Drept civilDrepturile reale principale

Valeriu Stoica

Edifia 3- revizuitd qi ad[ugitd -

Editura C.H. BeckBucureqti 2017

Noul vechi Cod civil

Abrevieri

XIII

PARTEA I. PREMISE CONCEPTUALE.

Capitolul I. Patrimoniul............... .........3Secliunea 1. Introducere ..................... 3Secliunea a 2-a. No{iunea juridicd de patrimoniu..........................................4

$1. Considerafii preliminare.............. ................4$2. Elementele definitorii ale notiunii juridice de patrimoniu................... 6$3. Prerogativele puterii juridice asupra patrimoniului ........................... 19

$4.Modalitdfilejuridicealepatrimoniului..........., ..............20Secliunea a 3-a. Functiile patrimoniului ............ ......................21

$1. Consideratii introductive................. ..........21$2. Subrogaflareald generald (subrogaJia reald universald gi

subrogatia real6 cu titlu universal)................. ................22$3. Garanlia comund a creditorilor.................. ....................26$4. Transmisiunea universald gi transmisiunea cu titlu universa1............29

Capitolul II. Clasificarea drepturilor patrimoniale..................................... 31Sectiunea 1. Drepturile reale gi drepturile de crean!5.... ...........31Sectiuneaa2-a.Drepturipatimonialeatipice .........................37

$1. Consideratii prealabile.................. .............37$2. Obligaliile reale ..................... 38

$3.Drepturilerealeasuprabunurilorincorporale.. ..............44$4. Drepturile potestative patrimoniale................. ..............48

Sectiunea a 3-a. Clasificarea drepturilor reale ............................................. 50

Capitolul III. Posesia ca stare de fapt protejati juridic..............................53Sectiunea 1. Nofiunea posesiei ca stare de fapt......... ............... 53

$1. Reglementarea posesiei ca stare de fapt in Codul civil romdn.......... 53

$2. Elementele definitorii ale noiiunii de posesie ca staxe de fapt........... 55Secfiunea a2-a.Dovada" dobdndirea gi pierderea posesiei.......................... 63

$1. Dovada posesiei....... .............. 63

$2. Dob0ndireaposesiei. ..............64$3. Pierderea posesiei .................. 65

Sectiunea a3-a. Calitdyle gi viciile posesiei ........67Sectiunea a 4-a. Intervertirea precaritalii in posesie.... .............73

$ 1. Notiunile de precaritate gi de intervertire a precaritiilii in posesie..... 73

$2. Cazurile de intervertire a precaritilii in posesie ............75Secfiunea a 5-a. Protectia juridicd a posesiei ....... 78

VI Drept civil. Drepturile reale principale

$1. Acliunile posesorii..... ............78$2. Luarea mdsurilor pentru conservarea bunului posedat ...................... 83

SecJiunea a 6-a. Efectele juridice ale posesiei.. ........................ 84

$1. Calitdfile posesiei qi efectelejuridice ale acesteia............................. 84

$2" Prezumlia de proprietate............... .............84$3. DobAndirea fructelor ca efect al posesiei de bunb-credinld............... 86

PARTEA A II.A. TIPOLOGIA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE.......91

Capitolul I. Diferite perspective asupra dreptului de proprietate.............. 93

Capitolul II. Dreptul de proprietate privati ........99Secliunea 1. Definirea dreptului de proprietate privati...... ......99Seciiunea a 2-a. Con{inutul juridic al dreptului de proprietate privatd....... 100Sectiunea a 3-a. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privatd,.. 123

Capitolul III. Limitele exercitirii dreptului de proprietate privati ........129Secliuneal.Consideraliigeneraleqiclasificare ....................129Secliunea a 2-a. Limite materiale ale exercitirii dreptului de

proprietateprivati ....131Secliunea a 3-a. Limite legale stabilite in interes privat, in materie

imobiliard, in cadrul raporturilor de vecindtate .................. 135Secliunea a A-a.Limitejudiciare stabilite in interes pivat, in materie

imobiliarS, in cadrul raporturilor de vecindtate ..................I47Seciiunea a 5-a. Limite voluntare stabilite in interes privat, in materie

imobiliard, in cadrul raporturilor de vecindtate .................. 151

Capitolul IV. Regimul juridic al terenurilor gi al construcfiilorproprietate privat[...

Sec{iunea 1. Regimul juridic al terenurilor proprietate privatb........ .......... I52Secliunea a2-a.Limite ale exercitdrii dreptului de proprietate

privatd asupra construcliilor .................. ......... 158

CapitolulV.Rechizifia,expropriereagiconfiscarea.......... .,,164Secliunea 1. Rechizilia, limitd a exercitdrii dreptului de

proprietate privati.....,... ..............164Secliunea a2-a.F"xproprierea ........ 165

$ 1 . Sediul materiei, principii, obiectul, natura juridicb gidefinirea exproprierii. .......... 165

$2. Procedura exproprierii................. ............ 173

$3. Efectele juridice ale exproprierii................ ................. 180Sectiunea a 3-a. Confiscatea........... ................... 190

Capitolul VI. Dreptul de proprietate public5... ...................... 191Secliunea 1. Bunurile domeniale qi dreptul de proprietate publicd............ 191Secliunea a2-a.Exercitarea dreptului de proprietate publicd.. ..................206SecJiunea a 3-a. Dobdndirea qi incetarea dreptului de

proprietate publicd........ ..............221

ts2

Cuprins

Capitolul VII. Dezmembrimintele dreptului de proprietate privati ......224Sec{iunea 1. Consideralii generale .....................224Seciiunea a2-a.Drepfirl de uzufruct ..................229

$ 1. Noliunea, caracterele juridice, obiectul 9i dobdndireadreptului de uzufruct.. ..........229

$2. Drepturile qi obligaJiile uzufructuarului qi ale nudului proprielat ...235$3. Stingerea uzufructului .......... 243

Secliunea a 3-a. Dreptul de uz qi dreptul de abitalie ..............244Secliunea a 4-a. Dreptul de servitute ..................246

$1. No{iunea dreptului de servitute. ...............246$2. Nagterea, exercitarea gi stingerea dreptului de servitute . ................. 253

Secliunea a 5-a. Dreptul de superficie................. ...................259

PARTEA A III-A. DINAMICA DREPTURTLOR REALE PRINCIPALE..... 269

Titlul I. Modalit[{ile juridice ale drepturilor reale principaIe......................271

Capitolul I. Nofiunea de modalitate a drepturilor reale principale.........27l

Capitolul II. Proprietatea condifional5........... ....273

Capitolul III. Proprietatea comun5.................. ,.,277Seciiunea 1. Noliune qi cazuri...... ......................27'7Secliunea a2-a.Drepfiil de proprietate comund pe cote-p6(i.

Caractertzare generald qi cazuri...... ................2'78Secliunea a 3-a. Dreptul de proprietate comund pe cote-pbrfi obignuitd.... 281

Secliunea a 4-a. Proprietatea periodicd............... ................... 304Secliunea a 5-a. Coproprietatea forfatd ..............310Sec{iunea a 6-a. Dreptul de proprietate comund in devSlmdgie ................. 319

Titlul II. Moduri de dobAndire a drepturilor reale principale......................323

Capitolul I. Infroducere................ ....................... 323

Capitolul II. Hotlrirea judec[toreasc[o ocupafiunea gi tradifiunea........324Secliunea 1. HotdrAreajudecdtoreascd................ ...................324SecJiunea a2-a. Ocupatiunea.......... .................."326Sec{iunea a 3-a. Tradi1iunea.........,. ....................332

Capitolul III. Accesiunea ....... ....334Secliunea 1. Sensurile accesiunii .......................334Sec{iunea a2-a.Tipologia accesiunii ca alipire a doud lucruri sau ca

incorporare a lucrului accesoriu in lucrul principal ............337Secliunea a 3-a. Accesiunea imobiliard artifrciald ..................................... 339Sec{iunea a 4-a. Accesiunea imobiliard naturald .................... 355Secliunea a 5-a. Accesiunea mobiliar6.,............. .................... 360

Capitolul IV. Uzucapiunea............ ....................... 361Sec{iunea l. No{iunea de u2ucapiune.................. ...................361Secliunea a2-a.Uzt:capiunea in reglementarea Codului civil din 1864.... 368

VIII Drept civil. Drepturile reale principale

91. Aspecte generale...... ............36g$2. Uzucapiunea de la zeceladouizeci de ani.......... ........37I93. Cursul prescrip{iei achizitive. inceputul qi implinirea

prescripfiei achizitive.... .......37794. Cursul prescriptiei achizitive. Jonc{iunea posesii1or........................ 3Zg$5. Cursul prescripfiei achizitive. Suspendarea gi interoperea

prescriptiei achizitive ........... 3glSec{iunea a3-a.IJnrcapiunea in regimul de carte funciari

din Decretul-lege nr. 115/193g ....................... 3g4Sectiunea a 4-a.IJzucapiunea in Codul civil actual.......... ..... 3gg

91. Domeniul de aplicalie. Tipologia uzucapiunii. ............ 3gg$2. uzucapiunea imobiliarr extratabular[ gi uzucapiunea imobiliari

tabular6....... ..... 3g993. Uzucapiunea mobiliari ........396

capitolul v. Posesia de buni-credin{r asupra bunurilor mobile........ .....3g7Sectiunea 1. Aspecte introductive ......................3g7Sec{iunea a 2-a. Ipoteza prevdzuti in art. 937 alin. ( I ) C.civ.

[art. 1909 alin. (l) C.civ. din 1864] .......... ......402Sectiunea a 3 -a. Ipoteza prevdzutd. in art. 937 alin. (2) C. civ.

lart. 1909 alin. (2) C.civ. din 18641.......... ......40gsectiunea a 4-a. Revendicarea bunurilor mobile in ipoteze speciale ......... 415

Capitolul VI. Proprietatea aparenti................ ...417

Titlul III. Publicitatea imobiliari qi apirarea drepturilorreale principa1e............... ................. 433

Capitolul I. Publicitatea imobi1iarn.................. ...433Secliunea l. Consideralii introductive ................. ..................433SecJiunea a 2-a. Sistemul de publicitate imobiliari reglementat

in Codul civil in vigoare qi in Legea nr.7/1996$1. Intrarea in vigoare qi punerea in aplicare a noului sistem

de publicitate .......................44192. Regimul juridic general al cadastrului qi al publicitd{ii imobiliare.

cadrul institulional al activitrlilor cadastrale gi de publicitateimobiliar5.... .....443

$3. Carfile funciare ....................44g$4. Inscrierile in cartea funciari ....................462$5. Acfiunile de carte funciard....... ................465

Capitolulll.Apirareadrepturilorrealeprincipale.. ............471Sectiunea 1. Consideratii generale ......,..............471Sec{iunea al-a. Apdrarea dreptului de proprietate privatr. Actiunea inrevendicare. .............474

$1. Actiunea in revendicare intemeiati pe dreptul de proprietateprivat6. Aspecte generale...... ...................474

$2. Actiunea in revendicare imobiliard.... ......47i

Cuprins

$3. Corelatia dintre actiunea in revendicare imobiliarl qi acliunilede apdrare a dreptului de proprietate imobiliard prevdzutein legi speciale .....................485

$4. Ac{iunea in revendicare mobiliar6.. ......... 498$5. Efectele admiterii actiunii in revendicare........................................ 498

Secliunea a 3-a. Apdrarea dreptului de proprietate privat[.Actiunea negatorie qi actiunea in grdnifuire ....................... 502$1. Acliunea negatorie..... .......... 502$2. Actiunea in grinituire .......... 502

Secfiunea a 4-a. Apdrarea dezmembrdmintelor dreptului de proprietateprivatii prin acliunea confesorie... ................... 504

Sec{iunea a 5-a. Apdrarea dreptului de proprietate publicd gi adrepturilor reale principale intemeiate pe acesta ................ 506$ I . Actiunea in revendicare intemeiati pe dreptul de proprietate publicd .. 506$2. Ap[rarea drepturilor reale principale intemeiate pe dreptul

de proprietate publici .......... 507

Bibliografie 509

s29Tabla analiticl de materii

PARTEA IPREMISE CONCEPTUALE

Capitolul IPatrimoniul

Sec{iunea 1. Introducere

1. Scurt istoric al nofiunii juridice de patrimoniu. A. Teoria personalistd apatrimoniulul. in dreptul francez modern, noliunea de patrimoniu a fost consacratdinCodul Napoleon. Redactorii acestui cod nu au fost insd preocupali si defineascdnofiunea juridicd de patrimoniu. Textele qi, mai ales, principiile acestui cod au permis,dupd mai bine de o jumdtate de secol de aplicare practicS, elaborarea teoriei perso-naliste a patrimoniuluil. ,,Pafimoniul, fiind o emanalie a personalit5lii gi expresia forfeijuridice cu care o persoand este tnvestiti ca atare, rezuk6: cd numai persoanele fizice gi

morale pot avea un patrimoniu; cd orice persoand are cu necesitate un patrimoniu, chiardacd ea nu posedd tn prezent niciun bun; cd o persoand nu poate avea decdt un singurpatrimoniu in sensul propriu al cuvdntului"2. Aceasta este, intr-o formulare rdmasdcelebr[, esen{a teoriei personaliste a patrimoniului. Legdtura dintre persoanb gi patri-moniu nu mai este doar implicitS. Ea devine explicitb, mai mult, definitorie gi funda-menteazl, in aceastd teorie personalistii, ideea indivizibilit5lii patrimoniului.

B. Patrimoniul-scop. Tocmai aceastd legdtur[ a fost considerati,, la un momentdat, o piedicd in calea evolufiilor vietii comerciale. A apdrut astfel, mai ales in gcoalagermand de drept civil, tendinta depersonalizdrii patrimoniului. Teoria patrimoniuluide afectatiune sau a patrimoniului-scop (Zweckvermdgen) este rezultatul acesteitendinfe3. Aceasti teorie a culminat, in ipoteza fundafiilor, cu recunoagtereaexistentei unui patrimoniu ftrd o persoand de la care sd emanea.

C. Teoria modernd a patrimoniului. Compatibilitatea dintre teoria personalistd apatrimoniului qi teoria paffimoniului de afectaiiune a devenit posibild pe mdsurd ce

subiectele colective de drept au fost recunoscute, in forme multiple, nu numai indreptul public, ci qi in dreptul privat. Pe ldngd stat, comunitdli locale, institufiipublice, au apirut, ca subiecte colective de drept, societ5lile comerciale, anonime sau

I Pentru aceasteteorie, a se vedea C. Aubry, C. Rau, Cours de droit civil frangais, tome6c'", Cosse, Marchal et Billard, Imprimeurs-f,diteurs, Paris, 1873, p.229-260.

2 ldem, p.231.3 Aceastd teorie, conceputd de juriqtii germani Brinz gi Bekker gi preluatb apoi in Franla,

prin intermediul lui Saleilles, nu mai leagi unitatea patrimoniului de persoana titularului sdu,ci de scopul cdruia ii este afectat patrimoniul. Ideea de afectaliune devine astfel definitoriepentru patrimoniu.

a in legdturi cu aceastd ipotez6, a se vedea L. Josserand, Cours de droit civil positivfrangais, tome premier, 3d'" 6dition, Recueil Sirey, Paris, 1938, p. 378. in leg6tur6 cu o ipotezlasemdndtoare, dar care nu este analizatd in mod expres din perspectiva patrimoniului fhrdtitular, a se vedea G. Moffat, Trusts Law. Text and Materials, fourth edition, CambridgeUniversity Press, 2008, passim. Pentru ipoteza fiduciei, care este o masd patrimoniald, iar nuun patrimoniu fEr6 titular, a se vedea infra,nr.6, lit. D, c), (vi).

4 premise conceptuale

cu rdspundere limitati, precum gi diferite asociatii qi fundafii fbrd scop lucrativ. Ca gipersoana fizicd, persoana juridicd (persoana moralS) este titulard a unui patrimoniupropriu' Nu a mai fost necesar sd se multiplice patrimoniul unei persoane fizice prinintermediul ideii de afectaliune, cAt timp persoana fizicd respectivd se putea asocia,intr-un fel sau altul, pentru a intemeia o persoand morald cu un patrimoniu distinct.Mai mult, s-a recunoscut, chiar in dreptul francez, posibilitatea infiintdrii uneisocietdJi comerciale cu rdspundere limitatd de cdtre o singuri persoands.

Ca urmate, ideea de afectatiune a incetat sd mai submineze legdtura indisolubil6dintre patrimoniu gi persoanafizicd sau juridicd, devenind temeiul recunoaqterii divi-zibilirdiipatrimoniului in mai multe mase de bunuri cu regimuri juridice distincte.

Agadar, dupd o indelungatd evolufie, notiunea juridicd de patrimoniu r6mdnelegatd de ideea de persoanS, care explicd unitatea sa, fb.rd a mai exclude ins6 ideea dedivizare 9i de afectafiune, dar numai in cazurile prevdntte de lege. Aceastd restric{ieeste necesard pentru a impiedica depersonalizarea patrimoniului pe o cale ocolitd,printr-un exces de divizdri gi afecta{iuni.

ca qi in dreptul roman, pafimoniul rdmdne al nostru (nostrum patrimonium),chiar dacd el este divizatin mai multe mase de drepturi gi obligalii pecuniare6, fiecarecu un regim juridic distinct.

Secfiunea ^2-a.

Nofiunea juridici de patrimoniu

$1. Considerafii preliminare

2. Nofiunea de patrimoniu in codul civil din 1864 qi in codur civil actual.A. Utilizarea noliunii de patrimoniu in Codul civil din 1864. Noliunea de patri-

moniu eralutllizatd in mai multe texte din Codul civil din 1864. in Codul civil din1864, in arr. 781, era menlionatd ,,separafia patrimoniului defunctului de acela aleredelui", iar in art. 784 se preciza:,,creditorii eredelui nu pot cere separatria patri-moniilor in conffa creditorilor succesiunii". Art.. 1743 C.civ. din 1864 reia aceeaginoJiune, tot in legdturd cu separaJia patrimoniilor.

Legile civile speciale recurg la noliunea de patrimoniu fie in legdturb cu persoanajuridicX in general, fie in legdturd cu societbtile comerciale. Astfel, patrimoniul este unelement constitutiv al persoanei juridice qi poate fi impdrfit in caztsl divizdiiacesteia.

PAnd la intrarea in vigoare a Codului civil actual, degi era frecvent folositl innormele juridice civile, noliunea de patrimoniu nu a avut o definilie legald generald.Totugi, fird a face expres referire la noliunea de patrimoniu, arr. lTlg c.civ. din 1g64se apropia, prin conJinutul sdu, de o astfel de defini1ie. Conform acestui text, ,,oricineeste obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale,mobile gi imobile, prezerrte qi viitoare". indatoririle, bunurile mobile si imobile,prezente Si viitoare constituie tocmai continutul patrimoniului ca no{iune juridicd.

. 5 tn acest sens, a se vedea Al. weilt, F. Terrd, ph. simler, Droit civil. Les biens,3d'" 6dition, Dalloz,Paris, 1985, p. 14.

6 Termenulpecuniar este folosit, aici qi in continuare, cu sensul de,,evaluabil in bani',, iarnu cu sensul de ,,avdnd ca obiect o sumd de bani".

Patrimoniul 5

B. Reglernentarea noliunii de patrimoniu tn Codul civil. Noliunea de patrimoniueste definitb ?n mod explicit in art. 31 alin. (1) C.civ.: ,,Orice persoand fizicL saupersoand juridicd este titulard a unui patrimoniu care include toate drepturile gidatoriile ce pot fi evaluate in bani qi apa(in acesteia". ln a[n. (2) gi (3) se adaug6:,,(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectafiuni numai in cazurile giconditiile prevdzvte de lege.

(3) Patrimoniile de afectaliune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituitepotrivit dispoziliilor Titlului IV al Cd(ii a III-a, cele afectate exercitdrii unei profesiiautorizale, precum qi alte patrimonii determinate potrivit legii".

Conform art.32 C.civ.: ,,(1) in caz de diviziune sau afectatiune, transferul dreptu-rilor qi obligaliilor dintr-o mas6 patrimoniald in alta, in cadrul aceluiaqi patrimoniu,se face cu respectarea condiliilor prevdzute de lege gi ftrb a prejudicia drepturilecreditor^ilor asupra fi ecdrei mase patrimoniale.

(2) In toate cantrile prevSzute la alin. (1), transferul drepturilor gi obligaliilordintr-o mas[ patrimoniald in alta nu constifuie o instrdinare".

In plus, in art. 33 C.civ. se prectzeazd:,,(1) Constituirea masei pafimoniale afectateexercitirii in mod individual a unei profesii autorizate se stabilegte prin actul incheiatde titular, cu respectarea condifiilor de formd gi de publicitate prevdzute de lege.

(2) Dispoziliile alin. (1) se aplicd in mod corespunzdtor qi in cazul mbririi saumicgordrii patrimoniului profesional individual.

(3) Lichidarea patrimoniului se face in conformitate cu dispoziliile art.194l-1.948, daci prin lege nu se dispune altfel".

In strAnsd legdturl cu notiunea de patrimoniu, in art. 2324 alin. (3) qi (a) C.civ. se

mentioneaz[: ,,(3) Creditorii ale cdror creante s-au ndscut in legitur[ cu o anumitddiviziune a patrimoniului, autorizatd de lege, trebuie sd urmdreascd mai intdi bunurilecare fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dacd acestea nu sunt suficiente pentrusatisfacerea creanlelor, pot fi urmdrite qi alte bunuri ale debitorului.

(4) Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectat de exerciliulunei profesii autorizate de lege pot fi urmdrite numai de creditorii ale cdror creanfes-au nbscut in legdturi cu profesia respectivd. Aceqti creditori nu vor putea urm5ricelelalte bunuri ale debitorului".

Din simpla citare a acestor texte rezultd c5, spre deosebire de Codul civil din1864, Codul civil in vigoare conline o reglementare cu caracter general a notiunii depatrimoniu. Din aceste texte rezultd cd ele conJin atdt elemente de continuitate, cdt gielemente de reformd in raport cu situalia anterioard intrbrii in vigoare a actualuluiCod civil. Dar chiar gi atunci cdnd este vorba de elemente de continuitate, este deobservat cd ele nu se raporteazd, decdt in micd mdsur6, la texte existente in Codulcivil din 1864. intr-adevdr, atdtlegiuitorul romAn de la 1864, cAt gi legiuitorul francezde la 1804 nu au fost preocupaJi de o anumitd teorie cu privire la patrimoniu. Texteledin cele doud coduri care cuprind termenul patrimoniu au permis insd doctrinei sdelaboreze ulterior, cum am v5zut, diverse teorii asupra paffimoniului. Din aceastlperspectivS, Codul civil adoptat in anul 2009 gi intrat in vigoare la data deI octombrie 2011 cuprinde texte mult mai elaborate despre patrimoniu, in careregdsim elemente de continuitate in raport cu aga-numita teorie modernd a patrimo-niului, dar gi elemente reformatoare, mai ales in legiturd cu aqa-numitul patrimoniude afectaliune.