UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA „DREPT AL ANTREPRENORIATULUI”

C U R R I C U L U M

la disciplina

DREPT PRIVAT ROMANCiclul I, Licenţă

Autori:

Victor Volcinski, Dr. în drept, profesor

Radu Mandraburcamagistru în drept, lector

Serghei Cebotarilector superior, doctorand

Artur Tarlapan, magistru în drept, lector

Iurie Mihalache, doctor în drept, lector superior

Chişinău – 2013

APROBAT Şeful Catedrei ________________la şedinţa Catedreidin „__” __________ 2013

1

I. PRELIMINARII

Disciplina „Dreptul privat roman” este o disciplină fundamentală şi are o importanţă deosebită pentru formarea unui bun jurist.

Pe de o parte ea contribuie la formarea unei culturi ganeral-juridice la studenţii facultăţii de drept. Pe de alta, fără studiul Dreptului privat roman nu este posibilă cercetarea ştiinţifică aprofundată a celorlalte sisteme de drept care i-au urmat şi care nu i-au putut aduce modificări importante. Orice jurist trebuie să cunoască Dreprul privat roman, care are un rol deosebit în istoria dreptului, dar şi o validitate proprie, care i-a permis să exercite o influenţă categorică asupra întregii gîndiri juridice ce i-a urmat, datorită logicii sale severe şi consecvenţei gîndirii juridice.

Cînd Roma intra în istorie, lumea antică cunoaştea deja cîteva coduri legislative (Codul lui Hammurabi – în Babilon, Legile lui Manu – în India, Codul lui Mu – în China), care în prezent sînt simple documente de arhivă, pe cînd Dreptul privat roman îşi păstrează şi astăzi actualitatea.

Citirea, înţelegerea şi comentarea textelor romane este extrem de folositoarea pentru formarea spiritului juridic, din cauza perfecţiunii expresiilor întrebuinţate, iar limba latina este cel mai minunat tipar în care poate fi turnată o gîndire şi un precept juridic, adică acele elemente simple cu ajutorul cărora principiile şi regulile de drept primesc formularea materială necesară puterii lor în aplicare.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma de învăţământ

Codul disciplinei

Denumirea disciplinei

Responsabili de disciplină

Semestrul

Ore total:

Eva

luar

ea

Nr.

de

cred

ite

Totalinclusiv

C S L LI

cu frecvenţă la zi

F01O02

Drept Privat Roman

1. V.Volcinski2. R. Mandraburca

3. S. Cebotari4. A. Tarlapan5. Iu. Mihalache

I 150 45 30 - 75 Ex 5

cu frecvenţă redusă

F01O02

Drept Privat Roman

1. V.Volcinski2. R. Mandraburca

3. S. Cebotari4. A. Tarlapan5. Iu. Mihalache

I 18 14 4 - dd Ex 5

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. d/o Unităţi de conţinut

Ore

Curs SeminarLucrul

individualzi f/r zi f/r zi f/r

1. Noţiunea, obiectul reglementării şi sistemul cursului ”Drept privat roman”.

2 1 4 - 3

2. Izvoarele Dreptului privat roman. 2 - 2 - 33. Procedura civilă. 4 1 2 - 7

2

4. Persoanele. 4 1 2 - 75. Raporturile juridice familiale 3 - 2 - 36. Bunurile şi drepturile reale. 12 5 8 2 217. Dreptul obligaţional. 14 4 8 2 248. Succesiunea şi categoriile ei. 4 2 2 - 7

Total45 14

30

4 75

III. COMPETENŢE

Problema importanţei dreptului roman a intrat în preocupările romaniştilor din toate timpurile. Aceste preocupări îşi au explicaţia în faptul că dreptul roman nu a rămas un simplu document arheologic, aşa cum este cazul altor legislaţii din antichitate, ci a trăit o viaţă proprie, a depăşit sub aspectul formei sale limitele societăţii care l-a generat, şi a exercitat o influenţă hotărîtoare asupra dreptului de mai tîrziu.

Obiectivul dreptului privat roman constă în studierea normelor şi instituţiilor juridice care îl formează, structurate într-un sistem logic integrat, elaborat de cadrele didactice ce activează la catedră. Fiind responsabile de ţinerea disciplinei, ele depun eforturi pentru dezvoltarea aptitudinilor profesionale ale absolvenţilor facultăţilor de drept la ciclul I (studiu de licenţă) în scopul facilitării integrării acestora în studiul dreptului privat, şi în special dreptului civil.

Stidierea disciplinei permite specialistului să se orienteze cu uşurinţă în multitudinea instituţiilor juridice şi în consecinţă va găsi rapid normele juridice care reglementează raportul juridic „defectuos” şi care necesită găsirea unei soluţii. Persoanele care însuşesc temele propuse vor putea cunoaşte statutul juridic al diferitor categorii de persoane, clasificarea şi regimul juridic al bunurilor, instituţiile posesiei şi proprietăţii, precum şi dreptul obligaţional.

În final, putem afirma că disciplina “dreptul privat roman” dezvoltă compentenţele de aplicare a normelor juridice ce reglementează diferite domenii ale dreptului civil, formează abilităţi de analiză a unor probleme juridice contradictorii şi elaborarea unor soluţii concrete, formează abilităţi începătoare de cercetare în domeniul jurisprudenţei.

Publicaţiile didactice şi ştiinţifice ale membrilor catedrei „dreptul antreprenoriatului” vor ajuta viitorii specialişti să pătrundă în tainele ştiinţelor juridice şi să acumuleze cunoştinţe utile pentru a se manifesta ca veritabili specialişti. Cunoştinţele dobândite la facultate, suplimentate de spiritul şi nobleţea profesiei de jurist vor contribui la consolidarea Republicii Moldova ca stat de drept.

IV. OBIECTIVE GENERALE

A) Cunoaştere şi înţelegere - să definească conceptul Dreptului Privat Roman (DPR); - să identifice izvoarele DPR; - să numească categoriile de persoane DPR ;- să numească elementele personalităţii; - să identifice conţinutul şi categoriile raportului juridic în DPR;- să identifice categoriile de acţiuni ca mijloace de apărare a drepturilor subiective

lezate în DPR;- să identifice caracterele specifice ale procedurilor legisacţionale, formulare şi

extraordinare; - să deosebească tipurile de căsătorie în DPR;- să explice structura familiei romane şi legătura de rudenie dintre membrii acesteia;- să clasifice bunurile după diferite criterii;

3

- să definească dreptul de proprietate şi regimul juridic al diferitelor categorii de proprietate;

- să explice deosebirile dintre diferite moduri de dobândire a dreptului de proprietate;- să explice conţinutul dezmembrămintelor dreptului de proprietate- să distingă categoriile de moştenitori în DPR; - să definească noţiunea dreptului obligaţional în DPR;- să identifice categoriile obligaţiilor; - să supună analizei temeiurile de aplicare a răspunderii civile;- să definească noţiunea de contract în DPR;- să identifice categoriile contractelor în DPR. - să explice condiţiile de fond şi de formă ale validităţii contractelor în DPR.- să definească noţiunea de delict, quasicontract şi quasidelict;- să caracterizeze succesiunea legală şi testamentară;- să definească legatele şi fideicimesele.

B) Aplicare - să delimiteze dreptul privat roman de dreptul roman public; - să compare procedeele de reglementare juridică a relaţiilor sociale în DPR şi în cel

public; - să determine particularităţile specifice fiecărui izvor de drept în DPR; - să compare metodele de interpretare a normelor juridice din DPR cu cele

contemporane; - să stabilească corelaţia dintre nevoile obiective ale societăţii şi crearea normelor

juridice; - să utilizeze termeni, noţiuni şi expresii latine în limbajul profesional juridic; - să aprecieze importanţa codificaţiei lui Iustinian pentru dezvoltarea dreptului;- să caracterizeze specificul fiecărei categorii de persoane în DPR;- să explice deosebirea dintre diferite categorii de bunuri în DPR;- să explice particularităţile formelor de procedură civilă în DPR; - să demonstreze particularităţile dreptului de proprietate sclavagistă în DPR; - să poată utiliza expresiile juridice latine;- să dea apreciere valorii principiului echităţii inclus în reglementările juridice din

diferite perioade istorice ale imperiului roman;- să dialogheze liber asupra valorilor juridice utilizând expresii latine:

C) Integrare- să determine locul DPR în sistemul disciplinelor de formare profesională a

juristului; - să estimeze ponderea DPR în formarea gândirii şi limbajului profesionale a

juristului ;- să selecteze principii, instituţii şi norme juridice din DPR care şi-au păstrat valoarea

pentru reglementările contemporane; - să dezvolte abordări metodologice privind evoluţia în timp a normelor şi

instituţiilor juridice din DPR; - să evidenţieze factorii care au condiţionat apariţia unor norme juridice;- să explice legătura dintre necesităţile obiective ale societăţii şi conţinutul normelor

şi instituţiilor juridice;- să propună modele de relaţii sociale şi norme prin care acestea se reglementează; - să evalueze însemnătatea valorilor culturale juridice ale DPR în patrimoniul cultural

juridic mondial; - să explice importanţa DPR pentru sistemul de drept al ţărilor Europei continentale.

4

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Obiective Unităţi de conţinut- să defininească Dreptul privat roman;- să determine obiectul reglementării şi sistemul

cursului Drept privat roman;- să compare dreptul privat roman cu cel public;- să cunoască perioadele istorice ale evoluţiei

dreptului privat roman;- să definească şi să identifice influenţa

reciprocă dintre sistemele de bază ale DPR: ius civile, ius gentium, ius praetorium.

- să argumenteze importanţa dreptului privat roman în formarea sistemelor de drept ale ţărilor Europei continentale.

1. Noţiunea, obiectul reglementării şi sistemul cursului ”Drept privat roman”. Noţiunea dreptului privat roman; Divizarea dreptului roman în drept public şi

privat; Perioadele istorice ale evoluţiei DPR; Sistemele de bază ale DPR: ius civile, ius

gentium, ius praetorium. Influenţa reciprocă dintre ele.

Recepţia DPR. Importanţa DPR în formarea sistemelor de drept ale ţărilor Europei continentale.

- să definească izvoarele Dreptului privat roman în sens material, în sens formal şi ca sursă de cunoaştere;

- să caracterizeze izvoarele formale al DPR; - să stabilească interdependenţa dintre izvoarele

scrise şi nescrise ale DPR;- să stabilească interdependenţa dintre lege

senatusconsulte şi constituţiile imperiale;- să argumenteze rolul edictelor pretoriene în

dezvoltarea DPR;- să argumenteze importanţa jurisprudenţei

asupra dezvoltării DPR;- să cunoască premisele codificaţiei lui

Iustinian, procesul de realizare a codificaţiei şi structura codificaţiei;

- să argumenteze importanţa codificaţiei lui Iustinian pentru DPR.

2. Izvoarele dreptului privat roman. Noţiunea de izvor de drept: în sens material, în

sens formal şi ca sursă de cunoaştere. Izvoarele formale ale DPR: obiceiul, legea,

senatusconsultele, constituţiile imperiale, edictele magistraţilor, jurisprudenţa.

Codificaţia lui Iustinian: premisele codificaţiei, procesul de realizare a codificaţiei, structura şi conţinutul părţilor componente ale codificaţiei, importanţa codificaţiei lui Iustinian pentru DPR.

- să cunoască tipurile procedurilor de judecată existente în DPR;

- să caracterizeze procedura legisacţională, formulară şi extraordinară;

- să stabilească asemănările şi deosebirile dintre procedura legisacţională, formulară şi extraordinară;

- să argumenteze premisele care au determinat înlocuirea procedurii legisacţionale cu cea formulară şi a procedurii formulare cu cea extraordinară;

- să definească acţiunile ca mijloace procesuale de apărare a drepturilor subiective încălcate;

- să identifice categoriile de acţiuni;- să definească mijloacele specifice de apărare

pretoriană;- să argumenteze rolul acţiunilor bonae fides în

dezvoltarea dreptului privat roman.

3. Procedura civilă romană. Noţiuni generale privind procedura civilă

romană. Procedura legisacţională; Procedura formulară: formula, părţile

componente ale formulei, cauzele înlocuirii procedurii legisacţionale cu cea formulară;

Procedura extraordinară; Noţiunea şi clasificarea acţiunilor; Mijloacele specifice de apărare pretoriană; Termenii de prescripţie.

5

- să definească noţiunea de persoană şi capacitatea juridică a persoanei;

- să compare capacitatea juridică deplină şi capacitatea juridică limitată a persoanelor în DPR;

- să argumenteze influenţa vîrstei asupra capacităţii juridice a persoanelor;

- să caracterizeze statutul juridic al cetăţenilor romani;

- să argumenteze influenţa afectării onoarei şi demnităţii asupra capacităţii juridice a cetăţenilor romani;

- să caracterizeze statutul juridic al latinilor, peregrinilor, sclavilor, libertinilor, colonilor;

- să caracterizeze persoanele juridice în DPR.

4. Persoanele. Noţiunea de persoană. Capacitatea juridică

deplină a persoanei; Capacitatea juridică limitată a persoanei (capitis

deminutio); Statutul juridic al cetăţenilor romani; Influenţa vîrstei asupra capacităţii jurisice a

cetăţenulor romani; Afectarea onoarei şi demnităţii civile şi influenţa

ei asupra capacităţii jurice a cetăţenilor romani; Statutul juridic al latinilor şi peregrinilor; Statutul juridic al sclavilor. Peculiul sclavilor. Statutul juridic al libertinilor; Statutul juridic al colonilor; Persoanele juridice în DPR.

- să stabilească trăsăturile caracteristice ale familiei romane;

- să cunoască categoriile de rudenie;- să stabilească asemănările şi deosebirile dintre

căsătăria cum manu şi sine manu;- să cunoască condiţiile încheierii căsătoriei şi

formele căsătoriei;- să delimiteze căsătoria legitimă de concubinat;- să caracterizeze puterea tatălui în familia

romană;- să argumenteze evoluţia conţinutului puterii

părinteşti la diferite perioade istorice de dezvoltare a DPR;

- să definească tutela şi să stabilească scopurile ei;

- să compare tipurile de tutelă;- să caracterizeze curatela.

5. Raporturile juridice familiale. Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale familiei

romane; Rudenia agnată şi cognată; Căsătoria: tipurile de căsătorie, condiţiile

încheierii căsătoriei, formele de căsătorie, relaţiile patrimoniale şi personale nepatrimoniale dintre soţi în cadrul căsătoriei, desfacerea căsătoriei, concubinatul şi efectele lui jurisice.

Puterea tatălui în familia romană (patria potestas): stabilirea puterii părinteşti (înfierea şi legitimarea); conţinutul puterii părinteşti, relaţiile dintre pater familias şi copiii săi, peculiul; încetarea puterii părinteşti, emanciparea.

Tutela şi curatela.

- să delimiteze drepturile reale de cele personale;

- să stabilească corelaţia dintre noţiunile „bun” şi „patrimoniu”;

- să cunoască criteriile de clasificare a bunurilor şi importanţa juridică a acestor clasificări;

- să definească posesia şi elementele acesteia;- să delimiteze posesia de detenţiune;- să delimiteze categoriile de posesie,- să caracterizeze interdictele ca moduri de

apărare a posesiei;- să delimiteze interdictele recuperandi

possesiones cauza de cele retinendi possesiones causa;

- să delimiteze răspunderea posesorului de bună credinţă şi de rea credinţă în cazul revendicării bunului;

- să definească prorietate în sens economic şi juridic;

6. Bunurile şi drepturile reale. Noţiunea şi clasificarea bunurilor; Posesia: elementele posesiei, dobîndirea şi

pierderea posesiei, categoriile de posesie, apărarea dreptului de posesie.

Dreptul de propreitate: noţiunea dreptului de proprietate în sens economic şi juridic. Dreptul de proprietate în sens obiectiv şi subiectiv. Conţinutul dreptului subiectiv de proprietate.

Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate.

Categoriile de proprietate în DPR. Apărarea dreptului de proprietate: acţiunea în

revendicare şi acţiunea negatorie. Răspunderea posesotului de bună şi de rea credinţă în cazul revendicării bunului. Actio in Rem Publiciana şi importanţa ei la apărarea cumpărătorului de bună credinţă.

Drepturile reale asupra bunurilor altora.

6

- să delimiteze noţiunea dreptului de proprietate în sens juridic obiectiv şi subiectiv;

- să delimiteze categoriile de proprietate;- să argumenteze premisele care au determinat

instituirea de către praetor a proprietăţii bonitare;

- să caracterizeze modurile de dobîndire a dreptului de proprietate;

- să compare modurile primare şi derivate de dobîndire a dreptului de proprietate;

- să caracterizeze modurile de apărare a dreptului de proprietate;

- să compare acţiunea de revendicare cu acţiunea negatorie;

- să argumenteze rolul Actio in Rem Publiciana la apărarea cumpărătorului de bună credinţă;

- să stabilească corelaţia dintre dreptul de proprietate şi drepturile reale asupra bunurilor altora.

- să argumenteze premisele care au determinat reglementarea dreptului de servitute în DPR;

- să caracterizeze şi să compare servituţiile prediale şi cele personale;

- să caraterizeze superficia şi emfiteoza;- să argumenteze premisele care au determinat

reglementarea în DPR a dreptului de superficie şi emfiteoză;

- să definească şi să caracterizeze formele gajului.

Servituţiile prediale şi personale. Superficia şi emfiteoza. Gajul şi categoriile acestuia.

- să definească raportul juridic obligaţional;- să caracterizeze elementele raportului juridic

obligaţional;- să stabilească criteriile de clasificare a

obligaţiilor;- să caracterizeze izvoarele obligaţiilor;- să compare obligaţiile civile cu obligaţiile

naturale;- să caracterizeze obligaţiile cu pluralitate de

subiecte;- să definească noţiunea de „executare a

obligaţiilor”;- să caracterizeze condiţiile executării cuvenite

a obligaţiilor;- să stabilească corelaţia dintre executarea

obligaţiilor şi stingerea obligaţiilor;- să compare modurile voluntare şi involuntare

de stingere a obligaţiilor;- să caracterizeze cesiunea de creanţă şi

transferul de datorie;- să definească şi să caracterizeze garanţiile

reale şi personale;- să identifice condiţiile răspunderii pentru

7. Dreptul obligaţional. Noţiunea şi clasificarea obligaţiilor. Executarea obligaţiilor. Condiţiile executării

cuvenite a obligaţiilor. Stingerea obligaţiilor. Modurile voluntare şi

involuntare de stingere a obligaţiilor. Transferul obligaţiilor. Cesiunea de creanţă şi

cesiunea de datorie. Garanţiile reale şi personale. Răspunderea pentru neexecutarea obligaţiilor.

Condiţiile aplicării răspunderii. Culpa şi formele ei. Dolul, mora, custodia. Cazurile de exonerarea de la răspundere.

Noţiunea şi condiţiile de valabilitate a contractelor. Viciile de voinţă la încheierea contractelor.

Categoriile de contracte în DPR. Quasicontractele. Delictele. Quasidelictele.

7

neexecutarea obligaţiilor;- să caracterizeze culpa şi formele ei;- să compare culpa, dolul, mora, custodia.- să identifice cazurile de exonerarea de la

răspundere pentru neexecutarea obligaţiilor;- să definească noţiunea şi condiţiile de

valabilitate a contractelor;- să caracterizeze viciile de voinţă la încheierea

contractelor;- să caracterizeze categoriile de contracte în

DPR.- Să compare contractele reale de cele

consensuale;- să caracterizaze quasicontractele;- să caracterizeze delictele şi quasidelictele.

- să caracterizeze succesiunea legală;- să compare clasele se moştenitori conform ius

civile; ius praetorium şi legislaţia lui Iustinian;

- să caracterizeze succesiunea testamentară;- să compare „testamentuum factio activa” şi

„testamentuum factio pasiva”;- să definească şi să caracterizeze legatele şi

fideicomisele.

8. Succesiunea şi categoriile ei. Noţiuni generale despre dreptul succesoral. Moştenirea legală. Moştenirea conform testamentului. Condiţiile de

valabilitate ale testamentului. Legatele şi fideicomisele.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul preconizat

Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de realizare

1.

Studierea literaturii de specialitate şi pregătirea de seminare

- Întocmirea conspectelor; - formularea de întrebări;

- corectitudinea formulării răspunsului teoretic; - cunoaşterea teoreticienilor din domeniu; - fundamentarea unor opinii expirmate in literatură;

La seminarele pentru care se discută tema.

2.Soluţionarea de spete

- Selectarea normelor juridice aplicabile,- Analiza situaţiei juridice;- Expunerea soluţiei;

- alegerea corecta a normelor aplicabile; - logica expunerii situaţiei juridice; - corectitudinea soluţiei;

La fiecare seminar;

3. Referate;

- Selectarea actelor normative relevante; - Selectarea bibliografiei relevante;

- Profunzimea studiului; - Diversitatea surselor;- interpretarea normelor juridice;

Cu cel puţin o săptămână înainte de examen;

8

VII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Victor Volcinschi, Eugenia Cojocari, „Drept privat roman” Chişinău 2006;2. Vladimir Hanga, „Drept privat roman”, Bucureşti, 1978;3. Mihai Vasile Jacotă, „Drept privat roman”, Vol.1 şi 2, Iaşi, Editura fundaţiei „Chemarea”,

1992;4. Ion M. Anghel, „Dreptul roman (manual)”, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti,

Editura Lumina Lex, 2000;5. Emil Molcuţ, Dan Oancea, „Drept roman”, Casa de editură “Şansa”, Bucureşti, 1993;6. Emil Molcuţ, „Drept Privat Roman”, Note de curs, Curs universitar, Ediţia a II-a, Editura

Universul Juridic, Bucureşti, 2003;7. Cristinel Marzea, Drept Roman, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2003;8. Valeriu Ciucă “Compilaţiuni I. Notă de prelegeri de drept privat roman. Elemente didactice,

Ius personarum”, Fundaţia academică “Petre Andrei”, Iaşi, 1991;9. Valeriu Ciucă “Lecţii de drept privat roman. Ius actionem”, Editura Graphis, Iaşi, 1994;10. Valeriu Ciucă “Drept roman. Lectionibus et jus actionum ac jus personarum”, Editura

Ankarom, Iaşi, 1996;11. Teodor Sîmbrian “Drept privat roman. Principii instituţii şi texte celebre”, Casa de editură

“Şansa”, Bucureşti, 1994;12. Vasile Popa, Radu I. Motică, “Drept privat roman”, Presa universitară română, Timişoara,

1994;13. Vasile Val Popa, “Drept Privat Roman”, Editura All Beck, Bucureşti, 2004.14. Romulus Gidro, O. Mihuţiu “Drept privat roman”, Editura “Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-

Napoca, 1995;15. Dan Oancea “Drept roman”, Casa de editură “Şansa”, Bucureşti, 1998;16. Ştefan Cocoş “Drept roman. Curs universitar”, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2000;17. C. Şt. Tomulescu, “Drept privat roman”, Universitatea Bucureşti, Facultatea de drept, 1973;18. Иво Пухан, Мирьяна Поленак-Акимовская, „Римское право”, (перевод с

македонского), под ред. Проф. Томсинова В.А., Москва „Зерцало-М”, 2003;19. Дождев Д.В. „Римское частное право”, изд-во „ИНФРА”, Москва, 1996;20. Чезаре Санфилиппо, „Курс римского частного права”, Москва, изд-во „БЕК”, 2000;21. Тархов В.А., „Римское частное право”, Саратов, изд-во „Пул”, 1996;22. Подопригора A.A., „Основы римского гражданского права”, Киев, „Вентури”, 1994;23. Новицкий И.Б., „Римское право”, Москва, Асоциация „Гуманитарное знание”, 2002;24. „Римское частное право. Institutiones”, Учебник, под ред. Профессора Новицкого И.Б.

и Профессора Перетерского И.С., Юристъ, Москва, 2004;25. Ю.Барон, „Система римского гражданского права”, (перевод с немецкого), проф.

Л.Петраницкого, С-Петербург, 1908, книга вторая, главы I,II,III, IV;26. Хвостов В.М., „Система римского права”, учебник, Москва, „Спарк”, 1996;27. Покровский И.А. „История римского права”, Санкт-Петербург, 1998;28. Черниловский З.М. «Римское частное право. Элементарный курс», Юристъ, Москва,

2001;29. Danilo Dalla – Renzo Lambertini „Instituzioni di Diritto Romano”, G.Giappichelli Editore –

Torino, 2001;30. Borkowski A. Roman law. 2nd Edition. – Hampshire: OXFORD UNIVERSITY PRESS,

2002;31. Nicholas B. An Introduction to Roman Law. – New York: Oxford University Press Inc.,

2002.32. Cebotari S. Relaţiile patrimoniale ale soţilor în statul Roman // Revista Naţională de Drept. –

2003. – nr. 11, p. 44-46.33. Volcinschi V. Problemele definirii servituţii prediale în lumina secolelor şi a noului Cod

Civil al Republicii Moldova // Legea şi viaţa. – 2004. – nr. 8.

9

34. Volcinschi V. Servitutea predială în lumina secolelor şi a noului Cod Civil al Republicii Moldova // Analele Ştiinţifice ale USM. Facultatea de Drept. Chişinău. – 2004. – nr. 4.

35. Volcinschi V. Recepţionarea unor principii, instituţii şi norme juridice din Dreptul Privat Roman în noul Cod Civil al Republicii Moldova // Revista Naţională de Drept. – 2009. – nr. 10-12, p. 12-19.

10