Prof. univ. dr. Corneliu BirsanDoctor Honoris Causa al Universitiilii Paris 1 panth6on-Sorbonne,

al Universitilii de Vest din Timigoara gi al Universitilii ,,Dunirea de Jos'i din GalaliProfesor emerit la Facultatea de Drept a Universitilii din Bucuregti

Judecitor la Curtea Europeand a Dreptudlor Omuluiin perioada 1998-2013

Drept civil.Drepturile reale principale

in reglementarea noului Cod civil

Editia a 3-a, revizuiti giactuliati

I tZtnmavw

Cuprins

CapitolulI.Patrimoniul.No!iune.caruc,terc|uridice.Func!ii-1Secliunea 1. Noliunea de patrimoniu 1

Secliunea a 2-a. Caracterele juridice ale patrimutiului

Secliunea a 3-a. Funcliile patrimoniului

Capitolul al ll-lea. Drepturile reale 9i drepturile de crean{i"Categorii intermediare. Clasificarea drepturilor reale

Secliunea 1. Drepturile reale gi drepturile de creanld

Secliunea a 2-a. Categorii juridice intermediare

Secliunea a 3-a. Clasificarea drepturilor reale

Capitolul al lll-lea. Dreptulde proprietate. Defini!ie. Caractere

iuridice. Conlinut. Condilii generale de exercitare

Secliunea 1. Definilia dreptului de proprietate

Secliunea a 2:a. Conlinutuljuridic aldreptuluide proprietate

-

43

Secliunea a 3-a. Caracterele juridice ale dreptului

de proprietate

17

23

23

30

3it

38

47

51

51

t

Capitolul al lV-lea. Dreptul de proprietate privatd

Secliunea 1. Noliuni generale. Definilie

Secliunea a 2-a. Subiectele dreptului de proprietate privatd_ 53$1. Persoanele fizice ca subiecte ale dreptului de proprietate

privatd

$2. Persoanele juridice de drept privat

$3. Statul 9i unitdlile sale administrativ-teritoriale ca subiecte

ale dreptului de proprietate privati

Secliuneaprivatd

a 3-a. Conlinutul gi limitele dreptuluide proprietate

53

55

62

62$1. Consideralii generale

$2. Limitele exercitdrii dreptului de proprietate privatd

2.1. Reglementare. Precizdri prealabile. Clasific6ri

2.2. Limitele materiale ale exerciliului dreptului de proprietateprivati

2.3. Limitele juridice ale exercitiului dreptului de proprietate

71

96

101

101

102

106

112

115

117

128

134

135

135

136

private Tl2.3.1. Consideralii generale. Clasificdri

2.3.2. Limitele legale

2.3.3. Limitele conventionale

2.3.4. Limitele judiciare

2.3.5. Alte limite ale exerciliului dreptului de proprietateprivatd_

Secliunea a 4-a. Regimuljuridic at unor categorii de bunuriproprietate privatd

$1. Consideralii generale

$2. Regimuljuridic al realizdrii gi at desfiinldrii construcliilor

$3. DobAndirea de locuinte gi alte spaliiin proprietateprivatd

$4. Circulalia juridicd a constructiilor

$5. Regimul folosinlei terenurilor pentru productia agricoldgi silvicd. Organizarea gi amenajarea teritoriului agricol _

$6. Circulalia juridicd a terenurilor

$7. Regimuljuridic al bunurilor din patrimoniul culturalnational,

$8. Limitdritemporare sau definitive ale folosintei unor bunuriTn situalii speciale. Rechizilia unor bunuri

Secliunea a 5-a. Stingerea dreptutui de proprietate privatd.Exproprierea pentru cauzd de utilitate publicd

$1. Principii generale

$2. Exproprierea pentru cauzd de utilitate publicd

Secliunea a 6-a. Abuzut de drept in materia dreptutuide proprietate privatd lSO

Cuprins x

dreptului de proprietate publicd.

Subiectele, conlinutul gi obiectul sdu.

Secliunea a 3-a. Caracterele iuridice ale dreptuluide proprietate

publicd gi limitele exercitdrii sale

$1. Caractere juridice

$2. Limitele exercitSrii dreptului de proprietate publicd

Secliunea a 4-a. Exercitarea dreptului de proprietate publicd- 181$1. Precizdri preliminare

$2. Dreptul de administrare

$3. Concesionarea bunurilor proprietate publicd

$4. inchirierea bunurilor proprietate publicd

$5. Darea in folosinld cu titlu gratuit a unor bunuri proprietate

publicd

Secliunea a 5-a. incetarea dreptuluide proprietate publicd-195

Capitolul alVl-lea.de proprietate

ModalitSlile iuridice ale dreptului

Capitolul al V-lea. Dreptul

Secliunea 1 . Consideralii

Secliunea a 2-a. Definilia

181

183

188

193

194

Secliunea 1. Noliuni generale. Enumerare

Secliunea a 2-a. Proprietatea comund pe cote-pe$i

$1 . Consideralii generale

$2. Coproprietatea obignuitd

$3. Coproprietatea forlatd 218Secliunea a 3-a. Proprietatea comund in devdlmdgie

de proprietate publicd

generale. Reglementare

Secliunea a 4-a. incetarea proprietdlii comune

Secliunea a 5-a. Comparalie intre proprietatea comund pe

cote-pd$i gi proprietatea comund in devdlmdgie

159

159

16't

175

175

179

199

199

202

202

205

236

238

243

2MSecliunea a 6-a. Proprietatea periodicd

capitolul al vll-lea. Dezmembrdmintele dreptului de proprietate_Secliunea 1. Consideralii generale

Secliunea a 2-a. Dreptulde superficie

$1. Dreptul de superficie in sistemul anterior intrdrii in vigoarea noului Cod civil

$2. Dreptul de superficie in noul Cod civil

Secliunea a 3-a. Dreptul de uzufruct

$1. Definilie. Caractere juridice. Constituire. Obiect

$2. Drepturile gi obligaliile uzufructuarului gi ale nuduluiproprietar

2. 1 . Drepturile uzufructuarului

2.2. Drepturile nudului proprietar

2.3. Obligaliile uzufructuarului

2.4. Obligaliile nudului proprietar

2.5. Drepturile gi obligaliile uzufructuarului gi ale nuduluiproprietar in unele situalii speciale

$3. Stingerea uzufructului

Secliunea a 4-a. Dreptul de uz gi dreptul de abitalie

Secliunea a 5-a. Dreptul de servitute

$1 . Consideralii generale

$2. Clasificarea servitutilor

$3. Constituirea servitutilor

$4. Exercitarea servitulilor. Drepturile 9i obligatiile proprietarilor _$5. Stingerea servitutilor-

Capitolul al Vlll-lea. Apirarea dreptului de proprietate9i a celorlalte drepturi reale principale

Secliunea 1 . Consideralii generate

Secliunea a 2-a. Acliunea in revendicare intemeiatd pe dreptulde proprietate privatd_

251

251

253

253

257

265

265

270

270

273

274

278

279

282

285

289

289

291

293

294

296

$1 . Defini!ie. Caracterizare generali 300

Cuprins xt

$2. Categorii ale acliunii?n revendicare 308

Secliunea a 3-a. Regimuljuridic comun al acliuniiin revendicare_ 308

$1. Precizdri prealabile

$2. Acliunea in revendicare imobiliari

$3. Acliunea in revendicare mobiliard

$4. Efectele acliunii in revendicare

Secliunea a 4-a. Alte acliuni reale de afrrare a dreptuluide proprietate privatd

$1. Acliunea negatorie

$2. Acliunile confesorii

gi a dezmembrdmintelor sr.le

$3. Acliunea in grdniluire

Secliunea a 5-a. Acliunea in revendicare a dreptului

de proprietate publicd gi a drepturilor reale corespunzdtoare

proprietdlii publice 330

330$1. Acliunea in revendicare a dreptului de proprietate publicd

-$2. Acliunea in revendicare a drepturilor reale corespunzdtoaredreptului de proprietate publicd 332

Capitolul a! IX-lea. Posesia

308

309

318

320

324

324

325

327

Secliunea 1. Noliuni generale

Secliunea a 2-a. DobAndirea gi pierderea posesiei

S1. DobAndirea posesiei

$2. Pierderea posesiei

Secliunea a 3-a. Viciile'posesiei

$1. Consideralii generale

$2. Discontinuitatea posesiei

Secliunea a 4-a. Efectele posesiei

335

335

340

340

341

342

342

344

83. Violenta

-

345

$4. Clandestinitatea 345

$5. Precaritatea 346

348

$1 . Consideralii generale

$2. Posesia creeazd,o prezumtie de proprietate

$3. Protejarea posesiei prin acliunile posesorii

capitolul al X-lea. Modurile de dobdndire a drepturitor realeprincipale.

Secliunea 1. Consideralii generale

secliunea a 2-a. Accesiunea ca mod de dobandire a drepturilorreale

$1 . Consideralii generale

3.2.4. Realizarea de lucrdri addugate cu caracter durabilasupra imobilului aparlinAnd altei persoane

3.2.5. inlelesul unor termeni 9i dispozilii legale specialeprivitoare la accesiunea imobiliari artificiald

$4. Accesiunea mobiliard

Secliunea a 3-a. Uzucapiunea (prescriplia achizitivd) ca modde dobAndire a drepturilor reale

$1 . Consideratii generale

349

350

353

353

356

356

$2. Accesiunea imobiliard naturald gsg$3. Accesiunea imobiliard artificiald 363

3.1. Accesiunea imobiliard artificiald ?n fostul Cod civil_ 3683.2'AccesiuneaimobiliardartificialdinnoulCodcivil-368

3.2.1 . Principii generale 368

3.2.2- Realizarea de lucrdri cu materialele altei persoane _g7o3.2.3. Realizarea de lucrdri autonome cu caracter durabil

asupra imobilului apa(inAnd altei persoane 371

374

376

383

384

384

$2. Uzucapiunea in sistemul fostului cod civil de la 1g64 _ g9o2.1. Felurile uzucapiunii g9O2.2. Modul de calcul al termenului uzucapiunii 3932.3. Efectele uzucapiunii 3992.4- uzucapiunea Tn regimur de carte funciard regrementat

de Decretul-lege nr. 1 15/19Sg 400

Cuprins xlll

$3. Uzucapiunea in noul Cod civil

3.1. Uzucapiunea imobi

3.2. Uzucapiunea imobi

3.3. Dispozilii comune aplicabile uzucapiunii imobiliare

extratabulare gi celei tabulare

3.4. Uzucapiunea bunurilor mobile

Secliunea a 4-a. Dobilndirea proprietdliibunuilor mobile

prin posesia de bund-credinld

$1 . Consideralii generale

$2. Condiliile dobandirii dreptului de proprietate asupra bunurilor

mobile prin posesia de bund-credinld

$3. Situalia dobAndirii bunului mobil pierdut ori furat

liard extratabulard

402

402

405

407

409

411

411

415

419

liard tabulard

54. Probleme comune privitoare la aplicarea art. 937 NCC- 421Sec,tiunea a 5-a. DobAndirea proprietdliifructelor de cdtre

posesorul de bund-credinld

$1. Consideralii generale

$2. Condiliile gijustificarea dobdndirii fructelor de cdtre posesorul

de bun6-credin!5. Situalia posesorului de rea-credinld

-

425

Secliunea a 6-a. Ocupaliunea, tradiliunea gi hotdrArea

judecdtoreascd

$1. Ocupaliunea

$2. Tradiliunea (predarea material6) ca mod de dobAndire

a drepturilor reale

$3. HotdrArea judecdtoreascd, mod de dob6ndire a drepturilor

reale

Capitolul al Xl-lea. Publicitatea dobindirii drepturilor realeimobiliare

Sectiunea 1 . Consideralii generale

Secliunea a 2-a. Problema sistemelor de publicitate imobiliard-4s7$1. Sistemul de publicitate imobiliari al transcripliunilor 9i

423

423

430

430

437

437

inscripliunilor

$2. Sistemulde publicitate bazat pe cartea funciariSecliunea a 3-a. pubticitatea imobitiard in sistemul

Legiinr. 7/1996 446Secliunea a 4-a. pubticitatea imobitiard in sistemul

nouluiCod civil

$1. Considera[ii generale

$2. inscrierea drepturitor tabulare 465

472

474

$3. Notarea unor drepturi, fapte gi raporturijuridice in carteafunciard

$4. Rectificarea inscrierilor de carte funciard

lndex479

Capitolul l. Patrimoniul.

Noliune. Caractere iuridice. Functii

Secliuneo 7. Noliunea de patrimoniu

1. Precizdri preliminare. Parte integranti a gtiinlei dreptului, gtiinla dreptuluicivilopereazl cu notiuni din care ea insigi este constituiti. Analiza lor permite cunoag-terea gi dezvoltarea acestei importante ramuri a sistemului romAn de dreptcare estedreptul civil. Unadintre aceste noliuni este 9i aceea de patrimoniu.

in dreptulcivil, notiunea de patrimoniu are un sens tehnicqi precis, SenS pe carene propunem a-l determina in cele ce urmeazi. Dar, aga cum Se intAmpl5 adeseori,suntem in prezenla unei noliuni care, cu inlelesuri specifice, este intAlnitd 9i in alteramuri ale dreptuiui. Bun5oard, in dreptul intemalional public se vorbegte desprepatrimoniulcomun al umanitdlii, ce are ca obiect marea liberd, precum 9i resurseleminerale, solide, lichide ori gazoase in situ, ca.re se gdsesc pe fundul mdrilor sau insubsolul acestora, inclusiv nodulii polimetalicitll. Este evident cd noliunea de patri-moniu astfel folositd are in vedere totalitatea acestor resurse 9i marea liberd, eleaparlinAnd intregii umanitdli.

in legislalia noastrd de drept civil s-au ficut gi se fac adeseori referiri la noliuneade patrimoniu. Degi.vom reveni imediat asupra acestei probleme, trebuie sd evi'denliem cd, potrivit art.31 alin. (1) NCC, situat in materia persoanelor, orice per'soand fizicd sau juridicd este titulara unui patrimoniu, ce include toate drepturile 9idatoriile ce pot fi evaluate in bani gi apa$in acesteia.

De asemenea, noliunea de patrimoniu este utilizati in diverse acte normativespeciale, prin care se determind regimul juridic al unor anumite categorii de bunui,adoptate inainte de intrarea in vigolre a noului Cod civilt2l. Astfel, art. 1 alin. (2) din

t'l A se vedea art. 1 16 gi urm. din Convenlia Naliunilor Unite asupra dreptului mdrii din 1 0decembrie 1982, cunoscuie sun denumirea de Convenlia de la Montego Bay; aceas_t?convenlie a fost ratificatd de Romdhia prin Legea nr.1'10 din 10 octombrie 1996 (M.Of.nr. 300

'din 21 noiembrie 1996); cu privire la noliunea de patrimoniu comun al umanit6lii,_a_se

vedea J. C6trlencAru, S. Sun, Drort intemational public, 8" 6d., Montchrestien, Paris, 2008'o. 410-41 1.' t21 Dupd cum se gtie, noul Cod civil al RomAniei, respectiv Legea nr. 28712009 privirdCodut civit a fost publicatd in M. Of. nr. 511 din 24 iulie 2009, modificata prin Legea nr. 71 cln 3iunie 2011 pentru punereain aplicare a Legii nr.287l2OO9 privind Codulcivil (M.Of. nr.4(X)din 10 iunie 2011), rectificatd in M. Of. nt.427 din 17 iunie 2011 9i in M. CI. nr. 489 din 8 hle2011 9i repubticaii in M. Of. nr. 505 din 15 iulie 201't. Ulterior republicirii, noul Cod civf, a Hmodifitat prin Legea nr.60 din 10 aprilie 2012 privind aprobarea Ordonanlei de wSE@ ?Guvernului nr.zg/ZO't1 pentru reglementarea unor mdsuri necesare intrerii in ,iS$ry a logi'nr.287/2009 privind Codul civil (M. Of. nr. 255 din 17 aprilie 2012), rectificat in M. Ot. rr- 2{5din 29 aprilie bOtS gi modificat prin Legea nr. 138 din 15 octombie 2014 nertu nnfua *completarea Legii nr. 1g4l2O1O privind Codul de procedurd cMli, prearm $ porftu 19!Fcarea gi compleiarea unor acte normative conexe (M.Of.nr.753 din 16 octo'rtrts 2O1Ar *

Legea nr.182 din 20 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniuluicultural nalionalmobil, republicatdtll, dispune cd ansamblut'brnuritor. ce reprezinti o mdrturie gi oexpresie a valorilor, credinlelor, cunogtinlelor gi traditiilor aflate in continud evolulie,precum gi toate elementele rezuhhte din interacliunea, de-a lungul timpului, inirefactorii umani gi cei naturali, bunuri identificate ca atare, constituie pa timoniui cultu-ral na,tional, indiferent de regimul de proprietate asupra acestor bunuri.

^,,^l:=r,r?.L"1, L:ge3 muzeetor gi cotecliitor pubtice nr. 311 din 23 iutie 2003, repu_

Drrcata'-', prevede & patrirnoniul muzealeste alcituit din totalitatea bunurilor, dreptu-rilor.gi obligaliilor cu caracter patrimonial ale unui muzeu sau, dupd caz, alecoteciiitorpublice, bunuri ce se pot afla in proprietate publici sau in proprietate privatd [art. galin. (1)1. Mai mutt, art.2 lit. b) din aceastd din urmd lege dispune cd ansamblul delu.nuri cufturale gi naturale, constituit in mod sistematic ii *"i"nt de cdtre persoanefizice sau juridice de drept public ori de drept privat, alcdtuiegte o coleclie;in mlsurai1 carg .colecliile sunt accesibile publicului

'gi speciatigtiloi, indiferent de fiularut

dreptului de propietafe, gi reunesc bunuri semnificative prin valoarea lor artisticd,documentari, istoricd,.gtiinlific5, culturalS gimemorialistici, acestea sunt publice.Deasemenea, colectiile de astfel de bunuri aflate in proprietatea privatd a persoanelorfizice sau a persoanelor juridice de drept privat suni coleclii'private, ce pot fi ac_cesibile publicului gi specialigtilor numai cu acordul delindtoi,ritor acestora (art.3 dinLegea nr. 31 1 /2003, republicatd).

FEri a face referire la o anumitd ramurd de drept, uneori, in legislalia noastrd ogrupare de bunuri, de valori care au aceeagi naturd sau acelagi regim juridic poate fi9""?T11ta prin noliunea de fond. Astfel, art. 1 din Legea nr. ta din 19 februarie 1991 afondului funciar, republicatit3l, cu modificdrile gi cJmpletarile ulterioare, dispune c6terenuile de orice fel indiferent de destinatie, de titlul p,e bazacdruia sunt definute saude domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondulfunciar al RomAniei.

Sau, potrivit art. 1 din Legea nr. 46 din 19 marrie 2008 - coout sitvilri;btjii;i""pddurilor, terenurilor destinate impdduririlor, a celor care servesc nevoilor de culturd,produclie sau administratie silvlcd, a iazurilor, a albiilor pAraielor, a altor terenuri cudestinalie forestierd gi neproductive, cuprinse in amenajamente silvice la data de 1ianuarie 1990, inclusiv cu modificdrile de suprafafd, conform operaliunilor deintrdri-iegiri efectuate in condifiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului deproprietate, fondul forestier na,tional, care, potrivit art. 3 din acelagi cod, este, dupdcaz, proprietate publicd sau privati gi reprezinta un bun de interes nalional.

Alteori, o grupare de bunuri care au aceeagi naturd sau acelagi regim juridicpoate fi desemnatd prin nofiunea de domemu. spre exemplu, art.4

-din Legea fon_

dului funciar prevede ci terenurile pot face obieci al dreptului de proprietatJ privatdsau al altor drepturi reale ce au ca titulari persoane fizice sau juridice ori pot apa4inedomeniului public sau domeniutui prirat Domeniul public poate fi de interes nayionat,caz in care proprietatea asupra sa, in regim de drept public, aparline statului,sau de

prin o'U'G. nr. 1 din 3 februarie 2016 pentru modificarea Legii nr. 1g4l2o1o privind Codul deproc.edurd civili, precum 9i a unor acte normative conexe (M. bf. nr. 85 din 4 februarie zorol. -

t'r M. Of. nr. 259 din 9 aprilie 2014.rlr fr4. Ot. nr.2O7 din24 martie 2014.t'r M. Of. nr. 1 din 5 ianuarie 19gg.t*r Republicat in M. Of. nr. 611 din 12 august 2015.

l. Patrimoniul

interes local, caz in care proprietatea, de asemenea in regim de drept public, apar-tine comunelor, oragelor, municipiilor sau iudelelor.

Din punctul de vedere al regimului juridic, terenurile din domeniul public sunfscoase din circuitut civil, dacd prin lege nu se prevede altfel, iar dreptul de proprietate

asupra lor este imprescriptibil [ar1.5 alin. (2) din Legea nr. 18/1991]. Dimpotrivd,terenurile din domeniul privat al statului sunt supuse dispoziliilor de drept comun,dacd prin lege nu se prevede altfel (art. 6 din Legea nr. 1B/1991 , republicatd).

Agadar, patrimoniu, cotecfie, fond, domeniu sunt noliuni care, in mod evident,evocd un ansamblu, o totalitate de bunui. Totugi, pe noi ne intereseazd notiunea depatrimoniu. Care este punctul de plecare pentru a o putea defini astfel cum este easpecificd gtiintei dreptului civil?

Rdspunsui la aceastd intrebare a fost dat de o manierd limpede 9i precisd - agacum ii este intreaga operd gtiinlifici - de profesorul nostru gi al atAtor generalii destudenli Constantin Stitescu, cel care a ilustrat ani in gir cursurile de drept civil laFacultatea de Drept a Universitilii din Bucuregti. ContinuAnd opera marilor sdi inain-

tagi- intre care ii amintim aici pe profesorii Tr. lonagcu, N. Rarincescu 9i M. Elies-cu -, profesorul Stitescu a insuflat pasiunea gi exigenlele gcolii de drept civil de lafacultatea noastrd gi celor care fac parte in prezent din elita cercetdrii juridice romA-negti in materie. Nu putem decAt si salutdm cu imensd satisfactie cel pulin doudOeptine reuqite recente: impresionantul tratat de drept civil privind drepturile reale,precum gi cartea din 2009 (actualizati in 2013) consacratd aceleiaqi materii ale pro-

fesorului Valeriu Stoicatll gi cursul universitar in mate-rie, in mai multe edilii, al profe-sorului Eugen Chelaru de la Universitatea din Pitegtit2l.

in conCeplia profesorului Stdtescu, gtiinla dreptului civil are ca obiect, in ultimdanaliz6., cercetarea raportului juridic civil ca relalie sociald reglementatd de normajuridicd civila, privit in'elementele sale structurale: subiecte, continut, obieclsl. Con-jinutul raportului juridic civil este dat de drepturile subiective qi obligatiile core.lativecare apa(in subieclilor raportului juridic civil. Se gtie cd drepturile subiective qi obli-galiile corelative pot ti patrimoniate, adicd au un conlinut economic, gi personal-ne-patrimoniale, care nu au un asemenea conlinut.

in p6ncipiu, drepturile personal-nepatrimoniale privesc subiectele raportuluijuridiccivil gi, de aceea, sunt cercetate legate de acestea, ldrl a fi insi astfel epuizate.Bunioar5, unele dintre drepturile personal-nepatrimoniale sunt avute in vedere 9i incadrul altor ramuri ale dreptului privat, cum ar ti dreptul familiei sau drepturile decreatie intelectuald.

Pentru definirea notiunii de patrimoniu este evident cd ne intereseazd numaidrepturile gi obtigaliite subiective care au o valoare economicd, adicd cele patrimo-tiate. Cercelarei drepturilor subiective patrimoniale gi a obligaliilor corelative poate fi

l'j A se vedea V.SrorcR, Drept civit.Drepturite reale principale, vol. l, 2OO4,vol. 11,2006,!:. Humanitas, Bucuregti; V. SrolcA, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H. Beck,3-curegti, 2009; V. Sroicr, Drept civit. Drepturile reale principale, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck.3:cu.regti,2013.

ltl Ase vedea E. CuemRu, Drept civit. Drepturile reale principale, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck.3.:uregti, 2009 gi ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 20'l 3.

ltl Ase veOei C. SrArgscu, Drept civit. Persoana fizicd. Persoana iuridica. Drepturile rea'el: Didactica 9i Pedagogicd, Bucureqti, 1970.

hE -nsi in doui modurit'1. Ele pot fi cercetate separat, unul cdte unul, ca apar_:tard tnui anumit subiect de drept, deci unui anumiititular. Ele pot ti drepturi realest c*$un de creanld. Dar pot fi cercetate gi ca un ansamblu, ca o universalitateifr*ffi ce aparline unuisubiect de drept, tdrd a mai avea in vedere identitatea fieci-rui drept sau a fiecdrei obligalii in pafte, congtienti fiind c5 ansambluleste alcdtuit dinacestea.

Printr-o asemenea incercare de reunire a tuturor drepturilor subiective cu conlinuteconomic Ai a obligaliilor.corelative ajungem la o notiune care realizeazd sinteza lor,adicd la noliunea de patrimoniu.

.2' Nofiunea de patrimoniu in legislatia civild. in leglslalia civild romAnd nu aexistat gi nu existd o definitie a-.noliunii de patrimoniu. neo'actorii codului civil romAnde la 1864, in prezent abrogatt2i, dlpd modelulcelui trancezde la 1g04, i-au acordatprtiT.importanld. Nu este mai pulin adevdrat ci aceastd nolirn" nu ii era strdindfostuluicod civil, care fdcea referiri ra ea impricitsau expricit. '

cea maigenerard r"f:T" ra noliunea de patrimoniu - de o manierd impricitd- erafdcuti in art. 1718 fostul c.civ., potrivit cu care,,oricine este obrigat personal esteIIlj:"l,,i5ldeplini indatoririre sare cu toare bunurile sare, mobire gi imobire, prezente9l vlroare"'-'' Irlmiterea pe care o fdcea vechiul Cod civil la toate bunurile ce apa(indebitorului, ,,prezente gi viitoare", cu care acesta garanta indeplinirea obligaliilbrasumate fala de creditorul sdu, avea in vedere totatiatea bunurilor acestuia, ininensalitatea lor, privitd ca atare. Fostul Cod civil se referea explicit la aceastd notiuneatunci cdnd reglementa aga-numita separalie de patimoni: potivit ,rL;ii jili;jc' civ., creditorii unei persoane care a decedat puteau cere ,separalia patrimoniuluidefunctului de acela al eredelul" cu scopul de a nu a" paora" confuziunea _ insensul de reunire - intre patrimoniul pe care l-a ldsat persoana decedatS gi patri_moniul propriu al mogtenitorului ei. Procedand astfel, adicd separano - in mainilesuccesorului- patrimoniul acestuia de cel al defunctuiui, creditoiii succesorali urmd-reau si se asigure cd se vor putea indestula din bunurile care au apartinut defunc-fului, fird a fi ?n concurenld cu propriii creditori ai mogtenitorului. Dacd nu ar procedaastfel, adicd dacd nu ar provoca - repetdm: in mainite succesorului- separalia Jepatrimonii, cele doud mase patrimoniale avand ca unic titulaipe mogtenitor_ cearnogleniti gi cea proprie - s-ar uni, gi-ar pierde identitatea, cu consecinla pentrucreditoriisuccesorali ci vor veni in concurs cu creditorii propriiai mogtenitorului.in fostul cod civil, notiunea de ,,separatie de patrimonii,, mai era intalnitd inaft7U giin art. 1743 din materia privilegiilolar

I'l A se vedea Tn. lotrllgcu, s. BnAoEnuu, Drepturile reale principate in Repubtica socialistdtunzrjaEd-Academiei, Bucuregti, 197g, p. 13.''' La dda irtririiin vigoare a noului Cod civil - 1 octombrie 2011 -,prin dispoziliil e art.230din l-egea rr' 71 &r 3 iunie 201.1 pentru punerea in apricare a r-egii'ni.Lal2oosprivind codulffiI, " !f abo9ad codul civil din anul t e'o+ 1cu exce[1ia art. t t os]1 r 7+li art. 1126-1206, careau fost abrogateSg * vigoare a noulul cod de froceoua civira - is februarie 2013).

il:::ry-ry-ryB"ebare se resdsegte in ar.t. 2324 atin. (1) NCC.' ' Este de rEdinut cd noul Cod civil nu mai reglementeazi'separalia de patrimonii. insd,potrivit art' 1107 N@, creditorii unui succesibil-pot accepta mogtenirea acestuia, pe caleaacliuniioblkn,in limitaindestuliriicreanlei tor. ob asemeii"r, p"iiirii",t. 11s6 Ncc, inaintede partajul succesorat, creditorii personali'ai unui mogtenitor nu pot urmdri partea acestuia din