui titlu executoriu.

Daca trasul refuza plata beneficiarul poate sa se indrepte cu o actiune impotriva oricarui debitor de

regres: tragator, girat, analist. Obligatia debitorilor de regres sunt solidare ceea ce inseamna ca

beneficiarul cambiei poate sa aleaga in mod liber pe oricare dintre debitorii de regres fara vreo ordine

anume.

Legea prevede in mod expres ca cambia are valoarea unui titlu executoriu, este ca si o hotarare jud.

Astfel beneficiarul nu se mai adreseaza unei judecatorii. Legea are o fomalitate investirea titlului cu

formula executorie


28/31

- 28 -

2. Biletul la ordin este reglementat de legea 58/1934. Biletul la ordin este un inscris prin care o

persoana numita emitent se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte persoane numita

beneficiar. Biletul la ordin se incheie in forma scrisa si trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute in

lege:

- denumirea de bilet la ordin

- promisiunea emitentului de a plati la scadenta suma de bani

- indicarea scadentei

- numele aceluia caruia i se face plata

- data si locul emiterii

- semnatura emitentului

Intrucat prin emiterea titlului legea nu mai prevede acceptarea ce la cambie. Cazuri speciale: scadenta

la un anumit termen de la vedere. Plata BO, avalul si consecintele sunt aplicabile de la cambie. Daca

emitentul obtine analizarea titlului de la o banca, plateste banca.

3. CEC-ul este folosit dupa legea 59/1934. Este un inscris prin care o persoana numita tragatorda

ordin unei banci la care un disponibil banesc numita tras sa plateasca la prezentarea titlului o suma debani altei persoane numita beneficiar. Trasul aici este numai o banca.

Pt emiterea titlului trebuie indeplinite anumite premize:

- existenta unui disponibil in contul tragatorului

- existenta unei conventii intre tragator si tras care permite tragatorului emiterea de cec-uri

- ordinul neconditionat de a plati o suma de bani

- numele celui care trebuie sa plateasca

- numele bancii cu sucursalele

- data si locul emiterii

- semnatura tragatorului

CEC-ul nu are o functie de creditare. Legea prevede termene scurte de prezentare a cec-ului: 8 zile

daca plata se face in aceeasi localitate cu loc in care a fost emis; 15 zile daca plata se face in alta loc

decat in cea care a fost emis.

Banca este un simplu platitor, nu este debitor. Daca banca refuza plata beneficiarul nu poate chema in

judecata banca pt k nu este debitor. Are actiune de regres impotriva tragatorului sau girantului.


29/31

- 29 -

Curs 11

Procedura insolventei

Procedura insolventei grupeaza normele care se refera la tratamentul juridic aplicat persoanelor

juridice/ comerciantilor aflati in dificultate. Legea 64/1945 privind procedura reorganizarii sociale a

fost inlocuita cu legea nr 85/2006 privind procedura insolventei. Scopul acestei reglementari este

acoperirea pasivului debitorului. Prin anumite masuri si operatiuni urmareste obtinerea de fonduri pt

plata datoriilor debitorului. Legea reglementeaza doua cai pt realizarea scopului: procedura generala si

simplificata.

Procedura generala implica doua modalitati: reorganizarea juridica si falimentul.

Procedura simplificatapresupune intrarea direct in faliment.

I. Conditiile cerute pt aplicarea procedurii insolventei:

Pt aplicarea procedurii sunt necesare 2 conditii:

a. debitorul sa faca parte din categoriile de persoane carora li se alica procedura si care sunt expres

prevazute de lege

b. debitorul sa se afle in stare de insolventa

a. Legea stabileste categoriile de persoane carora lise aplica procedura generala si celor carora li se

aplica procedura simplificata. Procedura generala se aplica: soc com, soc cooperative si organizatiile

cooperatiste, forme asociatiste in anumite domenii, grupurilor de interes economic, asociatilor sifundatiilor care realizeaza activitati economice.

Categoriile de persoane carora li se aplica procedura simplificata: com persoane fizice care desf activ in

mod independent sau in cadrul asociatiei familiale, unor soc com care se afla in anumite situatii

speciale care nu permit reorganizarea.

b. Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caract prin insuficienta fonurilor banesti

exigibile.

Elemente care rezulta din insolventa:

- insuficienta fondurilor banesti disponibile

- neplata la scadenta a datoriilor exigibile

Starea de insolventa se caracterizeaza prin lipsa de lichiditati. Datoriile pot fi comerciale, bugetare si

salariale. Legea stabileste un plafon minim de 10000 le sau in cazul dat salariale valoarea a 6 salarii

medii pe economie.

Dovedirea insolventei uneori este dificil de facut. De aceea legea prezuma ca debitorul este in

insolventa daca nu si-a achitat datoriile banesti in termen de 30 zile de la scadenta.

II. Organe care participa la procedura insolventei

- instantele jud: tribunalul si curtea de apel


30/31

- 30 -

Tribunalul exercita toate procedurile prevazute de legea 85/2006 printr-un judecator-sindic. Exista mai

multe tribunale, iar competenta apartine tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul debitorului.

Curtea de apel este competenta sa judece recursul impotriva hotararilor judecatorului-sindic.

-judecatorul-sindic este un jud al tribunalului specializat pe procedura aplicarii insolventei.

Organizeaza si conduce desfasurarea intregii proceduri a insolventei.

- administratorul judiciareste o persoana fizica/juridica care are calitatea de practician in insolventa.

Statutul practicianului in insolventa este reglementat prin legea 86/2006. Atributiile admin jud vizeaza

procedura reorganizarii judiciare.

- lichidatoruleste o persoana fizica/juridica care trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa

procedura falimentului

- adunarea creditorilor

- administratorul specialeste o persoana fizica/juridica desemnata de adunarea generala a asociatilor

unei soc com; repr si interesele asociatilor in cadrul procedurii

III. Continutul si desfasurarea procedurii insolventei

Cererile introdutive pt a se aplica procedura este nevoie de investirea tribunalului care se face princererea debitorului sau cererea creditorilor.

Cererea debitorului legea lasa posibilitatea de a se adresa instantei pt procedura insolventei. Cererea

trebuie sa fie insotita de anumite documente din care sa rezulte situatia financiara:

*Lista creditorilor dar si declaratia prin care sa-si exprime optiunea pt aplicarea procedurii generale sau

cea simplificata.

Cererea creditorilor cel mai adesea creditorii sunt cei care introduc cererea pt aplicarea procedurii.

Cererea trebuie sa precizeze creanta si temeiul creantei, eventualele garantii ale creantei, legea lasa

posibilitatea sa declare intentia pt a participa la reorganizare.

Pt a introduce cererea trebuiesc indeplinite anumite conditii:

- debitorul sa se afle in insolventa

- creanta sau creantele creditorului sa respecte val prog

Dupa introducerea cererii si investirii tribunalului judecatorul-sindic nominalizat va examina cererea.

Examinarea cererii presupune verificarea indeplinirea cerintelor legale diferentiat cererea debitorului

sau cererea creditorului.

Legea reglementeaza posibilitatea contestatiei dupa caz a creditorului fata de cererea debitorului sau

contestatia debitorului fata de cererea creditorului. Judecatorul-sindic este cel care examineaza cererile

si in functie de ceea ce constata da o hotarare de admitere sau de respingere a cererii.

Deschiderea producerii insolventei are anumite efecte juridice:

- ridicarea dreptului debitorului de a-si mai administra patrimoniul, administrarea se va realiza de

admin judiciar sau de lichidator

Se excepteaza cazul cand debitorul a optat pt procedura reorganizarii.

- suspendarea actiunilor judiciare individuale impotriva debitorului

- suspendarea curgerii dobanzilor a penalitatilor. Daca debitorul nu a executat la scadenta dat banesti

suporta sanctiunile.

- interdictia intrainarii actiunilor detinute de administrator la SA


31/31

- 31 -

Primele masuri luate de judecatorul-sindic sunt:

- notificarea deschiderii procedurii fata de cei interesati

- declararea creantelor de catre creditor; aceste delcaratii sunt verificate de admin judiciar si se

intocmeste un tabel preliminar al creantelor

- intocmirea de catre admin judiciar a rapoartelor prevazute de lege:

* trebuie sa precizeze daca debitorul va fi supus procedurii simplificate sau se va continua perioada de

observatie

* trebuie sa precizeze daca sunt conditii pt aplicarea procedurii reorganizarii sau in absenta acestora

propunerea de intrare in faliment

Procedura reorganizarii judiciare

Reorganizarea se face pe baza unui plan de reorganizare care cuprinde masuri economice, financiare,

de personal, de schimbare a conducatorilor menite sa redreseze activitatea pt a produce profit. Planul

poate fi propus de catre debitor, admin judiciar sau de comitetul creditorilor. Planul este supus

aprobarii creditorilor. Votarea planului se face pe categorii de creante. Planul este acceptat de

majoritatea in valore a creditorilor care detin creante impotriva debitorilor. Planul care a fost votat decatre creditori trebuie confirmat de jud sindic.

Programul de plata a creantelor

Procedura falimentului consta intr-un ansamblu de masuri privind prefacerea in bani din patrimoniul

debitorului si cu sumele de bani obtinute satisfacute creantele creditorului. Pt intrarea in faliment este

nevoie de hotararea jud sindic. Lichidatorul se numeste prin hotararea de intrare in faliment. Sumele

de bani se distribuie potrivit legii. Creantele creditorului cu garantii sunt satisfacute cu prioritate din val

bunului care constituie obiectul garantiei. Cei care nu beneficiaza de garantii sunt satisfacute potrivit

ordinii de prioritate stabilita de lege. Apoi sunt satisfacuti salariatii si statul. Bancile care au acordat in

perioada reorganizarii sunt pe locul 4.

Raspunderea membrilor organelor de conducere pt starea de insolventa a debitorului

Reglementarea actuala nu mai are caracter punitiv. Legea stabileste rasp membrilor org de conducere si

de supraveghere: admin soc com, directorii, membrii directoratului, cenzorii, auditorii financiari,

consiliul de supraveghere. Pot cere angajarea raspunderii admin judiciar, lichidatorul si comitetul

creditorilor. Judecatorul sindic poate sa ii oblige sa suporte o parte din pasivul debitorului. Legea

stabileste un termen de 3 ani care curge de la data in care cel indreptatit a luat la cunostinta. Persoanele

care raspund, raspund doar pt faptele prevazute de lege si numai daca sunt in legatura cauzala cu starea

de insolventa a debitorului. Daca faptele respective indeplinesc conditiile pt a fi infractiuni persoanele

in cauza sunt sanctionate si penal.

Cursuri Drept Comercial

Documents

Transcript of Cursuri Drept Comercial