Dozarea HCl Din Sucul Gastric

Dozarea HCl din sucul gastric

Mecanismul secretiei HCl

• HCl este format la nivelul proeminentelor de tip vilozitar al canaliculelor intracelulare a celulei parietale de unde este transportat catre polul secretor al celulei si eliminat la exterior.

• Celula parietala are o ultrastructura speciala, avand un sistem de canalicule ramificate, care traverseaza citoplasma si sunt conectate la o iesire comuna la suprafata luminala a celulei.

• Microvilii tapeteaza suprafata canaliculilor. In plus, citoplasma celulei parietale contine un sistem tubulovezicular. Cand celula parietala este stimulata au loc o serie de modificari morfologice. Tubulii si veziculele sistemului tubulovezicular fuzioneaza cu membrana plasmatica a canaliculilor secretorii diminuand continutul tubulovezicular si crescand mult suprafata canaliculilor secretori.

• Sistemul tubulovezicular contine aparatul secretor de HCl.

Celula parietala

Surse ionice de HCl• 1. Cl- provine din lichidul extracelular;• 2. H+ provine din: a) hidroliza apei intracelulare

H2O → H++OH-

b) disocierea H2CO3 format din reactia CO2 cu H2O in prezenta anhidrazei carbonice (AC)

CO2 + H2O → H2CO3 → H+HCO3

-

CO2 provine din metabolismul intracelular sau din difuziunea din

plasma; H2O provine din metabolismul intracelular.

Mecanisme de transport

1. la nivel bazal

influx de Cl- si K+ prin antiport: Cl-/HCO3

- si

pompa Na+/K+ ATP-aza;

2. la nivel apical

eflux de H+ si influx de K+, prin pompa H+/K+ ATP-aza; eflux de K+ si Cl-, prin difuziune.

Mecanisme de transport

Stimulatorii secretiei acide

• Acetilcolina, histamina si gastrina se leaga fiecare de receptorii din clase diferite de pe membrana plasmatica a celulei parietale si o stimuleaza direct sa secrete HCl.


• Acetilcolina este eliberata in apropierea celulei parietale din sinapsele colinergice.


• Gastrina este produsa de catre celula G din mucoasa antrala si duodenala.


• Histamina este eliberata de celulele ECL (enterochromaffin-like) din mucoasa gastrica.


• Ele sunt foarte importante in reglarea secretiei de HCl.

• Antagonistii specifici pentru acetilcolina (atropina) si histamina (cimetidina) nu numai ca blocheaza efectul acestora, dar inhiba si secretia de HCl.

• Hormonul eliberator de tirotropina si expunerea cronica la nicotina cresc secretia de HCl.

Inhibitorii secretiei acide

• Prostaglandinele E si I, somatostatina si EGF (epidermal growth factor) actioneaza pe celula parietala pentru a inhiba secretia de HCl.

• Analogul prostaglandinei, misoprostalul, inhiba in acest mod secretia de HCl.

• Acestea activeaza Gi (proteina care leaga GTP-ul si inhiba adenilat-ciclaza).

• Neurotensina, calcitonina, somatostatina si alte peptide opioide (β-endorfina, metenkefalina si dinorfina) actioneaza ca inhibitori ai secretiei acide.

Functiile HCl

1. Denatureaza proteinele si le pregateste pentru actiunea proteolitica a pepsinei;

2. Transforma Fe3+ in Fe2+;3. Stimuleaza eliberarea de secretina in contact cu

mucoasa duodenala;4. Regleaza ritmul evacuarii gastrice;5. Efect bactericid.

Patologie

• Substanta numita factor intrinsec, esentiala absorbtiei vitaminei B12 la nivelul ileonului, este secretata de celulele parietale impreuna cu secretia HCl. Cand celulele parietale gastrice sun distruse, situatie intalnita in gastrita cronica, persoana in cauza nu dezvolta doar aclorhidrie (lipsa secretiei acide gastrice) ci si anemie pernicioasa din cauza insuficientei de maturare a hematiilor in absenta stimularii maduvei osoase de catre vitamina B12.

• Achilia gastrica reprezinta absenta in sucul gastric a HCl si a enzimelor gastrice din cauza unor motive diferite: cancer de stomac, anemie pernicioasa, gastrita cronica atrofica.


• Aciditatea se exprima in mEq/l sau mEq/h, reprezentand debitul de HCl.

• Debit HCl notat international prin QH+.


Principiu

Prin metoda titrimetrica, aciditatea sucului gastric se neutralizeaza cu o solutie de NaOH n/10, in prezenta reactivului Topffer si a fenolftaleinei.


Material necesar

1. NaOH n/10;2. Reactiv Topffer (10,25 paradimetilaminoazobenzen in 100 ml alcool)

de culoare galben-portocalie;3. Fenolftaleina 1% in alcool;4. Stativ;5. Pipete;6. Pahar Ehrlenmeyer.

HCl liber coloreaza reactivul Topffer in rosu, in absenta lui HCl il coloreaza in portocaliu.

Dozarea HCl din sucul gastric Mod de lucruIn balonul Ehrlenmeyer se iau 5 sau 10 ml suc gastric si 3-4 picaturi

reactiv Topffer. In prezenta HCl liber lichidul se coloreaza rosu. Se adauga dintr-o biureta, picatura cu picatura, NaOH n/10 pana ce culoarea vireaza spre galben-portocaliu.

Se noteaza cu n1 nr. de ml de NaOH n/10 utilizati pentru neutralizarea HCl liber si se adauga in flacon 2-3 picaturi de fenolftaleina si se continua titrarea cu NaOH n/10 pana ce culoarea devine roz, indicand neutralizarea de HCl combinat in prezenta unui exces de hidrat.

Se noteaza cifra de la biureta (n2 - nr. de ml de NaOH n/10 necesari pentru neutralizarea aciditatii combinate din cei 5-10 ml suc gastric).

n1+n2 = aciditatea totala


Calcul

Rezultatele se exprima in unitati clinice (nr. de ml NaOH n/10 utilizati pentru neutralizarea HCl din 100 ml suc gastric) sau in grame HCl la 100 sau 1000 ml suc gastric.

Nr. de ml NaOH n/10 utilizati pentru neutralizarea a 5-10 ml suc gastric se inmulteste cu 10 sau cu 20 pentru a exprima rezultatul in ml NaOH n/10 la 100 ml suc gastric.

Dozarea HCl din sucul gastricHCl = n1 x 10 = unitati clinice (U.cl.)

HCl combinat = n2 x 10 = unitati clinice (U.cl.)

HCl total = (n1 + n2) x 10 = unitati clinice (U.cl.)

HCl = n1 x 0,00365 x 100 = g HCl ‰

HCl combinat = n2 x 0,00365 x 100 = g HCl ‰

HCl total = (n1 + n2) x 0,00365 x 10 = g HCl ‰

Pentru a exprima rezultatul in g ‰ HCl, se inmulteste cifra de la biureta cu echivalentul gram al solutiei de HCl n/10 ( 0,00365 ) si cu 100.


Valori normale ale aciditatii sucului gastric

Unitati clinice (Javorski) HCl liberHCl combinatAciditate totala

15 25 40

In grame la ‰ HCl liberHCl combinatAciditate totala

0,9-1 1-2,5 3,5

1 Eq HCl = 36,5 g1 mEq HCl = 0,0365 g


Aciditatea in mEq/lHCl liber = (n1 x 0,365) / 0,0365 = n1 x 10

HCl combinat = (n2 x 0,365) / 0,0365 = n2 x 10

Aciditate totala = (n1 + n2) x 10

Valoarea aciditatii totale = 100 – 200 mEq/l.Exprimarea rezultatelor se face in termeni de debit de HCl (QH+), prin aplicare la fiecare proba de suc gastric a ecuatiei urmatoare:

debit HCl (mtq/h) = ( V x aciditatea titrabila ) / 100


• Debitul acid bazal (DAB) Se exprima in mEq/h. Secretia bazala reprezinta intregul suc gastric recoltat

timp de 1h (4 probe a cate 15 min) dimineata, pe nemancate, dupa o noapte de post alimentar si inainte de administrarea oricarui excitant gastric.

Secretia bazala mai poate fi studiata si prin tubajul nocturn (2 ore), care este insa mai dificil de supravegheat.


• Debitul acid maximal (DAM)

Se exprima in mEq/h. Reprezinta raspunsul secretor acid cel mai inalt dupa

o doza maximala de excitant. Calculul DAM se face timp de 1h, dupa administrarea

excitantului, prin sumarea debitelor de ioni H+ liberi din fiecare esantion recoltat la interval de 15 min


• Varful acid maximal

Reprezinta cea mai inalta valoare a aciditatii prezente intr-unul din cele 4 esantioane de suc gastric, extrase dupa administrarea excitantului.


Debitul acid gastric normal si in boala ulceroasa

Normal

Ulcer gastric

Ulcer duodenal

Bazal Excitatie maximala

Volum (ml) DAB (mEq/h) Volum DAM (mEq/h) 60 2,0 ± 2,0 250 18,0 ± 8,0

60 1,2 ± 1,5 240 14,0 ± 15,0

80 4,0 ± 4,0 330 34,0 ± 13,0

Punerea in evidenta a HCl liber in sucul gastric

Principiu

Se incalzeste pana la evaporare HCl liber in prezenta unei solutii de fluoroglucina.

Se obtine o culoare rosie.


Material necesar

1. Capsula de portelan;2. Suc gastric filtrat;3. Bec de gaz;4. Reactiv Gunsburg (solutie alcoolica de vanilina si

fluoroglucina).


Mod de lucru

Se pun pe o capsula de portelan cateva picaturi de suc gastric si apoi 3-4 picaturi de reactiv.

Se incalzeste la flacara mica pana la sec.Daca exista HCl liber apare un compus de culoare rosie.

Determinarea aciditatii libere a sucului gastric trebuie efectuata pe lichid proaspat, intrucat HCl liber se volatilizeaza.


Patologie

In cazuri patologice, in lipsa HCl din sucul gastric, se produc la nivelul stomacului, sub actiunea florei microbiene, procese de fermentatie ce determina aparitia de acizi organici in cantitati mici, ca:

• acidul lactic; • acidul butiric.

Bibliografie

• Fiziologie – Ghid de lucrari practice pentru studentii facultatii de medicina, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti 2009;

• Fiziologie – Sistemul digestiv, sistemul endocrin, metabolismul energetic, termoreglarea, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti 2009;

• Tratat de fiziologie a omului, editia a 11-a – Arthur C. Guyton

Dozarea HCl Din Sucul Gastric

Documents

Transcript of Dozarea HCl Din Sucul Gastric