pag. 20

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 19

NR. 1332FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

12 - 18 februarie 202020 pagini 1,5 lei

Punctul pe YApel către pseudopoliticieni: ia mai lăsaţi-l în pace pe prefectul Soare!

Mă uit și mă crucesc când văd cum e atacat noul prefect Emanuel Soare la doar câteva zile după ce a fost numit în funcție. Mă crucesc când văd pseudopoliticieni din PSD și chiar colegi de-ai săi din PNL cum comentează și se tot agață de faptul că Emanuel Soare nu are experiență în administrație publică. Da, nu are. Și ce dacă? Voi cei care criticați, deși aveți mai mulți ani sau chiar 20 de ani în administrație și politică, nu aveți un limbaj adecvat, nu ați făcut nimic pentru Argeș, v-ați specializat doar în critici goale și în zero fapte. Da, Emanuel Soare nu are experiență în administrație publică, dar are o carieră foarte so-lidă în spate. Are un CV fără cusur, are un altfel de limbaj și mod de a dialoga. Cine ați fi vrut să fi e pre-fect? Un patron de magazin? Un navetist politic? Un politruc? De ce să nu dăm o șansă și unui altfel de politician, departe de toată cloaca asta politică ce a făcut în ultimele

trei decenii mai mult rău decât bine Argeșului. De ce să nu încercăm și altceva? Da, prefectul Emanuel Soa-re e la început. Poate că nu va da re-zultatele așteptate. Sau poate că da. Însă ar fi o stupizenie și o notă de superfi cialitate acută să tragem linie și să îi dăm notă lui Emanuel Soare după nici o săptămână de mandat.

Mă uit și mă crucesc când văd declarațiile deputatului-nave-tist Nicolae Georgescu, cel care vine în Argeș doar la conferințe de pre-să și inaugurări. Nicolae Georgescu spune că e imoral faptul că Emanuel Soare a trebuit să devină mai întâi funcționar public pentru a putea fi numit prefect. Nu e imoral, e legal și atât. Și apropo de imoralitate, dom-nule Georgescu, nu e mai degrabă imoral faptul că dumneavoastră ați trecut de la PDL la PSD, apoi la Pro România și din nou la PSD? Vă era teamă că vă pierdeți benefi ciile, nu? Domnule Georgescu, ce ați făcut

concret pentru Argeș din 2016 și până acum? Mă uitam zilele trecute pe site-ul Camerei Deputaților legat de activitatea dumneavoastră. Și am văzut că ultima întrebare/interpelare e tocmai din aprilie 2019. Iar ulti-ma declarație în plen a fost în martie 2019. Sunteți inactiv în Parlament, dar guraliv la conferințe de presă când e vorba să îi criticați pe alții.

Și nu sunteți singurul social-democrat pus cu atacurile pe Emanuel Soare. E o dovadă că și dumneavoastră și colegii dumnea-voastră v-ați obișnuit cu sistemul ăsta politico-administrativ plin de bube și defecte, sistemul ăsta unde nu contează valoarea, ci afi lierea politică. E timpul pentru altceva. E timpul pentru alți oameni. Iar Ema-nuel Soare poate fi unul dintre ei. E timpul pentru altă clasă politică pentru Argeș.

Denis Grigorescu

Un monument istoric valoros din centrul Piteştiului e lăsat în paragină de proprietari

Afl ată în degradare avansată, Casa Coculescu va fi transformată în restaurant

Notăriţa Ana Stan militează pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie

pag. 4

Dosar penal în cazul copilului intrat în comă după o anestezie la dentist Deși DSP afi rmă că cei de la „Teddy Care” din Pitești nu sunt autorizați pentru tipul de anestezie care a băgat copilul în comă, conducerea clinicii susține contrariul

Sorina Honțaru, director DSP Argeș:

„S-au aplicat sancțiuni de 20.000 lei pentru nerespectarea obiectu-lui de activitate înscris în autorizația sanitară, adică o activitate de anestezie și analgo-sedare. Din punct de vedere al condițiilor igienico-sanitare, nu sunt defi ciențe.”

Valentin Bănică, de la Colegiul Medicilor Argeş:

Medicul anestezist Adrian Dinescu:

„Se va întruni biroul as-tăzi (marți, 11 februarie, n.red.) și probabil că ne vom autosesiza, deși nu avem informații sufi ci-ente despre ce s-a întâm-plat acolo, pentru că s-a întâmplat într-un cabinet de stomatologie și noi nu prea ne ocupăm de servi-ciile furnizate în cabine-tele de stomatologie...”

„Familia pacientului și-a dat acordul pentru aceas-tă tehnică. Lucrurile au decurs, ca de obicei, în mod normal până la un moment dat. La aproxi-mativ 45 de minute de la începerea intervenției am avut un episod de tahicardie severă, asociat cu scăderea saturației oxigenului”. pag. 5

EXCLUSIV. Lucian Netejoru a răspuns întrebărilor adresate de Jurnalul de ArgeşŞeful Inspecţiei Judiciare explică de ce a fost sancţionat magistratul Elena Bărbulescu de la Judecătoria Piteşti

pag. 10

pag. 4

Doi dintre „locotenenţii” lui Chelu, judecaţi pentru delapidarea AlpromTribunalul Argeş a dat termen DNA Piteşti să termine ”Consultanţa 2” până la 1 februarie 2021Spitalul Judeţean, somat de Avocatul Poporului să prevină încercările de suicid ale pacienţilorPrimarul Câmpulungului - chemat la audieri în cazul accidentului de maşină în care a condus băut

pag. 11

pag. 11

pag. 3

pag. 7

Nr. 1332 (12 - 18 februarie 2020)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Plimbat ca un „fl uturaș” de badminton între județe, ca să devină funcționar public, noul prefect Emi Soare a devenit sugarul administrației județene.

Din Din

Culise...

Culise...

Deputatul Mitralieră, nominalizat la Oscarurile pentru cele mai proaste efecte speciale.

Deputatul Nicolae Georgescu, un navetist pe care niciun partid nu mai poate să-l mai încapă.

Senatoarea Cristina Stocheci, un exemplu relevant de politician nerelevant.

Râd și eu de ce îmi aduc aminte... Cum era când aveam glonț pe țeavă, mitraliera sculată și mai

toți primarii PSD din Argeș se băteau la ușa mea pentru o audiență...

Victore, ține-mi locul cald pe oliță la Pro România! Că iar mă supăr pe PSD și asta cât de curând...

Alo, mă ajută cineva din sală? Mi s-a pus din greșeală un discurs în engleză și la limba asta eu

știu doar să dau din mâini...

Ion Dumitru, duce de Albota, iese cu pieptul gol dimineața, când pleacă la vânătoare: „Am făcut pneumonie pentru comună”. Mădălina Afrăsinie, judecătoa-

re, îl felicită pe Klaus Iohannis pentru caștigarea detașată a celui de-al doilea mandat: “Să vă fi e rușine! Dacă aș putea, v-aș suspenda... ieri!”. Traian Băsescu, fost președinte al

României două mandate, recunoaște ce vede: „Țara asta arată ca un balamuc din punct de vedere politic”. Igor Dodon, președinte la o parte

mică din România Mare, îl felicită pe Iohannis și pe Ludovic Orban: „Să facem ca Ungaria, să nu ajungem ca România” Sorin Grindeanu, fost prim-minis-

tru dat jos de partidul lui (PSD), crede că Ludovic Orban este pe calea cea bună:

„Figurile uzate din PSD trebuie să facă un pas în spate”. Daniel Funeriu, fost ministru al

Educației pe vremea PDL, chimist cu doctorat luat în Franța: „USR devine URSS”. Klaus Iohannis, președinte de țară la

al doilea mandat, recunoaște că n-a făcut nimic: „Obiectivul meu fundamental este acela de a construi o ţară prosperă”. Bebe Ivan, primar Băbana, îi felici-

tă pe pădurarii argeșeni că sunt pe locul 3 în campionatul național de defrișări ilegale: „Până se declară Pădurea Trivale arie protejată, rămâne stepă”. Sorin Ovidiu Vântu, fost șef de

securiști și ziariști, felicită actuala clasă politică pentru că nu face autostrăzi, dar dă în gropi: „Am fost un bou”.

În 2019, Curtea de Conturi a verifi cat Centrul Cultural Judeţean Argeș și s-a constatat că s-au făcut plăţi nelegale în valoare de 153.689 lei. Bănet, de bănet, nu glumă..! Este vorba despre lucrările de modernizare realizate la fostul Cinema-tograf „Lumina”, acolo unde își are biroul și ”duamna” director Araxy Negoșanu și unde lucrările și materialele s-au ridicat cu mult peste valoarea de piață. Nu-i ni-mic, viața merge înainte! Și pregătirile pentru nunta fetei ”duamnei” directoare, la fel. După cum probabil ați afl at, sau nu, fericitul eveniment are loc dumini-că, pe 16 februarie, la Biserica „Sfi nții Împărați Constantin și Elena”, respectiv cununia religioasă. Iar felicitările, masa și dansul - la Ramada Events. Trupa de bază care prestează la nunta soacrei-mici de la CCJA este „Formula 9”, unde Alexandru, fi ul lui Virgil Iordache (dirijorul de la ”Doina Argeșului”) este șeful band-ului, iar solistă e Zina Ghițulescu, angajată și ea tot la „Doina Argeșului”. Obiceiurile nunții, adică cei care vor merge acasă la miri, vor fi asigurate de taraful condus de Virgil Iordache, solist, și George Nedelea, tot de la „Doina Argeșului”, se înțelege. Iar seara, alături de „Formula 9”, vor mai interpreta alți angajați ai CCJA, respectiv Gina Pavel și Elena Niciu. Dar și, sur-priză uriașă, artistul de circ originar din Columbia - Sanchez Rincon Luiz Fabian. Dacă vă reamintiți (și nu aveți cum să nu!) e vorba de cel care a venit la pachet, în 2018, de la București, cu Monica An-ghel și cu fratele ei, dar și cu Jojo și cu

soțul acesteia. Cum circarul columbian a rămas în grațiile ”duamnei” director Araxi, lui i s-a prelungit contractul, în vreme ce celorlalți stranieri, gen Moni-ca, Jojo&comp - nu. Și încă un amănunt deloc lipsit de importanță. Nașul fetei ”duamnei” Araxi este părintele consilier Robert Nicolae (parohul de la Biserica „Sfi nții Constantin și Elena”), alături de soția sa, Mihaela. Totul în familie, după cum se poate vedea și din... dronă. Asta dacă ținem cont că așezământul bise-ricesc respectiv unde părintele Robert e paroh s-a ridicat pe un teren donat de că-tre... Consiliul Județean Argeș.

Araxi de la Centrul Cultural Judeţean îşi mărită fata. Mai multe vip-uri de la „Doina Argeşului” vor presta la nuntă

Foaie verde majordom,Am oră de biberon.

Râdeți voi că sunt sugar,Dar ajung eu și stejar...

Alecsei a venit cu mașina de ministru și girofar la instalarea prefectului

Proaspăt numit președinte la Bucale peste Rezervele Statului Român, fostul plutonier de intendență Gică Alecsei aproape că nu-și mai încape în piele. Dă pe dinafară de competență, cinste și prestanță, lucru de care ne-am convins săptămâna trecută. Într-o încercare evidentă de a-și marca teritoriul și valoarea funcției, Gheorghe Alecsei a venit la Pitești, la instala-rea prefectului, cu mașină de serviciu, dotată cu șofer și girofar. Și cu ifose de mare vedetă, de parcă Adrian Miuțescu și ceilalți liberali ve-niseră musai la înscăunarea lui, nu la cea a lui Emanuel Soare. Gonfl ându-se ca un cocoș de munte, Alecsei a avut și niște reproșuri sub for-mă de cotcodăceli, mai mult printre dinți, pen-tru unii dintre cei prezenți la ceremonie, despre care i s-a părut că nu îi acordă importanța care i se cuvine. Deși a fost așezat (sau s-a așezat de unul singur, că nici asta nu ne-ar mira să afl ăm) la prezidiul format în cinstea instalării prefectului, fostul plutonier n-a mai fost invitat de președintele Adrian Miuțescu și la poza de grup. Pe care șeful PNL Argeș a preferat să o facă doar în compania prefectului, a secretaru-lui general al guvernului Antonel Tănase și a deputatului Dănuț Bica, mult mai decent din toate punctele de vedere decât Gică Alecsei. Și uite așa a rămas fostul plutonier de intendență, ajuns acum demnitar cu rang de secretar de stat, în afara pozei de grup istorice de la in-stalarea prefectului Emanuel Soare. Și când te

gândești că din funcția de președinte al Rezer-velor Statului a trebuit să plece un general ca să i se facă loc plutonierului Alecsei...

Lucruri trăsnite la Fiscul din Topoloveni. Bobeică le cere inspectorilor să confi ște mesele și scaunele din birourile primarilor cu datorii neachitate

Mare scandal la sediul Fiscului din Topo-loveni. Noul director pus de liberali, Gheor-ghe Bobeică, a intrat în confl ict cu fosta șefă a circumscripției, o femeie la locul ei pe care Bobeică a început să o persecute. Scandalul e cât casa, cât masa și cât tot sediul PNL Argeș la un loc. Fiindcă fi nanțista în cauză a redac-tat un memoriu stufos către noua șefă a DGFP Argeș, Georgeta Iliuță, și ea o femeie de bun-simț și foarte echilibrată, care nu mai știe cum să țină sub capac scandalul generat de ifosele lui Bobeică. În memoriu, fosta șefa de la Fis-cul din Topoloveni arată cum, printre altele, Gheorghe Bobeică le impune lucruri trăsnite inspectorilor din subordine abilitați cu execu-tarea datornicilor. De exemplu, le cere acestora să rechiziționeze mesele și scaunele din birou-rile primarilor, în contul datoriilor pe care di-verse UAT-uri de pe raza Circumscripției To-poloveni le înregistrează la Fisc. Dar mai sunt și alte minunății, gen neînregistrarea unor taxe sau alte sfaturi fi scale prețioase date de Bobeică și demne de antologia umorului.

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1332 (12 - 18 februarie 2020)

Prefectul Soare, având parte de un apus roman-tic încă de la instalarea în funcție.

Jur să respect Constituția, legile țării și ordinele compe-tente ale șefului meu de partid și soarele nostru, al tuturor, domnul președinte Adri-an Miuțescu...

Marius Nicolaescu, zis și „Forest Sângerosul”, pentru preci-zia cu care taie la ras orice mișcare de opoziție din PSD Argeș.

Abia aștept să-mi instalez drujba în biroul de vice la CJ. Păi, cât să mai fi e terorizată instituția de bis-turiul doctorului Manu?...

Deputata Simona Bucura Oprescu, mama tuturor rănitelor din organizația de femei a PSD Argeș,

cu excepția Gabrielei Zoană.

Doamna Cristina Stocheci tot va fi pe o listă! Măcar și pe lista de bucate, că nu putem să ignorăm valorile

adăugate, mai ales pe cele în viu...

Viorel JingaArgeșeanul Viorel Jinga, născut în Po-

ienarii de Muscel, este noul rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în urma alegerilor câștigate luni, 11 februarie, cu 834 voturi. Prof. univ. dr. Viorel Jinga are 57 de ani, este medic primar urolog și șef al Clinicii de Urologie din cadrul Spitalului Clinic „Prof. Dr. Th . Burghele”. Conform bogatului său CV, Viorel Jinga este coordonator în peste 20 de proiecte și granturi de cercetare naționale și internaționale, autor a 45 de articole publicate în jurnale indexate ISI. De asemenea, a primit 14 premii și distincții naționale și internaționale pen-tru activitatea profesională, printre care se numără Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler, oferit de președinele României în decembrie 2019, și Premiul „Carol Davila” pentru Medicină. Pentru activitatea sa științifi că, academică și profesională, dar și pentru funcția recent obținută, Jurnalul de Argeș îl declară pe prof. dr. Viorel Jinga Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

116 cazuri de gripă şi 3 decese în Argeş

Conform celor mai recente date de la DSP Argeș, în județ s-au înregistrat două noi de-cese la persoane confi rmate cu gripă. Este vorba de doi bărbați din Pitești, unul de 69 de ani, confi rmat cu virus gripal tip AH3, și altul de 78 de ani, confi rmat cu virus gripal AH1, ambii nevaccinați antigripal, având probleme medicale preexistente. În total, până acum în Argeș s-au înregistrat 3 decese din cauza gripei.

La ora actuală, în județ sunt confi rmate 116 cazuri de gripă, dintre care 95 la copii și 21 la adulți. D.G.

Se dezbate bugetul Câmpulungului

Primăria municipiului Câmpulung orga-nizează ședinţa de prezentare a proiectului de buget local pe anul 2020 joi, 13 februa-rie, în Sala Mare a instituţiei. La dezbatere, primarul Liviu Țâroiu îi invită să participe pe toţi cei interesaţi, adică cetăţeni, persoa-ne juridice, organizaţii ale societăţii civile, organizaţii neguvernamentale, reprezen-tanţi ai instituţiilor publice interesate.

Anterior, proiectul a fost adus la cunoștin-ţă publică, cei interesaţi putând să facă pro-puneri sau sugestii. Actul prevede un nivel al veniturilor de aproape o sută de milioane de lei, cu venituri proprii de 41 de milioane de lei. C.I.B.

Deputatul Mircea Drăghici şi-a dat demisia din PSD

Deputatul Mircea Drăghici și-a dat demisia din PSD, anunțând că va activa în continuare ca independent. Anunțul a fost făcut marți, 11 fe-bruarie, printr-o postare pe pagina de Facebook a parlamentarului argeșean, care a invocat drept motive starea sa de sănătate și „problemele cu ecouri publice din trecut”. Mircea Drăghici era membru PSD din 1997. A rămas totuși deputat.

Fost trezorier al PSD, Mircea Drăghici a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iulie 2019 pentru că și-ar fi însușit banii de subvenţii pentru partid prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil. Mircea Drăghici este deputat din 2008. D.G.

În luna noiembrie, o tânără internată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Pitești a încercat să-și pună capăt zilelor arun-cându-se pe fereastră de la etajul trei al unităţii medicale. Elena Ș., de 23 de ani, din Mioveni, de-abia fusese adusă cu ambulanţa și era internată pe secţia Terapie intensivă, după o tentativă de suicid.

Tânăra s-a aruncat pe fereastră când se făcea schimbul de tură

Concret, tânăra înghiţise mai multe pastile și ajunsese la spi-tal, unde a primit îngrijiri de specialitate. Din câte se pare, tra-tamentul a dat rezultat, dar, pentru că nu a reușit să-și ia viaţa prima dată, a încercat din nou. Profi tând de faptul că tocmai se făcea schimbul de tură, s-a aruncat pe fereastra secţiei situate la etajul al treilea al spitalului, dar a supravieţuit impactului cu solul. A suferit fracturi multiple și a ajuns tot la Terapie intensi-vă. În funcţie de evoluţia stării de sănătate, cel mai probabil va fi supusă unor intervenţii chirurgicale. Potrivit anchetatorilor, tânăra era cunoscută cu afecţiuni psihice și are antecedente în familie, mama sa fi ind și ea cunoscută ca având probleme psihi-ce. Poliţia a deschis dosar penal pentru a se stabili împrejurările în care a avut loc evenimentul și a fi dispuse măsurile legale.

Ancheta a constatat că UPU nu are organizat un compartiment de psihiatrie

Avocatul Poporului, prin reprezentatul său din Argeș, Mihae-la Stănciulescu (foto), s-a autosesizat, la rândul său, și a început propria anchetă. În cadrul acesteia, s-a putut constata că unita-tea de primiri urgențe a SJ Pitești nu are organizat un comparti-ment de psihiatrie, iar din răspunsul remis de către conducerea spitalului nu s-a putut afl a dacă tânăra a fost evaluată, până la data externării, din punct de vedere psihiatric și nici dacă

în unitatea sanitară au fost dispuse măsuri pentru asigurarea protecției la autovătămare a pacienților internați. Având în ve-dere că nici nu era primul caz în care pacienții recurg la aceste gesturi extreme, prin intermediul unei recomandări din data de 7 februarie 2020, managerului Spitalului Județean de Urgență Pitești i se cere să procedeze de îndată la elaborarea și imple-mentarea unei proceduri interne privind aceste cazuri. Este vorba despre indentifi carea situațiilor care necesită asistență socială sau consiliere psihologică, inclusiv în cadrul UPU, cu sprijinul și implicarea serviciului de asistență socială din spital. De asemenea, managerul va trebui să comunice modalitatea de însușire a recomandării în termen de cel mult 30 de zile, prin Biroul Teritorial Pitești al Avocatului Poporului.

Alina Crângeanu

Decizie în premieră rezultată de la o anchetă în premieră

Spitalul Judeţean, somat de Avocatul Poporului să prevină încercările de suicid ale pacienţilor Totul a pornit de la cazul unei tinere care a încercat de două ori să se sinucidă, în timp ce era internată la Spitalul Județean

Mihaela Stănciulescu,

reprezentantul Avocatului

Poporului din Argeș

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1332 (12 - 18 februarie 2020)

Datând din secolul al XIX-lea, Casa Coculescu se afl ă chiar lângă Școala „Ion Pillat”, pe strada Arman Călinescu, și este un imobil de tip muscelean, cu pivniţă înaltă de zid și locuinţă din lemn la etaj, care a aparţinut primarului Coculescu, cel care a încercat, în jurul anului 1850, o primă colectare a apelor de suprafaţă printr-un șanţ paralel cu terasa.

După ce fi rma Motor AG a fraților Adrian și Cristi Prodănel a dat faliment, Casa Coculescu a fost scoasă la vânzare de Unicredit Leasing Corporation prin biroul executorului judecătoresc Emil Gigoi. Inițial, prețul cerut în 2015 a fost de 225.000 de euro, scăzând ulterior la 190.000 de euro și apoi și mai jos. Miza principală a afacerii este terenul de peste 1.000 mp afl at într-o zonă ultracentrală, lângă pub-ul Colibri și peste drum de fostul sediu al clubului FC Argeș.

În noiembrie 2014, Primăria Pitești a ales să nu își exercite dreptul de preempțiune pentru achiziționarea Ca-sei Coculescu, emițând și o Hotărâre de Consiliu Local în acest sens.

Casa, ce a aparținut până în 2015 fraților Adrian și Cristi Prodănel, a

fost în cele din urmă vândută către doi oameni de afaceri - Preda Georgian și Preda Cornel, suma tranzacției fi ind confi dențială. „Casa a fost vândută în 2015 oamenilor de afaceri care dețin re-staurantul de lângă Casa Coculescu. De tranzacție s-a ocupat fratele meu, nu vă pot da mai multe detalii”, ne-a declarat omul de afaceri Cristian Prodănel.

Însă nici noii proprietari nu au investit vreun leu în reabilitarea Casei Cocu-lescu, iar degradarea s-a accentuat, fără ca autoritățile să ia vreo măsură. Și nu e singura casă-monument istoric din Pitești ce a ajuns într-o stare jalnică.

Cocea: „Proprietarii au fost notifi cați ca până în vară să înceapă refacerea”

Am stat de vorbă cu Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, legat de degradarea avansată a Casei Coculescu și de viitorul acestei bijuterii arhitectonice de pe vremuri.

Cei care dețin în prezent Casa Co-culescu au primit în 2017 aviz de la Direcția Județeană de Cultură Argeș

pentru reabilitarea și consolidarea casei, plus extindere în spate și amenajare te-rasă.

„Le-am trimis notifi cări repetate ulteri-or. Proprietarii mi-au răspuns că întâm-pină probleme la consolidarea structurii din lemn”, spune Cristian Cocea, care adaugă că o mare problemă la clădirile-monument istoric este reprezentată de faptul că statul nu îi ajută fi nanciar pe proprietari, cu excepția scutirii modice de impozit. Iar în România sunt foarte puțini arhitecți specializați pe proiecte privind monumentele istorice. Plus că un proiect de reabilitare a unei astfel de case costă minimum 10.000 de lei, în afară de investițiile ulterioare.

„Proprietarii Casei Coculescu au un proiect de refacere și au fost notifi cați ca până în vară să înceapă lucrările la acest proiect. Proiectul va trece și prin Comisia Zonală a Monumentelor Is-torice, cred că au și luat autorizația de construcție. Din câte știu, proprietarii vor să facă acolo o terasă. Problema este că ei nu au găsit până acum o soluție de consolidare foarte efi cientă pentru a păs-tra specifi cul acelei case”, ne-a precizat Cristian Cocea.

80% din plângerile pentru degradarea monumentelor au primit NUP

O soluție, însă și ea cu șanse mici de a da rezultate așteptate, ar fi trimiterea unei plângeri la poliție pentru degradare și distrugere. Însă și aici șansele de a se întâmpla ceva sunt mici, pentru că proprietarii pot invoca faptul că nu au bani pentru reabilitarea casei și păstrarea structurii sale arhi-tectonice, așa cum prevede legea. În Argeș, în 80% dintre plângerile privind distrugerea și degradarea monumentelor istorice s-a dat NUP până acum.

g ș

Proprietarul Cornel Preda:„Deocamdată nu găsim meşteri pentru a reabilita casa”

Am vorbit și cu Cornel Preda, unul dintre cei doi oameni de afaceri care dețin Casa Coculescu. „Da, este adevărat, avem un proiect în lucru. Nu am început lucrările de reabi-litare până acum, pentru că deocamdată nu găsim meșteri pentru a reabilita casa și pentru a îi păstra structura arhitec-tonică”, spune Cornel Preda.

Material realizat de Denis Grigorescu

Un monument istoric valoros din centrul Piteştiului e lăsat în paragină de proprietari

Afl ată în degradare avansată, Casa Coculescu va fi transformată în restaurant

Afl ată pe lista monumentelor istorice și cu o structură arhitectonică specială, Casa Coculescu din centrul Piteștiului este de mai mulți ani într-o stare avansată de degradare. Niciunul dintre pro-prietarii de până acum nu a investit în ea. După ce a fost în proprietatea fraților Adrian și Cristi Prodănel, casa a ajuns să fi e deținută din 2015 de doi tineri afaceriști, iar aceștia vor să o transfor-me într-un local cu terasă. Până atunci însă, se degradează în mod accelerat.

Notăriţa Ana Stan militează pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie

De programul „Masă caldă” urmează să benefi cieze peste 65 de mii de elevi din 150 de școli din România, după ce Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Ofi cial și sunt așteptate acum Normele de aplicare. Două școli din județul Argeș au fost incluse în programul guvernamental „Masă caldă”. Este vorba despre: Școala Gimnazială Nr. 1 din comuna Valea Mare-Pravăț și Școala Gimnazială Vulpești din comuna Buzoești.

Ana Stan, candidat în cursa internă a PNL pentru Primăria Pitești are în intenție imple-mentarea acestui program și la nivelul munici-piului: „Am în vedere să promovăm și în Pitești programul «Masă caldă la școală». A fost dema-rat un proiect pilot în Argeș, sunt prinse câteva școli deocamdată. Vom tripla numărul școlilor care benefi ciază de programul pilot «Masă caldă la școală». Studiile de impact au arătat că aceas-tă măsură a avut ca efect eradicarea abandonu-lui în unele școli în care s-a derulat programul, diminuarea absenteismului în toate unitățile de învățământ care oferă elevilor o masă caldă și formarea deprinderii pentru o alimentaţie sănă-toasă în rândul copiilor”.

De asemenea, notărița Ana Stan aplaudă pro-iectul legislativ prin care elevii să benefi cieze de transport gratuit.

„Sunt adepta transportului gratuit pentru elevi și este normal să fi e gratuit, pentru că se inte-grează în dreptul constituțional la educație gra-tuită.”

Fiind binecunoscut faptul că s-a aplecat de ceva vreme asupra copiilor cu nevoi speciale, notărița Ana Stan crede că este absolut obligato-riu să avem în fi ecare școală clase incluzive. „Tre-buie să luptăm pentru integrarea socială a copi-ilor cu cerințe educaționale speciale, fi e că este vorba despre manuale auxiliare, caiete de lucru anume concepute pentru ei, curricule adaptate, programe terapeutice și programe educative, de asemenea, adaptate ”, mai spune Ana Stan.

Cristina Simion

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1332 (12 - 18 februarie 2020)

„În mare, vorbind despre do-borâturi, este vorba în jur de 100.000 mc la Aninoasa. Câm-pulungul nu a dat o cifră, însă estimăm că tot vreo 20.000 de mc, iar pe Păpușa-Rucăr cam tot atât, Domnești - vreo 10.000 mc, dar cifrele sunt re-lative. Pot scădea, pot crește. Până nu se evaluează în teren tot materialul lemnos, volumul la hectar, câte hectare sunt do-borâte... și mai sunt foarte multe doborâturi izolate... Dar pe aici ne situăm ca și volum, deocam-dată, 150.000-160.000. Din volumul ăsta, cel mai mult ar fi la pădurea de stat, cam 60%. Și rădăcinoase, și foioase, și bătrâ-ne, și tinere... Vântul a fost foar-te puternic. Să vedem acum ce metodă de evaluare se va stabili, dar este foarte greu, că sunt par-chet căzuți. E de durată, pentru că nici cei de la ocoale nu pot

intra foarte mult în pădure. Dar într-o săptămână-două se va ști cu mai multă precizie”, declară șeful Gărzii Forestiere Pitești, Alin Mihai.

Formația OS Aninoasa a degajat drumurile blocate de copacii căzuți

Cel mai afectat a fost Ocolul Silvic Aninoasa, iar șeful de ocol, Eleodor Olavi Nițescu, spune: „Per total, cu suprafețele private, cred că o să ajungem undeva la 100.000 mc, din esti-mările noastre. În jur de 75.000 mc ar fi la stat și undeva la pes-te 20.000 de mc la privat, dar în condițiile în care în anumi-te zone de la munte, fi ind do-borâtură în partea inferioară a versantului, nu am putut să ajungem. S-ar putea ca această cantitate să fi e mult mai mare,

nu se poate ajunge, sunt copa-cii pe drumuri. Sunt drumuri forestiere blocate în momentul acesta, dar nu sunt de un mare interes. Unde am avut de dega-jat și de scos pe lângă sate, unde drumurile noastre forestiere deservesc populația, sunt deja degajate de formația ocolului. Normal, neputându-se ajunge în vârful muntelui, din cauza faptului că este inaccesibil, este și zăpadă în vârful muntelui, drona ar fi cel mai bun mijloc de evaluare în momentul ăsta. Este o discuție la nivelul Direcției Silvice Argeș și a RNP-ului, dar momentan nu au venit la noi să ne deplasăm în teren. Poate ci-neva a făcut-o, că poze din eli-copter s-au făcut, însă nu ni s-a solicitat ajutorul”.

Alina Crângeanu

Volumul copacilor doborâţi de vânt în Argeş ar putea fi estimat cu drone

Copiii atât de mici au nevoie adesea de anestezie totală pentru a sta nemișcați în timpul intervențiilor stomatologice sau al altor tipuri de intervenții medi-cale, însă cabinetul stomatologic din Pitești nu este autorizat, conform legii, pentru a face astfel de anestezii. In-spectoratul de Poliție Județean Argeș a transmis că s-a întocmit dosar penal în rem pentru vătămare corporală din cul-pă, au fost audiate toate persoanele care au cunoștință de cele petrecute și a fost ridicat instrumentarul medical pentru administrarea probatoriului.

Valentin Bănică, președintele Colegiului Medicilor Argeș: „Ne vom autosesiza vizavi de acest caz”

De asemenea, nefericitul caz a intrat și în atenția Colegiului Medicilor din Argeș. În momentul în care l-am con-tactat pe președintele Valentin Bănică, acesta nu avea sufi ciente informații des-pre ce s-a întâmplat în clinica de sto-matologie. Colegiul Medicilor poate stabili vinovăția sau nevinovăția doar dacă medicul care a făcut anestezia este membru al Colegiului, iar multe clinici din Argeș pot avea medici și din alte orașe. „Se va întruni biroul astăzi (marți, 11 februarie, n.red.) și proba-bil că ne vom autosesiza, deși nu avem informații sufi ciente despre ce s-a în-tâmplat acolo, pentru că s-a întâmplat într-un cabinet de stomatologie și noi nu prea ne ocupăm de serviciile furni-zate în cabinetele de stomatologie, doar de faptul că au un aviz și pentru un medic pe care îl au de la ATI, care este absolut necesar pentru intervențiile de chirurgie buco-dento-maxilară. Sigur e că ne vom autosesiza vizavi de acest caz, ca să vedem dacă putem declanșa o an-chetă disciplinară, dacă este cazul, dacă avem medic membru al colegiului nos-tru”, a declarat președintele Colegiului Medicilor Argeș, Valentin Bănică, pen-tru Jurnalul de Argeș.

Conducerea Clinicii „Teddy Care”: „Clinica noastră este autorizată de Ministerul Sănătății pentru realizarea acestui tip de tratamente”

După analiza situației împreună cu medicul primar anestezie și terapie in-tensivă, medicul stomatolog și asistenta

care s-au ocupat de acest caz, conduce-rea clinicii transmite că tratamentele prin analgosedare se desfășoară fără probleme în clinică din anul 2018, atunci când au început colaborarea cu medicul primar anestezie și terapie intensivă Adrian Dinescu. „Clinica noastră este autorizată de Ministerul Sănătății pentru realizarea acestui tip de tratamente, iar până în acest mo-ment la noi s-au realizat peste o sută de tratamente prin analgosedare, de fi eca-re dată fără incidente. Tehnica este, de altfel, folosită în mod curent și în alte clinici din Pitești și din țară”.

Firul evenimentelorReprezentanții Clinicii „Teddy Care”

transmit că băiețelul, în vârstă de 4 ani și 8 luni, a fost adus de părinți la o consultație de specialitate pe 18 ianua-rie, iar în urma acesteia s-a constatat că avea nevoie de obturații cu tratamente de canal și obturații simple. Părinții au ales tratament dentar sub analgosedare, deși li s-a recomandat și tratarea clasică.

„Copilul a ajuns în clinică pe 10 fe-bruarie la ora 14.50, a intrat la trata-mente la ora 15.15-15.25, moment în care i s-a administrat intravenos anes-tezicul de către medicul nostru colabo-rator, medic primar anestezie și terapie intensivă, și au început tratamentele dentare. După maximum 45 de minute de la începerea intervenției, medicul an-estezist specialist a început resuscitarea copilului, după ce atât el, cât și medicul stomatolog și asistenta au observat că starea copilului s-a modifi cat. Medicul anestezist a constatat că saturația de oxigen scăzuse, simptom asociat și cu o bradicardie severă, și a început pro-tocolul de resuscitare. Ca măsură supli-mentară a fost chemată ambulanța, iar echipajul Smurd a decis transportarea copilului la spital pentru monitorizare și investigații suplimentare.” Având în vedere că starea copilului era foarte gra-vă, acesta a fost transportat la Spitalul Grigore Alexandrescu din București.

Intensifi cări violente ale vântului au pus la pământ, pe sute de hectare, copaci sau păduri întregi în munții din nordul județului. Șefi i de ocoale silvice au raportat, cu aproximație, primele estimări ale dezastrului, însă adevărata dimensiune a acestuia încă nu se știe, pentru că, din cauza copacilor căzuți la poale pe drumurile forestiere, dar și a zăpezii de pe vârfurile versanților, silvicultorii nu pot ajunge în cele mai afectate zone. De aceea la nivelul RNP se pare că se discută despre fi lmări aeriene cu drona sau elicopterul, pentru estimarea doborâturilor.

Dosar penal în cazul copilului intrat în comă după o anestezie la dentist

Autoritățile s-au sesizat rapid în cazul copilului de 4 ani transportat în comă la București, după ce i-a fost făcută o anestezie la Clinica stomatologică „Teddy Care” din Pitești, luni, 10 februarie. Inspecto-rii sanitari din cadrul Direcției de Sănătate Publică Argeș au demarat verifi cări la respectiva unitate medicală. S-a constatat că aceasta are autorizație sanitară de funcționare eliberată de DSP Argeș, dar nu reiese că acest cabinet ar avea în structura de funcționare o secție ATI. „S-au aplicat sancțiuni de 20.000 lei pentru nerespectarea obiectului de activitate înscris în autorizația sanitară, adică o activitate de anestezie și analgosedare. Din punct de vedere al condițiilor igienico-sanitare, nu sunt defi ciențe”, ne-a declarat Sorina Honțaru, director DSP Argeș.

Deși DSP afi rmă că cei de la „Teddy Care” din Pitești nu

sunt autorizați pentru tipul de anestezie care a băgat copi-

lul în comă, conducerea clinicii susține contrariul

Copiii atât de mi

DSP a aplicat o amendă de 20.000 lei pentru nerespecta-

rea obiectului de activitate înscris în autorizația sanitară

Medicul anestezist Adrian Dinescu: „Familia pacientului şi-a dat acordul”

„Familia pacientului și-a dat acordul pentru această tehnică. Lucrurile au decurs, ca de obicei, în mod normal până la un moment dat. La aproximativ 45 de minute de la începerea intervenției am avut un episod de tahicardie severă, asociat cu scă-derea saturației oxigenului, care a dus la un stop cardio-respirator imediat, motiv pentru care am instituit resuscitarea. Pacientul a plecat din clinică stabilizat către un serviciu de pediatrie de urgență pentru investigații suplimentare”, a transmis presei medicul anestezist Adrian Dinescu.

Material realizat de Mari Tudor

Sorina Honțaru, director DSP Argeș:

S-au aplicat sancțiuni de 20.000 lei pentru nerespectarea obiectului de activitate înscris

în autorizația sanitară, adică o activitate de anestezie și analgo-sedare. Din punct de vedere al condițiilor igienico-sanitare, nu sunt defi ciențe.

Valentin Bănică, de la Colegiul Medicilor Argeş:

„Se va întruni biroul astăzi (marți, 11 februarie, n.red.) și probabil că ne vom autosesiza,

deși nu avem informații sufi ciente despre ce s-a întâmplat acolo, pen-tru că s-a întâmplat într-un cabinet de stomatologie și noi nu prea ne ocupăm de serviciile furnizate în cabinetele de stomatologie...

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1332 (12 - 18 februarie 2020)

Societatea NIDEC MOTOR CORPORATION ROMÂNIA, lider mondial

în producerea de motoare electrice, ANGAJEAZA

PENTRU DEPARTAMENTUL MENTENAN :

TEHNICIAN MENTENANTAMECANIC

ELECTRICIANELECTRONIST

CANDIDATUL IDEAL Experienta anterioara pe o pozitie similara Bune cunostinte tehnice Disponibilitatea de a lucra in 3 schimburi

OFERIM: Salariu atractiv, negociabil in functie de experienta; Tichete de masa, 15 lei pentru fi ecare zi lucrata; Ore suplimentare platite dublu; Spor de noapte Prime de sarbatori; Prima de vacanta Diverse bonusuri in functie de performanta; Transport

CV-urile se pot depune la of ce@nidec-motor.com sau la sediul companiei Calea Bucuresti nr. 5,

sat Valea Mare- Podgoria, Stefanesti.

Administraţia câmpulungeană şi-a completat rândurile cu „stranieri” Unul dintre ei este controversatul arhitect-șef Cătălin Ghiță, venit de la Primăria Pitești

În ultimii ani, administraţia locală din Câm-pulung a efectuat transferuri efi ciente, poziţii-cheie în Primărie și servicii subordonate Con-siliului Local fi ind ocupate de „stranieri” atrași inclusiv de salariile majorate la maximum pre-văzut de lege.

Ultimul venit este Victor Cătălin Ghiţă, ocu-pantul funcţiei de arhitect-șef, un specialist de care Câmpulungul ducea lipsă de mai mulţi ani. Venit de la Primăria Pitești, el este unul dintre cei mulţi navetiști ai administraţiei muscelene. Cu un venit de circa șase mii de lei pe lună în subordinea lui Cornel Ionică, Ghiţă a ajuns acum la un salariu lunar de bază de 10.070 lei, la care se adaugă indemnizaţia de hrană de 347 lei.

O altă funcţie importantă, cea de secretar ge-neral al Primăriei, a fost preluată anul trecut de Ramona Simion. Fost secretar la Bughea de Sus, Simion a ajuns prin transfer la Câm-pulung, activând o scurtă perioadă de timp la Resurse Umane, acolo unde a fost înlocuită tot de un implant: Adrian Ionuţ Ţuţea, fost șef serviciu în cadrul Serviciului Public de Admi-nistrare a Domeniului Public și Privat. Acolo unde, la fi nal de 2018, a ajuns Nicolae Bogdan Pătru, ca șef al ADP-ului și consilier local în comuna de domiciliu, Godeni.

Nu în ultimul rând este de menţionat direc-torul economic al Primăriei, Violeta Iarca. Do-miciliată în Stoenești, a activat în cadrul Pri-măriei Dragoslavele până în 2016, atunci când a câștigat concursul de la Câmpulung.

Cătălin Ion Butoiu

Apostoliceanu: „Nu știu dacă a fost cu intenție sau din greșeală”

„Va trebui să facem o hotărâre rectifi -cativă cu privire la pădurea proprietate a statului, pe care am declarat-o noi în noiembrie în primul proiect, pentru că cei de la Silvic ne-au dat trei adrese până acum, cu trei suprafețe diferite. Nu știu dacă a fost cu intenție sau din greșeală, dar în cursul anului 2019 au fost 2 adre-se cu 2 suprafețe diferite și în 2018 o altă adresă cu altă suprafață. Apoi, pentru suprafețele private, au declarat în scris și ei, și cei de la OCPI că nu au asemenea acte. Nici la Primărie, din păcate, nu prea sunt actele bine făcute, să zic așa. Ori cei care au cumpărat pădure nu au venit să o declare, nu au cadastre făcu-te, nu au absolut nimic. Dar noi ne-am apucat deja, colegii s-au apucat pentru suprafețele pe care le avem deja, să le rezolvăm, să le găsim toate actele, cine sunt proprietarii, iar celorlalți proprie-tari, în momentul în care vin să plăteas-că impozit pentru altceva și noi știm că sunt proprietari acolo sau ne apar nouă în evidență, le cerem și actele. Dacă spun că au vândut, să ne aducă actele să vedem cui au vândut. După ce vom avea măcar o anumită zonă cu toate actele necesare, cu cadastru, o să începem să le facem pe bucăți și căutăm și o fi rmă privată sau cercetători independenți ca să facă și studiul acela pentru declararea pădurii ca arie protejată națională”, a de-clarat Sorin Apostoliceanu.

Vicele Apostoliceanu, la Ministerul Mediului: „Au spus că ne vor sprijini”

În luna decembrie, viceprimarul Sorin Apostoliceanu declara pentru Jurnalul de Argeș că acel proiect de protejare a Pădurii Trivale a plecat către Ministe-rul Mediului. În ianuarie, Apostolicea-nu a făcut o vizită la minister, sperând că nu va fi nicio problemă în procesul de declarare a suprafeței de 375 ha arie protejată de interes național. „Fiind și în proprietatea statului, n-ar trebui să fi e nicio problemă, ar trebui ca totul să meargă mai repede”, spunea, la acea vre-me, viceprimarul. Numai că, surpriză, suprafața din acest prim proiect nu era cea corectă, care ar fi mai mică decât cele 375 de ha.

„Eu chiar am fost la o discuție cu cei de la minister și ei așa ne-au zis, trebu-ie să refacem suprafața, pentru că ei au o altă suprafață. Noi am luat de bună ultima adresă de la Silvic și cei de la Mediu ne-au zis că nu e bună asta, alta este bună, care are și un studiu, are ab-solut tot, ca să nu mai fi e nicio proble-

mă. (...) Am vorbit și cu domnul minis-tru al Mediului și era și un secretar de stat acolo; ei au spus că ne vor sprijini cu siguranță, numai să aducem acte-le corecte. Am discutat cu absolut toți de acolo. Au spus că nu e problemă, e propunerea dvs., e hotărârea Consiliu-lui Local, facem, dar trebuie să veniți cu suprafața corectă, atât. Și cei de la Mediu de la Pitești ne ajută foarte mult și sunt deschiși la orice colaborare, dar și ei au anumite suprafețe, noi trebuie să o punem pe cea corectă de la Mediu și apoi putem să dăm drumul”, explică Apostoliceanu.

Pentru a afl a și suprafețele private de pădure, necesare celui de-al doilea pro-iect votat în CL Pitești, Primăria a soli-citat și ajutorul Prefecturii și al OCPI-ului, dar „din păcate, nici Prefectura nu a putut să ne ajute, am vorbit cu dom-nul Bughiu (suprefectul, n. red.) de mai multe ori și el a vrut, au cerut adresa, dar cei de la Silvic le-au dat aceleași adre-se pe care ni le-au dat și nouă” , spune Apostoliceanu.

Soluția pentru a fundamenta ambele proiecte de declarare a Pădurii Trivale arie protejată? „Trebuie să muncim și este de durată, să muncim noi cei de la Primărie, să identifi căm fi ecare proprie-tar de pădure și să găsim suprafața efec-tivă de pădure de acolo. Este o muncă migăloasă, pe care am început-o. Proba-bil că va mai dura. Din păcate, trebuie să avem o suprafață exactă ca s-o dăm la minister și asta nu vrea nimeni să ne-o dea. V-am zis, sunt două situații, cei de la Direcția Silvică ori nu au suprafața exactă, ori nu vor să o dea. Deocamda-tă, hoțul neprins e negustor cinstit, dacă au zis că nu o au, nu pot să îi oblig eu. Eu zic că, până la urmă, o să o ducem la capăt. Dacă începem cu bucăți din Pădurea Trivale, să salvăm un hectar, două, zece, o sută, e bine și așa. Înce-pem cu cât avem și continuăm până la sfârșit. Chiar avem nevoie, poluarea este destul de mare și avem nevoie de pădu-re”, conchide viceprimarul Sorin Apos-toliceanu.

„Am fi nebuni să mai tăiem sau să cedăm un metru de pădure când deja orașul este poluat”

În luna ianuarie a.c., ministrul Mediu-lui, Costel Alexe, a declarat că 10 orașe din România trebuie să facă planuri preventive în ceea ce privește reducerea nivelului de poluare, la recomandarea instituțiilor europene. Printre cele 10 orașe se numără și Pitești.

„În luna ianuarie au fost foarte mul-te depășiri ca poluare în Pitești, vă dați seama că am fi nebuni să mai tăiem sau să cedăm un metru de pădure când deja orașul este poluat din mai multe cauze. Noi avem nevoie de Pădurea Trivale ca de aer. Chiar avem nevoie de aer, dacă vrem să mai fi m sănătoși și să trăim aici. Nu mai e niciun moft al nimănui, nu mai poate să fi e niciun interes imobiliar, noi avem nevoie de ea ca să fi m sănătoși, noi și copiii noștri. Sunt convins că ni-meni, în afară de cei interesați, nu o să ne pună piedici. (...)” , declară Aposto-liceanu.

Vicele Apostoliceanu: „Cei de la Silvic ne-au dat trei adrese, cu trei suprafeţe diferite”

Alba-neagra cu soarta Pădurii Trivale

e 2020)

Dr. Tiberiu Irimia: „Am demarat discuţii la Ministerul Mediului, inclusiv cu domnul ministru şi cu secretarul de stat Gelu Puiu”

Reamintim că în toamna anului trecut, liberalii Narcis Sofi anu și doctorul Tibe-

riu Irimia au inițiat o campanie de strângere de semnături pentru ca Pădurea Tri-

vale să fi e declarată arie protejată de interes local (700 ha), dar și pentru extinderea

Parcului Trivale prin amenajarea de alei și piste pentru biciclete, un proiect de tip

pădure-parc (230 ha). Acest proiect avea nevoie de minimum 7.500 de semnături

pentru a intra pe ordinea de zi a Consiliului Local Pitești. „Sunt aproximativ 5.500

de oameni care au venit la cort în centru și au semnat. Au făcut ceva real pentru

Pădurea Trivale. Un weekend ne-au fost alături și cetățenii veniți cu Asociația Ci-

vică Activ Ag la «Marșul pentru salvarea pădurilor», la îndemnul domnului Traian

Paparete, și le mulțumesc și dânșilor. Eu am stat o lună și jumătate aproape zilnic la

cortul unde am strâns aproximativ 5.500 de semnături, pentru proiectele «Pădure

Parc» și «Arie Naturală Protejată», de luni până vineri, de la 15 la 20, și sâmbăta și

duminica, de la 11 la 20. Am făcut ceva real pentru Trivale alături de consilierul

Narcis Sofi anu și câțiva colegi și prieteni inimoși. Îmi aduc aminte că 4-5 zile am

stat în frig, răcit fi ind, cu febră 38 de grade. Dar, știind că zilnic veneau foarte

mulți oameni să susțină proiectul, nu a contat”, ne-a declarat dr. Tiberiu Irimia.

Acesta susține că a avut convorbiri telefonice cu reprezentanți de la minister în

legătură cu Pădurea Trivale. „Am demarat discuții la Ministerul Mediului, inclusiv

cu domnul ministru Costel Alexe și cu secretarul de stat Gelu Puiu, pentru a vedea

care este cea mai bună variantă de protecție a pădurii, să nu se mai poată elibera

autorizații de construire și niciun fel de autorizație de defrișare. În urma discuțiilor

cu ministrul Costel Alexe și cu secretarul de stat Gelu Puiu, sunt sigur că vom găsi

varianta cea mai bună de protejare a Pădurii Trivale. Au înțeles perfect și dânșii că

protejarea Pădurii Trivale trebuie făcută în regim de urgență. Luam în calcul și o

variantă combinată de pădure-parc, zonă protejată și pădure de protecție. Cert este

că încadrarea din punct de vedere legislativ va interzice defrișările și eliberarea de

autorizații de construire în pădure”, ne-a declarat dr. Tiberiu Irimia.

Material realizat de Mari Tudor

Importanța Pădurii Trivale o cunoaște toată lumea, iar oamenii po-litici argeșeni se întrec în hotărâri și proiecte care să pună pe primul loc „plămânul verde al orașului”, numai că obstacolele apar de la o lună la alta. Contactat de Jurnalul de Argeș, viceprimarul Sorin Apostoliceanu arată cu degetul Direcția Silvică, despre care spune că nu a trimis suprafaţa de pădure privată exactă: „Sunt două situații: ori nu au suprafața, ori nu vor să o dea”. Însă dez-baterea continuă. Ca și lupta împotriva rechini-lor imobiliari și a com-plicilor din instituțiile statului care îi sprijină.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1332 (12 - 18 februarie 2020)

Duminică, 9 februarie, Andrei, Andreea și Maria-na Bărbulescu au fost la sediul PMP Argeș să le mulţu-mească lui Cătălin Bulf și Eduard Dima pentru tot sprijinul acordat la înmormântare

Ancheta privitoare la nesăbuin-ţa primarului de la Câmpulung de a circula sub infl uenţa bău-turilor alcoolice cu una dintre mașinile de serviciu a ajuns la stadiul în care va fi chemat să dea declaraţie chiar Liviu Ţâro-iu. Asta după ce poliţiștii, sub coordonarea unui procuror, au prins deja la dosar probele ma-teriale, săptămâna trecută fi ind primite și probele biologice de la Serviciul Judeţean de Medi-cină Legală, lucru confi rmat de

edilul câmpulungean. Conform acestora, alcoolemia primarului a fost de peste 2 la mie.

În cauză vor fi adăugate și de-claraţiile autorului accidentu-lui, Liviu Ţâroiu urmând să fi e citat la Poliţie pentru a detalia aspectele privitoare la seara zilei de Bobotează, atunci când, într-o intersecţie semaforizată din Câmpulung, a lovit o mașină afl ată pe sens opus, incidentul soldându-se doar cu pagube ma-teriale. C.I.B.

Primarul Câmpulungului - chemat la audieri în cazul accidentului de maşină în care a condus băut Conform probelor biologice, Liviu Țâroiu avea alcoolemie de peste 2 la mie

La Câmpulung, liberalii au altoit organizaţia cu doi candidaţi la Primărie

Doar unul dintre cei șase consilieri locali PNL de la Câmpulung se afl ă în cursa internă pentru desemnarea candidatului la Primărie, alţi doi fi ind fi guri noi pentru organizaţia locală. Iar la începutul lunii martie se va cunoaște persoana care va intra în lupta electorală din iunie.

Toţi cei trei posibili candidaţi au vârsta de 42 de ani. Bogdan David este președintele PNL Câmpulung și consilier local, Nicolae Zaharia este profesor de istorie și director al Liceului Teoretic „Dan Barbilian”, iar Florin Liţoi este cadru universitar și om de afaceri, acesta având vechime în PNL la o organizaţie de sector din Capitală. C.I.B.

Andrei, cine v-a ajutat moral și financiar cu înmormântarea?

- Cu înmormântarea am fost ajutați, în primul rând, de dl. Cătălin Bulf și de Partidul Mișcarea Populară, organizația de Pitești, de dl. Edi Dima. În al doilea rând, aș vrea să mulțumesc Consiliului Local și Primăriei Pitești, Prefecturii Argeș, colegi-lor mamei de la ”Generali” Pitești și Centrului de Copii și Juniori de la FC Argeș, dar și foștilor co-legi ai lui tata de la Centrul de Copii și Juniori. De organizare s-a ocupat Edi Dima, în mare parte, dar am primit sprijin și de la Primăria Pitești, Prefectu-ră și, nu în ultimul rând, de la Ministerul Apărării Naționale. Sprijinul fi nanciar a venit o parte din partea domnului Cătălin Bulf, iar o parte din chel-tuieli le-am suportat noi.

„Era o datorie morală din partea mai multor instituții să se implice ” Vă așteptaţi ca și altcineva să vă ajute și nu a

făcut-o?- Sincer vă spun, era o datorie morală din par-

tea mai multor instituții să se implice. Dar nu s-a pus niciodată în discuție și nu am luat în calcul să primesc vreun ajutor din momentul în care am afl at ce s-a întâmplat. Am vrut să organizez totul de unul singur, împreună cu familia mea. Ce impresie v-au lăsat oamenii prezenţi la în-

mormântare și la momentul de pe stadion?- O impresie plăcută, emoționantă. Mă refer că

tata, fi ind o persoană foarte iubită, a avut parte în zilele cât a durat priveghiul de foarte mulți oameni care au venit să-și ia rămas bun de la el. Vă spun că pe unii nici nu mă așteptam să îi văd. Sufl etește, vreau să le mulțumesc prietenilor mei și rudelor mele, dar și tuturor celor care au venit să-și ia ră-mas bun de la tata sau au avut un gând bun față de el.

„Pe hârtie s-a scris că a murit de infarct miocardic” Care este diagnosticul de pe certificatul medi-

cal? Care a fost cauza decesului?

- Infarct miocardic și încă o problemă acută, tot la inimă. Nu știu să vă spun exact... Încă nu am primit toate detaliile de la IML, doar că s-a scris pe hârtie că a făcut infarct miocardic. Dar nea Ilie lua pastile pentru inimă? Nu a

fost la medic în acest sens?- Nu. Tata era genul de persoană care evita doc-

torii. Singurele pastile pe care mă trimitea să i le cumpăr erau pentru stomac - triferment și colebil. Nu am știut să aibă vreo problemă medicală. Vă dați seama probabil că, dacă se simțea rău, trebuia să-i spună măcar lui mama.

„Nu știu dacă din titlul ăsta de Cetățean de onoare al Piteștiului a benefi ciat de vreun drept” Este adevărat că, din punct de vedere finan-

ciar, există unele probleme după deces? Adică nea Ilie nu a beneficiat de nicio remuneraţie, de ni-ciun drept...

- Nu o să existe niciun fel de probleme după de-ces din punct de vedere fi nanciar. Și asta pentru că eu oricum îmi susțineam familia și înainte să se întâmple această tragedie. Vă dați seama, cu două salarii, unul de 1000 și un pic de lei, cât lua tata de la Consiliul Local Pitești, și altul de 1.300 lei, cât are mama, este foarte greu să trăiești în România. Tata nu a avut și nici nu are vreo rentă viageră, din câte știu eu. Urma să... În ultima perioadă era foarte supărat pentru că nu avea... Din 2013 a tot fost plimbat prin birouri, prin toate cele și nu i s-a rezolvat absolut nimic. Nici măcar nu știu dacă din titlul ăsta de Cetățean de onoare al Piteștiului a benefi ciat de vreun drept sau dacă cineva i-a spus vreodată că are niște drepturi. Care era principalul regret al lui nea Ilie?- Principalul regret al lui a fost situația de la FC

Argeș și situația din sportul argeșean. Faptul că va-lorile au fost trecute, de foarte mult timp, în plan secund. Și că au fost și sunt promovate non-valo-rile, ca să zic așa. Cam cu asta a murit el... așa de supărare...

Interviu realizat de Marius Ionel

EXCLUSIV. Despre Ilie Bărbulescu, cu Andrei Bărbulescu...

”Singurele pastile pe care mă trimitea tata să i le cumpăr erau pentru stomac, triferment şi colebil” „Tata era genul de persoană care evita doctorii. Nu am știut să aibă vreo problemă medicală ” „Din 2013 a tot fost plimbat prin birouri și tot nu i s-a acordat renta viageră” „Cu două salarii, unul de 1000 și un pic de lei, cât lua tata de la Consiliul Local Pitești, și altul de 1.300 lei, cât are mama, e greu să trăiești în România”

Nu s-a mai văzut un asemenea val de emoție pe arena din Trivale de la înmormântarea marelui Gicu Do-brin. Familia, suporterii FC Argeșului și ai Stelei, colegi de echipă, dar și oameni simpli care l-au cunoscut și iubit au fost prezenți la înmormân-tarea lui ”Balamuc”. Despre fune-ralii, despre moartea fulgerătoare a marelui campion, dar și despre omul și tatăl Ilie Bărbulescu am realizat un interviu în exclusivitate cu fi ul acestuia, Andrei.

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1332 (12 - 18 februarie 2020)

Se înfi inţează Primăria oraşului Piteşti

În 1831, la Pitești se înfi inţează primăria orașului, numită la vremea respectivă maghistrat. Conducerea primăriei era încredinţată sfatului orășenesc format din trei membri aleși anual de deputaţi. Membrilor sfatului orășenesc li se impuneau următoarele condiţii: să fi e români, să locuiască în oraș, să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o avere imo-bilă de 8.000 de lei. Primele alegeri pentru sfatul orășenesc din Pitești au avut loc la 21 octombrie 1831, când președinte a fost ales Mihai Popescu.

Promulgarea Legii jandarmeriei rurale

La 1 ianuarie 1893 este promulga-tă Legea jandarmeriei rurale. Astfel, în Argeș se înfi inţează o companie de jandarmi, împărţită în plutoane și secţii. Compania era comandată de un căpitan ajutat de un locote-nent și își avea sediul în prefectura judeţului.

Elogii publice aduse luptătorilor pentru Unire

1918, decembrie 1. La Teatrul Co-munal din Pitești entuziastă aduna-re cetățenească, în alocuțiuni fi ind prezentate legăturile permanente dintre zona Argeș-Muscel cu terito-riile transilvane. Elogii publice adu-se luptătorilor pentru Unire din Ba-sarabia (27 martie/9 aprilie 1918) și Bucovina (14/27 octombrie 1918).

Militarii piteșteni au depus jurământul de credință față de regele Carol II

1930, iunie 8. În unitățile mili-tare din Garnizoana Pitești s-au desfășurat ceremonialele depunerii jurământului de credință față de re-gele Carol II al României.

PCR își impune primarul în Pitești

1945, aprilie 13. A fost înlocuit primarul de Pitești, colonelul Con-stantin Athanasiu, fi ind impus în această funcție, sub presiune, ar-murierul Petre Năstăsescu, repre-zentând Partidul Comunist.

Întreprinderea Motoare Electrice Pitești intră în producție

1967, 6 decembrie. Întreprinderea de Motoare Electrice din Pitești a intrat în producție, directori cunoscuți, Gheorghe Petcu, Oc-tavian Abrudan, Simion Brătescu, Th eodor Ionașcu, Mihai Zisu, Var-laam Balmuș. Acum societate pe acțiuni, activitate profi tabilă.

Preparative pentru deschiderea Centrului de Informații pentru Cetățeni

1998, februarie 3. Preparati-ve privind deschiderea Centru-lui de Informații pentru Cetățeni în Primăria Pitești, colaboratori, specialiști de la Chemonics, fi rmă subcontractoare a Agenției USAID.

Cârciuma din Argeş care l-a inspirat pe Caragiale să scrie „Năpasta” a aparţinut familiei Brătienilor

Caragiale a fost ales membru al Academiei Române post-mor-tem. S-a născut în ziua de 1 fe-bruarie 1852, în satul Haimana-le, care-i poartă astăzi numele, fi ind primul născut al lui Luca Caragiale și al Ecaterinei.

Probabil că sunt foarte puţini cei care știu că marele drama-turg Ion Luca Caragiale a fost, în perioada 1 octombrie 1881 și 31 octombrie 1882, revizor șco-lar, mai întâi în judeţele Neamţ și Suceava, apoi în Argeș și Vâl-cea. Deplasările lungi și grele prin satele din Vâlcea și Argeș se făceau pe cheltuiala proprie, lucru care l-a revoltat pe Cara-giale și l-a determinat să pără-sească revizoratul. A rămas cu gustul amar că instituţia școlară nu-și poate îndeplini menirea într-o lume în care „pretindem de la dascăl nici mai mult nici mai puţin decât să facă dintr-un boboc de scaiete un trandafi r de lună, o privighetoare dintr-un pui de vrabie și dintr-un căţe-landru de vulpe un prepelicar de soi”. „Năpasta”, una dintre cele mai cunoscute piese de teatru ale lui Ion Luca Caragiale, a fost inspirată de o călătorie făcută de marele dramaturg cu priete-nul său Ion Suchianu în comu-na argeșeană Tigveni. Ajunși la cârciuma din sat, cei doi au fost vrăjiţi de frumuseţea fetei care servea la masă. În comunitatea de rudari de la Momaia-Tigveni, pe plaiul dealului Momaia, era un han vestit, unde hangiţa Ana Momaianca își făcea vânzări-le ciobanilor care coborau spre baltă la iernat și tuturor călă-torilor care traversau acest deal spre Curtea de Argeș. Interesant este și faptul că respectivul han a aparţinut familiei Brătienilor.

Singura dramă scrisă de Caragiale şi prima piesă românească jucată într-o limbă străină

Șerban Cioculescu menţionea-ză, în lucrarea „Viaţa lui Cara-giale”, geneza piesei „Năpasta”, așa cum a rămas ea relatată de către Ion Suchianu, prietenul lui Caragiale din acea perioadă. Conform spuselor lui Suchianu, acţiunea dramei „Năpasta” a fost inspirată dintr-o călătorie a celor doi în localitatea Tigveni de pe Topolog, unde, la cârciu-ma din sat, servea o fată de o frumuseţe desăvârșită.

Venind de la Râmnicu-Vâlcea spre Curtea de Argeș, cei doi s-au oprit la o cârciumă-han de pe malul Topologului, la intra-rea în satul Tigveni.

„Aici am fost serviţi de o fată de o frumuseţe așa de desăvârși-tă, că nu ne puteam lua ochii de la dânsa; era cât p-aci să ne în-curcăm acolo, dacă nu venea vi-zitiul să ne spuie că trebuie să ne grăbim ca să ajungem pe lumină la Curtea de Argeș, căci noaptea nu-s tocmai sigure drumurile pe aici”, spune Caragiale.

La ieșirea din cârciumă, Cara-giale se adresează unor fl ăcăi din

sat, care așteptau să intre și ei în cârciumă: „Măi, da’ frumoasă fată aveţi voi la cârciuma voas-tră!”, iar unul dintre fl ăcăi i-a răspuns că pentru fata aceea o să se facă moarte de om.

Continuându-și drumul peste dealul Momaia, în imaginaţia lui Caragiale se ţese intriga unei drame psihologice: „Năpasta”, mai relatează în cartea dedica-tă lui Caragiale criticul Șerban Cioculescu.

„Năpasta” este ultima piesă de teatru a dramaturgului Ion Luca Caragiale, apărută în 1890. Pre-miera acestei piese avea să de-termine o creștere a adversităţii faţă de opera marelui drama-turg. Este singura dramă scrisă de acesta și probabil prima piesă românească jucată într-o limbă străină.

Caragiale a candidat de mai multe ori pentru un post de deputat de Piteşti

Fără să fi e originar din Argeș, marele dramaturg Ion Luca Caragiale și-a petrecut o mare parte din viaţă pe meleagurile noastre, lucru mai puţin cunos-cut în ziua de azi. Nu numai

activitatea sa de bază, cea de re-vizor școlar, l-a legat de judeţul nostru, dar și cea artistică, prin realizarea dramei „Năpasta”. De asemenea, și cariera politică e legată de Argeș. Ion Luca Ca-ragiale a candidat de mai multe ori pentru un post de deputat de Pitești pe listele Partidului Con-servator, condus de Take Iones-cu. Iată câteva fragmente din cuvântarea lui Ion Luca Cara-giale la Pitești, pe 11 mai 1908, din campania electorală pentru un post de deputat pe lista Par-tidului Conservator Democrat: „Domnilor și doamnelor, din câte persoane sunt aici, fără exagerare, jumătate cel puţin sunt membri ai Partidului Con-servator de cât sunt alegători... Aici sunt conservatori, afară de doamne, care până acum nu au dreptul să fi e nici conservatoare, nici liberale. Să sperăm însă că, cu vremea, poate, și d-lor să ia parte la afacerile publice și, dacă discuţiunea va fi mult mai lu-minată în Parlament, dar și ju-decata va fi cu mai multă inimă adusă în dezbaterea publică...

Carevasăzică, d-voastră, dom-nilor conservatori veniţi aici, dacă m’aș adresa și v’aș spune: «Tâlharilor! Șnapanilor! Hoţi-lor! Chilipirgiilor! Oameni cari nu aveţi altă socoteală decât nu-mai să furaţi din banul public și să vă chivernisiţi pentru intere-sele voastre particulare!», ce aţi zice? Aţi zice: «Omul, din cauza căldurii acesteia, a înnebunit!» Căci, în adevăr, că nu e glumă... Ei bine, domnilor, de două luni și jumătate au început să ne nu-mească așa pe noi toţi, pe Parti-dul Conservator, pe partidul lui Lascăr Catargiu. De vreo două luni au început, încet-încet, să ne numească șarlatani, coţcari, până când după împrejurarea nenorocită de la Craiova, acum suntem în adevăr briganzi, ban-diţi, încât ţara este pușcăria și oamenii cinstiţi au rămas la clubul lui Vanicu! La clubul lui Vanicu e moralitate, la clubul lui Vanicu e patriotism, naţio-nalism și toate ismurile, iar noi suntem niște ticăloși, încât, în adevăr, M.S. Regele trebuie să fi e disperat, trebuie să-și zică: nu mai merge cu ţara așa; pot eu să fac două ministere din co-livia lui Vanicu, dar n’o să mai am ţară! Eu rog pe Dumnezeu ca instinctul meu nu de a pre-vede, dar de a presimţi, să nu se desmintă prin împrejurări de or-dine brutală; să dea Dumnezeu să trăiască Take Ionescu; acest om va fi un al doilea Ion Brăti-anu, în sensul modern al cuvân-tului...”.

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Revizor şcolar în Argeş, I.L. Caragiale a scris „Năpasta” fi ind inspirat dintr-o călătorie la Tigveni

Revizor școlar în Argeș, I.L. Caragia-le scrie drama „Năpasta“, inspirat de frumuseţea desăvârșită a unei hangiţe din Tigveni. Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist, pamfl etar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român de origine grea-că. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români.

M.I.

Cârciuma care l-a inspirat pe Caragiale să scrie „Năpasta”

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1332 (12 - 18 februarie 2020)

În fi ecare săptămână, Bibliote-ca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să vă aducă la cunoștință noutăţile editoriale din fondul său de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce.

„Secţia pentru Tineret” vă oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţionăm: Scarlett Th omas, „Cutremu-rul Mondial. Vol. 1. Pajiștea Dragonului” (București, Editura Arthur, 2018); Lou-is Sachar, „Povești piezișe de la Școala-n Dungă” (București, Editura Arthur, 2018); Katherine Paterson, „Podul către Terabi-thia” (București, Editura Arthur, 2018).

În domeniul psihologiei vă recoman-dăm: Sorin Negruți, „De la persoană la personalitate” (Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2016); Edward de Bono, „Gândirea laterală” (București, Editura Curtea Veche, 2018); Josh Kaufman, „Pri-mele 20 de ore cum să înveți orice repede” (București, Editura Publica, 2018). Pentru iubitorii de literatură sugerăm

următoarele titluri: Sarah Dunant, „În nu-mele familiei: un roman despre Machiavelli și familia Borgia” (București, Editura Hu-manitas, 2018); Eric-Emmanuel Schmitt,

„Copilul lui Noe” (București, Editura Hu-manitas, 2019); Lionel Duroy, „Eugenia” (București, Editura Humanitas, 2019). Pentru iubitorii de biografi i reco-

mandăm: Walter Isaacson, „Steve Jobs” (București, Editura Publica, 2012); Chris-topher Hilton, „Ayrton Senna: povestea completă” (București, Editura Publica, 2018); Phil Knight, „Shoe Dog: Memoriile creatorului Nike” (București, Editura Pu-blica, 2016).

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Marian Ilie îşi lansează un volum de poezie la Centrul Cultural Piteşti

Miercuri 12 februarie, de la ora 17, la sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitești vor avea loc lansarea volumului de poezie ”Des-cântece de mellactonie”, de Marian Ilie și lansarea romanului ”Mircea. Secretul Tim-pului”, de Mona Vâlceanu, în cadrul Clubu-lui literar-artistic ”Mona Vâlceanu”. D.G.

Expoziţie de pictură a trei artişti

Luni, 17 februarie, ora 17.00, Complexul Expozițional Casa Cărții de la Centrul Cul-tural Pitești va găzdui vernisajul expoziției de pictură sub genericul ”Marea în culori”, susținută de pictorii Alexandru Ghinea și Ni-culae Găgeanu, colaboratori ai Cercului Mi-litar Mangalia, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România, precum și de Andrei Penazio, artist din Iași. Evenimentul e or-ganizat de Centrul Cultural Pitești și Statul Major al Forțelor Navale Române. M.S.

Întâlnire cu tânăra care e prima interpretă autorizată în limbajul semnelor

Marți, 18 februarie, cu începere de la ora 14, în sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitești va avea loc o întâlnire cu Lavinia Chițu, pri-ma interpretă autorizată din România în lim-bajul mimico-gestual.

Lavinia Maria Chițu are 28 de ani și s-a născut în Pitești. Ea se numără printre puținii interpreți-traducători de muzică în limbajul semnelor din România. Recent, a devenit cunoscută și în străinătate, unde a lansat primul videoclip în limbajul mimico-gestual din Turcia. Lavinia Chițu ne-a vorbit despre reușitele ei de până acum, schimbările pe care vrea să le producă în societate, dar și despre situația persoanelor cu defi ciențe de auz din Argeș.

Lavinia Chițu s-a născut într-o familie de surzi, părinții ei au rămas fără auz la vârsta de 1-2 ani în urma unei otite. Tânăra s-a axat pe meseria de translator-interpret mimico-ges-tual pentru televiziune. În urmă cu aproape trei ani, a început să traducă muzică pentru persoanele surde și a postat aceste videocli-puri pe canalul său de Youtube. În acel mo-ment era chiar singura persoană care făcea așa ceva. Până acum a postat peste 200 de videoclipuri care conțin nu doar muzică, ci și informații din alte domenii. D.G.

Marius Iulian Zinca, poetul singurătății care doare ca spinul în talpă, și-a lansat, săptămâ-na trecută, la Biblioteca Județeană Argeș, cartea POARTA SPRE TINE. Marius este un înviat din morți. În 2003 a avut un accident de mașină. A stat 6 luni în comă. Conectat la aparate. Când s-a trezit, nu știa cine este el, cine sunt părinții, soția și copilul lui. Confunda telefonul cu tele-comanda. A trebuit să învețe din nou să meargă, să gândească, să vorbească. Astăzi are 10 cărți publicate. POARTA SPRE TINE i-a fost tra-dusă, în limba engleză, de o prietenă de departe - Elena Angheluță Buzatu, scriitoare trăitoare pe continentul american - și va fi lansată, în această primăvară, și în Canada.

Cele 26 de poeme sunt refl exia, în vers liber, a unei perioade de viață dureroase. El însuși rob al neputințelor trupești, Marius își veghează tatăl, afl at la capătul drumului pământesc. O veghe de spital românesc, sordidă, pe care po-etul o transfi gurează, pentru a o putea suporta mai ușor. De-aici, prezența constantă, ca un ha-lou, a tabloului medical clasic – doctor, incizie, perfuzie, chist, masă de operație, traheotomie, stop cardiac. Marius Zinca îi conferă fi ecărui element substanță, energie, identitate. Lasă impresia că stă de vorbă cu fi ecare, că vrea să-i înțeleagă rostul și să-l îmbuneze. Relația cu du-hul bolii și cu Îngerul Morții este o relație vie. Marius notează scurt. Notațiile sunt capturi de sufl et. Sunt o respirație grea.

POARTA SPRE TINE este o carte de poezie pentru cei cu exercițiul suferinței. Al suferinței subiectivate, lăsate să-și facă rânduiala ei, pen-tru că mai ales în suferință stă taina existenței noastre omenești.

Denisa Popescu

Marius Iulian Zinca şi poarta spre suferinţă

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș și Editura Eikon au organizat marți, 11 februarie, la sediul bibliotecii, lansarea volumului inedit al marelui fi losof român PETRE ȚUȚEA - PROMETEU, NIHIL SINE DEO, în prezența nepotului său, Viorel Țuțea, prefațatorul și îngrijitorul ediției. Eseistul, fi losoful și economis-tul Petre Ţuţea s-a născut la 6 octombrie 1902, în comuna Boteni. Petre Ţuţea a ur-mat școala primară din Boteni ce astăzi îi poartă numele. Arestat pe 12 aprilie 1948, Petre Ţuţea a petrecut în total 13 ani în în-chisorile comuniste. Petre Ţuţea s-a stins din viaţă lucid, la 3 decembrie 1991, într-un spital din București, pe când era inter-vievat de un grup de reporteri. Omul care a vorbit despre neamul românesc ca despre unul „ales” a fost înmormântat în satul lui natal, de ziua Sfântului Nicolae, sicriul cu trupul neînsufl eţit fi ind dus la groapă cu un car tras de vaci.

Maraton editorialLa lansarea volumului inediat al marelui

Petre Țuțea au fost prezenți, de asemenea, criticul literar și eseistul Christian Cră-ciun, pr. Bogdan Costin Georgescu - autor și traducător, Vianu Mureșan - scriitor și fi losof. Lansarea a fost urmată de un ma-raton editorial și de un recital poetic. Au citit, din recent apărutele volume de poe-zie, Liviu Mățăoanu - „Umbra personaju-lui” și Gelu Ungureanu - „Secvențe”. Mi-hail Soare ne-a propus două volume - „Ars profetica” (poezie) și romanul „Livrescu”, despre care au vorbit poetul Mircea Bârsi-lă, prozatorul și criticul literar Emil Lun-geanu, autorul romanului „Viitoriul a tre-cut pe aici”. Au fost prezentate și volumele de proză scurtă „De ce umblă Cupidon gol și alte chestiuni existențiale”, de Septimiu Pan, și alte câteva noi apariții ale Editurii Eikon. Denisa Popescu

Nepotul lui Petre Ţuţea, prezent la un eveniment la Biblioteca Judeţeană Argeş

Întâlnire pe NeVe la bibliotecăBiblioteca Județeană Argeș inițiază, în perioada 14 – 24 februarie,

Campania ÎNTÂLNIRE PE NeVe. Tuturor iubitorilor de lectură li se dă întâlnire cu un roman misterios. Fiecare cititor participant va avea o surpriză, în clipa în care va veni să împrumute o carte. Cartea va fi în așa fel ambalată, încât nici titlul, nici autorul nu vor fi dezvăluiți.

Vor exista, fi rește, câteva indicii – un citat sugestiv, un cuvânt-cheie, o sumară descriere. Singurul reper valabil rămâne mesajul scris pe ambalaj. De data aceasta, nu tu, cititorule, vei alege cartea, ci cartea te va alege pe tine. Ei, ce zici? Daniela Tudose

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1332 (12 - 18 februarie 2020)

Lucian Netejoru: ”Doamna judecător nu a respectat, în mod repetat și din mo-tive imputabile, dispozițiile legale pri-vind soluționarea cu celeritate a cauzelor”

Secţia pentru ju-decători în materie disciplinară a Con-siliului Superior al Magistraturii a admis săptămâna trecută acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară judecătoa-rei, sancționând-o cu reducerea indemni-zaţiei lunare brute de încadrare cu 25% pe șase luni

Pentru a treia oară în mai puțin de patru ani, Consiliul Superior al Magistraturii o sancționează pe judecătoarea Elena Bărbules-cu de la Judecătoria Pitești.

Dacă în 2016 CSM, ca ur-mare a acțiunilor disciplinare formulate de către Inspecția Judiciară, a sancționat-o pe ju-decătoare cu două avertismente pentru „nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cau-zelor…” și „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, de această dată sancțiunea disciplinară este una mult mai dură și constă în diminuarea indemnizației de în-cadrare lunare brute cu 25% pe o perioadă de 6 luni.

Sancțiunea a fost dată pe 5 fe-bruarie, în ședința Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magis-traturii.

De această dată, abaterile sunt mai numeroase: nerespectarea în mod repetat și din motive impu-tabile a dispozițiilor legale privi-toare la soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din mo-tive imputabile; respectiv exerci-tarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă fapta nu întrunește elementele constituti-ve ale unei infracțiuni. Practic, judecătoarea Elena Bărbulescu a

fost din nou sancționată pentru tergiversarea dosarelor. Magis-tratul are drept de recurs la sancțiunea dată de CSM pe 5 fe-bruarie în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie.

”Doamna judecător a nesocotit din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele procesuale referitoare la administrarea probei cu expertiză”

Am solicitat, în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, mai multe detalii de la Inspecția Judiciară legate de sancțiunile aplicate judecătoarei Elena Băr-bulescu. Și, după doar două zile, Lucian Netejoru, inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, a răspuns punctual și detaliat la întrebările Jurnalului de Argeș.

După cum precizează inspectorul-șef Lucian Netejoru, pe 11 februarie 2019, Inspecția Judiciară ”s-a sesizat din ofi ciu cu privire la activitatea profesională a doamnei judecător Elena Băr-bulescu de la Judecătoria Pitești, care, la 15 ianuarie 2019, înregis-tra trei dosare cu vechimea mai mare de 10 ani, prin raportare la data primului act de sesizare la

instanța de fond, toate afl ate în primul ciclu procesual”.

Prin rezoluția dată pe 31 iulie 2019, Inspecția Judiciară a exer-citat acțiunea disciplinară față de doamna judecător pentru săvârșirea abaterilor disciplina-re prevăzute de art. 99, lit. h), teza I și t) teza a II-a din Legea 303/2004 privind statutul ju-decătorilor și procurorilor, con-stând în aceea că, ”în perioada septembrie 2017-iunie 2019 nu a respectat, în mod repetat și din motive imputabile, dispozițiile legale privind soluționarea cu celeritate a cauzelor și a nesoco-tit din culpă, în mod grav, neîn-doielnic și nescuzabil, normele procesuale referitoare la admi-nistrarea probei cu expertiză, cu consecința prelungirii nejustifi -cate a procedurilor judiciare și a nesoluționării cauzelor în terme-ne rezonabile”.

În 2016, Inspecția Judiciară a exercitat două acțiuni discipli-nare față de judecătoarea Elena Bărbulescu, în ambele cazuri sancțiunea aplicată fi ind aceea de avertisment.

Purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Pitești: „Împotriva hotărârilor CSM se poate exercita recurs”

Am solicitat și Judecătoriei Pitești un punct de vedere legat de sancțiunea recentă aplicată ju-decătoarei Elena Bărbulescu.

”Împotriva hotărârilor secțiilor Consiliului Superior al Magis-traturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecă-torul sau procurorul sancționat ori, după caz, de Inspecția Judi-ciară. Competența soluționării recursului aparține Completului de 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar hotă-rârea prin care se soluționează recursul este irevocabilă. Simi-lar răspunderii penale, și în ca-zul răspunderii disciplinare se aplică principiul prezumției de nevinovăție, principiu consacrat atât în Constituția României, în

Codul de procedură penală, cât și în convențiile internaționale la care România este parte, art. 6, alin. 2, din Convenția Europea-nă a Drepturilor Omului”, preci-zează judecătorul Mihai Drăgan, purtător de cuvânt al Judecătoriei Pitești.

Am solicitat în scris, tot Jude-cătoriei Pitești, și un punct de vedere ofi cial al doamnei judecă-tor Elena Bărbulescu referitor la sancțiunea primită, însă nu am primit un răspuns la această so-licitare până la închiderea ediției.

EXCLUSIV. Lucian Netejoru a răspuns întrebărilor adresate de Jurnalul de Argeş

Şeful Inspecţiei Judiciare explică de ce a fost sancţionat magistratul Elena Bărbulescu de la Judecătoria Piteşti

În 2011, judecătoarea Bărbulescu a refuzat cercetarea la faţa locului pentru a se vedea dacă terenul de la Aripi Piteşti este folosit

Judecătoarea Elena Bărbulescu este și cea care, prin încheierea din 18 februarie 2011 de la Judecătoria Pitești, a respins cere-rea formulată de Comisia Locală de Fond Funciar Pitești prin care aceasta din urmă solicita cercetarea la fața locului pentru a se constata dacă terenul de la ”Aripi” este folosit și întreținut. Instanța a respins cererea, motivând că este ”neutilă”. Dacă s-ar fi făcut o cercetare elementară la fața locului, s-ar fi constatat ușor că acolo se pregătesc sute de tineri și poate că altfel ar fi fost cursul procesului. Ulterior, terenul de la Aripi, unde s-au format zeci de mari fotbaliști ai Argeșului, a fost retrocedat către trei persoane. Iar acum Primăria Pitești încearcă să răscumpere acel teren.

Sentinţă pentru un teren a cărui retrocedare face obiectul unui dosar la DNA

De numele judecătoarei Elena Bărbulescu se leagă și o sentință pe care a dat-o în 18 martie, prin care Comisia Locală de Fond Funciar Bradu a fost obligată „să elibereze documentația nece-sară eliberării titlului de proprietate pe numele Dan P. Chiriță, cu moștenitori Șerboianu Marina, Manu Gherghina, Tudose Floarea, Dan Gheorghe pentru suprafața de 0,64 hectare cu am-plasamentul înscris în procesul-verbal de punere în posesie nr. 11/28.10.2010”. În sentință scrie negru pe alb și unde se afl ă tere-nul în litigiu: în comuna Bradu, tarlaua 17, parcela 115, având ca vecinătate zona CFR în partea de vest (spre Costești - n.red.), așa cum este menționat și în actul de vânzare din 1936.

Numai că în procesul-verbal de punere în posesie din 28.10.2010, semnat de Florin Frătică și secretara Daniela Chira, moștenitorii sunt puși în posesie pe tarlaua 23, parcelele 313 și 315, fără a se specifi ca pe undeva unde este respectiva tarla. Instanța nu a scris nicăieri ca terenul să fi e dat în altă parte și pe alt amplasament.

Ulterior, terenul respectiv a fost mutat de la Bradu la Pitești. Iar respectiva retrocedare ilegală face obiectul unui dosar la DNA, dosar afl at deocamdată in rem.

În cartea funciară, pe 3.000 mp din acel teren fi gurează ca pro-prietari mama și mătușa lui Radu Bănică, actualul director al OCPI Argeș. Radu Bănică a mai fost director la Cadastru între iulie 2010 și iulie 2012 și a semnat titlul de proprietate pentru re-spectivul teren, din care 3000 mp au ajuns la bunica sa și ulterior la mama și mătușa sa.

Material realizat de Denis Grigorescu

Doamna judecător Elena Bărbulescu de la Judecătoria Pitești, la 15 ianuarie 2019, înregistra trei dosare cu vechimea mai mare de 10 ani.

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1332 (12 - 18 februarie 2020)

Miercuri, 5 februarie, la Tribunalul Argeș a fost un nou termen în cazul contestației formulate de către primarul Dumitru Voicu de la Micești privind durata excesivă a ur-măririi penale din dosarul ”Consultanța 2”, disjuns în noiembrie 2015 din ”Consultanța 1” și nefi nalizat vreme de 4 ani. În ”Consultanța 2” sunt cercetați alte câteva zeci de primari, printre care și cei ai unor orașe precum Mioveni, Topoloveni sau Cur-tea de Argeș. Instanța a admis contestația privind durata excesivă a urmăririi penale, iar termenul acordat DNA Pitești pentru a fi naliza urmărirea penală a fost stabilit pentru 1 februarie 2021.

Zeci de primari cercetați pentru abuz în serviciu; printre ei, Georgescu de la Mioveni și Boțârcă de la Topoloveni

Trebuie precizat că dosarul ”Consultanța 2” a fost constituit pe rolul DNA Pitești pe 23 noiembrie 2015, cu 23 de persoane cercetate pentru abuz în serviciu. Iată și care sunt cele 23 de persoane: Ion Georgescu – primar Mioveni, Nicolae Diaconu – fost primar Curtea de Argeș, Gheorghiță Boțârcă – primar Topoloveni, Gheorghe Matei – primar Mihăești, Ion Popa – fost primar Stâlpeni, Dumitru Voicu – primar Micești, Lucian Cioran – fost primar Mozăceni, Sevastian Pupăză-Roșu – pri-mar Stolnici, Daniel Dincuță – fost primar Corbeni, Dumitru Secăreanu – primar Dâmbovicioara, Vasile Nica – fost primar

Valea Danului, Ionel Vișan - primar Cotmeana, Nicolae Pe-penel - fost primar Bughea de Sus, Emil Simion - fost primar Brăduleț, Damian Poștoacă - primar Mioarele, Gheorghe Stoi-can - primar Arefu, Mihail Dumitrescu - fost primar Merișani, Mircea Păuna - fost primar Mușătești, Sorin Lupu - primar Priboieni, Ion Pădureanu - primar Godeni, precum și Onela Oană și Aida Catană - ambele angajate la fi rma European Pro-ject Consulting.

Din informațiile pe care am reușit să le obținem, în dosarul ”Consultanța 2” se verifi că inclusiv modalitatea de atribuire a mai multor contracte ”Cornul și laptele”, fi ind făcute verifi cări inclusiv asupra mai multor angajați de la Consiliul Județean Argeș.

Denis Grigorescu

Contestaţia primarului de la Miceşti a avut efect

Tribunalul Argeş a dat termen DNA Piteşti să termine ”Consultanţa 2” până la 1 februarie 2021

De la sfârșitul anului trecut, pe rolul Tribunalului Argeș se afl ă un dosar în care patru persoane, inclusiv doi dintre „locotenenții” omului de afaceri Cătălin Chelu, decedat în 2014, sunt judecați pentru delapidarea Alprom. Printre cei judecați se numără Gabriel Constantinescu, principalul om de încredere al lui Chelu, dar și Badea Ștefan Nițache, un alt ”locotenent” al fostului patron al Alprom. Acum Nițache este de negăsit.

Nițache voia să ajungă la chestorul Fătuloiu, prin băiatul acestuia, Alex, cu care se cunoștea

La ultimul termen al procesului, ce a avut loc pe 28 ianuarie, magistrații Tribuna-lului Argeș au stabilit emiterea de adresă

către Administrația Națională a Peniten-ciarelor și către IGPR pentru a se verifi ca dacă Badea Ștefan Nițache fi gurează în arestul vreunui penitenciar sau inspectorat de poliție ori dacă acesta a solicitat stabi-lirea unui domiciliu peste hotare. Acesta din urmă este din Topoloveni și era amic cu Alex Fătuloiu, fi ul chestorului Fătuloiu. Acesta a fost și motivul pentru care Cătă-lin Chelu l-a împins pe Nițache, pe post de săgeată, ca intermediar al unei mite de 1 milion de euro, pe care i-a propus-o în 2012 chestorului ca să-l scape de un dosar de evaziune. În același dosar de la Tribuna-lul Argeș, în afară de delapidarea în formă continuată de la Alprom, Gabriel Constan-tinescu este judecat pentru complicitate la spălare de bani și participație improprie la evaziunea fi scală.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a început cercetarea în acest dosar în 2011 și a fi nalizat rechizitoriul pe 31 mai 2018.

Intrarea în acționariatul Alprom Pitești și problemele apărute ulterior sunt cele care i-au adus căderea controversatului om de afaceri Cătălin Chelu. Chelu, Constan-tinescu și Badea Ștefan Nițache au fost arestați în noiembrie 2010 la propunerea DNA pentru tentativa de a-i oferi un mi-lion de euro mită fostului șef al Poliției Române, Dan Vale