Drept civil. unitatea i

�

UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN GALA�I

DEPARTAMENTUL DE ÎNV��MÂNT LA DISTAN�� SI FRECVENTA REDUSA

FACULTATEA DE DREPT

ANDY PU�C�

MIRELA COSTACHE

�

�Anul I, semestrul I

DREPT CIVIL. PARTEA GENERAL��

Drept civil. Partea general� 3

CUPRINS

1. Caracterizare general� a dreptului civil

No�iunea �i principiile dreptului civil 8

Normele juridice de drept civil 15

Obiectivele specifice unit��ii de înv��are

Rezumat 26

Teste de autoevaluare 27

R�spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare 27

Bibliografie minimal� 27

2. Raportul juridic civil

No�iunea �i caracterele raportului juridic civil 29

Elementele raportului juridic civil 30


Rezumat 48



Lucrarea de verificare 50

Bibliografie minimal�50


�

�

�

3. Actul juridic civil

No�iunea �i clasificarea actelor juridice civile 52

Condi�iile de validitate ale actului juridic civil 59

Modalit��ile actului juridic civil 75

Nulitatea actului juridic 81


Rezumat 88




4. Prescrip�ia extinctiv�

No�iunea �i efectul prescrip�iei extinctive 91

Domeniul prescrip�iei extinctive 95

Termenele de prescrip�ie extinctiv� 100

Începutul cursului prescrip�iei extinctive 102

Suspendarea prescrip�iei extinctive 105

Întreruperea prescrip�ie extinctive 108

Repunerea în termenul de prescrip�ie extinctiv� 109

Împlinirea (calculul) prescrip�iei extinctive 111


Rezumat 112



Lucrarea de verificare 113


Bibliografie (de elaborare a cursului)


INTRODUCERE Modulul intitulat Drept civil. Partea general� se studiaz� în anul I, sem. I �i vizeaz� dobândirea de competen�e în domeniul dreptului civil.

Competen�ele pe care le vei dobândi sunt urm�toarele:

• definirea �i identificarea normelor �i izvoarelor de drept civil; • descrierea elementelor raportului juridic civil; • identificarea importan�ei juridice a clasific�rii actelor juridice

civile; • descrierea specificului fiec�rei condi�ii de validitate a actului

juridic civil �i a modului de rela�ionare a acestora, dar �i a sanc�iunii juridice care intervine în caz de nerespectare;

• identificarea elementelor definitorii ale prescrip�iei extinctive, prin raportare la domeniul de aplicare, termen, suspendare, repunere în termen �i împlinirea prescrip�iei.

Con�inutul este structurat în urm�toarele unit��i de înv��are:

- Caracterizarea general� a dreptului civil;

- Raportul juridic civil;

- Actul juridic civil;

- Prescrip�ia extinctiv�.

In prima unitate de înv��are, intitulat� Caracterizarea general� a dreptului

civil, vei reg�si opera�ionalizarea urm�toarelor obiective specifice: - s� expui principiile dreptului civil român; - s� identifici categoriile de norme juridice, clasificându-le dup� criteriile studiate;

- s� descrii specificul modalit��ilor de interpretare a dreptului civil; - s� argumentezi modalit��ile de aplicare a legii civile,

dup� ce vei studia con�inutul cursului �i vei parcurge bibliografia recomandat�. Pentru aprofundare �i autoevaluare î�i propun exerci�ii �i teste adecvate.

Dup� ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în a doua unitate de înv��are, Raportul

juridic civil, vei achizi�iona, odat� cu cuno�tin�ele oferite, noi competen�e, care î�i vor permite s� opera�ionalizezi urm�toarele obiective:

- s� eviden�iezi caracterele raportului juridic civil; - s� identifici �i s� rela�ionezi elementele constitutive ale raportului

juridic civil; - s� corelezi argumentat no�iunile de drept subiectiv civil �i obliga�ie

civil�; - s� descrii specificul fiec�rei categorii de bunuri,

�i care î�i vor permite s� rezolvi testele propuse �i lucrarea de verificare corespunz�toare primelor dou� unit��i de înv��are. Ca sa î�i evaluez gradul de însu�ire a cuno�tin�elor, vei rezolva o lucrare de evaluare pe care dup�

Drept civil. Partea general�

corectare o vei primi cu observapentru capitolele urm

Dup� ce ai parcurs informajuridic civil, vei reg

• s� identifici la criteriile prezentate;

• s� explici con

• s� compari modal

• s� delimitezi nulitatea de alte sanc

Dup� ce ai parcurs informaPrescrip�ia extinctiv

specifice:

• s� identifici aspectele conceptuale ale prescrip

• s� descrii specificul suspendprescrip�ie extinctiv

• s� precizezi modalitatea de precum �i momentul împlinirii acestui termen.

Pentru o înv��are eficient

• Cite�ti modulul cu maxim• Eviden�iezi informa

adnotezi în spa• R�spunzi la întreb• Mimezi evaluarea final

apelezi la suportul scris;• Compari rezultatul cu suport

anumite secven• În caz de rezultat îndoielnic, reia întreg demersul

Pe m�sur� ce vei parcurge modulul îverificare pe care le vei regr�spunde în scris la aceste cerinurm�toarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagigradul în care ai reuacurate�ea rezolv�rii, de modul de prezentare Pentru neclarit��i �

N.B. Informa�ia de specialitate oferitconsecin��, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandasarcinilor de lucru, a testelor putea fi evaluat cu o not

�

corectare o vei primi cu observa�iile adecvate �i cu strategia corect�urm�toare.

ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în a treia unitate de învreg�si opera�ionalizarea urm�toarelor obiective specifice

identifici �i s� exemplifici categoriile de acte juridice, raportânla criteriile prezentate;

explici con�inutul fiec�rei condi�ii de validitate a actului juridic civil

compari modalit��ile juridice ale actului juridic;

delimitezi nulitatea de alte sanc�iuni de drept.

ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în a patra unitate de înv��ia extinctiv�, vei reg�si opera�ionalizarea urm�toarelor obiective

identifici aspectele conceptuale ale prescrip�iei extinctive;

descrii specificul suspend�rii, întreruperii �i repunerii în termenul de �ie extinctiv�;

precizezi modalitatea de calcul al începutului cursului prescrip�i momentul împlinirii acestui termen.

��are eficient� ai nevoie de urm�torii pa�i obligatorii:

ti modulul cu maxim� aten�ie;iezi informa�iile esen�iale cu culoare, le notezi pe h

adnotezi în spa�iul alb, rezervat special în stânga paginii;spunzi la întreb�ri �i rezolvi exerci�iile propuse;

Mimezi evaluarea final�, autopropunându-�i o tem� �i rezolvândapelezi la suportul scris;Compari rezultatul cu suportul de curs �i explic�-�i de ce ai eliminat anumite secven�e;În caz de rezultat îndoielnic, reia întreg demersul de înv��are.

ce vei parcurge modulul î�i vor fi administrate douverificare pe care le vei reg�si la sfâr�itul unit��ilor de înv��are 2

spunde în scris la aceste cerin�e, folosindu-te de suportul de curs toarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei fi evaluat dup

gradul în care ai reu�it s� opera�ionalizezi competen�ele. Se va ea rezolv�rii, de modul de prezentare �i de promptitudinea r

��i �i informa�ii suplimentare vei apela la tutorele indicat

ia de specialitate oferit� de curs este minimal�. Se impune în , parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea

sarcinilor de lucru, a testelor �i lucr�rilor de verificare. Doar în acest fel vei putea fi evaluat cu o not� corespunz�toare efortului de înv��are.

6

i cu strategia corect� de înv��are

, în a treia unitate de înv��are, Actul

toarelor obiective specifice:

exemplifici categoriile de acte juridice, raportându-te

ii de validitate a actului juridic civil

, în a patra unitate de înv��are, intitulat�toarelor obiective

iei extinctive;

i repunerii în termenul de

calcul al începutului cursului prescrip�iei,

cu culoare, le notezi pe hârtie sau le

i rezolvând-o f�r� s�

i de ce ai eliminat

��are.

i vor fi administrate dou� lucr�ri de ��are 2 �i 4. Vei

te de suportul de curs �i de ni). Vei fi evaluat dup�ele. Se va �ine cont de

i de promptitudinea r�spunsului. ii suplimentare vei apela la tutorele indicat.

�. Se impune în , parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea

rilor de verificare. Doar în acest fel vei

�


1. CARACTERIZARE GENERAL� A DREPTULUI CIVIL

�

Obiective specifice:

La sfâr�itul capitolului, vei avea capacitatea:

• s� expui principiile dreptului civil român;

• s� identifici categoriile de norme juridice, clasificându-le dup�criteriile studiate;

• s� descrii specificul modalit��ilor de interpretare a dreptului civil;

• s� argumentezi modalit��ile de aplicare a legii civile.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 5 ore

1.1. No�iunea �i principiile dreptului civil 8

1.2. Normele juridice de drept civil 15


Rezumat 26




�

Andy Pu�c� Caracterizarea general� a dreptului civil


1.1. No�iunea �i principiile dreptului civil

1.1.1. Drept �i moral�. Subdiviziunile dreptului

Oamenii sunt condamna�i s� tr�iasc� împreun�. Coexisten�a lor na�te aspira�ii care se ciocnesc, pasiuni care se contrariaz�, libert��i care se învr�jbesc, conflicte care apar. Ceea ce divide mai mult pe oameni nu este atât diversitatea ideilor, cât similitudinea nevoilor lor. Cum poate fi controlat� distribu�ia bunurilor? De cine �i dup� ce criterii pot fi apreciate limitele libert��ilor �i sanc�iunilor? Iat� întreaga problematic� a dreptului.

Cuvântul „drept” cunoa�te trei accep�iuni:

1. Într-un prim sens, cuvântul drept înseamn� totalitatea regulilor, a preceptelor �i legilor care guverneaz� activitatea omului în societate �i care se pot impune la un moment dat prin for�a public�. Este ceea ce numim „drept obiectiv”, adic� tot ceea ce se poate impune prin for�a publicului: fie legea propriu-zis�, fie obiceiurile cu valoare de lege, fie preceptele care se impun f�r� nici un text de lege, chiar legiuitorului.

2. În cel de-al doilea sens, cuvântul drept desemneaz� facultatea unui individ de a avea, a face sau nu face ceva, de care el se prevaleaz� fa�� de al�ii în societate în exerci�iul activit��ii sale. Acesta este a�a-numitul „drept subiectiv”: drept de proprietate, drept de servitute etc.

Între dreptul subiectiv �i dreptul obiectiv trebuie s� existe o concordan��permanent�. Nu poate exista o porunc� f�r� a exista o for�� care s� o execute. Îns��i t�ria dreptului subiectiv este sus�inut� de existen�a dreptului obiectiv care, prin for�a public� pe care o are la îndemân�, s� permit� realizarea con�inutului dreptului subiectiv.

3. În cel de-al treilea sens, cuvântul drept este în�eles ca �tiin�� a dreptului, adic� �tiin�a care studiaz� dreptul obiectiv �i drepturile subiective care deriv�din el. În acest sens se spune: facultate de drept, profesor de drept, student în drept sau drept civil, drept penal, în sensul de �tiin�a dreptului civil sau a dreptului penal (Hamangiu, Rosetti–B�l�nescu, & B�icoianu, 1996, p. 3).

Caracteristica principal� a dreptului obiectiv este aceea c� poate fi impus prin for�a public�. Este ceea ce diferen�iaz� de fapt dreptul obiectiv de moral�. Dreptul �i morala sunt înrudite, pentru c� ambele se ocup� de raporturile dintre oameni �i ambele caut� s� echilibreze aceste raporturi, adaptând interesele individuale interesului social, de grup. Pentru a realiza acest deziderat, nu numai dreptul, dar mai ales morala, impune obliga�ii.

Ce deosebe�te cele dou� feluri de obliga�ii?

În primul rând felul diferit de constrângere. Exist� obliga�ie, dar for�a public�nu o consfin�e�te în cazul moralei. În al doilea rând, sfera de reglementare. Sfera dreptului este cu mult mai restrâns� decât sfera moralei, pentru c� a�a cum spune formula lui Bertham: „dreptul �i morala au acela�i centru, dar nu

au aceea�i circumferin��”. Morala impune obliga�ii nu numai fa�� de semeni, dar �i fa�� de tine însu�i, în timp ce dreptul impune individului obliga�ii doar

Andy Pu�c�


fa�� de semenii lui.perfectibilitate, în timp ce dreptul se gândeîntotdeauna asentimentul moralei, pentru cîn convie�uire �i nu perfec

Care sunt diviziunile dreptului obiectiv?

Dreptul obiectiv se împarte în

Ce este dreptul pozitiv?

Dreptul pozitiv este dreptul în vigoare la un anumit moment dat întstat. El se cunoa�te toat� lumea este de acord. Include regulile juridice cerc�rora exist� îndoial

Dreptul natural existneclar� care a stârnit divergendreptul natural sub forma unui drept ideal, universdreptul natural a fispre deosebire de dreptul pozitiv, variazar fi de a se apropia de dreptul natural.

Ideea de drept suprapus legilor umane, de esentrecut, dreptul natural era conceput ca un drept ctimpul omul e chemat srespins�, fiind fie consideratrealist�. Dreptul este esensociale. Nu exist� drept preconceput. A defini dreptul natural ca un înseamn� a-i nega existen

Cum se clasific� dreptul pozitiv?

Dreptul pozitiv se împarte în drept interna

Dreptul interna�ional

unor state diferite. La rândul sinterna�ional public

rela�ii diplomatice etc.) sau de raporturile politice diinterna�ional privat

privat) dintre cet��enii apar

��1 N. Titulescu considera c�, pe lâng� drept exemplifica cele spuse, d�dea urm�torul exemplu studenvoi�i s� merge�i la dânsul ca s�-l pl�ti�i. Pentru aceasta, vp�l�rie, o hain�, lua�i un baston �i pleca�fine ajunge�i la croitor �i v� achita�i datoria. Ce vs� da-�i ajutor s�racului? Ce v-a obligat sconstrângerea aceleia�i sanc�iuni. A�a vdesconsiderarea semenilor dumneavoastrcroitorul pentru c� acesta v� putea for�a judecsunt sanc�ionate prin considera�ia publicobliga�iile civile, ca de pild� aceea care vPrima �i a doua obliga�ie pute�i s� nu o îndeplinidac� ie�i�i f�r� veston pe strad� sau daccurând nu v� pl�ti�i furnizorul decât s� ie

Caracterizarea general� a dreptului civil

de semenii lui.1 În al treilea rând, morala prive�te omul sub un unghi de perfectibilitate, în timp ce dreptul se gânde�te la regulile comune, care nu au

na asentimentul moralei, pentru c� dreptul trebuie s� realizeze ordinea �i nu perfec�iunea în via��.

Care sunt diviziunile dreptului obiectiv?

Dreptul obiectiv se împarte în drept pozitiv �i drept natural.

Ce este dreptul pozitiv?

este dreptul în vigoare la un anumit moment dat întstat. El se cunoa�te �i se studiaz�. Este o no�iune simpl� �i clar� asupra c

lumea este de acord. Include regulile juridice certe, dar � îndoial�.

exist� al�turi de dreptul pozitiv �i este o no� care a stârnit divergen�e între autori pentru definirea ei. Unii concep

dreptul natural sub forma unui drept ideal, universal, imuabil. Aldreptul natural a fi un drept anterior �i superior oric�rei reguli pozitive spre deosebire de dreptul pozitiv, variaz� încontinuu. Scopul dreptului pozitiv ar fi de a se apropia de dreptul natural.

Ideea de drept suprapus legilor umane, de esen�� divin�, este foarte trecut, dreptul natural era conceput ca un drept c�tre care tindem, pe care cu timpul omul e chemat s�-l descopere �i s�-l realizeze. Aceast� idee este ast

, fiind fie considerat� gre�it�, fie transformat� într-o noDreptul este esen�ialmente produsul ra�iunii, este produsul vie

sociale. Nu exist� drept preconceput. A defini dreptul natural ca un i nega existen�a.

dreptul pozitiv?

Dreptul pozitiv se împarte în drept interna�ional �i drept na�ional.

�ional se ocup� de raporturile dintre state sau dintre cetunor state diferite. La rândul s�u, dreptul interna�ional se divide în

ional public, care se ocup� numai de raporturile dintre state (traii diplomatice etc.) sau de raporturile politice dintre particulari

ional privat, care cârmuie�te raporturile f�r� caracter politic (de interes privat) dintre cet��enii apar�inând unor state deosebite.

, pe lâng� drept �i moral�, chiar �i uzan�ele moderne impun obliga�torul exemplu studen�ilor s�i: „Croitorul v� aduce la domiciliu un costum � �i. Pentru aceasta, v� îmbr�ca�i dup� o anumit� norm�: pune�

i pleca�i. Pe drum v� întâlni�i cu un cer�etor, care v� cere un ajutor, îl da�i datoria. Ce v-a f�cut s� v� îmbr�ca�i dup� o anumit� norm�

a obligat s� pl�ti�i factura croitorului? Iat� trei obliga�ii executate, dar nu toate sub �a v-a�i îmbr�cat dup� o norm� cuvenit�, pentru c� v

desconsiderarea semenilor dumneavoastr� (…) A�i dat ajutor s�racului pentru c� a�a v� dicta con� putea for�a judec�tore�te la plat�. Va s� zic� obliga�iile impuse de uzan

ia public�. Obliga�iile morale sunt sanc�ionate prin satisfac�ia con aceea care v� impune s� v� pl�ti�i furnizorul, sunt sanc�ionate prin for

nu o îndeplini�i, f�r� team� de constrângere. Cine v� va trage la r sau dac� refuza�i obolul dumneavoastr� unui s�rac? Sunt convins îns

� ie�i�i din cas� f�r� veston.”

� a dreptului civil

9

te omul sub un unghi de te la regulile comune, care nu au

� realizeze ordinea

este dreptul în vigoare la un anumit moment dat într-un anume i clar� asupra c�reia

te, dar �i cele asupra

i este o no�iune vag� �i e între autori pentru definirea ei. Unii concep

Al�ii consider�rei reguli pozitive �i care,

încontinuu. Scopul dreptului pozitiv

, este foarte veche. În tre care tindem, pe care cu

� idee este ast�zi o no�iune mai

iunii, este produsul vie�ii drept preconceput. A defini dreptul natural ca un drept ideal

de raporturile dintre state sau dintre cet��enii ional se divide în drept

numai de raporturile dintre state (tratate, ntre particulari �i drept

caracter politic (de interes

ele moderne impun obliga�ii. Pentru a aduce la domiciliu un costum �i

: pune�i în orice caz o cere un ajutor, îl da�i �i în

norm�? Ce v-a obligat ii executate, dar nu toate sub , pentru c� v� temea�i de

cta con�tiin�a. A�i pl�tit iile impuse de uzan�ele moderne

�ia con�tiin�ei, iarionate prin for�a public�.

va trage la r�spundere rac? Sunt convins îns� c� mai

Andy Pu�c�


Dreptul na�ional (intern) se ocupacela�i stat. El se poate subdivide în drept public

Dreptul public d�particulare. Dreptul public este cel care studputerilor publice, raporturile dintre stat doar de raporturile dintre particulari.imperative, se impun fdreptului privat sunt supletive conven�ie a p�r�ilor. De exemplu, chiar dacobliga�ia de a efectua reparatrebuie s� le fac� proprietarul, asta nu înseamnchiria�ul nu e poate obliga scele m�runte. Toate aceste teorii sunt perfect adevNiciuna îns� nu exprimreziste este, se pare, acela al metodei de reglemenp�r�ilor în raportul juridic abstract. Dreptul public esubordonare, în plan vertical, îto�i ceilal�i, care sunt obligaexemplu în acest sens îl constituie Dreptul financidreptul de a percepe impozitele, dreptul privat îns�pozi�ii egale, chiar dac

Dreptul public se subdivide în drept constitupenal, drept financiar, drept administrativ etc. drept civil, drept procesual civil, drept comercial

În studiul „Drept în felul urm�tor: „când este un sentiment, o pur

afl�m în domeniul moralei; dimpotriv

manifestat� printr

în domeniul dreptului

Pornind de la aceastfiecare opinia ta cu privire la interferen

�

�


(intern) se ocup� de raporturile persoanelor care fac parte din i stat. El se poate subdivide în drept public �i drept privat.

Dreptul public d� expresie intereselor generale, pe când cel privat,particulare. Dreptul public este cel care studiaz� constituirea statului puterilor publice, raporturile dintre stat �i particulari, iar dreptul privat se ocupdoar de raporturile dintre particulari. Dispozi�iile dreptului public sunt imperative, se impun f�r� discu�ie, în timp ce o mare parte didreptului privat sunt supletive �i interpretative, putând fi înl�turate prin simpla

� �ilor. De exemplu, chiar dac� chiria�ului îi revine, potrivit legii, ia de a efectua repara�iile locative (m�runte), iar repara

le fac� proprietarul, asta nu înseamn� c� prin convenul nu e poate obliga s� efectueze repara�iile majore iar proprietarul pe

Toate aceste teorii sunt perfect adev�rate �i verificate în timp. nu exprim� adev�rata distinc�ie. Singurul criteriu care pare s

reziste este, se pare, acela al metodei de reglementare, reflectate de poziilor în raportul juridic abstract. Dreptul public este bazat pe un raport de

subordonare, în plan vertical, între stat, ca reprezentant al interesului general, i, care sunt obliga�i s� se supun� regulilor stabilite de c�tre acesta. Un

exemplu în acest sens îl constituie Dreptul financiar, în care statului îi revine dreptul de a percepe impozitele, iar cet��eanului obliga�ia de a le pldreptul privat îns�, raportul se constituie pe orizontal�, cele dou�

ii egale, chiar dac� una dintre ele ar fi statul.

se subdivide în drept constitu�ional, drept penal, drept propenal, drept financiar, drept administrativ etc. Dreptul privat se împarte în drept civil, drept procesual civil, drept comercial, dreptul muncii etc.

Sarcina de lucru 1În studiul „Drept �i moral�”, Mircea Djuvara define�te cele dou

�tor: „Când activitatea, obiect al judec��ii, este pur interioar

când este un sentiment, o pur� inten�ie, o tendin�� non-exteriorizat

m în domeniul moralei; dimpotriv�, orice ac�iune exteriorizat

printr-un gest material al agentului în raport cu celalalt intr

în domeniul dreptului”.

Pornind de la aceast� afirma�ie, prezint� în 5 enun�uri de câte 3fiecare opinia ta cu privire la interferen�a dintre moral� �i drept.

�

�


10

de raporturile persoanelor care fac parte din

expresie intereselor generale, pe când cel privat, celor constituirea statului �i a

i particulari, iar dreptul privat se ocup�iile dreptului public sunt

ie, în timp ce o mare parte din dispozi�iile turate prin simpla

ului îi revine, potrivit legii, runte), iar repara�iile majore

prin conven�ia p�r�ilor, iile majore iar proprietarul pe

i verificate în timp. ie. Singurul criteriu care pare s�

tare, reflectate de pozi�ia ste bazat pe un raport de

ntre stat, ca reprezentant al interesului general, �i regulilor stabilite de c�tre acesta. Un

ar, în care statului îi revine ia de a le pl�ti. În

, cele dou� p�r�i având

ional, drept penal, drept procesual se împarte în

, dreptul muncii etc.

te cele dou� domenii ii, este pur interioar�,

exteriorizat�, ne

iune exteriorizat� �i

al agentului în raport cu celalalt intr�

uri de câte 3-5 rânduri i drept.



1.1.2. No�iunea de drept civil

Dreptul civil reprezint� principala ramur� a dreptului privat. Este un ansamblu de reguli de drept, de hot�râri ale instan�elor judec�tore�ti, de comentarii ale Codului civil �i altor legi civile. Dreptul civil confer� fiec�rei societ��i o ordine intern�, o organizare de ansamblu. Este o „Constitu�ie civil�” care face ca via�a cotidian� s� fie dublat� de o via�� juridic�.(Zl�tescu, 2000, p. 16).

Dreptul civil este „expresia unei civiliza�ii”. Este expresia spiritualit��ii unui popor, istoriei �i tradi�iei lui. El guverneaz� majoritatea raporturilor private: proprietatea, obliga�iile, mo�tenirile etc. Când cump�r�m haine, alimente, c�r�i, încheiem acte de vânzare-cump�rare; când c�l�torim cu trenul, vaporul, autobuzul, taxiul, încheiem contracte de transport; na�terea, c�s�toria, decesul produc consecin�e juridice civile.

Dreptul civil este cea mai complet� reglementare a rela�iilor juridice de drept privat. El reprezint� „dreptul comun” în materie, în sensul c� este aplicabil tuturor raporturilor de drept privat, în afar� de acele raporturi care sunt guvernate de dispozi�iile speciale (de exemplu dispozi�ii de drept comercial, de dreptul muncii etc.). În m�sura în care, pentru anumite raporturi de drept privat nu exist� dispozi�ii speciale, se aplic� dreptul civil, ca drept comun în materie. Astfel, în situa�iile în care o ramur� de drept nu con�ine norme proprii pentru a rezolva un caz concret, se apeleaz� la dreptul civil care „împrumut�” principiile ori normele sale, pentru solu�ionarea situa�iei de fapt respective. Acesta este rolul principal al dreptului civil român. De asemenea, dreptul civil mai contribuie la ocrotirea valorilor omului, la formarea unei con�tiin�e juridice corecte, la înt�rirea moralei precum �i la aplicarea corect�, dar �i continua perfec�ionare a legii.

Literatura de specialitate a oferit mai multe defini�ii ale dreptului civil, ca ramur� a sistemului dreptului românesc.

O vom re�ine pe aceea conform c�reia dreptul civil este ansamblul normelor

juridice care reglementeaz� raporturile patrimoniale �i nepatrimoniale

stabilite între persoane fizice �i persoane juridice aflate pe pozi�ii de egalitate

juridic�. (Boroi, 2008, p. 3)

Ce este o norm� juridic�? Ce reprezint� un raport patrimonial ori nepatrimonial? Cine sunt persoanele fizice ori juridice? Iat� câteva întreb�ri care î�i vor g�si r�spunsul în cele ce urmeaz�. Analizând fiecare din aceste r�spunsuri vom afla, pe rând care este con�inutul, obiectul, respectiv care sunt subiectele dreptului civil �i care este pozi�ia subiectelor de drept în rela�iile dintre ele.

Normele de drept civil sunt reguli care alc�tuiesc con�inutul dreptului civil. Totalitatea normelor de drept civil sunt grupate pe categorii care alc�tuiesc institu�iile dreptului civil. În ordinea studiului lor (în facultate), institu�iile dreptului civil sunt urm�toarele:

- raportul juridic civil; - actul juridic civil; - prescrip�ia extinctiv�; - subiectele dreptului civil (persoanele fizice �i juridice);

�

�

Andy Pu�c�


- drepturile reale;- teoria general- contractele civile speciale;- succesiunile.

Raporturile juridice patrimoniale civil.

Oamenii î�i pun în valoare drepturile subiective prin relaparticip�. Acestea capdrepturi �i obliga�ii, adicrela�ie social� reglementat

Este patrimonial acel raport juridic valoare economic�este o rela�ie socialaprecierea moral� de care se bucur

Cel de-al treilea element al definipersoanele fizice �privit individual, desemnat prin sintagma „persoanoameni, care, prin întrunirea unor condidrept, desemnat prin sintagma „persoan

În ceea ce prive�te poziele exist� o egalitate juridicceleilalte. Aceast� egalitate juridictuturor ramurilor de drept privat.

Selecteaz� �i transcrie trei definiindicat� la finalul unitconceptuale care au stat la baza

1.1.3. Principiile dreptului civil

Orice sistem de drept este guvernat de principii fude baz�, idei c�l�uzitoare, comune tuturor de drept cuprinde propriile reguli de bazlegisla�ie din domeniu, sau doar pentru unele instituramur� de drept.

Vorbim deci despre trei categorii de principii:

- principii fundamentale ale dreptului român;- principii fundamentale ale dreptului civil;- principii specifice unor institu


rile reale;teoria general� a obliga�iilor;contractele civile speciale;succesiunile.

Raporturile juridice patrimoniale �i nepatrimoniale alc�tuiesc obiectul

i pun în valoare drepturile subiective prin rela�iile sociale la care. Acestea cap�t� înf��i�area unor raporturi juridice, fiindc�i obliga�ii, adic� produc efecte juridice. Deci, raportul juridic est

reglementat� de o norm� juridic�.

Este patrimonial acel raport juridic al c�rui con�inut poate fi evaluat în bani, are valoare economic�. Raportul juridic nepatrimonial nu are valoare eco

ie social� în care î�i g�se�te expresia individualitatea persoanei, aprecierea moral� de care se bucur� ea în cadrul societ��ii.

al treilea element al defini�iei prive�te subiectele dreptului civil, adicpersoanele fizice �i juridice. Pentru dreptul civil, subiect este nu nprivit individual, desemnat prin sintagma „persoan� fizic�”, ci �i colectivul de oameni, care, prin întrunirea unor condi�ii legale, devine subiect coledrept, desemnat prin sintagma „persoan� juridic�”. (Beleiu, 2003, p. 15)

�te pozi�ia juridic� a subiectelor raporturilor de drept civil, între o egalitate juridic�, în sensul c� nici una din ele nu se subordoneaz

lte. Aceast� egalitate juridic� nu este specific� numai dreptului civil, ci tuturor ramurilor de drept privat.

Sarcina de lucru 2

�i transcrie trei defini�ii ale dreptului civil din bibliografia la finalul unit��ii �i realizeaz� o compara�ie a aspectelor

conceptuale care au stat la baza articul�rii defini�iilor.

Principiile dreptului civil

Orice sistem de drept este guvernat de principii fundamentale, adic�l�uzitoare, comune tuturor ramurilor de drept. Fiecare ramur

de drept cuprinde propriile reguli de baz�, care se aplic� pentru întreaga ie din domeniu, sau doar pentru unele institu�ii juridice din respectiva

Vorbim deci despre trei categorii de principii:

principii fundamentale ale dreptului român;principii fundamentale ale dreptului civil;principii specifice unor institu�ii de drept civil.


12

obiectul dreptului

iile sociale la carearea unor raporturi juridice, fiindc� se refer� la

produc efecte juridice. Deci, raportul juridic este o

inut poate fi evaluat în bani, are . Raportul juridic nepatrimonial nu are valoare economic�,

te expresia individualitatea persoanei,

dreptului civil, adic�i juridice. Pentru dreptul civil, subiect este nu numai omul

”, ci �i colectivul de ii legale, devine subiect colectiv de

(Beleiu, 2003, p. 15)

a subiectelor raporturilor de drept civil, între nici una din ele nu se subordoneaz�

numai dreptului civil, ci

ii ale dreptului civil din bibliografia ie a aspectelor

ndamentale, adic� de reguli ramurilor de drept. Fiecare ramur�

� pentru întreaga ii juridice din respectiva

Andy Pu�c�


A) Principiile fundamentale ale dreptului român

reg�sesc în întreaga legislaalte legi importante.

Aceste principii sunt studiate pe larg de „Teoria gMajoritatea autorilor considerprincipiul egalit��puterilor în stat.

Comenteaz� în 10„Nimeni nu e mai presus de lege”.

B) Principiile fundamentale ale dreptului civil

se aplic� legisla�iei civile. Sunt considerate a fi principii specificivil:

- principiul propriet- principiul egalit- principiul îmbi- principiul ocrotirii

Principiul propriet��

�i de alte legi speciale.

„Dreptul de proprietate, precum

limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

Acela�i articol stabile

„Proprietatea privat� este garantat

Cet��enii str�ini �i apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate priv

numai în condi�iile rezultate din aderarea României la Uniunea Eur

interna�ionale la care România este parte; pe baz

prin lege organic�, precum �i prin mo

Codul civil define�

„Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se buc

exclusiv �i absolut, îns� în limitele determinate de lege

Articolul 481 precizeaz

��Modificat� �i completat� prin Legea de revizuire a Constitu

758/2003, republicat� de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Cdându-se textelor o alt� numerotare.


Principiile fundamentale ale dreptului român sunt idei de bazsesc în întreaga legisla�ie a României, fiind consacrate de Constitu

alte legi importante.

Aceste principii sunt studiate pe larg de „Teoria general� a dreptului”. Majoritatea autorilor consider� c� aceste principii ar fi: principiul democraprincipiul egalit��ii în fa�a legii, principiul legalit��ii, principiul separa

Sarcina de lucru 3 � în 10-15 rânduri urm�torul principiu de drept:

„Nimeni nu e mai presus de lege”.

B) Principiile fundamentale ale dreptului civil sunt acele idei c�l� legisla�iei civile. Sunt considerate a fi principii specifi

principiul propriet��ii;principiul egalit��ii în fa�a legii civile;principiul îmbin�rii intereselor generale cu cele particulare;principiul ocrotirii �i garant�rii drepturilor subiective civile.

Principiul propriet��ii este consacrat de Constitu�ia României1, Codul civil, dar i de alte legi speciale. Astfel, art. 44 din Constitu�ie dispune c�:

Dreptul de proprietate, precum �i crean�ele asupra statului , sunt garantate. Con

limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.”

ticol stabile�te în alin. 2 c�:

ste garantat� �i ocrotit� în mod egal de lege, indiferent de titular.

i apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privat� asupra terenurilor

iile rezultate din aderarea României la Uniunea European� �i din alte tratate

ionale la care România este parte; pe baz� de reciprocitate, în condi�iile prev

i prin mo�tenire legal�”.

Codul civil define�te proprietatea în art. 480:

Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura �i de a dispune de un lucru în mod

în limitele determinate de lege.”

Articolul 481 precizeaz�:

prin Legea de revizuire a Constitu�iei României nr. 429/2003, publicat de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constitu�ie, cu reactualizarea denumirilor


13

sunt idei de baz� ce se ie a României, fiind consacrate de Constitu�ie �i de

� a dreptului”. r fi: principiul democra�iei,

ii, principiul separa�iei

torul principiu de drept:

�l�uzitoare care iei civile. Sunt considerate a fi principii specifice dreptului

rii intereselor generale cu cele particulare;rii drepturilor subiective civile.

, Codul civil, dar

ele asupra statului , sunt garantate. Con�inutul �i

în mod egal de lege, indiferent de titular.

asupra terenurilor

i din alte tratate

de reciprocitate, în condi�iile prev�zute

e a dispune de un lucru în mod

iei României nr. 429/2003, publicat� în M. Of. nr. ie, cu reactualizarea denumirilor �i

Andy Pu�c�


„Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, af

�i primind o dreapt� �i prealabil�

Principiul egalit��

de persoanele fizice sau de persoanele juridice.

În ceea ce prive�te persoanele fizice, acest principiu este consacraConstitu�ie, cât �i normele de drec�: „Cet��enii sunt egali în fa

f�r� discrimin�ri”. În domeniul dreptului civil, art. 4 din Decretulprivitor la persoanele fizice

„Sexul, rasa, na�ionalitatea, religia, gradul de cultur

asupra capacit��ii”.

În privin�a persoanelor juridice, principiul egalitîn�eles în sensul c�în mod egal, legilor civile emise pentru a reglemenpersoane juridice.

Principiul îmbin�

principiile enun�ate anterior. Este drepturile civile ale persoanelor fizice interesele generale. Potrivit art. 57 din Constituobliga�i: „s�-�i exercite drepturile

credin��, f�r� s� încalce drepturile

De asemenea, Decretul nr. 31/1954 dispune în art. 1

„drepturile civile ale persoanelor fizice sunt recun

personale, materiale �i culturale în acord cu interesul ob

iar art. 3 dispune cscopul lor economic

Principiul ocrotirii

art. 26 din Pactul internastipuleaz�:

„Toate persoanele sunt egale în fa

eficace contra oric�rei discrimin�

politic� sau orice alt� opinie, origine na

orice alt� împrejurare”.

Garantarea drepturilor subiective este prevap�rarea drepturilor omuluiRomâniei �i de Decretul nr. 31/1954 în art. 3 care dispune ccivile sunt ocrotite de lege

C) Principiile specifice unor institu

mai restrâns� decprincipii se studiazDeocamdat� ne mul

- principiul consensualismului, care prive- principiul for�ei obligatorii, principiul irevocabilitcare intereseaz� institu


Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afar� numai pentru cauz� de utilitate public

i prealabil� desp�gubire.”

Principiul egalit��ii în fa�a legii civile trebuie în�eles diferit, dup�de persoanele fizice sau de persoanele juridice.

În ceea ce prive�te persoanele fizice, acest principiu este consacra�i normele de drept civil. Astfel, art. 16 din Constitu

enii sunt egali în fa�a legii �i a autorit��ilor publice, f�r�

”. În domeniul dreptului civil, art. 4 din Decretulprivitor la persoanele fizice �i persoanele juridice, prevede c�:

ionalitatea, religia, gradul de cultur� sau originea nu au nici o înrâurire

a persoanelor juridice, principiul egalit��ii în fa�a legii civile trebuie eles în sensul c� toate persoanele juridice dintr-o anumit� categorie se supun,

în mod egal, legilor civile emise pentru a reglementa acea categorie de

Principiul îmbin�rii intereselor personale cu cele generale

�ate anterior. Este de neconceput ca într-o societate moderndrepturile civile ale persoanelor fizice �i juridice s� nu fie în concordaninteresele generale. Potrivit art. 57 din Constitu�ie, cet��enii români sunt

i exercite drepturile �i libert��ile constitu�ionale cu bun

� încalce drepturile �i libert��ile celorlal�i”.

De asemenea, Decretul nr. 31/1954 dispune în art. 1 c�:

drepturile civile ale persoanelor fizice sunt recunoscute în scopul de a satisface interesele

i culturale în acord cu interesul ob�tesc, potrivit legii…”,

iar art. 3 dispune c� drepturile subiective: „pot fi exercitate numai potrivit cu

scopul lor economic �i social.”

Principiul ocrotirii �i garant�rii drepturilor subiective civile î�i are sorgart. 26 din Pactul interna�ional privind drepturile civile �i politice care

Toate persoanele sunt egale în fa�a legii �i au, f�r� discriminare, dreptul la ocrotire egal

rei discrimin�ri, în special de ras�, culoare, sex, limb�, religie, opinie

opinie, origine na�ional� sau social�, avere, na�tere sau întemeiat

Garantarea drepturilor subiective este prev�zut� �i de Convenrarea drepturilor omului �i a libert��ilor fundamentale, de Constitu

i de Decretul nr. 31/1954 în art. 3 care dispune c�civile sunt ocrotite de lege”.

C) Principiile specifice unor institu�ii de drept civil au o sfer� de aplicabilitate decât principiile fundamentale ale dreptului civil. As

principii se studiaz� în cadrul diferitelor institu�ii ale dreptului civil. ne mul�umim s� evoc�m câteva dintre aceste principii:

principiul consensualismului, care prive�te forma actului juridic civil;�ei obligatorii, principiul irevocabilit��ii �i principiul relativit� institu�ia efectelor actului juridic civil;


14

de utilitate public�

eles diferit, dup� cum e vorba

te persoanele fizice, acest principiu este consacrat atât de pt civil. Astfel, art. 16 din Constitu�ie dispune

ilor publice, f�r� privilegii �i

”. În domeniul dreptului civil, art. 4 din Decretul nr. 31/1954

sau originea nu au nici o înrâurire

a legii civile trebuie categorie se supun,

ta acea categorie de

rii intereselor personale cu cele generale decurge din o societate modern�,

nu fie în concordan�� cu ��enii români sunt

ionale cu bun�-

oscute în scopul de a satisface interesele

…”,

pot fi exercitate numai potrivit cu

�i are sorgintea în �i politice care

discriminare, dreptul la ocrotire egal� �i

�, religie, opinie

tere sau întemeiat� pe

i de Conven�ia pentru ilor fundamentale, de Constitu�ia

i de Decretul nr. 31/1954 în art. 3 care dispune c�: „Drepturile

� de aplicabilitate ât principiile fundamentale ale dreptului civil. Asemenea

ii ale dreptului civil. m câteva dintre aceste principii:

actului juridic civil;i principiul relativit��ii,



- principiul ocrotirii bunei-credin�e, întâlnit în mai multe materii ale dreptului civil (drepturile reale, r�spundere civil� etc.); - principiul proximit��ii gradului de rudenie, specific devolu�iunii succesorale.

Sarcina de lucru 4

Define�te conceptul de principiu de drept apoi prezint� în 4 enun�uri distincte principiile fundamentale ale dreptului civil.

1.2. Normele juridice de drept civil

1.2.1. No�iune �i clasificare

În cadrul normelor de conduit� social� (morale, religioase, politice, sportive, etc.) care definesc rela�iile dintre oameni sau dintre ace�tia �i societate, un loc important îl ocup� normele de drept. Normele juridice (de drept), împreun� cu raporturile juridice n�scute pe baza lor, alc�tuiesc ordinea juridic�.

Norma de drept civil poate fi definit� ca regula general�, impersonal� �i obligatorie1 care reglementeaz� conduita subiectelor în raporturile juridice civile �i care poate fi îndeplinit� la nevoie prin for�a de constrângere a statului.

În func�ie de caracterul conduitei prescrise, normele de drept civil se clasific�în norme dispozitive �i norme imperative.

Normele dispozitive sunt acelea care îng�duie subiectelor de drept civil s�deroge de la dispozi�iile pe care aceste norme le cuprind, înlesnind libertatea p�r�ilor prin suplinirea sau interpretarea voin�ei lor neexprimate sau insuficient exprimat�.

Normele dispozitive se clasific� în norme permisive �i norme supletive. Normele permisive nici nu impun �i nici nu interzic s�vâr�irea unei ac�iuni, l�sând la aprecierea p�r�ilor s� aleag� conduita pe care doresc s� o urmeze din mai multe variante posibile indicate de lege.2

Normele supletive sunt acelea care stabilesc o anumit� conduit�, care este obligatorie pentru p�r�i numai în cazurile în care acestea, prin voin�a lor, nu au stabilit o alt� conduit�.3

��1 Norma juridic� este general� pentru c� ea prescrie o conduit� tipic� aplicabil� la un num�r nelimitat de cazuri ce se adreseaz� tuturor membrilor societ��ii; este impersonal� pentru c� nu se adreseaz� direct unei persoane; este obligatorie deoarece con�ine prevederi ce pot fi impuse subiectului prin diferite mijloace. 2 Pentru a exemplifica, este o norm� permisiv� dispozi�ia cuprins� în art. 685 C. civ.: ”Succesiunea poate fi

acceptat� curat �i simplu sau sub beneficiu de inventar”. 3 De exemplu, art. 1319 C. civ. prevede c� : „Predarea trebuie s� se fac� la locul unde se afl� lucrul vândut în

timpul vânz�rii, dac� p�r�ile nu s-au învoit altfel”.



Normele imperative sunt acelea care impun o ac�iune sau o inac�iune, de la care subiectele de drept civil nu se pot abate decât asumându-�i riscul sanc�iunii prev�zute de lege.

Normele imperative se clasific� în norme onerative �i norme prohibitive. Normele onerative sunt cele care prev�d expres obliga�ia pentru p�r�i de a s�vâr�i o anumit� ac�iune1. Normele prohibitive interzic s�vâr�irea unor ac�iuni.2

Normele imperative, fiind obligatorii, determin� respectarea lor întocmai de c�tre p�r�ile unui raport juridic, sub consecin�a aplic�rii sanc�iunilor civile, în timp ce prevederile normelor dispozitive pot fi înl�turate prin voin�a p�r�ilor, f�r� a se aplica vreo sanc�iune.

În func�ie de natura interesului ocrotit, normele de drept civil se împart în norme de ordine public�, dac� ocrotesc un interes general, public3, �i norme de ordine privat�, dac� ocrotesc un interes individual, particular. Normele de ordine public� sunt întotdeauna norme imperative, îns� nu toate normele imperative sunt de ordine public�. De asemenea, normele dispozitive sunt întotdeauna �i norme de ordine privat�, îns� nu toate normele de ordine privat�sunt dispozitive. Cu alte cuvinte, norma imperativ� poate fi de ordine public�sau de ordine privat�, iar norma de ordine privat� poate fi dispozitiv� sau imperativ�.

În func�ie de întinderea câmpului de aplicare, normele de drept civil se împart în norme generale �i norme speciale.

Normele generale sunt acelea care se aplic� în toate cazurile �i în orice domeniu, dac� o alt� norm� legal� nu prevede altfel. Normele speciale se aplic� limitativ, doar în cazurile expres prev�zute de lege. Norma general�reprezint� dreptul comun, în timp ce norma special� reprezint� excep�ia.

Norma special� derog� de la norma general�, în timp ce norma general� nu derog� de la norma special�. De asemenea, norma special� nu poate fi modificat� ori abrogat� de o norm� ulterioar� decât printr-o abrogare expres�direct�.

Sarcina de lucru 5

Selecteaz� din Codul civil câte o norm� juridic� aferent� clasific�rii prezentate mai sus. Identific� apoi, pentru fiecare caz, structura normei juridice (ipoteza, dispozi�ie, sanc�iune).

�

�

�

��1 Norm� onerativ� este, de pild�, art. 813 C. civ. care prevede: „Toate dona�iile se fac prin act autentic”. 2 Este norm� prohibitiv� cea care prevede c�: „nu se poate face renun�are la o succesiune ce nu este deschis�…” (art. 965 alin. 2 C. civ.). 3 De exemplu, potrivit art. 953 �i 954 C. civ.: „consim��mântul nu este valabil dac� este dat prin eroare �i duce

la anularea actului juridic”.

�



1.2.2. Normele juridice – izvoare ale dreptului civil

Dreptul izvor��te din lege. În toate statele cu sistem juridic de inspira�ie romano-germanic�, dreptul civil are ca principal izvor actul normativ scris. Obiceiul �i jurispruden�a joac� un rol secund.

Formele specifice de exprimare a normelor de drept civil constituie izvoare ale dreptului civil. Aceste forme de exprimare a normelor juridice civile se realizeaz� pe calea actelor normative.

Actele normative sunt acele acte care eman� de la organele de stat investite cu prerogativa legifer�rii. Sunt astfel izvoare ale dreptului civil: Constitu�ia, Codul civil, legile (adoptate de Parlament �i promulgate de Pre�edinte), hot�rârile �i ordonan�ele Guvernului (inclusiv cele de urgen��), ordinele �i instruc�iunile mini�trilor, actele normative emise de autorit��ile administra�iei publice locale. La acestea se adaug� unele acte normative adoptate înainte de 1990, în m�sura în care acestea mai sunt în vigoare (legi, decrete, hot�râri ale Consiliului de Mini�tri, ordine �i instruc�iuni), precum �i reglement�ri interna�ionale (conven�ii, pacte, acorduri etc.) la care România este parte.

Varietatea actelor normative ce reglementeaz� raporturi sociale ce fac obiectul dreptului civil impune o anumit� ierarhizare a acestora ce se stabile�te în func�ie de caracterul �i ierarhia organului care le edicteaz�.

a) Legile. În conformitate cu prevederile art. 72 din Constitu�ia României: „Parlamentul adopt� legi constitu�ionale, legi organice �i legi ordinare”.

În ierarhia izvoarelor dreptului civil pe primul loc se afl� Constitu�ia �i legile constitu�ionale, adic� cele prin care are loc revizuirea Constitu�iei. De�i Constitu�ia reprezint� principalul izvor de drept pentru dreptul constitu�ional, totu�i ea prezint� o importan�� deosebit�, ca izvor de drept, �i pentru dreptul civil. Într-adev�r, unele dintre drepturile fundamentale ale cet��enilor consacrate în Constitu�ie sunt �i drepturi subiective civile recunoscute �i ocrotite de c�tre normele dreptului civil persoanelor fizice. Organele statului stabilite prin Constitu�ie sunt în marea lor majoritate �i persoane juridice −

subiecte ale raporturilor juridice de drept civil. De asemenea, unele din principiile fundamentale ale dreptului civil, cum ar fi principiul garant�rii dreptului de proprietate sau principiul egalit��ii în fa�a legii sunt consacrate �i în textele constitu�ionale.

În cadrul legilor, principalul izvor al dreptului civil îl constituie Codul civil, adoptat în anul 1864 �i intrat în vigoare la 1 decembrie 1865. El este opera domnitorului Alexandru Ioan Cuza ale c�rui vederi înaintate au fost binef�c�toare �i pe planul legisla�iei civile (Lupulescu, 1998, p. 21).

Codul civil român este o lege. Este o lege ampl�, complex�, bine structurat�1, cea mai important� dintre toate legile civile. Ea nu exclude existen�a altor acte normative în materie civil�. Cu toate c� realit��ile social-economice au

��1 Codul civil român este alc�tuit dintr-un titlu preliminar – „Despre efectele �i aplicarea legilor în genere” �i trei c�r�i: Cartea I – „Despre persoane” (abrogat� în prezent), Cartea a II-a – „Despre bunuri �i despre deosebitele modific�ri ale propriet��ii” �i Cartea a III-a – „Despre diferitele moduri prin care se dobânde�te proprietatea”.

�

Andy Pu�c�


determinat numeroase abrog�i institu�iile sale fundament

Codul civil a fost elaborat de o comisie de specialcivil francez din 1804, proiectul de Cod civil italfost cea francez� privind transcripipoteca, precum �românesc. Prin Codul civil s�i anume ocrotirea persoanei juridic� în fa�a legii.

Argumenteaz�izvor de drept civil.

b) Decretele. Potrivit art. 99 alin. 1 din Constitusale, Pre�edintele României emite decrete care se al României. Nepublicarea atrage inexisten

Decretele sunt izvoare ale dreptului civil numai îndispozi�ii cu caracter normativ prin care se reglementeazfac obiectul dreptului civil.

În prezent sunt în vigoare în legislaanterior anului 1989, cum ar fi: fizice �i persoanele juridice, Decretul nr. 32/1954 pentru Codului familiei �prescrip�ia extinctiv

c) Hot�rârile Guvernului României.

din Constitu�ie, Guvernul adoptvederea organiz�rii executlegi speciale de abilitare, în limitele

În cazuri excep�ionale, în temeiul dispoziGuvernul poate adopta ordonandepunerea lor spre aprobare la Parlament, iar dacsesiune, el se convoac

d) Alte acte normative, izvoare ale dreptului civil

conduc�torii organelor centrale ale administraexecutive emit acte cu caracter normativ prin care

��1 Spre exemplu, dispozi�iile privitoare la persoane abrogate �i înlocuite cu legi speciale. Este vorb�i Codul familiei din 1954.


determinat numeroase abrog�ri sau modific�ri, acestea nu au afectat principiile iile sale fundamentale1.

Codul civil a fost elaborat de o comisie de speciali�ti dup� modelul Codului civil francez din 1804, proiectul de Cod civil italian, unele legi speciale cum a

� privind transcrip�ia din 1853 �i cea belgian� din 1851 privind precum �i �inându-se seama de normele juridice din vechiul drept

Prin Codul civil s-a urm�rit o consacrare legislativ� a ideilor epocii i anume ocrotirea persoanei �i a propriet��ii individuale, precum

a legii.

Sarcina de lucru 6 Argumenteaz� în 10-15 rânduri faptul c� legea reprezint� principalul izvor de drept civil.

. Potrivit art. 99 alin. 1 din Constitu�ie, în exercitarea atribuedintele României emite decrete care se public� în Monitorul Oficial

al României. Nepublicarea atrage inexisten�a decretului.

Decretele sunt izvoare ale dreptului civil numai în m�sura în care ele cuprind ii cu caracter normativ prin care se reglementeaz� raporturi sociale ce

l dreptului civil.

În prezent sunt în vigoare în legisla�ia ��rii noastre unele decrete adoptate nterior anului 1989, cum ar fi: Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele

i persoanele juridice, Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a odului familiei �i a Decretului nr. 31/1954; Decretul nr. 167/1958 p

ia extinctiv� etc.

rârile Guvernului României. În conformitate cu prevederile art.ie, Guvernul adopt� hot�râri �i ordonan�e. Hot�rârile sunt emise �rii execut�rii legilor, iar ordonan�ele se emit în temeiul unei

legi speciale de abilitare, în limitele �i condi�iile prev�zute de aceasta.

�ionale, în temeiul dispozi�iilor art. 114 alin. 4 din Constitue adopta ordonan�e de urgen�� care intr� în vigoare numai dup

depunerea lor spre aprobare la Parlament, iar dac� Parlamentul nu este în sesiune, el se convoac� în mod obligatoriu.

Alte acte normative, izvoare ale dreptului civil. În m�torii organelor centrale ale administra�iei de stat �i organele locale

executive emit acte cu caracter normativ prin care se reglementeaz

iile privitoare la persoane �i respectiv la raporturile de c�s�torie din Cartea I au fost i înlocuite cu legi speciale. Este vorba de Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fi


18

ri, acestea nu au afectat principiile

modelul Codului ian, unele legi speciale cum a

� din 1851 privind se seama de normele juridice din vechiul drept

� a ideilor epocii ii individuale, precum �i egalitatea

legea reprezint� principalul

ie, în exercitarea atribu�iilor în Monitorul Oficial

sura în care ele cuprind raporturi sociale ce

rii noastre unele decrete adoptate Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele

punerea în aplicare a i a Decretului nr. 31/1954; Decretul nr. 167/1958 privind

În conformitate cu prevederile art. 107 rârile sunt emise în

ele se emit în temeiul unei zute de aceasta.

iilor art. 114 alin. 4 din Constitu�ie, în vigoare numai dup�

Parlamentul nu este în

�sura în care �i organele locale

se reglementeaz� rela�ii

torie din Cartea I au fost a de Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice �i juridice



sociale ce fac obiectul dreptului civil, astfel de acte normative vor constitui izvoare ale dreptului civil.

În literatura de specialitate s-a discutat pe larg dac� obiceiul, jurispruden�a �i doctrina constituie izvoare ale dreptului civil.

Obiceiul reprezint� reguli stabilite printr-un uz îndelungat �i general, fixate în decursul vremii f�r� s� fie precizate într-o norm� juridic�.

În principiu, obiceiul nu este izvor de drept. El devine izvor de drept numai în m�sura în care normele dreptului civil fac trimitere expres� la obicei. Astfel, Codul civil, recunoa�te obiceiul ca izvor de drept, în materie de servitu�i �i vecin�tate (art. 600, art. 607 Cod civil), de executare a contractului �i interpretarea voin�ei p�r�ilor contractante (art. 970, art. 980 Cod civil), în materie de loca�iune (art. 1447 Cod civil) etc. Obiceiul î�i are o larg� aplicare în dreptul comercial în special, în cel maritim, manifestându-se sub forma uzan�elor portuare în materia contractului de navlosire, de închiriere a navelor etc.

În ceea ce prive�te jurispruden�a �i doctrina nu le este recunoscut� calitatea de izvoare ale dreptului civil.

Jurispruden�a desemneaz� în denumirea sa clasic� ansamblul solu�iilor cuprinse în hot�rârile instan�elor judec�tore�ti. Instan�ele de judecat� au obliga�ia de a solu�iona cauzele deduse spre judecat� prin aplicarea normelor de drept situa�iei de fapt stabilit� pe baz� de probe �i nu de a edicta norme juridice. Hot�rârile instan�elor de judecat� produc efecte numai fa�� de participan�ii la procesul civil, solu�iile pronun�ate, neavând caracter general �i impersonal.

În sistemul nostru de drept, practica judiciar� nu constituie izvor de drept, nici în domeniul interpret�rii legilor, aceasta intrând în atribu�iile legiuitorului. Cu toate acestea, jurispruden�a joac� un rol important în asigurarea aplic�rii unitare a normelor de drept, precum �i în semnalarea necesit��ii adopt�rii de noi norme juridice �i perfec�ionarea celor existente.

Nici doctrina nu constituie un izvor al dreptului civil. Ea se compune din lucr�rile �i studiile autorilor de drept civil cu privire la explicarea Codului civil, a legilor �i celorlalte acte normative ce reglementeaz� rela�ii sociale ce fac obiectul dreptului civil. De�i doctrina nu este izvor de drept, totu�i ea are un rol imens în explicarea institu�iilor dreptului civil, generalizarea practicii judec�tore�ti �i perfec�ionarea normelor de drept.

Sarcina de lucru 7

Argumenteaz� în 5 enun�uri în ce m�sur� doctrina joac� un rol indispensabil în procesul legislativ.

�

�

�

�

Andy Pu�c�


1.2.3. Aplicarea normelor juridice civile

Normele juridice sunt edictate în vederea aplicse în�elege activitatea practicnormelor juridice civile, în calitatea lor de titulce se desf��oar� în formele oficiale prev

Normele dreptului anumit teritoriu �trebuie deci analizatde drept civil; b) spali se aplic� normele civile.

Aplicarea legii civile în timp

Legea civil� se apliccivile în timp începe, fie în trei zile de la data fie de la data prev�intrare în vigoare. Momentul intrimportan�� sub urmobligatorie �i se ppersoanele, nimeni neputând invoca necunoa25)

Ie�irea din vigoare a legii civile are loc pe data abrexpres� atunci când noul act normativ normativ anterior ce se abrogabrogarea implicit�ori anumite dispozidispozi�iile din legile ce contravin noului act normativ.

De�i, în principiu actele normative sunt adoptate penttimp îndelungat�, totuc�ror durat� în timptemporare �i adoptarea lor, cel mai adesea, este determinatexcep�ionale, cum ar fi, inunda

Norma fundamentaldin Codul civil potrivit cputere retroactiv�”

Constitu�ia României, în art. 15 alin. 2 prevede c

„Legea dispune numai pentru viitor, cu excep

Din aceste prevederi legale se desprind urmaplicarea legii civile în timp: a) principiul neretprincipiul aplic�rii imediate a legii civile noi.

Principiul neretroactivit

conformitate cu care legea civilna�tere dup� intrarea ei în vigoare.

Regula neretroactivitjustificat� în dreptul nostrun sentiment de stabilitate

�


Aplicarea normelor juridice civile

Normele juridice sunt edictate în vederea aplic�rii lor. Prin aplicarea legii elege activitatea practic� a organelor de stat care înf�ptuiesc prevederile

normelor juridice civile, în calitatea lor de titulari ai autorit��ii de stat, activitate � în formele oficiale prev�zute de lege.

Normele dreptului civil ac�ioneaz� într-o anumit� perioad� de timp, pe un anumit teritoriu �i cu privire la anumite persoane. Ac�iunea normei civile trebuie deci analizat� sub urm�toarele trei aspecte: a) durata în timp a normei de drept civil; b) spa�iul în care ac�ioneaz� norma civil� �i c) persoanele c

normele civile.

se aplic� în intervalul de timp cât este în vigoare. Ac�civile în timp începe, fie în trei zile de la data public�rii ei în Monitorufie de la data prev�zut� în cuprinsul ei, dac� legea stabile�te o anumitintrare în vigoare. Momentul intr�rii în vigoare al legii civile prezint

sub urm�toarele dou� coordonate: de la aceast� dati se presupune ca din acest moment este cunoscut

persoanele, nimeni neputând invoca necunoa�terea legii. (Lupulescu, 1998, p.

irea din vigoare a legii civile are loc pe data abrog�rii ei. Abrogarea poate fi atunci când noul act normativ nominalizeaz� în con�inutul s

normativ anterior ce se abrog� ori numai anumite dispozi�ii ale acestuia abrogarea implicit� sau tacit� când nu este nominalizat un anumit act normativ ori anumite dispozi�ii anterioare, ci se face doar men�iunea c� se abrog

iile din legile ce contravin noului act normativ.

i, în principiu actele normative sunt adoptate pentru a ac�iona o perioad�, totu�i exist� situa�ii în care se elaboreaz� acte normative a

în timp este determinat�. Acestea din urm� se numesc legi i adoptarea lor, cel mai adesea, este determinat� de împrejur

ionale, cum ar fi, inunda�ii, cutremure, etc.

Norma fundamental� ce reglementeaz� aplicarea legii civile în timp este art.din Codul civil potrivit c�ruia „Legea dispune numai pentru viitor, ea nu are

putere retroactiv�”.

ia României, în art. 15 alin. 2 prevede c�:

Legea dispune numai pentru viitor, cu excep�ia legii penale mai favorabile”

Din aceste prevederi legale se desprind urm�toarele dou� principiiaplicarea legii civile în timp: a) principiul neretroactivit��ii legii civile noi

�rii imediate a legii civile noi.

Principiul neretroactivit��ii legii civile exprim� o regul� juridicconformitate cu care legea civil� se aplic� numai raporturilor care au luat

intrarea ei în vigoare.

Regula neretroactivit��ii legii civile are caracter imperativ �i este pe deplin în dreptul nostru. Într-adev�r, neretroactivitatea legii civile creeaz

un sentiment de stabilitate �i certitudine raporturilor juridice civile. Pe de a


20

rii lor. Prin aplicarea legii civile ptuiesc prevederile ii de stat, activitate

� de timp, pe un iunea normei civile

toarele trei aspecte: a) durata în timp a normei i c) persoanele c�rora

în intervalul de timp cât este în vigoare. Ac�iunea normei rii ei în Monitorul Oficial,

te o anumit� dat� de rii în vigoare al legii civile prezint�

coordonate: de la aceast� dat� devine resupune ca din acest moment este cunoscut� de toate

(Lupulescu, 1998, p.

rii ei. Abrogarea poate fi �inutul s�u actul �ii ale acestuia �i

când nu este nominalizat un anumit act normativ se abrog� toate

iona o perioad� de acte normative a � se numesc legi � de împrejur�ri

aplicarea legii civile în timp este art. 1 Legea dispune numai pentru viitor, ea nu are

ia legii penale mai favorabile”.

principii cu privire la ii legii civile noi �i b)

o regul� juridic� în numai raporturilor care au luat

�i este pe deplin r, neretroactivitatea legii civile creeaz�

i certitudine raporturilor juridice civile. Pe de alt�



parte, subiectele raporturilor juridice de drept civil nu pot fi obligate s�-�i stabileasc� conduita decât în conformitate cu actele normative în vigoare la data na�terii raportului juridic �i nu dup� norme juridice care nu exist�.

Principiul aplic�rii imediate a legii civile, de�i nu este expres prev�zut de lege, rezult� din principiul neretroactivit��ii legii civile, fiind o consecin�� fireasc� a acestuia. Ambele principii se completeaz� în mod reciproc în sensul c� trecutul scap� ac�iunii legii noi, legea nou� urmând s� se aplice numai faptelor ce s-au produs dup� intrarea ei în vigoare.

De la aceste dou� principii ale aplic�rii legii civile în timp exist� dou� excep�ii: a) retroactivitatea legii civile noi �i b) ultraactivitatea (supravie�uirea) legii civile vechi.

Retroactivitatea legii civile înseamn� aplicarea legii civile noi raporturilor ce s-au n�scut înaintea intr�rii ei în vigoare. Legea civil� retroactiveaz� numai în cazurile în care legea nou� prevede expres c� ea se aplic� �i pentru trecut.

Ultraactivitatea fiind tot o excep�ie de la principiul aplic�rii imediate a legii civile noi, supravie�uirea legii vechi dup� ie�irea ei din vigoare trebuie expres prev�zut� de lege. Cu alte cuvinte, aplicarea imediat� a legii civile noi presupune cu necesitate excluderea supravie�uirii legii civile vechi, exceptând cazurile în care legea nou� dispune c� legea veche sau unele dispozi�ii ale acesteia continu� s� se aplice o anumit� perioad� de timp.

Astfel de dispozi�ii cu caracter tranzitoriu, ce men�in o anumit� perioad� de timp st�ri juridice anterioare „au ca scop s� îndulceasc� trecerea de la o stare

la alta, s� atenueze tulbur�rile ce ar rezulta dintr-o schimbare prea brusc� �i

s� permit� adaptarea la noile reguli” (Hamangiu, Rosetti–B�l�nescu, & B�icoianu, 1996, p. 90). Pe de alt� parte, unele legi instituie o serie de reglement�ri cu caracter organizatoric pentru a asigura aplicarea lor.

Aplicarea legii civile în spa�iu

Normele dreptului civil ac�ioneaz� nu numai în timp, ci �i într-un anumit spa�iu, adic� pe un anumit teritoriu. În stabilirea regulilor �i excep�iilor privind aplicarea legii civile în spa�iu trebuie avute în vedere dou� aspecte �i anume, aspectul intern �i aspectul interna�ional de aplicare.

Sub aspectul s�u intern aplicarea legii civile nu prezint� dificult��i în sensul c�teritoriul pe care urmeaz� s� se aplice depinde de organul care a adoptat legea. Astfel, actele normative care eman� de la organele centrale de stat se aplic� pe întreg teritoriul ��rii, iar cele ce eman� de la organele locale se aplic� în limitele teritoriului unit��ii administrative−teritoriale a organului de la care eman�. În ceea ce prive�te aspectul interna�ional al aplic�rii legii civile, el are în vedere raporturile civile care cuprind un element de extraneitate cum ar fi, cet��enia sau na�ionalitatea str�in� a unui subiect al raportului juridic, locul de încheiere sau executare a contractului, locul unde s-a produs delictul civil, etc.

Aspectul interna�ional al aplic�rii legii civile se rezolv� de c�tre dreptul interna�ional privat cu ajutorul normelor conflictuale, înscrise în Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept interna�ional privat1.

��1 Dintre normele conflictuale cuprinse în Legea nr. 105/1992, red�m, spre exemplificare urm�toarele: posesia, proprietatea �i celelalte drepturi reale asupra bunurilor sunt supuse legilor ��rii unde ele se afl� sau sunt situate,

�



Unele norme conflictuale sunt cuprinse �i în tratatele de asisten�� juridic� pe care �ara noastr� le-a încheiat cu alte state.

Aplicarea legii civile asupra persoanelor

De�i destinatarii normelor dreptului civil sunt persoanele fizice �i persoanele juridice care se afl� pe pozi�ii de egalitate juridic� în raporturile juridice la care particip�, totu�i sub aspectul sferei subiectelor c�rora se aplic� normele de drept civil se pot distinge trei categorii de legi civile �i anume: a) legi civile cu voca�ie general� de aplicare, atât persoanelor fizice, cât �i persoanelor juridice; b) legi civile care se aplic� numai persoanelor fizice �i c) legi civile cu voca�ie de aplicare numai persoanelor juridice.

Sarcina de lucru 8Care sunt principiile care guverneaz� aplicarea legii civile în timp? Identific� în cuprinsul Noului Cod civil dispozi�iile referitoare la aplicarea legii civile.

�

�

�

�

1.2.4. Interpretarea normelor de drept civil

No�iunea de interpretare

Prin interpretarea normelor de drept civil se în�elege o opera�iune logico-ra�ional� prin care se urm�re�te stabilirea deplin� �i exact� a con�inutului �i sensului normelor juridice de drept civil în vederea aplic�rii lor unitare pe întreg cuprinsul ��rii.

Din aceast� defini�ie rezult� urm�toarele tr�s�turi caracteristice ce sunt de esen�� interpret�rii: a) interpretarea este o etap� în procesul de aplicare a legii civile; b) con�inutul acestei opera�iuni const� în explicarea voin�ei legiuitorului cu privire la o anumit� norm� juridic� de drept civil; c) prin interpretare se urm�re�te încadrarea corect� a diferitelor situa�ii practice la ipoteza normei de drept civil.

Constituind o etap� important� în procesul de aplicare a legii civile, prin interpretare se determin� persoanele fizice �i juridice c�rora urmeaz� s� li se aplice legea, drepturile �i obliga�iile ce formeaz� con�inutul raporturilor juridice civile, sanc�iunile ce se aplic� în caz de nerespectare a drepturilor �i obliga�iilor �i se stabilesc cele mai potrivite mijloace de realizare a prescrip�iei normei juridice, atunci când norma juridic� interpretat� las� organelor de aplicare o astfel de libertate.

��

lex rei sitae; statutul juridic al persoanei fizice este guvernat de legea na�ional� a subiectului raportului juridic, lex patriae; faptele ilicite cu caracter civil sunt supuse legii statului pe al c�rui teritoriu s-au produs, lex loci

delicti commisi etc.

Andy Pu�c�


În practica aplic�determinat� de mai multe considerente, dintre care, cele mai imurm�toarele: norma juridicse poate, oricât de perfectpractice concrete cinterpretarea ei pentru a unele norme juridice de drept civil sunt depsociale, ceea ce impune a se determina în mod obivite pot fi sau nu încadrate în aceste norme juridcivil utilizeaz� termeni tehnicoobi�nuit�, ceea ce reclamlegii civile se mai impune ele chiar, aparente, existente între normele dreptu�i normele juridice ale altor ramuri de drept.

Formele interpret�rii normelor de drept civil

Formele de interpretare a normelor de drept civil scriterii: a) în func�acesteia, interpretarea poate fi oficialinterpret�rii se disting, interpretarea literalmetoda folosit�, interpretarea poate fi: gramaticalteleologic� �i istoric

Interpretarea oficial� �i interpretarea neoficial

Interpretarea oficial

atribu�iilor ce-i revin, potrivit legii.judiciar�.

Dac� interpretarea oficialinterpretat�, ea este autenticnormativ interpretat. Actul normativ prin care se inormativ, adoptat anterior, are caracter retroactivjuridice ce s-au n�scut odat

Interpretarea judiciarocazia solu�ion�rii diferitelor litigii concrete deduse spre judecainterpretare are putere juridicinstan�ele judec�tore

Interpretarea neoficial

dreptului în articole, cursuri, monografii fa�a instan�elor judectotu�i prezint� o importan

Interpretarea literal�, extensiv�

Interpretarea literal

real al normei juridice pe care o interpretaceast� norm� existcazurile în care textele de lege climitative, ceea ce este de naturnormei interpretate.

�


În practica aplic�rii dreptului, necesitatea interpret�rii legii civile este de mai multe considerente, dintre care, cele mai importante sunt

toarele: norma juridic� de drept civil are un caracter general, abstract se poate, oricât de perfect� ar fi aceast� norm� s� cuprind� toate situapractice concrete c�rora urmeaz� a se aplica, ceea ce impune cu necesitate interpretarea ei pentru a �ti dac� se aplic� cazului concret supus soluunele norme juridice de drept civil sunt dep��ite, în timp, de realitsociale, ceea ce impune a se determina în mod obligatoriu, dac�ivite pot fi sau nu încadrate în aceste norme juridice; normele juridice de drept

� termeni tehnico-juridici care nu au în�elesul din vorbirea curent, ceea ce reclam� l�muriri �i explica�ii de specialitate; interpretarea

legii civile se mai impune �i pentru l�murirea unor eventuale contradicele chiar, aparente, existente între normele dreptului civil ori între aceste norme i normele juridice ale altor ramuri de drept.

ormelor de drept civil

Formele de interpretare a normelor de drept civil sunt în func�ie de urmcriterii: a) în func�ie de subiectul care face interpretarea �i for�acesteia, interpretarea poate fi oficial� �i neoficial�; b) în func�ie

rii se disting, interpretarea literal�, extensiv� �i restrictiv�, interpretarea poate fi: gramatical�, logic�, sistematic

i istoric�.

i interpretarea neoficial�

pretarea oficial� este f�cut� de un organ al statului, în exercitarea i revin, potrivit legii. Interpretarea oficial� poate fi general

interpretarea oficial� este f�cut� de c�tre organul care a adoptat legea , ea este autentic� �i are caracter general obligatoriu, la fel ca actul

normativ interpretat. Actul normativ prin care se interpreteaz�normativ, adoptat anterior, are caracter retroactiv, el aplicându

u n�scut odat� cu adoptarea actului normativ interpretat.

Interpretarea judiciar� sau cazual� este f�cut� de instan�ele judec�rii diferitelor litigii concrete deduse spre judeca

interpretare are putere juridic� obligatorie numai la cazul concret solu�tore�ti, îmbr�când forma puterii lucrului judecat.

Interpretarea neoficial� denumit� �i doctrinar� este f�cut� de teoreticienii dreptului în articole, cursuri, monografii �i de c�tre avoca�i în pledoariile lor, în

elor judec�tore�ti. Aceast� interpretare de�i nu are for�� o importan�� deosebit� în dezvoltarea dreptului civil.

, extensiv� �i restrictiv�

Interpretarea literal� se caracterizeaz� prin acea considerare c� între conreal al normei juridice pe care o interpret�m �i textul în care este formulat

� exist� o concordan�� deplin�. O astfel de interpretare intervine în cazurile în care textele de lege cuprind formul�ri clare, ori enumerlimitative, ceea ce este de natur� s� nu extind� sau s� restrângnormei interpretate.


23

rii legii civile este de mai multe considerente, dintre care, cele mai importante sunt

de drept civil are un caracter general, abstract �i nu � toate situa�iile

a se aplica, ceea ce impune cu necesitate cazului concret supus solu�ion�rii;

ite, în timp, de realit��ile vie�ii ligatoriu, dac� noile situa�ii

ice; normele juridice de drept elesul din vorbirea curent�

litate; interpretarea murirea unor eventuale contradic�ii, fie

lui civil ori între aceste norme

�ie de urm�toarele �i for�a juridic� a �ie de rezultatul

i restrictiv�; c) dup�, logic�, sistematic�,

de un organ al statului, în exercitarea poate fi general� �i

tre organul care a adoptat legea i are caracter general obligatoriu, la fel ca actul

nterpreteaz� un alt act , el aplicându-se situa�iilor

cu adoptarea actului normativ interpretat.

ele judec�tore�ti cu rii diferitelor litigii concrete deduse spre judecat�. Aceast�

torie numai la cazul concret solu�ionat de

� de teoreticienii edoariile lor, în

i nu are for�a obligatorie, în dezvoltarea dreptului civil.

� între con�inutul i textul în care este formulat�

. O astfel de interpretare intervine în ri clare, ori enumer�ri

restrâng� aplicarea



Interpretarea este extensiv� atunci când se ajunge la concluzia c� norma interpretat� nu are o sfer� destul de larg� pentru a cuprinde toate situa�iile pe care legiuitorul le-a avut în aten�ie când a adoptat aceast� norm�. Cu alte cuvinte, se d� con�inutului normei interpretate un în�eles mai larg decât cel ce rezult� din formularea textului. Interpretarea extensiv� nu este admis� atunci când normele juridice cuprind enumer�ri limitative, excep�ii �i prezum�ii.

Interpretarea este restrictiv� atunci când se constat� c� în�elesul literal al normei juridice este mai larg decât con�inutul ei real, formularea normei fiind prea larg� fa�� de situa�iile ce ar trebui s� se încadreze în acest text de lege.1

Interpretarea gramatical�, logic�, sistematic�, teleologic� �i istoric�

Interpretarea gramatical� implic� l�murirea în�elesului unei norme de drept civil folosind analiza gramatical� a textului, atât din punct de vedere morfologic, cât �i sintactic. Altfel spus, interpretarea gramatical� înseamn�l�murirea în�elesului unei norme juridice cu ajutorul regulilor de gramatic�.

Printr-o astfel de interpretare se urm�re�te analiza cuvintelor folosite de legiuitor stabilindu-se în�elesul lor obi�nuit �i în�elesul lor juridic.2 În cazul în care legiuitorul vrea s� dea un alt în�eles unui cuvânt folosit într-un text de lege, decât cel din vorbirea curent�, trebuie în mod obligatoriu s�-i explice acest în�eles.

Interpretarea logic� presupune folosirea legilor logicii formale �i a sistemului de argumente pe care se sprijin� în vederea stabilirii în�elesului unei norme juridice de drept civil. Aceast� metod� de interpretare se întemeiaz� pe ra�ionamente (silogisme) logice, inductive �i deductive.

În procesul interpret�rii logice a normelor de drept civil au fost stabilite unele reguli, considerate tradi�ionale, pe care literatura de specialitate �i practica judec�toreasc� le-a considerat a fi urm�toarele: a) excep�iile sunt de strict�interpretare; b) unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie s� disting� �i c) legea civil� trebuie interpretat� în sensul aplic�rii ei, iar nu în cel al neaplic�rii.

Pe lâng� aceste reguli de interpretare logic�, o importan�� deosebit� în stabilirea con�inutului �i în�elesului normelor de drept civil o au argumentele, dintre care cele mai importante sunt: argumentul per a contrario, argumentul de analogie, argumentul a fortiori �i argumentul reducerii la absurd. Aceste argumente sau procedee de demonstra�ie se înf��i�eaz� ca o adaptare a legilor logicii formale la nevoile opera�iei logico-ra�ionale a interpret�rii normelor juridice de drept civil �i se exprim� prin adagii în limba latin�.

Argumentul per a contrario se întemeiaz� pe legea ter�ului exclus a logicii formale potrivit c�reia atunci când se afirm� ceva se neag� contrariul (qui dicit

��1 În literatura de specialitate, ca �i în practica judec�toreasc�, s-a ajuns la concluzia c� dispozi�iile art. 1000 alin. 3 Cod civil privind r�spunderea comitentului pentru fapta prepusului trebuie interpretate restrictiv. Într-adev�r, formularea cuprins� în text, c� s�vâr�irea de c�tre prepus a faptei „în func�iile încredin�ate” s-a considerat c�este prea larg� pentru angajarea r�spunderii comitentului, r�spundere ce trebuie s� fie restrâns� numai la cazurile la care fapta prepusului are o leg�tur� direct� de cauzalitate cu func�ia încredin�at� de c�tre comitent �i nu o leg�tur� ocazional�. 2 Astfel, termenul „p�rin�i” folosit în art. 14 din Decretul nr. 31/1954 potrivit c�ruia „Domiciliul minorului este

la p�rin�ii s�i” este utilizat în sensul s�u obi�nuit, din vorbirea curent�, desemnând pe tat�l �i mama minorului.

�

Andy Pu�c�


de uno, negat de altero

întotdeauna când legea tace înseamn

Argumentul analogiei

unde exist� aceea�ale legii. Aceasta înseamnconsecin�e.

Prin acest argument se permite ca norma juridicsitua�ii s� fie extinssitua�ii are loc o completare a s� recurg� în temeiul dispozi„Judec�torul care va refuza de a judeca sub cuvânt c

c� este întunecat�

denegare de dreptate”

Argumentul a fortioride drept civil la un caz pe care aceasta nufost avute în vedere la adoptarea acelei norme se rîn cazul la care urmeaz

Argumentul reducerii la absurd

c�, ra�ional, o anumitfiindc� altfel s-ar ajunge la consecin

Interpretarea sistematic

de drept civil prin raportarea ei la actul normativinstitu�iei de drept din care face parte, precum general.

Interpretarea teleologic

drept civil prin stabilirea scopului urmjuridice respective. O astfel de interpretare necespreg�titoare �i a expunerilor de motive la actul normati

Interpretarea istoric

civil în contextul condiacestei norme juridice. lucr�rilor preg�titoare, a expunerii de motive avut loc cu ocazia adopt

��1 Astfel, în art. 24 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 prpersoan� juridic� din ziua înmatricul�

înainte de înmatriculare societatea nu este persoan„La încheierea c�s�toriei, so�ii pot s�-�dintre ei sau numele lor reunite”. Per a contrario

ca unul din so�i s�-�i p�streze numele dinainte de cceluilalt so�. 2 A�a de exemplu, dac� prin uzucapiune poate fi dobândit dreptul de proprefectul posesiei neîntrerupte, într-un anumit termen stabilit de lege, cu atât mai multuzucapiune �i un dezmembr�mânt al drep


de uno, negat de altero).1 Valoarea acestui argument este relativ�întotdeauna când legea tace înseamn� c� a fost admis� solu�ia contrar

Argumentul analogiei (ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet

aceea�i ra�iune a legii, acolo trebuie s� se aplice aceleaale legii. Aceasta înseamn� c� aceea�i cauz� trebuie s� produc

Prin acest argument se permite ca norma juridic� de drept civil aplicabil fie extins� �i la alte situa�ii identice sau asem�n�toare. În astfel de

ii are loc o completare a „lacunelor legii” la care judec�torul este obligat în temeiul dispozi�iilor art. 3 din Codul civil care prevede c

torul care va refuza de a judeca sub cuvânt c� legea nu prevede, sau

este întunecat� sau neîndestul�toare, va putea fi urm�rit ca culpabil de

denegare de dreptate”.

Argumentul a fortiori are la baz� ideea extinderii aplic�rii unei norme juridice de drept civil la un caz pe care aceasta nu-l prevede pentru c� ra�fost avute în vedere la adoptarea acelei norme se reg�sesc cu mai multîn cazul la care urmeaz� a se aplica.2

Argumentul reducerii la absurd (reductio ad absurdum) se întemeiazional, o anumit� solu�ie propus� prin interpretare este singura posibil

ar ajunge la consecin�e inadmisibile, absurde.

Interpretarea sistematic� const� în l�murirea con�inutului unei norme juridice de drept civil prin raportarea ei la actul normativ în care se afl�

iei de drept din care face parte, precum �i ale legisla�

Interpretarea teleologic� const� în l�murirea în�elesului normei juridice de drept civil prin stabilirea scopului urm�rit de legiuitor la adoptarea normei juridice respective. O astfel de interpretare necesit� cunoa�terea lucr

i a expunerilor de motive la actul normativ ce se interpreteaz

istoric� presupune stabilirea în�elesului normei juridice de drept civil în contextul condi�iilor istorice concrete care au determinat adoptareacestei norme juridice. �i aceast� metod� de interpretare necesit

�titoare, a expunerii de motive �i dezbaterilor parlamentare ce au avut loc cu ocazia adopt�rii actului normativ supus interpret�rii.

Astfel, în art. 24 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societ��ile comerciale se stabile�te c� din ziua înmatricul�rii în registrul comer�ului”. Per a contrario, se ajunge la concluzia c

înainte de înmatriculare societatea nu este persoan� juridic�. Tot astfel, potrivit art. 27 alin. 2 din Codul familiei: �i p�streze numele lor dinaintea c�s�toriei, s� ia numele unuia sau altuia

Per a contrario, so�ilor le este interzis s� ia un nume str�in de numele lor sastreze numele dinainte de c�s�torie, iar cel�lalt so� s� adauge la numele s

prin uzucapiune poate fi dobândit dreptul de proprietate asupra unui bun imobil prin un anumit termen stabilit de lege, cu atât mai mult poate fi dobândit prin

mânt al dreptului de proprietate (un drept de uzufruct, uz etc.).


25

area acestui argument este relativ�, deoarece nu ia contrar�.

ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet) înseamn� c�aplice acelea�i dispozi�ii

produc� acelea�i

de drept civil aplicabil� unei toare. În astfel de �torul este obligat

iilor art. 3 din Codul civil care prevede c� legea nu prevede, sau

rit ca culpabil de

rii unei norme juridice � ra�iunile ce au

sesc cu mai mult� putere

) se întemeiaz� pe ideea este singura posibil�,

inutului unei norme juridice în care se afl�, la normele

i ale legisla�iei civile, în

elesului normei juridice de rit de legiuitor la adoptarea normei

�terea lucr�rilor v ce se interpreteaz�.

elesului normei juridice de drept iilor istorice concrete care au determinat adoptarea

de interpretare necesit� analizai dezbaterilor parlamentare ce au

� „Societatea este

, se ajunge la concluzia c�lin. 2 din Codul familiei:

ia numele unuia sau altuia in de numele lor sau

adauge la numele s�u numele

ietate asupra unui bun imobil prin poate fi dobândit prin

Andy Pu�c�


Explic� sensul nocu acela de interpretare oficial

�

Rezumat

Dreptul civil reprezinteste ansamblul normelor juridice care reglementeaz�i nepatrimoniale stabilite între persoane fizice pozi�ii de egalitate acele idei c�l�uzitoare care se aplicDreptul izvor��te din lege. În toate statele cu sistem juridic de romano-germanicObiceiul �i jurisprudendreptului civil: Constitupromulgate de Precele de urgen��); ordinele de autorit��ile administravederea aplic�rii lor. Prin aplicarea legii civile se îna organelor de stat ccalitatea lor de titulari ai autoritformele oficiale prevanumit� perioad�persoane. Prin interpretarea normelor de drept civilogico-ra�ional� prin care se urmcon�inutului �i sensului normelor juridice de drept civil în vedelor unitare pe întreg cuprinsul


Sarcina de lucru 9

sensul no�iunii de interpretare general� (normativ�) în raport cu acela de interpretare oficial� (obligatorie).

�

�

�

Dreptul civil reprezint� principala ramur� a dreptului privat. Dreptul civil este ansamblul normelor juridice care reglementeaz� raporturile patrimoniale i nepatrimoniale stabilite între persoane fizice �i persoane juridice aflate pe

ii de egalitate juridic�. Principiile fundamentale ale dreptului civil sunt� �uzitoare care se aplic� legisla�iei civile. ��te din lege. În toate statele cu sistem juridic de

germanic�, dreptul civil are ca principal izvor actul normativ scris. i jurispruden�a joac� un rol secundar. Sunt astfel izvoare ale

dreptului civil: Constitu�ia; Codul civil; legile (adoptate de Parlament promulgate de Pre�edinte); hot�rârile �i ordonan�ele Guvernului (inclusiv

��); ordinele �i instruc�iunile mini�trilor; actele normative emise ile administra�iei publice locale. Normele juridice sunt edictate �rii lor. Prin aplicarea legii civile se în�elege activitatea practic

a organelor de stat care înf�ptuiesc prevederile normelor juridice civile, în calitatea lor de titulari ai autorit��ii de stat, activitate ce se desfformele oficiale prev�zute de lege. Normele dreptului civil ac�ioneaz

perioad� de timp, pe un anumit teritoriu �i cu privire la anumite persoane. Prin interpretarea normelor de drept civil se în�elege o opera

ional� prin care se urm�re�te stabilirea deplin� ��i sensului normelor juridice de drept civil în vede

lor unitare pe întreg cuprinsul ��rii.


26

�) în raport

a dreptului privat. Dreptul civil raporturile patrimoniale

i persoane juridice aflate pe . Principiile fundamentale ale dreptului civil sunt

te din lege. În toate statele cu sistem juridic de inspira�ie actul normativ scris.

un rol secundar. Sunt astfel izvoare ale ia; Codul civil; legile (adoptate de Parlament �i

ele Guvernului (inclusiv trilor; actele normative emise

iei publice locale. Normele juridice sunt edictate în elege activitatea practic�

ptuiesc prevederile normelor juridice civile, în ii de stat, activitate ce se desf��oar� în

zute de lege. Normele dreptului civil ac�ioneaz� într-o i cu privire la anumite

elege o opera�iune � �i exact� a

i sensului normelor juridice de drept civil în vederea aplic�rii

Andy Pu�c�


Teste de autoevaluare

1) Prin drept pozitiv se îna) posibilitatea recunoscutcivil; b) totalitatea regulilor de conduitc) ramura �tiin�

2) Legea civil� intra) la data publicb) la data promulgc) la 3 zile de la publicare sau la data prev

3) Legea civil� noua) situa�iilor juridice care apar din momentul intrb) situa�iilor juridice nprodus înc� toate efectele;c) situa�iilor juridice nprodus în întregime efectele.

4) Sunt izvoare ale dreptului civil:a) practica judiciarb) doctrina juridicc) legile, ca acte normativa emise de puterea legislat

5) Are caracter general obligatoriu:a) interpretarea autenticb) interpretarea c) interpretarea neoficial

R�spunsuri la întreb

1. b; 2. c; 3. a; 4. c

Bibliografie minimalBeleiu, Gheorghe (2003). Subiectele dreptului civil.

61.

Boroi, Gabriel (2008). revizuit� �i ad�ugit�

Lupulescu, D. (2000). 5-36.

Pu�c�, Andy (2006). Didactic� �i Pedagogic

Ungureanu, Ovidiu (2007). C.H. Beck, pp. 1-70.


Teste de autoevaluare

Prin drept pozitiv se în�elege:posibilitatea recunoscut� de lege subiectului activ al raportului juridic

totalitatea regulilor de conduit� care reglementeaz� rela�iile sociale;�tiin�elor juridice care se ocup� cu cercetarea sistemului juridic.

� intr� în vigoare:la data public�rii în Monitorul Oficial;la data promulg�rii;la 3 zile de la publicare sau la data prev�zut� în textul ei.

� nou� se aplic�:iilor juridice care apar din momentul intr�rii ei în vigoare;iilor juridice n�scute anterior intr�rii ei în vigoare �i care nu � toate efectele;

iilor juridice n�scute anterior intr�rii ei în vigoare, care produs în întregime efectele.

Sunt izvoare ale dreptului civil:practica judiciar�;doctrina juridic�;legile, ca acte normativa emise de puterea legislativ�.

Are caracter general obligatoriu:interpretarea autentic�;interpretarea judiciar�; interpretarea neoficial�.

spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare

; 4. c; 5. a

Bibliografie minimal�Beleiu, Gheorghe (2003). Drept civil român. Introducere în dreptul civil.

Subiectele dreptului civil. Edi�ia a VIII-a. Bucure�ti: Universul Juridic, pp. 11

Boroi, Gabriel (2008). Drept civil. Partea general�. Persoanele.

�ugit�, Bucure�ti: Hamangiu, pp. 3-54.

Lupulescu, D. (2000). Drept civil. Introducere în dreptul civil. Gala

, Andy (2006). Drept civil român. Introducere în dreptul civil.

i Pedagogic�, pp. 5-38.

Ungureanu, Ovidiu (2007). Drept civil. Introducere. Edi�ia a 870.


27

de lege subiectului activ al raportului juridic

�iile sociale; cu cercetarea sistemului juridic.

rii ei în vigoare;�i care nu �i-au

re, care �i-au

rile din testele de autoevaluare

Drept civil român. Introducere în dreptul civil.

ti: Universul Juridic, pp. 11-

. Persoanele. Edi�ia a III-a

Gala�i: s.e., pp.

Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Bucure�ti:

ia a 8-a. Bucure�ti:

Drept civil. unitatea i

Documents

Transcript of Drept civil. unitatea i