UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCUFACULTATEA DE DREPT

DREPT ADMINISTRATIV partea a II- a -

Conf. univ. dr. Mircea Alexandru

Bucuresti - 2014

Cuvant introductiv

Prezentul curs este destinat studentilor care urmeaza cursurile Facultatii de Drept in cadrul Universitatii Titu Maiorescu, forma de invatamant ID. Cursul este o sinteza a cunostintelor despre organizarea si functionarea administratiei publice, in conformitate cu legislatia in vigoare.Daca in semestrul anterior, disciplina de invatamant a inclus cunostintele referitoare la dreptul administrativ, ca ramutra a dreptului public, si s-a referit la notiunile de baza ale Dreptului administrativ ca stiinta, prezentul curs isi propune sa transmita studentilor cunostintele referitoare la organizarea efectiva a administratiei (organizarea si functionarea institutiilor politico-administrative la nivel central si local precum si raporturile dintre ele) si, de asemenea, functionarea serviciului administrativ. In acest al doilea palier, cursul isi propune sa prezinte distinct, functia publica si functionarul public drept institutii juridico-administrative fundamentale a acestei ramuri a dreptului.Semnalam faptul ca din prezentarea institutiilor politico-administrative va aparea in mod evident interdependenta dintre disciplina Institutii Politice, invatata in anul I si Dreptul Administrativ, lucru firesc, deoarece in prima disciplina enuntata se studiaza normele de baza (constitutionale) privind organizarea statala a puterii, pe cand, in disciplina de fata se pune in prim plan organizarea si functionarea institutiilor fundamentale ale statului si ale comunitatilor locale pentru a infaptui administratia publica in conformitate cu principiul legalitatii si regulilor democratice, in interes public. In fond, oricare dintre institutiile fundamentale ale statului ( Parlamentul, Presedintele, ca sa nu mai vorbim de Guvern) emana prin vointa populara cu scopul de a infaptui buna administrare a resurselor nationale si ordinea sociala, fiecare conform atributiilor constitutionale: Parlamentul prin legiferare, Guvernul prin initiativa legislativa, prin punerea in executare a legilor si prin conducerea generala a adminisrtatiei publice, iar instantele de judecata prin controlul de legalitate. Asadar, ratiunea de a fi a puterilor statului, separate si independente, dar in conlucrare, este, in ultima instanta, acela de a asigura sau infaptui, conform rolului sau, administrarea tarii, respectiv administratia publica.Desigur ca, intr-o societate, exista domenii vaste si multiple care se administraza in afara dreptului public. Fondul funciar dar si telecomunicatiile, exploatarea resurselor minerale, transporturile, vanzarea en-gros si cu amanuntul, activitatea bancara, invatamantul, educatia etc, sunt domenii ale vietii sociale care se administreaza in societati comerciale in mediul privat, dupa regulile dreptului privat, respectiv ale dreptului civil si dreptului comercial. Statul insa, prin autoritatile administrative de specialitate, are obligatia de a asigura si administra ordinea publica in domeniile respective de activitate.Prezentul curs prezinta modalitatile in care se exercita administratia publica in Romania, conform legislatiei in vigoare. Notiunea de administratie publica, cu care operam in prezentul curs, evoca activitatea prin care se aduc la indeplinire legile, indeplinita de autoritati publice speciale, denumite autoritati ale administratiei publice. In societatea romaneasca exista doua categorii de autoritati ale administratiei publice:1) organe ale administratiei de stat, care realizeaza administratia de natura statala2) organe ale administratiei publice locale, care desfasoara activitatea in unitatile administrativ teritoriale ( comuna, oras, municipiu, judet), in mod autonom si nesubordonate autoritatilor statale.

Din punct de vedere al modului de organizare, identificam urmatoarele categorii de autoritati ale administratiei publice:1) la nivelul centrala) Presedintele Romaniei si Guvernul, ca autoritati politico-administrative.b) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului;c) Autoritati centrale autonome( nesubordonate Guvernului)d) Institutii centrale subordonate ministerelor sau autoritatilor centrale autonome;2) la nivel judetean:a) de natura statala: prefectul serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, ale altor organe centrale de specialitate din teritoriub) de natura autonoma- Consiliul local ca autoritate deliberativa;- Primarul, ca autoritate executiva

Autorul

CUPRINS

Capitolul I . Presedintele Romniei ca autoritate politica cu rol politico-administrativ1.Rolul Presedintelui Romaniei in plan politico-administrativ2.Alegerea Presedintelui Romaniei 3. Functiile Presedintelui 4. Mandatul Presedintelui Romaniei5. Statutul mandatului presedintial si al functiei de presedinte. Protectia mandatului presedintial 6. Actele Presedintelui Romaniei 7. Atributiile Presedintelui Romaniei

Capitolul II: Guvernul Romaniei1. Consideraii introductive2. Guvernul, principala institutie politico-administrativa. 3. Formarea Guvernului 4. Componenta Guvernului 5. Functiile Guvernului6. Atributiile Guvernului7. Atributiile prim-ministrului 8. Functionarea Guvernului 9. Actele Guvernului 10. Responsabilitatea ministeriala

Capitolul III : Administratia publica centrala de specialitate 1. Ministerele2. Alte autoriti n subordinea Guvernului3.Autoritatile administratiei publice centrale de specialitate autonome.4. Actele autoritatilor centrale de specialitate

Capitolul IV: Administratia publica locala principii de organizare si functionare1) Principiul autonomiei locale2) Descentralizarea3) Principiul deconcentrrii 4) Dreptul minoritatilor de a folosi limba nationala in relatiile cu administratia publica5) Principiul legalitii6) Principiul eligilibilitii autoritilor administraiei publice locale7) Principiul consultrii cetenilor n probleme locale de interes deosebit

Capitolul V : Administratia publica locala autonoma Sectiunea 1: Consiliul local1. Constituirea consiliilor locale2. Atribuiile i funcionarea consiliilor locale3) Actele consiliului local4. Dizolvarea consiliului local.5) Consilierii locali Sectiunea a II: Primarul i viceprimarula. Primarulb. Viceprimarul6) Secretarul unitatii administrative-teritoriale7) Serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate8) Specificul administraiei publice a municipiului Bucureti

Capitolul VI: Autoritatile administratiei publice judetene Sectiunea1. Consiliul judetean 1.Statutul consiliului judetean 2.Constituirea si componenta consiliului judetean3. Atributiile consiliului judetean4. Funcionarea consiliului judeean5. Actele consiliului judetean Sectiunea a II-a : Preedintele consiliului judeean.1. Statutul, alegera si mandatul presedintelui consiliului judetean2. Atributiile presedintelui consiliului judetean3. Vicepreedinii consiliului judeean4. Secretarul judeului.

Capitolul VII Prefectul si institutia prefectului1) Statutul administrativ si legal al prefectuluia) Calitatea de reprezentant al Guvernului pe plan localb) Numirea si eliberarea din functie a prefectului2 ) Raporturile dintre prefect si autoritatile autonome locale3)Atributiile prefectului a) Principii care guverneaza activitatea prefectului: b) Sfera atributiilor4) Actele prefectului

Capitolul VIII Functia publica si functionarul public1. Notiuni generale privind functia publica si functionarul public2. Clasificarea functiilor publice 3. Principiile care guverneaza activitatea functionarilor publici4. Drepturile functionarilor publici4.1 Drepturi ce tin de natura functiei4.2. Drepturile cu caracter personal ale functionarilor publici5) Indatoririle statutare ale functionarilor publici. 5.1 Indatorirea de a respecta normele de conduita profesionala 5.2) ndatoririle profesionale 5.3) Obligatia perferctionarii profesionale- obligatie si drept statutar6) Sanctiunile statutare aplicabile functionarilor publici 6.1. Rspunderea disciplinar a funcionarilor publici6.2) Rspunderea contravenional6.3. Rspunderea penal6.4. Rspunderea civil7) Modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu

Capitolul IPRESEDINTELE ROMNIEI CA AUTORITATE PUBLICA CU ROL POLITICO-ADMINISTRATIV

1. Rolul Presedintelui Romaniei in plan politico-administrativ

Instituia Preedintelui Romniei este o parte component a puterii executive i se supune normelor stabilite n Constituia Romniei. Modelul dup care este mprit puterea executiv este cel dualist (puterea executiv este mprit ntre eful statului i guvern, atribuiile fiind bine delimitate prin lege organic).Legitimitatea Preedintelui st n alegerea acestuia prin vot direct de ctre populaia Romniei, spre deosebire de guvern care este numit de eful statului n baza votului de nvestitur acordat de Parlament. Potrivit dispoziiilor Constituiei Romniei, Preedintele deine patru funcii principale: funcia de reprezentare, funcia de garant al independenei naionale, al unitii i al integritii teritoriale a rii[footnoteRef:1], vegheaz la respectarea Constituiei i funcia de mediere[footnoteRef:2]. [1: Constituia Romniei, art. 80 alin. 1.] [2: idem, art. 80 alin. 2.]

Preedintele Romniei este investit, n mod expres de ctre Constituie, cu prerogativa de a reprezenta statul romn. Faptul c el este ales prin vot direct de ctre ceteni i confer acestuia rol reprezentativ att pe plan intern ct i pe plan extern. Ca ef al statului, Preedintele reprezint statul romn, putem spune chiar c el se identific cu statul romn. Astfel, ca atribuie esenial pe plan intern menionm promulgarea legilor, aciune prin care legea este nvestit cu formul executorie, garantnd astfel independena rii. Pe plan extern, funcia de reprezentare se manifest prin atribuii precum: acreditarea ambasadorilor, primirea scrisorilor de acreditare sau semnarea acordurilor internaionale n numele Romniei. n calitate de garant al independenei naionale, al unitii i al integritii teritoriale a rii, Preedintele Romniei dispune de importante prerogative: - prezideaz Consiliul Suprem de Aprare a rii;- este comandantul forelor armate;- poate declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea parial sau general a forelor armate;- instituie starea de asediu sau starea de urgen. Preedintele este i garantul unitii rii. El trebuie s ia n considerare orice ameninare ce provine din exterior sau din interior (din partea unui partid politic prin informare n mas, a unui grup de persoane sau o autoritate public central sau local). Pentru a se asigura integritatea teritorial a rii Preedintele este comandantul suprem al forelor armate i poate declara mobilizarea general sau parial a acestora.n conformitate cu prevederile constituionale orice persoan fizic sau juridic indiferent de funcia pe care o are este ndatorat s respecte litera i spiritul Constituiei. Rolul Preedintelui este acela de a veghea asupra modului de exercitare a oricrei activiti socio-umane n conformitate cu prevederile constituionale.Constituia Romniei prevede ca Presedintele s exercite funcia de mediere ntre puterile statului, precum i ntre stat i societate. Medierea ntre puterile statului se refer la arbitrarea unui conflict ntre cele trei puteri constituionale. Preedintele este imparial, caracteristic datorat neafilierii sale la vreun partid politic.

2. Alegerea Presedintelui RomanieiPreedintele Romniei se alege prin vot direct prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat[footnoteRef:3]. Astfel, Preedintele nu este ales sau influenat de ctre gruparea politic ce a ctigat alegerile parlamentare i poate s ndeplineasc funcia de mediere ntre partide i societatea civil. [3: . Legea nr. 69 din 15 iulie 1992 pentru alegerea Preedintelui Romniei, art. 1 alin. 1.]

Preedintele Romniei este ales n urma sufragiului universal, fapt ce i confer legitimitate popular i care l face din punct de vedere reprezentativ egal cu Parlamentul. Deosebirea dintre cele dou organe reprezentative este c Parlamentul reprezint poporul iar Preedintele reprezint statul. Legitimitatea popular este motivul principal pentru care spunem c Romnia are la baz un regim semiprezidenial, dei, n regimul francez (considerat etalon pentru regimurile semiprezideniale) puterea Preedintelui este mult mai mare comparativ cu cea a Parlamentului, iar n Romnia Parlamentul este cel care acumuleaz o fora considerabil, n defavoarea Preedintelui care prin prerogativele ce i s-au conferit, are aproximativ puterile unui preedinte de republic parlamentar.Pentru alegerile prezideniale se pot prezenta candidai propui de partide i formaiuni politice sau candidai independeni. Partidele i formaiunile politice pot propune, fie separat, fie mpreun, numai un singur candidat. Propunerile de candidai se depun la Biroul Electoral Central, cel mai trziu cu 30 de zile nainte de data alegerilor.La alegerile Prezideniale nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu ndeplinesc condiiile stabilite de art. 35 din Constituia Romniei pentru a fi alese sau care au fost alese ulterior de dou ori ca preedinte al Romniei. Nu pot candida: persoanele care nu au drept de vot; persoanele care nu au numai cetenie romn i domiciliu n ar; persoanelor crora le este interzis asocierea cu partide politice (judectorii Curii Constituionale, avocaii poporului, magistraii, membrii activi ai armatei, poliiti i alte categorii de funcionari publici stabilite prin legea organic); persoanele care nu au mplinit, pn la ziua alegerilor inclusiv, vrsta de 35 de ani; persoanele care au ndeplinit anterior depunerii candidaturii dou mandate prezideniale.Alegerea Preedintelui se face prin sufragiu cu dou tururi de scrutin. Este declarat ctigtor candidatul care a ntrunit n primul tur de scrutin majoritatea voturilor alegtorilor nscrii pe listele electorale. n cazul n care nici unul dintre candidai nu a ntrunit aceast majoritate, se va organiza un al doilea tur de scrutin ntre primii doi candidaii care au obinut n primul tur cel mai mare numr de voturi. n al doilea tur, este declarat ales candidatul care a ntrunit majoritatea relativ a voturilor. Validarea alegerilor se face de ctre Curtea Constituional. Ea supervizeaz de asemenea desfurarea legal a alegerilor. La 3 zile de la nchiderea urnelor de votare Curtea Constituional poate primi contestaii din partea formaiunilor politice, a partidelor politice i a candidailor care au participat la alegeri prin care se poate anula validarea alegerilor dac se constat c votarea i stabilirea rezultatelor au fost fraudate.n termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcia de Preedinte al Romniei de ctre Curtea Constituional, cele dou Camere sunt convocate de Preedinii acestora pentru depunerea jurmntului de ctre candidatul a crui alegere a fost validat. 3. Functiile PresedinteluiPresedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii (art.80 din Constitutie). El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, exercitnd i functia de mediere intre "puterile statului", precum si intre stat si societate.Putem trage concluzia c Preedintele ndeplinete trei functii: functia de reprezentare, functia de garant i functia de mediere[footnoteRef:4]. [4: Ion Deleanu, Instituii i proceduri constituionale n dreptul romn i n dreptul comparat, p.718-720.]

a) - functia de reprezentare deriva din caracterul "reprezentativ" al presedintelui Romaniei, n sensul c, fiind ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, el are calitatea de a fi purttorul de cuvnt al poporului romn - titularul suveranitii; este un "organ reprezentativ" - ca i Parlamentul - deoarece legitimarea sa i are izvorul n voina exprimat de corpul electoral. El este deci un organ direct si plenar reprezentativ. Potrivit art. 80 din Constitutie, Presedintele Romaniei este " reprezentantul statului roman, adica, el este mputernicitul statului, al societatii. Este titularul unui " mandat legal ", al carui continut este stipulat prin Constitutie, un mandat de durata limitata, care ia nastere prin alegere si validarea alegerilor si se stinge normal sau prin vointa uneia dintre parti. Este un mandat de drept constitutional si in baza acestuia Presedintele isi indeplineste functia sa de reprezentare.Presedintele reprezint statul romn att n interior, ct i n exterior, iar reprezentarea se exprim prin cteva atribuii, nu doar o semnificaie ceremonial. Pe plan extern, Presedintele ncheie tratate internaionale n numele Romniei, aprob nfiinarea, desfiinarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, acrediteaz si recheam reprezentanii diplomatici ai Romniei, primete scrisorile de acreditare ale reprezentanilor diplomatici ai altor state (art. 9). Pe plan intern, Presedintele - ca ales al Naiunii - particip la exercitarea suveranitii naionale (art.2 alin.1), asumandu-si totodata raspunderea pentru independena, unitatea i integritatea teritoriala a tarii (art. 80 alin.1).b) - functia de garant se realizeaza ntr-o dubl direcie: garant al statului si garant al Constitutiei.In calitatea sa de garant al statului, Presedintele i asum raspunderea pentru independen, unitatea si integritatea teritoriala a tarii. ntre mijloacele sale de actiune, prevazute in Constitutie, mentionam: * Presedintele este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii; * declara imobilizarea partiala sau generala a fortelor armate; * n caz de agresiune armata impotriva tarii, el ia masuri pentru respingerea agresiunii; * instituie starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati. In calitatea sa sa garant al Constitutiei, presedintele vegheaza la respecarea acesteia. Presedintele are la dispoziie cteva mijloace practice de actiune pentru a-si putea indeplini misiunea sa: - sesizarea Curtii Constitutionale, inainte de promulgarea legii, pentru verificarea constitutionalitatii ei (art.144, litera "a" din Constitutie); - mesajul adresat Parlamentului, inainte de promulgarea legii, pentru ca aceasta sa procedeze la reexaminarea ei (art. 77, alin.2); - numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (art. 33, alin.1), sub semnul exigentelor pe care le inculca - cat priveste judecatorii " independenta si inamovibilitatea lor, iar in ce-i priveste, in general, pe magistrati, sub semnul rigorilor statului de drept.c) - functia de mediere se sprijina pe principiul legitimrii democratice a Presedintelui, alegerea lui fcndu-se prin sufragiu universal si direct, precum si pe principiul nonapartenenei Preedintelui la nici un partid politic. n calitatea sa de "mediator", Preedintele este un "factor reglator" in mecanismul statal, precum si in raporturile dintre stat si societate, n care scop, pe de o parte, vegheaza la buna funcionare a autoritilor publice, iar pe de alta, el inlesnete colaborarea autoritilor publice, aplaneaza sau previne relaiile tensionate dintre acestea ori dintre ele i societate, astfel: - poate solicita convocarea in sesiune extraordinara a Camerei Deputatilor si a Senatului (art.63, alin.2); - transmite mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale natiunii (art. 88); - solicita Parlamentului, atunci cand considera necesar, reexaminarea legii adoptate, inainte de a proceda la promulgarea acesteia (art.77, alin.2); - sesizeaz Curtea Constitutionala, inainte de promulgarea legii, daca apreciaza ca legea sau unele dintre dispozitiile ei sunt neconstitutionale (art. 44, litera "a"); - promulga legile adoptate de Parlament, contribuind astfel la trecerea pragului de la "dreptul scris" la "dreptul trait" (art.77, alin.l);- dizolva Parlamentul atunci cand, prin refuzul acestuia de a investi Guvernul, sistemul institutional a fost blocat (art.89, alin.l).4) Mandatul Presedintelui Romanieia) - dobandirea mandatului presedintialPotrivit dispozitiilor art.81, alin.1 din Constitutie, Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Alegerea Presedintelui se face prin scrutin uninominal majoritar, in doua tururi de scrutin. Au fost numeroase controverse cu privire la optiunea Adunarii Constituante in sensul ca alegerea Presedintelui sa se faca de catre Parlament sau alegerea lui prin fie prin sufragiu universal.Alegerea Presedintelui de catre Parlament are ca efect asezarea lui in unda confruntarilor dintre partidele politice si punerea lui la discretia acestora. Grav ar fi faptul ca Presedintele sa fie produsul pactelor politice parlamentare, ar fi un Presedinte al Natiunii, fara ca Natiunea sa-l fi dorit. Alegerea Presedintelui prin sufragiu universal nu numai ca este de natura sa-l elibereze de toate servitutile aratate, dar i si confera legitimare democratica, temeiuri de autoritate si de impartialitate. Alegerea Presedintelui se face asa cum s-a aratat - prin scrutin uninominal majoritar in doua tururi. In primul tur declarat ales candidatul care a intrunit majoritatea absoluta, adica cel putin jumatate plus unu din voturile alegatorilor inscrisi in listele electorale. Daca nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza cel de-al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur, si va fi declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi, asadar chiar numai o majoritate relativa.Controlul legalitatii procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirmarea rezultatelor sufragiului apartin Curtii Constitutionale (art. 144, lit."d" si art. 82, alin.1) si cuprinde toate operatiunile electorale, inclusiv contenciosul electoral. Mandatul presedintial se exercita de la data depunerii juramantului prevazut de Constitutie, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului.b) - durata mandatului prezidenialConform prevederilor constituionale, mandatul Preedintelui Romniei este de 5 (cinci) ani i se exercita de la data depunerii jurmntului Preedintelui ales n faa celor dou Camere ntrunite n edin comun[footnoteRef:5]. [5: Constituia Romniei, art. 83 alin. 1 i art. 82 alin. 2.]

In cazul aparitiei unor situaii speciale, de exemplu: catastrofe sau rzboi, mandatul preedintelui poate fi prelungit pentru ca n acea perioad este imposibil organizarea de alegeri libere, acestea fiind amnate pn dup ncetarea strii de rzboi sau a efectelor catastrofei.Vacana funciei prezideniale apare atunci cnd mandatul Preedintelui Romniei nceteaz nainte de termen n caz de demisie, demitere din funcie, de imposibilitate definitiv a exercitrii atribuiilor i n caz de deces i, de asemenea, dac este suspendat din funcie sau dac se afl n imposibilitate temporar de a-i exercita atribuiile. n aceasta situatie Curtea Constituional va constata ce situaii au dus la vacana funciei Preedintelui i va comunica cele constatate Parlamentului i Guvernului n vederea alegerii unui nou Preedinte. Pn la organizarea de noi alegeri prezideniale interimatul va fi asigurat de ctre Preedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputailor. Pe durata interimatului, Preedintele interimar nu poate ndeplini atribuiile prevzute n art. 88 i 90 din Constituie, astfel: el nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naiunii; nu poate dizolva forul legislativ i nu poate cere poporului s-i exprime prin Referendum voina cu privire la probleme de interes naional.Juramantul marcheaza momentul inceperii noului mandat si al incetarii mandatului precedent. Pentru a preveni posibila manifestare abuziva a prerogativelor Presedintelui, in ultima perioada a mandatului sau, s-a prevazut - ca si pentru Presedintele interimar - o importanta interdictie: Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele sase luni ale mandatului presedintelui (art.89, alin.3).Prorogarea mandatului presedintelui poate interveni insa si in cazuri exceptionale: in caz de razboi sau in caz de catastrofa. Sub conditia ca Parlamentul sa adopte o lege organica in acest sens.Sfarsitul mandatului presedintial se produce, de regula si firesc, prin exprimarea duratei acestuia. Pot insa interveni si alte cauze care sa puna capat mandatului, astfel de situatii aducand "vacanta functiei", si anume: demisia, demiterea din functie, imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor, decesul. c) - Vocatia la mandatul PresedinteluiTeoretic, orice cetatean al tarii poate candida pentru ocuparea functiei de Presedinte al Romaniei, practic insa, pentru a candida la functia de Presedinte, trebuie indeplinite cateva conditii de fond si de forma. Conditiile de fond sunt cele prevazute in art. 36 si 37 din Constitutie: - candidatul sa nu se afle intr-una dintre situatiile care il impiedica sa beneficieze de dreptul de vot[footnoteRef:6]; [6: Art.36 alin.2 din Constituia Romniei prevede c: Nu au drept de vot debilii sau alienaii mintal, pui sub interdicie, i nici persoanele condamnate, prin hotrre judectoreasc definitiv, la pierderea drepturilor electorale.]

- sa aiba cetatenia romana; -sa aiba domiciliul in tara; - s fi mplinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, vrsta de cel putin 35 de ani; - s nu fi indeplinit deja, de doua ori, functia de Presedinte, deoarece Constitutia limiteaza posibilitatea unei persoane de a indeplini functia de Presedinte al Romaniei la cel mult doua mandate, indiferent daca acestea au fost succesive (art. 81 alin. 4); - sa nu-i fie interzisa asocierea n partide politice. Conditiile de forma pot fi considerate urmatoarele: - depunerea candidaturii de catre un partid sau de o alta formatiune politica inscrisa in alegeri;-declaratia de acceptare a candidaturii, scris, semnat i datat de ctre candidat;- declaraia de avere;- declaraia autentic pe proprie rspundere care s ateste faptul dac persoana n cauz a aparinut ca agent sau colaborator organelor de securitate ca poliie politic;-in cazul candidatilor independeni, depunerea listei sustinatorilor, autentificat de notarul public, avand numarul minim prevazut de lege de 200.000 de semnturi.

d) - vacanta functiei de Presedinte al Romaniei si interimatul functiei

Vacana funciei de Preedinte al Romniei intervine n urmtoarele situaii:- n caz de demisie;- n caz de demitere din funci;- de imposibilitate definitiv a exercitrii atribuiilor;- de deces. n termen de trei luni de la data la care a intervenit vacana funciei de Preedinte al Romniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preedinte. (art.97 - Constituia Romniei).ncetarea mandatului presedintelui si declararea " vacantei functiei " sunt prevazute in dispozitiile art.96, alin.l din Constitutie, aici aratandu-se si imprejurarile care pot determina aceste situatii. Aceste imprejurari, legiuitorul le-a clasificat in doua moduri: "naturale" (imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor si decesul) si " voluntare ", la initiativa instantelor indreptatite sa decida (demiterea din functie) sau la initiativa Presedintelui (demisia).Constatarea existentei imprejurarilor de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor de Presedinte al Romaniei o face Curtea Constitutionala, iar cele constatate sunt comunicate Parlamentului si Guvernului (art.44, lit e).Art.95 din Constitutie ne arata conditiile in care poate fi demis din functie Presedintele, respectiv:- intai, suspendarea din functie a Presedintelui, de catre Camera Deputatilor si de catre Senat, in sedinta lor comuna;- apoi, dupa aprobarea propunerii de suspendare din functie, organizarea, in cel mult 30 de zile de la data aprobarii, a unui referendum pentru demitere.Demisia reprezinta manifestarea unilaterala si voluntara de vointa a Presedintelui Romaniei prin care acesta decide sa renunte la functie si astfel sa puna capat, inainte de termen, mandatului presedintial. Demisia nu este supusa conditiei acceptarii din partea vreunul organ sau a corpului electoral.Daca a intervenit vacanta functiei de Presedinte, pana la organizarea si definitivarea alegerilor, se instituie interimatul functiei, in conditiile art. 97 din Constitutie. Interimatul se instituie n urmtoarele situaii:- cand Presedintele este suspendat din functie; - cand el se afla in imposibilitatea temporara de a-si exercita atributiile. Astfel, dac funcia de Preedinte devine vacant ori dac Preedintele este suspendat din funcie ori se afl n imposibilitate temporar de a-i exercita atribuiile, interimatul se asigur, n ordine, de preedintele Senatului sau de preedintele Camerei Deputailor. Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul i nu se poate organiza referendumul. (Art. 98 - Constituia Romniei).Imposibilitatea temporara poate deveni o imposibilitate definitiva si atunci se declara vacanta functiei, sau imposibilitatea incetand. Presedintele redobandeste exercitiul atributiilor.Constitutia precizeaza ea insasi cine asigura interimatul functiei de Presedinte si care este statutul Presedintelui interimar. In ordine, interimatul se asigura de presedintele Senatului sau, daca si el ar fi in imposibilitate, de presedintele Camerei Deputatilor. Presedintele Senatului sau, dupa caz, cel al Camerei Deputatilor, exercitand prerogativele care decurg din interimatul functiei de Presedinte al Romaniei, nu-si pierde locul sau in respectiva Camera, el nu devine definitiv Presedinte al Romaniei, ci indeplineste doar, pro tempore, unele dintre atributiile specifice functiei presedintiale.Mentionam aici cateva aspecte cu privire la presedintele interimar, de altfel, evidentiate si in Constitutie, dar care au o mare relevanta:- pe durata interimatului functiei presedintiale, nu pot fi exercitate atributiile prevazute de art. 88 90: adresarea de mesaje catre Parlament; dizolvarea Parlamentului; referendumul. Dizolvarea Parlamentului si referendumul nu pot fi exercitate deoarece presedintele interimar nu indeplineste functia pe baza unei investiri populare si totodata, pentru a preveni in plus riscurile unei instabilitati politice; - presedintelui interimar ii sunt aplicabile prevederile art. 95 si 97 din Constitutie, deoarece raspunde din punct de vedere politic in fata electoratului, putand fi demis din functie printr-un referendum, dupa ce a fost suspendat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna a acestora, pentru incalcarea prevederilor constitutionale. In caz de demitere, se organizeaza din nou interimatul functiei.

5. Statutul mandatului presedintial si al functiei de presedinte. Protectia mandatului presedintial.In timpul mandatului - arata art.84, alin.1 din Constitutie - Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata. Fireste ca incompatibilitatile sunt, prin definitie, interdictii la cumulul unor functii. Le consideram insa, mai inainte de toate, mijloace de protectie a mandatului presedintial, caci scopul lor nu este put si simplu acela de a releva situatia contradictorie a unor functii, ci de a garanta independenta si probitatea Presedintelui in exercitarea functiei. Numai astfel el isi poate indeplini functiile cu care este inzestrat si mai ales cea de garant al Constitutiei si de mediator intre "puterile statului", precum si intre stat si societate.In acelasi scop, Constitutia reclama ca indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romaniei sa fie stabilite prin lege si bineinteles, sub semnul transparentei.Cealalta componenta a protectiei mandatului Presedintelui o constituie imunitatile. Presedintele Romaniei se bucura de imunitate, in sensul ca, prin principiu, el nu raspunde juridic pentru opiniile, actele sau faptele savarsite in exercitiul mandatului, nici pe durata acestuia, nici ulterior. Prin acte sau fapte savarsite in exercitiul mandatului intelegem formele de manifestare compatibile cu functia sa sau, altfel zicand, facand parte din prerogativele pe care i le confera functia. Daca, dimpotriva, ele sunt exterioare functiei, Presedintele raspunde juridic, potrivit regulilor dreptului comun.Ca persoana fizica situata in afara functiei presedintiale, Presedintele se bucura de protectia pe care legea o datoreaza si o garanteaza fata de toti cetatenii.

6. Actele Presedintelui Romaniei In exercitarea atribuiilor sale, Preedintele Romniei emite decrete care se public n Monitorul Oficial al Romniei. n cazul nepublicrii acestora ajungem n situaia inexistenei decretului. Decretele emise de Preedintele Romniei privind tratatele internaionale ncheiate n numele Romniei, acreditarea i rechemarea reprezentanilor diplomatici ai Romniei, aprobarea nfiinrii, desfiinrii sau schimbrii rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parial sau general a forelor armatei, respingerea agresiunilor armate ndreptate mpotriva rii, instituiriea strii de asediu sau strii de urgen, precum i n ceea ce privete conferirea de decoraii i titluri de onoare, acordarea gradului de mareal, de general i de amiral i n ceea ce privete acordarea graierii individuale, se contrasemnezaz de primul-ministru. (art.100 - Constiutia Romniei)a) - actele juridiceConstitutia se refera, in art. 99, numai la" actele juridice" ale Presedintelui, nu si la actele cu caracter exclusiv politic (mesaje, declaratii, scrisori, comunicate, etc.) .Actele juridice ale Presedintelui emise in exercitarea atributiilor sale, sunt decretele, normative sau individuale. Ele sunt deci calificate ca atare tinand seama de criteriul organic, si anume de faptul ca sunt emanatia de vointa a autoritatii presedintiale.Caracteristicile acestor acte juridice:- sunt manifestari unilaterale de vointa facute in scopul de a produce efecte juridice;- sunt emise in procesul exercitarii atributiilor prevazute de Constitutie si de celelalte legi;- unele dintre decrete sunt supuse conditiei contrasemnarii lor din partea primului-ministru;- toate decretele trebuie publicate in "Monitorul Oficial" al Romaniei, publicarea fiind precizata ca o conditie de existenta a actului;- Decretele au un caracter executoriu.Art.99, alin.l din Constitutie se refera la actele juridice care, de regula, sunt emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale - decretele. Trebuie insa observate si celelalte prevederi constitutionale, care fac referire la alte cartegorii de acte juridice (de exemplu, solicitarea incuviintarii de catre Parlament a masurilor adoptate in situatii exceptionale, cererea prin care solicita Parlamentului reexaminarea legii, sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea unei legi - indiscutabil acte juridice, intrucat ele genereaza obligatii constitutionale procedurale pentru alte autoritati).Potrivit art. 48 din Constitutie, persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei. Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.Acest gen de control prezinta cateva caracteristici generale, n sensul c: este un control mai restrans decat cel politic, vizand numai aspectele de legalitate, nu si cele de oportunitate; este un control care nu se poate declansa decat la sesizarea celui lezat intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim si juridic protejat; este un control exercitat intr-o maniera mai circumspecta si mai precisa decat cel politic; controlul se realizeaza in cadrul unor forme procedurale riguros determinate (privitoare la competenta, sesizare, derularea procesului, pronuntarea hotararii, cai de atac, etc.).Daca, de regula, in litigiile de drept comun hotararea are o autoritate relativa, ea privind partile care au figurat intr-un proces, hotararea instantei de contencios administrativ, prin care se analizeaza actul administrativ, se bucura de o autoritate absoluta, ea avand forta obligatorie fata de toti ceilalti. Daca, prin ipoteza, s-ar pune problema legalitatii unui decret in fata instantei de contencios administrativ, aceasta ar trebui sa-si verifice competenta materiala in raport cu exceptiile prevazute de art. 2 al Legii nr. 29/1990. Intrucat Constitutia a sustras controlului de legalitate infaptuit de instantele judecatoresti, fie ele de drept comun sau de contencios administrativ, numai legile adoptate de Parlament si ordonantele Guvernului, iar, pe de alta parte, nu a consacrat teoria actelor de guvernamant, consecinta este ca actele juridice ale Presedintelui Republicii, ca acte administrative de autoritate, vor fi exceptate de la controlul judecatoresc al legalitatii numai daca se incadreaza strict in una din exceptiile prevazute de Legea nr. 29/1990 si numai in masura in care dispozitiile acestei legi nu au fost abrogate sau modificate prin efectul intrarii in vigoare a Constitutiei din 1991. In schimb, ori de cate ori un act juridic al presedintelui Republicii nu se incadreaza in una din aceste exceptii ramase inca in vigoare, fie in forma initiala, fie intr-o forma modificata, el va putea si cenzurat din punct de vedere al legalitatii de instantele judecatoresti competente.b) - actele politicePresedintele Romaniei are printre atribuii i adresarea de mesaje, face declaraii, trimite scrisori i emite comunicate.

Numirea Guvernului Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.Consultarea Guvernului Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente si de importanta deosebita.7. Atributiile Presedintelui RomanieiO clasificare comoda, dar si nesemnificativa, ar putea avea ca reper obiectul atributiilor, distingand astfel intre atributii de factura politica, atributii executive, militare, diplomatice, judiciare, etc.Cu unele nuantari, apreciem ca poate fi semnificativa clasificarea atributiilor presedintiale avand drept criteriu regimul lor juridic sau conditiile lor de exercitare. Urmand acest criteriu, s-ar putea constitui urmatoarele clase si subclase.A. Atributii pentru exercitarea carora actele sau faptele presedintiale nu sunt supuse nici unei conditii exterioarea) Acte sau fapte presedintiale savarsite in conditii de "coautorat";b) Acte sau fapte presedintiale cu un singur autor.Cum se se vede, clasificarea atributiilor este asociata actelor presedintiale. Ni se pare firesc, intrucat exercitarea unei atributii presupune o manifestare de vointa, iar manifestarea de vointa, pentru a-si produce efectele, trebuie, de regula, sa fie obiectivata printr-un act.Atributii pentru exercitarea carora actele sau faptele presedintiale sunt supuse unor conditii exterioare.Actele presedintelui comporta fie aprobarea Parlamentului, fie contrasemnarea, fie indeplinirea altor conditii extrinseci.1. Aprobarea Parlamentului trebuie sa intervina in cazul actelor presedintiale emise in exercitarea atributiilor prevazute de art. 92, alin.2 si art.93, alin.1 din Constitutie:a) Mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate;b) Instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati. In prima situatie, declansarea mobilizarii implica, de regula, aprobarea prealabila a Parlamentului. Numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supuse ulterior aprobarii Parlamentului, dar nu mai tarziu de 5 zile de la adoprtare. In cea de-a doua situatie " incuviintarea" masurii de instituire a starii de asediu sau a starii de urgenta este totdeauna ulterioara adoptarii, dar in cel mult 5 zile de la luarea masurii.Trebuie insa precizat ca actul presedintial prin care se dispune una dintre masurile adoptate este supus si unei alte conditii, anterioare aprobarii lui din partea Parlamentului: contrasemnarea de primul - ministru. Cat priveste atributia prevazuta de art. 92, alin.3 din Constitutie, adoptarea masurilor necesare pentru respingerea agresiunii, se precizeaza doar ca acestea sunt aduse neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Rezulta limpede ca de aceasta data nu este inscrisa conditia aprobarii. Si aceasta nu pentru ca, in aceasta situatie, Presedintele ar avea puteri discretionare sau pentru ca masura insasi n-ar fi de o deosebita gravitate, ci pentru ca, in fata unei agresiuni armate indreptata impotriva tarii, potrivit art. 62, alin.2, liteda d. Parlamentul este acela care declara starea de razboi. Daca el nu se afla in sesiune, convocarea lui se face in 24 de ore de la declansarea agresiunii. 2. Contrasemnarea secretelor emise de Presedintele Romaniei, de catre primul - ministru, intervine - cum se precizeaza art. 99, alin.2 din Constitutie - atunci cand sunt exercitate urmatoarele atributii:a)Incheierea tratatelor internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern si supunerea lor spre ratificare Parlamentului (art.91, alin.1);b)La propunerea Guvernului, acreditarea sau rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei si aprobarea infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice (art. 91, alin.2);c) Declararea mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate (art. 92, alin.2);d) Luarea masurilor pentru respingerea agresiunii armate indreptate impotriva tarii (art. 92, alin.3);e) Instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati (art.93, alin.l);f) Conferirea decoratiilor si a titlurilor de onoare (art. 94, litera a);g) Acordarea gradelor de maresal, de general si de amiral (art. 94, litera b);h) Acordarea gratierii individuale(art.94,litera d).Semnificatia contrasemnarii va fi insa mai bine inteleasa daca se vor avea in vedere consecintele ei;a) Contrasemnarea autentica sau certifica semnatura actului de catre Presedinte;b)Actul emis devine prin contrasemnare un act juridic complex, rezultand din acordul de vointe ale semnatarilor lui;c)Prin contrasemnare, Guvernul intelege sa-si asume responsabilitatea politica pentru unele dintre actele sefului statului, iresponsabil politiceste in fata Parlamentului, acte al caror autor este numai nominal. Acesta este aspectul esential, mai ales in sistemul nostru constitutional. Contrasemnarea este astfel contrapartida la statutul politic al presedintelui, care nu raspunde politic in fata Parlamentului. 3. Actele si faptele supuse altor conditii decat cele aratate sunt numeroase si diverse: a)Presedintele desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru (art.85, alin.1), dar " in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parament" (art. 102, alin.1);b)Numeste Guvernul "pe baza votului de incredere acordat de Parlament" (art.85, alin.1);c)n caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste pe unii membrii ai Guvernului " la propunerea primului - ministru (art.85, alin.2);d) Dizolva Parlamentul - daca apreciaza ca atare - atunci cand acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura ", insa dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare;e) Presedintele poate cere poporului sa-si exprima, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national, " dupa consultarea Parlamentului " (art.90;f) Presedintele poate initia revizuirea Constitutiei, dar numai la " propunerea Guvernului "(art.146, alin.1);g) Presedintele dispune suspendarea din functie a unui membru al Guvernului, daca acesta a fost trimis in judecata pentru o fapta penala savarsita in exercitiul functiei (art.108, alin.2). Suspendarea din functie este facultativa pe intervalul dintre cererea de urmarire penala a unui membru al Guvernului, facuta de Camera Deputatilor, de Senat sau de presedinte, si trimiterea lui in judecata.Unele din atributiile Presedintelui nu se integreaza ad litteram in categoria aici examinata, fie pentru ca in exercitarea lor nu se emit acte, ci se savarsesc fapte, fie pentru ca indeplinirea respectivelor atributii nu implica, totdeauna, realizarea unei conditii exterioare si prealabile. Astfel:a)Presedintele, daca apreciaza necesar, poate participa la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice. Dar el, poate participa si in alte situatii la " cererea primului - ministru" (art.87, alin.1). Totdeauna insa, atunci cand participa la sedintele Guvernului, el este acela care le prezideaza (art. 87, alin.2);b)Pe temeiul art.94, litera "c"[footnoteRef:7], Presedintele numeste in functii politice, in conditiile legii. Uneori insa, numirea este conditionata de o propunere facuta in acest sens. Numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, o face la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (art. 133, alin.1)[footnoteRef:8]; [7: Constituia Romniei, art. 94 lit.c);] [8: Constituia Romniei, art. 133 alin.1]

c)Primul-ministru si ceilalti membrii ai Guvernului isi pot prezenta demisia Presedintelui Romaniei (art. 105 si art. 106, alin.2). Este maniera individuala de a pune capat functiei ministeriale, prin manifestare unilaterala de vointa. Trebuie insa facuta o distinctie daca demisia apartine unui membru al Guvernului, altul decat primul-ministru, acceptarea ei va conduce la o remaniere guvernamentala; daca demisia apartine primului-ministru, desi individuala, dar fiind faptul ca el este seful echipei guvernamentale, precum si ca expresie si consecinta a solidaritatii guvernamentale. Presedintele procedeaza la numirea unui prim- ministru interimar "pana la formarea noului Guvern" (art.106, alin.2). Asadar, demisia individuala da nastere, in aceste conditii, unui efect colectiv. Demiterea colectiva a Guvernului poate interveni numai din oficiu. Aceasta se intampla atunci cand Parlamentul a adoptat o motiune de cenzura.Guvernul este demis la data retragerii de Parlament a increderii acordate. El ramane in functie, pana la depunerea juramantului, de membrii noului Guvern, numai pentru a indeplini actele necesare pentru administrarea treburilor publice (art. 109, alin.4).Atributii pentru exercitarea carora actele sau faptele presedintelui nu sunt supuse nici unei conditii experioare:a) Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei (art. 80, alin.2)[footnoteRef:9]; [9: Constituia Romniei, art. 80 alin. 2.]

b)De asemenea, Presedintele vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice si, in acest scop, exercita functia de mediere intre autoritatile publice, precum si intre stat si societate (art. 80 alin.2);c) Presedintele poate cere convocarea in sesiune extraordinara a Camerei Deputatilor si a senatului (art. 63, alin.2);d) In situatiile prevazute de art. 105 din Constitutie, precum si atunci cand primul-ministru este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele desemneaza un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pana la formarea noului Guvern (art. 106, alin.2);e) Presedintele adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii (art. 88);f) Promulga legea adoptata de Parlament, in termen de 20 de zile de la primirea acesteia, sau, atunci cand a cerut reexaminarea ei ori verificarea constitutionalitatii acesteia, in termen de 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare ori de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care s-a confirmat constitutionalitatea legii (art. 77, alin.1 si 3);g) Inainte de promulgare, Presedintele poate cele Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii (art. 77, alin.2);h) Tot inainte de promulgare, presedintele sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legii trimise spre promulgare (art. 144, litera a);i) Presedintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita (art. 86);j) Indeplineste atributiile ce-i revin in considerarea calitatii sale de comandant al fortelor armate si de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (art.92, alin.1);k) Primeste scrisorile de acreditare ale reprezentantelor diplomatici ai altor state (art.91, alin.3);l)Numeste trei dintre judecatorii Curtii Constitutionale si procedeaza din trei in trei ani, la innoirea mandatului unui judecator dintre cei pe care i-a numit (art, 140, alin. 2 si 4);m) Propune Parlamentului numirea directorului Serviciului Roman de Informatii (art. 62, litera g);n)Numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege (art.94, litera c);o)Solicita urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor (art. 108, alin.2).Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu Parlamentula) Adresarea de mesaje parlamentului ci privire la problemele natiunii. Constitutia stabileste obligatia celor 2 camere ale Parlamentului de a se intruni in sedinta comuna pt a primi mesajul presedintelui fara al dezbate insa. Mesajul nu produce efecte juridice.b) Atributii legate de convocarea Parlamentului .Presedintele poate convoca parlamentul in 2 situatii :- convocarea parlamentului in max. 20 de zile de la data alegerilor.- Convocarea Parlamentului in sedinta extraordinara .c) Atributii legate de dizolvarea Parlamentului. Presedintele poate dizolva Parlamentul dupa consultarea in prealabil a presedintilor celor 2 camere si a liderilor gruparii parlamentare in situatia in care Parlamentul nu a acordat votul de incredere pt formarea Guvernului in termen de max.60 de zile de la prima solicitare si numai dup a respingerea a cel putin doua solicitari de investiture. Parlamentul poate fi dizolvat in cursul unui an o singura data, si nu poate fi dizolvat in ultimile 6 luni de mandat, in timpul starii de asediu, de razboi, ori al starii de urgenta.d) Atributii privind promulgarea legilor. Constitutia prevede ca legile se trimit spre promulgare Presedintelui Romaniei.PROMULGAREA reprez. actul, seful de stat autentifica textul legii constatand astfel regularitatea adoptarii sale.Promulgarea se realizeaza prin emiterea unui decret presidential in temeiul caruia legea urmeaza sa fie numerotata si publicata. Presedintele trebuie sa asigure promulgarea legilor in cel mult 20 de zile . In acest scop legea va fi examinata sub aspect constitutionalitatii sale , a oportunitatii solutiilor pe care le contine, al redactarii si acuritatii dispozitiilor stabilite. Ca urmare a acestei examinari , daca rezulta ca o anumita prevedere a legii sau legea in ansamblul sau nu este corespunzatoare , Presedintele Romaniei poate cere Parlamentului sa o reexamineze. In caz de necontitutionalitate cererea se adreseaza Curtii Constitutionale prin care I sa confirmat constitutionalitatea,Presedintele Romaniei este obligat apoi sa promulge legea in max. 10 zile.Atributiile Presedintelui n raport cu GuvernulPotrivit Constitutiei cele mai importante atributii in relatia Presedinte - Guvern sunt :a) Desemnarea candidatului pt functia de prim-ministru.b) Numirea Guvernului pe baza votului acordat de Parlamentc) Revocarea si numirea unor membri ai Guvernului la propunerea primului ministru in caz de remaniere guvernamentala.d) Consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si de o importanta deosebitae) Participarea la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national cu privire la politica externa, apararea tarii etc. Presedintele prezideaza sedinta Guvernului la care participa.f) Poate cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pt fapte savarsite in realizarea functiei precum si suspendarea din functie atunci cand se cere urmarirea penala de catre Senat sau Camera Deputatilor.Atributiile Presedintelui in raport cu alte autoritati publiceCa sef al executivului, Presedintele Romaniei, conduce activitatea unor autoritati ale administratiei publice care sunt autonome fata de Guvern. Astfel Presedintele este si Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.avand dreptul sa convoace lucrarile acestuia, sa-i coordoneze si sa-i indrume activitatea acestuia.Potrivit art.119 din Constitutie C.S.A.T.organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva si in sistemele de alianta militara precum si la actiuni de restabilire si mentinere a pacii.Presedintele propune Parlamentului numirea unor persoane pt functii de conducere ale unor autoritati administrative , respectiv directorii serviciilor de informatii (S.R.I. ori S.I.E. )Atributiile Presedintelui in raport cu puterea judecatoreascaAceste atributii privesc :- Numirea judecatorilor si procurorilor cu exceptia celor stagiari la propunerea Consiliului Suprem al MagistraturiiDupa numire acesti dobandesc un statut juridic special devenind inamovibili (presupune rpotectia judecatorilor si procurorilor in fata oricaror imixtiuni exterioare, acestia ne putand fi transferati si nici chiar promovati fara acordul lor)- Acordarea gratierii individuale care consta intr-o masura de clementa in virtutea careia o persoana condamnata penal este scutita de executarea totala sau partiala a pedepsei stabilite prin hotararea judecatoreasca de condamnare ramasa definitive.

Dup prezentarea general a rolului Preedintelui Romniei i compararea atribuiilor generale ale acestuia cu cele ale altor preedini, vom prezenta atribuiile constituionale concrete ale Preedintelui Romniei. Preedintele Romniei, dup consultarea Parlamentului, poate cere poporului s-i exprime, prin referendum, voina cu privire la probleme de interes naional. ns, rezultatul referendumului nu este obligatoriu pentru Guvern i Parlament, avnd doar un caracter consultativ. n domeniul politicii externe, Preedintele ncheie tratate internaionale n numele Romniei, negociate de Guvern, i le supune spre ratificare Parlamentului, ntr-un termen rezonabil. Preedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaz i recheam reprezentanii diplomatici ai Romniei i aprob nfiinarea, desfiinarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Preedintele Romniei este comandantul forelor armate i ndeplinete funcia de preedinte al Consiliului Suprem de Aprare a rii. El poate declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea parial sau total a forelor armate. Numai n cazuri excepionale, hotrrea Preedintelui se supune ulterior aprobrii Parlamentului, n cel mult 5 zile de la adoptare. n caz de agresiune armat ndreptat mpotriva rii, Preedintele Romniei ia msuri pentru respingerea agresiunii, pe care le aduce nentrziat la cunotina Parlamentului, printr-un mesaj. Dac Parlamentul nu se afl n sesiune, el se convoac de drept n 24 de ore de la declanarea agresiunii.Preedintele Romniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen n ntreaga ar ori n unele uniti administrativ-teritoriale i solicit Parlamentului ncuviinarea msurii adoptate, n cel mult 5 zile de la luarea acesteia. n caz de mobilizare sau de rzboi, Parlamentul i continu activitatea pe toat durata acestor stri, iar dac nu se afl n sesiune, se convoac de drept n 24 de ore de la declararea lor. Preedintele Romniei mai ndeplinete alte atribuii: confer decoraii i titluri de onoare; acord gradele de mareal, de general i de amiral; numete n funcii publice, n condiiile prevzute de lege; acord graierea individual.Atributiile Presedintelui in raport cu Curtea Constitutionala: Numeste o treime din judecatorii Curtii Constitutionale- Sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea unor legi, insa la randul sau CurteaConstitutionala :a) Verifica respectarea procedurii alegerii Presedintelui si confirmarea rezultatului sufragiului.b) Constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romanieic) Da aviz consultativpt propunerea de suspendare din functia de Presedinte a Romaniei.

Atributii ale Presedintelui n raport cu Poporul: se refera la institutia referendumului. Potrivit prevederilor art.90 din Constitutie, Presedintele, dupa consultarea Parlamentului, poate sa-si exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national.

Atributii indeplinite in situatii exceptionale prevazute de Constituie: Presedintele Romaniei poate declara cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala afortelor armate. In cazul unei agresiuni armate indreptate inpotriva tarii, presedintele ia masuri de respingere aagresiunii si le aduce neantarziat la cunostinta parlamentului printr-un mesaj. Totodata Presedintele instituie, potrivit legii, starea de asediu sau de urgenta in intreaga tara sau in unelelocalitati si solicita Parlamentului incuviintarea acestei masuri in termen de 5 zile.

Atributiile Preedintelui n Domeniul Politicii Externe:- ncheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, pe care le supune spre ratificareParlamentului intr-un termen rezonabil;- primeste scrisori de acreditare a reprezentantilor diplomatici ai altor state-La propunera Guvernului acrediteaza sau recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aprobainfiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.Atribuii n Domeniul AprriiPreedintele Romniei este comandantul forelor armate i ndeplinete funcia de preedinte al Consiliului Suprem de Aprare a rii. El poate declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea parial sau total a forelor armate. Numai n cazuri excepionale, hotarrea Preedintelui se supune ulterior aprarii Parlamentului, n cel mult 5 zile de la adoptare. n caz de agresiune armat mpotriva rii, Preedintele Romniei ia msuri pentru respingerea agresiunii i le aduce nentrziat la cunotina Parlamentului, printr-un mesaj. Dac Parlamentul nu se afla n sesiune, el se convoac de drept n 24 de ore de la declanarea agresiunii. (art.92 - Constitutia Romniei) Msuri excepionalePreedintele Romniei, instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen, n ntreaga ar ori n unele uniti administrativ-teritoriale i solicita Parlamentului ncuviinarea msurii adoptate, n cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dac Parlamentul nu se afl n sesiune, el se convoac de drept n cel mult 48 de ore de la ntiinarea strii de asediu sau a strii de urgen i funcioneaz pe toat durata acestora. (Articolul 93 - Constituia Romniei) Consiliul Suprem de Aprare a triiConsiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la meninerea securitii internaionale i la aprarea colectiv n sistemele de alian militar, precum i la aciuni de meninere sau de restabilire a pcii. (art.119 - Constitutia Romniei) Presedintele Romniei este presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. (Art. 3 - Legea 39/1990 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii) Consiliul Suprem de aparare a Tarii se convoaca de catre presedintele acestuia, de regula trimestrial, sau ori de cte ori este nevoie. (Art. 5 - Legea 39/1990) Presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii coordoneaza si ndruma ntreaga activitate a acestuia. (art.6 - Legea nr.39/1990) Alte atribuiiPreedintele Romniei ndeplinete i urmtoarele atribuii: a) confer decoraii i titluri de onoare; b) acord gradele de mareal, de general i de amiral; c) numete n funcii publice, n condiiile prevzute de lege; d) acord graierea individual. (art. 94 - Constitutia Romaniei)

Capitolul II GUVERNUL ROMANIEI1.Consideraii introductiveGuvernul sau Consiliul de Minitri a aprut o dat cu primele constituii moderne. Corpul de consilieri ai monarhului, pe msur ce societatea a evoluat, s-a transformat ntr-un corp de specialiti formnd clasa marilor dregtori, a marilor funcionari sau minitri cum sunt denumii modern13. Curia regis a devenit cu timpul un veritabil Consiliu, iar consilierii specializai au devenit minitri astfel c a luat natere Consiliul de Minitri. Un veritabil Guvern romn ntlnim sub domnia primului domnitor al Romniei, (mai nti Principatele Romne Unite) Alexandru Ioan Cuza, dar apariia funciei de ministru i implicit a ministerelor n accepiunea modern, precede Guvernul, ca autoritate sau organ al Statului, ca subiect de drept public. O ntlnim prima oar reglementat n Regulamentele organice.Regulamentele Organice (Regulamentul Organic din Muntenia, din 1831 i cel din Moldova din 1832), au avut n caracter constituional; s-a stabilit un numr de 6 ministere i implicit minitrii: n Muntenia Ministrul Trebilor din Luntru (marele Vornic), Ministrul Finanelor (Vistierul), Marele Postelnic (Secretarul de Stat ori Ministrul de Externe actualmente), Logoftul (Ministrul dreptii sau al Justiiei), Logoftul pricinilor Bisericeti, Sptarul (ministrul ordinii).n accepiunea Constituiei din 1991, Guvernul este organul central al puterii executive care, potrivit art. 102 (1), pe baza programului su de guvernare dezbtut n edina comun a celor dou Camere ale Parlamentului i acceptat de Parlament, asigur realizarea politicii interne i externe a rii i exercit conducerea general a administraiei publice.Prima lege de organizare a structurii guvernamentale dup 1989 a fost legea nr. 37/1990 de organizare a Guvernului, lege care a fost implicit modificat ca urmare a adoptrii ulterioare a actualei Constituii n 1991. Aceast lege nu reglementa n amnunt organizarea i funcionarea Guvernului, nu limita numrul minim sau maxim al ministerelor sau al membrilor Guvernului aa cum prevedea Legea pentru organizarea ministerelor din iulie 1929 (publicat n Monitorul Oficial nr. 169 din 2 august 1929). De aceea, prima lege de organizare i funcionare a Guvernului, Legea nr. 37/1990 nu a prevzut o limitare a numrului de ministere. La finele anului 1999 printr-o Ordonan de urgen s-a stabilit ca numrul maxim de ministere s fie de 16, iar numrul membrilor Guvernului de 17 cu excepia Primului-ministru, existnd i un ministru de stat, fr portofoliu, cu rol de coordonare a ministerelor economice. Reglementarea actual a organizrii i funcionrii Guvernului o reprezint Legea nr. 90/2001.2. Guvernul, principala institutie politico-administrativa.Conform art.102 alin 1) din Constitutie, Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. Din analiza textului constitutional, desprindem caracterul de institutie politico-administrativa a Guvernului; pe de o parte, guvernul are o sorginte si o misiune politica. Sorgintea politica vine de la faptul ca este emanatia puterii care a castigat alegerile generale si are astfel majoritatea in Parlament, iar misiunea sa este tot una politica, si anume de a infaptui programul politic de guvernare, cu care a castigat alegerile, program de guvernare acceptat de parlament. Pe de alta parte, guvernul este o institutie eminamente administrativa, intrucat, rolul sau este acela de a asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si de a exercita conducerea generala a administratiei publice.n Romnia, puterea executiv este reprezentata de Guvern. n sens larg, puterea executiv este constituit din Guvern, ministere i celelalte organe ale administraiei publice, toate mpreun i fiecare n parte concur la executarea legii, la organizarea executrii acesteia (cazul Guvernului care adopt hotrri pe care celelalte autoriti i instituii publice sunt obligate s le pun n executare). Fiecare autoritate i instituie administrativ exercitndu-i competenele, realizeaz organizarea executrii i execut legea. Potrivit art. 102 alin. 1 din Constituie, Guvernul asigur administraia general a rii pentru ca n art. 111 din Constituie s se precizeze c Guvernul i celelalte organe ale administraiei publice, n cadrul controlului parlamentar asupra activitii lor, au obligaia s prezinte informaiile i documentele cerute de Camera Deputailor sau de Senat, ori de comisiile parlamentare, prin intermediul preedinilor acestora. Guvernul este alctuit din minitri, care sunt conductorii unor organe ale administraiei publice centrale de specialitate.3. Formarea GuvernuluiDup constituirea Parlamentului, Preedintele Romniei consult partidul sau formaiunea politic ce are majoritatea absolut n Parlament sau, n cazul inexistenei unei astfel de majoriti, consult partidele parlamentare i desemneaz o un candidat pentru functia de prim ministru. Persoana desemnat are obligaia de a cere votul de ncredere al Parlamentului asupra programului de guvernare i a listei cu membrii propui pentru Guvern n termen de 10 zile de la data desemnrii. Programul i lista propus se dezbat de cele dou Camere ale Parlamentului, n edin comun, care acord ncredere Guvernului cu votul majoritii deputailor i senatorilor sau, cu aceeai majoritate, pot respinge solicitarea de investire.O dat obinut votul de ncredere al Parlamentului, Preedintele Romniei, prin decret numete Guvernul n integralitatea sa. Membrii Guvernului, dup numire, depun jurmntul de credin i devotament, n faa Preedintelui, moment ce constituie nceperea exerciiului mandatului Guvernului i ncetarea mandatului precedentului Guvern. Dac nu se obine votul de ncredere, Preedintele Romniei va desemna o alt persoan sau o va menine pe cea desemnat prima dat pentru formarea Guvernului. Dac n termen de 60 de zile de la prima desemnare a unei persoane pentru funcia de prim ministru, nu se obine votul de ncredere al Parlamentului, Preedintele Romniei mpreun cu Preedinii celor dou Camere dup consultaii, va considera Parlamentul dizolvat i se vor organiza alegeri noi.4. Componenta GuvernuluiConstituia prevede n art. 102 alin. 3 c Guvernul este format din Primul-ministru, minitri i ali membri stabilii prin lege organic. Legea nr. 37/1990 vorbea i de minitri de stat, minitri i secretari de stat. Guvernul constituit n decembrie 2000 era format din primul-ministru, i minitri, neexistnd i secretari de stat ca membri ai Guvernului. Noua lege de organizare a Guvernului nr. 90/2001, ca de altfel i precedenta nu stabilete un numr de membri ai Guvernului i ca atare numrul ministerelor, evideniind cu valoare de principiu c numrul membrilor Guvernului se stabilete prin lista Guvernului care este supus Parlamentului pentru acordarea votului de ncredere ca urmare a acceptrii Programului de guvernare - art. 1 (3) i art. 3 (2) din Legea nr. 90/2001.Acest mod de compunere a Guvernului este unul flexibil i uor adaptabil cerinelor sociale la un moment dat. El este strns determinat de Programul de Guvernare, de politicile promovate la nivel naional. Includerea n rndul membrilor Guvernului, cu titulatura de minitri a conductorilor unor autoriti sau instituii publice poate ine de nevoia unei coordonri unitare i coerente a politicilor care revin n sarcina acestor entiti neministeriale, dar a cror activitate se interfereaz mult cu aciunile unor ministere, ceea ce n caz contrar poate genera disfuncionaliti mari.Poate fi membru al Guvernului persoana care ndeplininete urmtoarele condiii: are capacitatea de exerciiu deplin este cetean romn, are domiciliul n Romnia are exerciiul drepturilor electorale nu a suferit condamnri penale nu se alf ntr-o situaie de incompatibilitatePotrivit art. 105 din Constituie, funcia de membru al Guvernului este incompatibil cu: cu exercitarea altei funcii publice de autoritate prefect, primar, consilier local sau judeean, preedinte al consiliului judeean, funcia de reprezentare profesional salarizat la o organizaie cu scop comercialNu exist incompatibilitate ntre calitatea de membru al Guvernului i cea de deputat sau senator. Prin lege se pot stabili i alte incompatibiliti.Calitatea de membru al Guvernului poate s nceteze n urmtoarele situaii: Demisia: aceasta trebuie anunat public, formulat n scris i comunicat primului-ministru. Demisia astfel comunicat primului ministru devine irevocabil cel mai trziu n 15 zile de la anunare. Decesul Pierderea drepturilor electorale Intervenirea unei stri de incompatibilitate Revocarea din funcie: ntreaga procedur este legat de persoana primului ministru, care solicit ulterior Preedintelui Romniei fie revocarea celui n cauz sau s ia act de vacantarea funciei ca urmare a deciziei. Revocarea este atunci cnd ministrul s-a dovedit a fi neperformant i se elibereaz din funcie dar i atunci cnd a fost condamnat penal printr-o hotrre judectoreasc irevocabil sau alte situaii legale, ori pentru pierderea drepturilor electorale, incompatibiliti etc., sau, un caz mai rar constatat, cnd titularul portofoliului ministerial este n imposibilitate de exercitare a funciei peste 45 de zile n continuu.ncetarea calitii de Prim Ministru poate interveni n urmtoarelesituaii: demisia, care este prezentat direct Preedintelui Romniei; demiterea ca urmare a adoptrii moiunii de cenzur de ctre Parlament; imposibilitatea de a-i executa atribuiile peste 45 de zile consecutiv; incompatibilitate; pierderea drepturilor electorale deces.Cum Guvernul rspunde politic numai n faa Parlamentului potrivit art. 109 (1) din Constituia revizuit, nseamn c Preedintele Romniei nu poate demite pe primul ministru.Vacantarea funciei de prim ministru echivaleaz cu dizolvarea Guvernului.5. Functiile GuvernuluiCu ocazia investirii, Guvernul prezint Parlamentului spre acceptare, Programul de Guvernare. n vederea realizrii acestui Program, Guvernul exercit urmtoarele funcii stabilite prin lege (art. 1 alin. 5 din Legea nr. 90/2001):1. Funcia de strategie prin care se asigur elaborarea strategiei de punere n aplicare a Programului de guvernare.2. Funcia de reglementare, prin care se asigur elaborarea cadrului normativ i instituional necesar n vederea realizrii obiectivelor strategice.3. Funcia de administrare a proprietii statului prin care se asigur administrarea proprietii publice i private a statului, precum i gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil.5. Funcia de reprezentare, prin care se asigur, n numele statului romn, reprezentarea pe plan intern i extern.6. Funcia de autoritate de stat, prin care se asigur urmrirea i controlul aplicrii i respectrii reglementrilor n domeniul aprrii, ordinii publice i siguranei naionale precum i n domeniile economic i social i al funcionrii instituiilor i organismelor care i desfoar activitatea n subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

6. Atributiile GuvernuluiGuvernul exercit conducerea general a administraiei publice, asigur executarea legilor, conduce, coordoneaz i controleaz activitatea ministerelor i a altor autoriti, i instituii ale administraiei publice centrale sau locale, n limitele dispoziiilor legale cu respectarea autonomiei funcionale sau locale, a descentralizrii i deconcentrrii administrative. n cadrul controlului ierarhic de subordonare, Guvernul are competena de a anula actele autoritilor subordonate, msur ce nu mai poate fi aplicat n cazul controlului de autoritate, cnd Guvernul poate, n anumite cazuri, s suspende actele autoritilor n cauz, urmnd ca organele de jurisdicie s se pronune.Guvernul are atribuii de control asupra autoritilor autonome ale administraiei publice locale, prin intermediul prefecilor care exercit atributele de tutel administrativ fr a putea anula actele nelegale sau aparent nelegale ale acestora. Prefectul are competena de a cere instanelor de contencios administrativ s se pronune asupra legalitii actelor administrative dup ce mai nainte a ncercat pe calea unui recurs administrativ de autoritate s determine autoritatea administrativ autonom local s-i revoce actul administrativ asupra cruia exista suspiciune de nelegalitate. Legea mai prevede c din momentul n care actul administrativ este atacat la instana de contencios administrativ, acesta este suspendat de drept (art. 26 alin. 1 din Legea privind instituia prefectului nr. 340/2004).Guvernul are i atribuii legislative, avnd drept de iniiativ legislativ, atribuie ce ajut la punerea n practic a programului de guvernare prin asigurarea cadrului normativ general. Proiectele de lege elaborate de Guvern i avizate de Consiliul legislativ, se trimit spre adoptare Camerei competente a Parlamentului. De altfel, Guvernul adopt Hotrri, Ordonane sau Ordonane de Urgen, despre al caror regim vom face precizari la capitolul Actele guvernuluiGuvernul are atribuii i n stabilirea datei alegerilor generale,prezideniale sau locale, a alegerilor pariale locale, organizeaz desfurarea corect a acestora, a referendumului.Guvernul are i atribuii i n ceea ce privete acordarea, retragerea sau aprobarea renunrii la cetenia romn.

7. Atributiile prim-ministruluiAtribuia principal a Primului ministru este aceea de conducere a Guvernului i de coordonare a membrilor acestuia.Alte atribuii ale Prim-ministrului:- reprezint Guvernul n relaiile cu Camerele Parlamentului, instituiile publice romneti prezint rapoarte i declaraii n faa Camerelor Parlamentului convoac edinele de Guvern conduce edinele de Guvern cu excepia cazului cnd la edine particip Preedintele Romniei, situaie n care acesta va conduce edina semneaz hotrrile i celelalte acte adoptate de Guvern numete i revoc din funcie pe conductorii structurilor interne ale Guvernului ncepnd cu Secretarul General al Guvernului, pe proprii consilieri, pe secretarii de stat, subsecretarii de stat, subprefecii. contrasemneaz Decretele Preedintelui Romniei n condiiile stabilite de Constituie. Refuzul de a contrasemna decretul atrage nulitatea acestui act al Preedintelui. Contrasemnarea nseamn asumarea rspunderii Guvernului pentru aducerea la ndeplinire a Decretului.Prim- ministrul prezint Camerei Deputailor i Senatului rapoarte i declaraii cu privire la politica Guvernului i rspunde la ntrebrile ori interpelrile care i sunt adresate de ctre deputai sau senatori.Primul ministru poate desemna un membru al Guvernului spre a rspunde acestor ntrebri ori interpelri, n funcie de domeniul de activitate ce formeaz obiectul interpelrii.

8. Functionarea GuvernuluiPotrivit legii nr. 90/2001, Guvernul se convoac n edin de primul ministru, care i conduce edinele, cu excepia situaiilor n care la edin particip Preedintele Romniei care va conduce edina respectiv.Guvernul se reunete n edin sptmnal sau ori de cte ori situaia o cere. La edinele de Guvern pot participa, cu statut de invitat conductorii organelor de specialitate din subordinea sau autoritatea Guvernului, ai unor autoriti administrative autonome sau alte persoane, specialiti, care sunt considerai ca utili i necesari dezbaterii ce urmeaz a fi fcut. Dezbaterile din edinele Guvernului se nregistreaz pe band magnetic i sunt consemnate n stenograma edinei certificat de secretarul general al Guvernului (art. 25 alin. 4 din lege).Guvernul adopt hotrri i ordonane n prezena majoritii membrilor si, prin consens. Dac apar divergene de opinie care ar altera consensul, primul ministru este cel care va decide16.Att Guvernul n plenul su ct i fiecare ministru n parte pot propune proiecte de lege, de ordonane sau de hotrri.Hotrrile Guvernului sunt supuse controlului de legalitate n faa instanelor de contencios administrativ.Ordonanele Guvernului si Ordonaneledeurgen,deisuntacteadministrative, n principiu, ele fcnd reglementri n domenii rezervate legilor, deci reglementri primare, sunt supuse controlului de constituionalitate.n caz de demitere i pn la depunerea jurmntului de ctre noul Guvern, Guvernul n exerciiu va continua s realizeze administrarea general a treburilor publice fr a putea promova noi politici, semna angajamente de orice fel, adopta ordonane sau ordonane de urgen sau iniia proiecte de lege. Aceeai situaie juridic o are Guvernul n perioada de la alegerile generale pn la formarea noului Guvern, n condiiile n care Parlamentul care i-a dat votul de ncredere i-a ncetat activitatea.Minitri sunt membrii ai Guvernului i n aceast calitate particip la luarea deciziilor guvernamentale. Minitri sunt titulari ai unui minister pe care l conduc i de a crui activitate sunt rspunztori n faa ntregului Guvern. De asemenea, minitrii rspund politic i n faa partidului ori a formaiunii politice care i-au propus i susinut, ceea ce ne conduce la concluzia c n caz de retragere a sprijinului politic, ministrul va trebui s demisioneze ori s fie eliberat din funcie (demis).Pot exista ali membri ai Guvernului care nu sunt titulari ai unui portofoliu ministerial, numii minitri de stat, avnd atribuii de coordonare a unor sectoare ample. De altfel, cu titltu de excepie secretarii de stat pot fi membrii ai Guvernului.

9. Actele GuvernuluiDistingem ntre acte exclusiv politice cum sunt moiunile, declaraiile i acte juridico-administrative: hotrrile i ordonanele.Potrivit prevederilor Constituiei Romniei, Guvernul adopt Hotrri i Ordonane.Hotrrile Guvernului se adopt n vederea organizrii executrii legilor. Hotrrile Guvernului pot avea caracter normativ sau individual. Hotrrile cu caracter normativ pot fi la rndul lor; hotrri care stabilesc norme juridice pe baza i n vederea executrii legii, practic creeaz cadrul normativ general pentru o bun i corect aplicare a legii i hotrri cu caracter normativ care privesc aprobarea unor regulamente, norme tehnice, instruciuni, etc. Acestea fac corp comun cu hotrrea Guvernului.Hotrrile cu caracter individual au n vedere numirile i eliberrile din funcie, stabilirea statutului profesional al unei persoane, aprobarea renunrii la cetenie, acordarea ceteniei romne (n prezent atribuie acordat ministrului justiiei).Hotrrile de Guvern se supun controlului de legalitate potrivit legii contenciosului administrativ, fie c au caracter normativ sau individual. Hotrrile sunt legale sau nelegale, n nici un caz neconstituionale. Excepia de neconstituionalitate nu poate fi ridicat n ceea ce privete Hotrrea de Guvern.Ordonanele de Guvern pot fi adoptate pe baza unei delegri legislative, potrivit art. 115 din Constituia, dispus de Parlament printr-o lege special de abilitare, n limitele i condiiile prevzute de aceasta. Legea de abilitare va stabili, n mod obligatoriu, domeniul de reglementare prin ordonane, i data pn la care se pot adopta ordonane. n legea de abilitare se poate prevede c ordonanele, toate sau unele dintre acestea, se supun aprobrii Parlamentului, conform procedurii de legiferare, pn la mplinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage ncetarea efectelor ordonanelor n cauz. n cazul n care Ordonanele supuse aprobrii Parlamentului sunt respinse de acesta, nseamn c efectele ordonanei se desfiineaz cu efect retroactiv. Ordonana i menine natura juridic de act administrativ, fiind emis de Guvern, ca autoritate administrativ chiar dac reglementeaz ntr-un domeniu rezervat legii, ns ele sunt supuse controlului la constituionalitate, nu de legalitate. Spre deosebire de Hotrrea de Guvern, excepia de neconstituionalitate poate fi ridicat i n ceea de privete Ordonana de Guvern.Guvernul poate modifica, revoca sau abroga o Ordonan pn la data aprobrii acesteia de ctre Parlament, n cazul celor care se supun aprobrii Parlamentului, iar n cazul celorlalte, care nu se supun aprobrii Parlamentului aceste operaiuni pot fi fcute numai n perioada n care exist delegarea legislativ amintit. n situaii extraordinare, Guvernul poate adopta Ordonane de urgen, care, pentru a intra n vigoare, trebuie depuse la Camera competent a Parlamentului i publicate n Monitorul Oficial.Ordonanele de urgen, potrivit Constituei, pot fi adoptate numai n cazuri extraordinare, pentru a prentmpina un prejudiciu grav interesului public, siguranei naionale, ordinii publice, n caz de dezastre i calamiti naturale. Constituia nu explic ce reprezint cazuri extraordinare, ceea ce a putut s permit Guvernelor s adopte sute de ordonane de urgen substituindu-e autoritii legiuitoare.Ordonanele au ntotdeauna caracter normative i niciodat individual. Hotrrile i ordonanele se adopt n prezena majoritii membrilor Guvernului, prin consens. Dac nu se realizeaz consensul, hotrte primul-ministru (art. 27 alin. 1 din Legea nr. 90/2001).Rezumand, in cazul Ordonanelor trebuie precizat c avem dou categorii de ordonane:a) cele ordinare care se pot adopta numai n temeiul unei legi de abilitare a Guvernului pentru a adopta ordonane n domenii rezervate legilor ordinare, cnd Parlamentul nu se gsete n sesiune;b) ordonane de urgen care pot fi adoptate numai n situaii excepionale, dei n practica guvernamental din ultimii 15 ani, ordonanele de urgen au devenit ceva normal.Ordonanele se public n Monitorul Oficial dup care intr n vigoare. Ordonanele de urgen se public n Monitorul Oficial dup ce mai nainte a fost depus la Camera Parlamentului prim competen s ia n dezbatere Ordonana, potrivit domeniului de reglementare al acesteia i dispoziiilor constituionale. Numai dup aceea intr n vigoare.Prin realizarea programului su de guvernare, Guvernul are importante atribuii n privina activitii economico-financiare, n domeniul social, al proteciei mediului nconjurtor, ordinea public i de aprarea rii, asigurarea unui nivel de trai decent pentru toi cetenii rii etc.Guvernul are atribuii n politica extern: particip la negocierea de tratate, acorduri i convenii internaionale ce angajeaz Romnia pe care le trimite Preedintelui Romniei pentru semnare. Acestea urmeaz a fi supuse ratificrii ulterioare a Parlamentului. De asemenea, Guvernul aprob acordurile interguvernamentale care se semneaz numai din mputernicirea Primului-ministru.Actele Guvernului se semneaz de Primul-ministru i se contrasemneaz de minitri care au obligaia executrii acestora. Hotrrile cu caracter normativ i Ordonanele se public n Monitorul Oficial al Romniei, partea I sub sanciunea inexistenei juridice a lor. Lipsa semnturii sau a contrasemnturii de pe actul Guvernului poate atrage nulitatea actului. Hotrrile cu caracter militar se comunic instituiilor militare interesate, iar hotrrile cu caracter individual se comunic celor interesai.10. Responsabilitatea ministerialaResponsabilitatea minitrilor a fost definit prin Convenia de la Paris din 19 august 1958 pentru organizarea definitiv a Principatelor Romne. Astfel, potrivit art. 15 alin. 2 al Conveniei, minitrii sunt rspunztori de violarea legilor i mai ales de orice risip a banilor publici. n caz de nclcare a ndatoririlor, minitrii vor putea fi judecai de nalta Curte de Casaie i Justiie, aciunea putnd fi pus n micare de domnitor sau de Adunarea electiv (Parlamentul) cu votul a dou treimi dintre membrii acesteia.Constituia Romniei din 1866 reglementeaz expres i n detaliu responsabilitatea minitrilor, stabilind c fiecare din cele dou Camere ale Parlamentului (Senatul ori Camera Deputailor) sau Domnul pot s-i acuze pe minitri i s-i trimit n faa naltei Curi de Casaie i Justiie pentru a fi judecai, aceasta fiind singura autoritate public competent i care se va ntruni n edin comun a seciilor (unite) art. 101. n anul 1879 s-a adoptat i prima lege a responsabilitii ministeriale care extinde dispoziiile, legilor penale ordinare aplicabile faptelor comise de funcionarii publici n exerciiul funciunii lor precum i cele ale particularilor i asupra minitrilor. Aceast lege a responsabilitii ministeriale din 1879 merge mai departe, reglementnd pe lng pedeapsa penal principal deteniunea, prevzut de Codul Penal i pedeapsa complementar a interdiciei de a ocupa funcii publice de la 3 ani pn la sfritul vieii ministrului condamnat la pedeapsa deteniei. Responsabilitii ministeriale o regsim reglementat i prin Constituia din 1923.Art. 109 din actuala Constituie, ntitulat rspunderea membrilor Guvernului, stabilete dou categorii de rspundere i anume: o rspundere politic a Guvernului n ansamblul su n faa Parlamentului i o rspundere juridic penal sau civil, dup caz. Fiecare ministru emite acte administrative care pot genera prejudicii unor persoane fizice sau juridice i astfel se poate ajunge la angajarea rspunderii civile a ministrului. Dar, rspunderea civil poate fi generat i din rspunderea solidar a Guvernului. Rspunderea politic a Guvernului este o rspundere solidar a fiecrui membru al Guvernului mpreun cu ceilali membri minitri sau ali membri pentru activitatea Guvernului i pentru actele acestuia. n Legea de organizare i funcionare a Guvernului i a ministerelor, nr. 90/2001, se arat c Guvernul adopt hotrri i ordonane n prezena majoritii membrilor si, i prin consens. Dac nu se realizeaz consensul, hotrte primul-ministrul (art. 27 alin. 1).Rspunderea juridic a membrilor Guvernului este reglementat n detaliu prin Legea responsabilitii ministeriale, nr. 115/1999Rspunderea politic a Guvernului const n demiterea sa de ctre Parlament prin retragerea votului de ncredere acordat cu ocazia investirii, ca urmare a unei moiuni de cenzur, promovat mpotriva Guvernului. Moiunea de cenzur poate fi generat fie de activitatea curent defectuoas a Guvernului fie n urma angajrii rspunderii Guvernului, n faa Parlamentului pe un program, o declaraie politic general sau un proiect de lege. Dac n termen de 3 zile dup prezentarea unuia dintre cele trei documente de mai nainte se depune moiune de cenzur ce este votat de majoritatea membrilor camerelor reunite ale Parlamentului (art. 114 coroborat cu art. 113 din Constituie). n cadrul rspunderii politice, membrii Guvernului i pierd astfel calitatea avut, Guvernul fiind demis.Rspunderea penal a membrilor Guvernului ca orice rspundere juridic penal este personal i se angajeaz n legtur cu fapte considerate de lege ca fiind infraciuni, svrite n calitatea de membrii ai Guvernului. Rspunderea penal fiind personal, va fi stabilit n raport de contribuia fiecruia, de comportamentul su.Numai Camera Deputailor, Senatul i Preedintele Romnei au dreptul s cear urmrirea penal a membrilor Guvernului pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor. Dintre faptele ce pot conduce la angajarea rspunderii penale a unui membru al Guvernului, aa cum este stabilit prin Legea responsabilitii ministeriale nr. 115/1999 extragem: prezentarea cu rea-credin a unor date inexacte Parlamentului sau Preedintelui Romniei, privitor la activitatea Guvernului sau a unor ministere, ascunzndu-se n acest mod svrirea unor fapte ce pot aduce atingere intereselor statului, folosirea funciei pentru ctigarea unor licitaii sau atribuirea unor autorizaii, sau alte faciliti, pentru care s-au ncasat ori urma s fie ncasate sume de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (de exemplu, sponsorizarea unor deplasri turistice) (art. 8 din lege). Toate aceste avantaje primite se confisc, iar n cazul c nu mai pot fi restituite se confisc contravaloarea lor.Ministrul care a fost condamnat definitiv va fi demis de Preedintele Romniei la propunerea Primului-ministru. Dac s-a cerut nceperea urmririi penale a unui membru al Guvernului Preedintele Romniei poate s-l suspende din funcie. n situaia ca un membru al Guvernului este trimis n judecat, primul-ministru sau ministrul justiiei vor sesiza pe Preedintele Romniei, care prin decret trebuie s constate c persoana n cauz este suspendat din funcia de membru al Guvernului de la data cnd rechizitorul a fost nregistrat la nalta Curte de Casaie i Justiie. Instana suprem este singura autoritate competent s judece o asemenea cauz. Cercetarea penal, ntocmirea rechizitoriului de trimitere n judecat sau emiterea ordonanei de ncepere a urmririi penale sunt de competena Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie. Esenial este calitatea de membru al Guvernului la momentul svririi faptei i nu calitatea neaprat la data descoperirii faptei, cercetrii sau judecrii acesteia.

1

Capitolul IIIADMINISTRAIA PUBLIC CENTRAL DE SPECIALITATEAdministraia public central este format din ministere, din organe centrale de specialitate, purtnd diferite denumiri: Instituii, Autoriti Naionale, Comisia Naional, etc., organizate n subordinea sau sub autoritatea Guvernului sau a ministerelor.Ministerele se organizeaz numai n subordinea Guvernului, potrivit art. 116 alin. 2 din Constituie.Guvernul i ministerele, cu avizul Curii de Conturi pot nfiina organe de specialitate, n subordinea lor, dac legea le recunoate acest drept. Legea nr. 90/2001 recunoate un asemenea drept, Guvernului (art. 11 lit. o) i ministerelor (art. 42).1. MinistereleMinisterele sunt organe de specialitate ale administraiei publice centrale care realizeaz politica guvernamental n domeniile de activitate ale acestora (art. 34 din Legea nr. 90/2001). Sunt structuri administrative specializate cu o competen teritorial naional. Ele se organizeaz numai n subordinea Guvernului i sunt conduse de minitri ca urmare a acordrii votului de ncredere de ctre Parlament.Ministerele sunt persoane juridice de drept public, subiecte de drept public i au sediul n municipiul Bucureti. Ministerele pot avea competene materiale ntr-un singur sau n mai multe domenii ori ramuri ale economiei naionale sau ale societii n general. Se pot organiza i funciona prin lege sau prin Hotrre de Guvern.Nici Constituia ct i Legea 90/2001 sau alte acte normative cu putere de lege nu limiteaz n nici un fel numrul ministerelor, ceea ce presupune c acesta trebuie s corespund necesitilor momentului, atribuiilor i sarcinilor ce revin Guvernului, potrivit Programului de guvernare. Numrul ministerelor, mai ales ntr-o perioad de tranziie este variat fiindc el este influenat de dinamica relaiilor sociale, de finalitatea aciunii guvernamentale.Ministerele au o competen teritorial naional, iar n privina competenei materiale aceasta este strict legat de domeniul de activitate al ministerului. Astfel, pentru Ministerul Aprrii Naionale, nfiinat prin lege organic, i se stabilete competena i natura sarcinilor ce revin f