CONTEXTegalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/Report_Monitoriz... · Web viewRealitatea.md a...

Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului ИнформационныйЦентр поПравам Человека

Human Rights Information Center

Versiunea pre-finală

RAPORT de MONITORIZAREIncluziunea dimensiunii minorităților

în activități pre-electoraleale organelor electorale,

concurenților electorali și ale mass media

Acestă publicație a fost elaborată de către asociația obștească „Centrul de Informare în domeniul Drepturilor

Omului” (CIDO) în cadrul proiectului „Promovarea abordării bazate pe drepturile omului față de minorități

în alegeri”. Proiectul este implementat cu sprijinul financiar acordat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare

și Cooperare (SDC) și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), și implementat

de către CIDO în colaborare cu Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității

(CPEDAE) și Platforma Tineretului pentru Solidaritatea Interetnică (Platforma). Opiniile exprimate în

https://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwj96YCC5f3dAhVJZFAKHVn6DDIQjRx6BAgBEAU&url=http://egalitate.md/&psig=AOvVaw0QNirzsORFNrUEKO9r1pIr&ust=1539326710950940

aceastăpublicație sunt cele ale autorilor și nu reflectă în mod necesar opiniile SDC, OHCHR, CPEDAE și

Platformei.Chisinau 2019

1

NOTĂ de RECUNOȘTINȚĂ

Prezentul Raport a fost elaborat de expertul principal al proiectului Veaceslav (Slava) Balan,cu contribuții din partea lui Evghenii Alexandrovici Goloșceapov (expert-partener și coordonator de proiect), Ion Bambuleac (asistent de proiect în 2018), Nicolai Cheleș (monitor și asistent de proiect și monitor în 2019), Ștefan Morar (editare în limba de stat), Roman Ivanov (traducerea în limba rusă), monitorii inclusiv Evghenii Anastasiev, Veaceslav Bessarab, Serghei Borlac, Marina Ciobanu, Alexandr Corotaev, Ecaterina Erșova-Balan, Andrei Eșanu, Pavel Iovcev, Victor Izbaș, Dina Linețchi, Anton Matușenco, Ștefan Morar, Nadejda Peeva, Mihail Plaținda, și Mihai Rotaru, Arsen Saruhanean și Augustin Stepanov.

Monitoring a fost implementat de o echipă de 22 monitori, care reprezintă 9 grupuri etnice, posedă 9 limbi și fac parte din 7 grupuri religioase și non-religioase, după cum urmează:

Grupurile etnice:ArmeniBulgariGăgăuzi

EvreiMoldoveni

RomâniRuși

TătariUcraineni

Limbile vorbite:ArmeanăBulgarăGăgăuzăEngleză

FrancezăRomână / Moldovenească

RusăTurcească

Ucraineană

Apartenența religioasă:Agnostici

AteiBiserica Unificării

HinduiștiIudaiști

Creștini OrtodocșiCreștini Ortodocși

de Rit Oriental

Proiectul este implementat de Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului (CIDO),în parteneriat cu Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (Consiliul pentru Egalitate) și Oficiul ONU pentru drepturile omului (OHCHR) în Moldova,cu sprijinul financiar acordat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC)și cu cofinanțare din partea Oficiului ONU pentru drepturile omului (OHCHR) în Moldova.

2

CONTEXT

Conform datelor din 2014, în Republica Moldova locuiesc cîteva zeci de grupuri etno-lingvistice mari și mici, minoritățile constituind circa 1/5 din populația totală (datele fără regiunea transnistreană). Cele mai mari grupuri etnice minoritare ca număr sunt ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari și romi. Totodată, în Republica Moldova locuiesc și multe alte grupuri etnice mai mici (ca număr), inclusiv polonezi, belaruși, evrei, armeni, georgieni, azeri, turci, tatari, greci, italieni, lituanieni, americani, diferite grupuri de arabi, diferite grupuri de africani, diferite grupuri de asiatici. Aceeași situație există și în cazul religiilor – conform Recensămîntului populației Republicii Moldova din 2014>1 90,1% de cei recenzați s-au autodeclarat creștini-ortodocși (96,8% din cei care au dat răspuns la întrebare privind apartenență religioasă), peste 25 mii s-au autodeclarat ca adepți ai bisericii creștine evangelice baptiste, peste 17 mii ca martorii lui Iehova, peste 10 mii ca adepți ai bisericii penticostale, peste 9 mii ca adventiști de Ziua a șaptea, peste 6 mii ca atei și agnostici, ca reprezentanți ai altor grupuri religioase s-au autodeclarat circa 15 mii, iar 193 mii de oameni (aproape 7% din populație) nu și-au declarat apartenența religioasă.În pofida diversității etno-lingvistice și religioase caracteristice Republicii Moldova, dezbaterile și tensiunile inter-etnice, lingvistice și religioase afectează în continuare dezvoltarea țării. Diviziuni profunde pe criterii etno-lingvistice, geografice, politice și geopolitice ale populației Republicii Moldova au fost remarcate de mai multe instituții internaționale.2

În ultimii ani Consiliul pentru Egalitate3 a constatat de mai multe ori discriminarea față de diferite grupuri etnice, cel mai des față de romi, lingvistice și religioase din țară. În Moldova au fost comise crime și contravenții bazate pe ură, de exemplu față de evrei și africani. Discursuri negative față de musulmani și arabi, imigranți și refugiați au avut loc atît în perioade inter-electorale, cît și în perioade electorale și pre-electorale. Proponenții acestor discursuri au fost deseori politicieni și mass-media. În ajunul alegerilor parlamentare periodice din februarie 2019, asociația obștească „Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului” (CIDO) a lansat proiectul „Alegeri și minorități” cu următoarele scopuri:

1) De a elabora și oferi principalilor actori electorali (partide politice, organe electorale, mass media) un Ghid privind integrarea minorităților în activitățile lor pre-electorale, avînd ca bază standardele internaționale în domeniul drepturilor omului;

2) De a pregăti un grup de activiști din rîndul minorităților etno-lingvistice și religioase în vederea realizării monitorizării actorilor electorali de mai sus, din perspectiva integrării minorităților în activitățile lor pre-electorale, delegîndu-i astfel cu efectuarea activității de monitorizare de lungă durată;

3) De a realiza trei runde de monitorizare a actorilor electorali de mai sus din perspectiva integrării minorităților în activitățile lor pre-electorale.

1 http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=479& 2 De exemplu, Asistentul Secretarului General ONU Ivan Simonovic în martie 2016, Raportoarea Specială pe Minorități Rita Iszak-Ndiaye în Raportul său pe Moldova în februarie-martie 2017. 3 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, www.egalitate.md

3

PARTEA I: MONITORIZAREA POSTURILOR TV

Prezentul raport este raportul final de monitorizare, care rezultă din monitorizări TV efectuate în perioada noiembrie 2018 – februarie 2019.

● La prima etapă de monitorizare (etapă-pilot), monitorii instruiți au efectuat monitorizarea emisiunilor informațional-analitice la trei posturi TV cu acoperire națională (Moldova 1, PRIME și Jurnal TV) și la un post cu acoperire regională (GRT – televiziunea Găgăuziei). Această etapă de monitorizare a acoperit perioada noiembrie-decembrie 2018. Ca rezultat al primei etape de monitorizare a fost elaborat și făcut public un raport intermediar de monitorizare (disponibil pe portalul monitorizărilor - https://mon.drepturi.md/public/report/Report_Monitoring-2018-1_ro-final.docx).

La etapa II (1-27 ianuarie 2019) și III (28 ianuarie – 24 februarie 2019) au fost monitorizate cele 4 posturi TV menționate anterior și suplimentar s-au monitorizat principalele portaluri de știri, dar și site-urile principalelor partide politice care au participat în alegeri parlamentare.

Prezentul raport acoperă cele trei etape de monitorizare a celor 4 posturi TV menționate mai sus.

METODOLOGIA ȘI STANDARDE DE REFERINȚĂ

Exercițiul de monitorizare este bazat pe un ghid special elaborat în cadrul proiectului – Ghid privind integrarea dimensiunii minorităților în procesele electorale. Acest Ghid este bazat pe standardele internaționale și europene în domeniul drepturilor omului, mai ales drepturilor minorităților, inclusiv pe:

● Declarația ONU privind drepturile persoanelor aparținînd minorităților naționale ori etnice, religioase și lingvistice (1992);

● Pactul internațional privind drepturile civile și politice (1966) – în special art.27 și Comentariul

general nr. 25 al Comitetului ONU pentru drepturile omului la acest Pact;

● Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale (1966) – în special art.

2(2) și Comentariile generale nr. 13, 14 și 20 al Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale la acest Pact;

● Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială – în

special art.1;

● Convenția ONU privind drepturile copilului – în special art.30;

● Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale;

● Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare (1992) – Moldova a semnat acest acord,

și-a asumat angajamentul privind ratificarea acestuia, însă de douăzeci de ani întîrzie ratificarea;

4

● Recomandările de la Lund cu privire la Participarea Efectivă a Minorităților Naționale la Viața Publică (septembrie 1999) ale Înaltului Comisar pentru Minoritățile Naționale (HCMN) al OSCE;4

● Ghidul practic al Raportorului special ONU privind minoritățile „Drepturi lingvistice ale minorităților lingvistice” (2017);5

● Raport pe Republica Moldova al Raportorului special ONU privind minoritățile pe urma

misiunii în țară în 2016.

Ghidul privind integrarea dimensiunii minorităților în procesele electorale a fost elaborat de expertul principal al proiectului, Veaceslav Balan, cu contribuțiile din partea lui Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, expertul proiectului. La acest moment, proiectul Ghidului este supus consultărilor cu instituții și asociații mass media, partidele electorale, alți actori interesați. Ghidul finalizat va fi disponibil prin solicitare la [email protected]

În cadrul celor trei etape de monitorizare, care au acoperit perioada 12 noiembrie 2018 – 24 februarie 2019, au fost monitorizate în total 304 emisiuni, după cum urmează:

● PRIME – 96 emisiuni, inclusiv:

o „Primele știri” în limba de stat (ora 21:00) - 31 emisiuni;o „Primele știri” în limba rusă (ora 18:00) - 63 emisiuni;o „Vorbește Moldova” (ora 19:00) - 2 emisiuni.

● Moldova 1 – 63 emisiuni, inclusiv:

o „Mesager” în limba de stat (ora 19:00) - 43 emisiuni;o „Novosti” jurnal de știri în limba rusă (ora 17:00) - 20 emisiuni;o „Bună Seara” în limba de stat - 2 emisiuni.

● Jurnal TV – 69 emisiuni, inclusiv:

o „Ora Expertizei” (toate în limba de stat) - 23 emisiuni;o „Patrula Jurnal TV” (toate în limba de stat) - 6 emisiuni;o „Cabinetul din umbră” (toate în limba de stat) - 8 emisiuni;o „Jurnalul Săptămînii” (toate în limba de stat) - 8 emisiuni; o „Jurnalul orei 19:00” și „Ora Săptămînii” (toate în limba de stat) - 24 emisiuni.

● „Haberlär” și „Afta Haberleri” (Televiziunea Gagauziei – GRT) – 76 emisiuni, inclusiv:

o 37 emisiuni în limba găgăuză;o 39 emisiuni în limba rusă.

Monitorizările s-au făcut în baza unui formular tipizat, bazat pe Ghid privind integrarea dimensiunii minorităților în procesele electorale, elaborat în cadrul proiectului.

4 https://www.osce.org/ro/hcnm/32251 5 https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Minorities/SR/LanguageRightsLinguisticMinorities_EN.pdf

5

În baza rapoartelor pe emisiuni individuale pregătite de monitorii proiectului, expertul principal al proiectului a elaborat acest raport generalizat.

Monitorizarea a fost efectuată de 15 persoane din 6 grupuri etnice, care vorbesc 7 limbi și au viziuni sau convingeri religioase diferite.

6

OBSERVAȚII PRINCIPALE

Discursuri de ură și utilizarea terminologieiÎn materialele TV monitorizate nu au fost observate discursuri de ură în formă directă și tranșantă. Totodată în cadrul emisiunilor monitorizate au fost identificate unele secvențe care au fost la limita discursului de ură. De exemplu, în cadrul emisiunii “Ora Expertizei” la Jurnal TV din 25 decembrie 2018 (orele 20:00) invitații studioului au făcut următorul schimb de replici:

Invitatul Oleg Cernei către un alt invitat (Nicolae Pascaru): "A ars parlamentul, dar nu au ars mancurții care sfidează valorile naționale, limba română, istoria românilor ... și iacă un mancurt ca dumneavoastră ... " la care d-nul Pascaru i-a răspuns d-lui Cernei: "tu ești mancurt și trădător ... du-te în România și susține [valorile române]".

Acest schimb, acid de replici, conține unele mesaje negative implicite la adresa grupurilor etno-lingvistice. D-nul Cernei se pare că egalează „valorile naționale” cu „valorile (culturii) românești” – limba română, istoria românilor, și etichetează pe cei care au alte valori drept „mancurți”. La rîndul său d-nul Pascaru etichetează pe cei care susțin „valorile românești” drept „trădători” și „mancurți”. Ambele replici sunt profund contrare principiilor egalității și drepturilor omului.

În primul rînd, ambii vorbitori ignoră faptul că atît România, cît și Republica Moldova sunt state diverse și multietnice. Respectiv, fiecare grup și chiar fiecare om în parte are propriile valori culturale și propriile viziuni asupra „valorilor naționale” – anume această multitudine de viziuni și formează acea diversitatea și libertatea de gîndire, care stau la baza drepturilor fundamentale ale omului. Astfel, egalarea „valorilor naționale” cu valorile unui singur grup etno-lingvistic – fie el și grup majoritar – este un lucru absolut incorect. Tot atît de incorectă este etichetarea cu epitete negative a exponenților altor viziuni, diferite față de viziunile grupului reprezentat de vorbitor. Oamenii care nu împărtășesc „valorile (culturii) românești” în România și în Republica Moldova – limba română, istoria românilor, etc – sunt oameni exact ca și cei care împărtășesc aceste valori. Ei nu sunt nici mai buni, nici mai răi. Și vice-versa – oamenii care împărtășesc „valorile (culturii) românești” în Republica Moldova – limba română, istoria românilor, etc – sunt oameni exact în aceeași măsură ca și cei care nu împărtășesc aceste valori. Iarăși, ei nu sunt nici mai buni, nici mai răi. Oamenii aceștea sunt pur și simplu diferiți. Instigarea la sentimente negative față de reprezentanții altor grupuri este un lucru absolut inacceptabil!

În general terminologia utilizată în cadrul emisiunilor monitorizate era conformă standardelor. Totodată au fost observate unele epizoade de utilizare a terminologiei neconforme.

Postul TV „GRT” pe data de 29 noiembrie 2018 în cadrul emisiunii „Haberlär” (Știri) în limba rusă a difuzat un reportaj consacrat seminarului organizat la Universitatea de Stat din Comrat cu privire la drepturile minorităților etno-lingvistice. Un aspect pozitiv de menționat este faptul că în cadrul reportajului a fost oferit cuvîntul conducătorilor comunităților romilor și polonezilor din Găgăuzia. Totodată, deși conducătorul comunității romilor s-a referit la comunitatea reprezentată ca „romi”, dumnealui a fost titrat în reportaj ca „Președintele comunității țigănești din Găgăuzia” („Председатель цыганской общины Гагаузии”). Astfel a fost utilizată terminologia incorectă – „țigani” în loc de „romi”.

Într-un alt caz în cadrul emisiunii „Haberlar” din 14 ianuarie 2019 la postul GRT (postul TV din Gagauzia) în limba rusă (ora 19:30) a avut loc utilizarea limbajului negativ și desprețuitor. Astfel, în

7

contextul prezentării unei cărți noi consacrate bisericilor ortodoxe amplasate pe teritoriul autonomiei gagauză, cu titlul „Gagauzia Ortodoxă”, conducătorul bisericii din orașul Ceadîr-Lunga, Serghei Velexarov a declarat că perseverența oamenilor în practicarea creștinismului ortodox „a păzit oamenii de la diferite secte și superstiții”. Același enunț a răsunat și în cadrul emisiunii Haberlar din 14 ianuarie 2019 la postul GRT în limba gagauză (ora 21:00).

Utilizarea terminului „secte” față de alte confesiuni religioase este o practică incorectă din perspectiva standardelor în privința minorităților, o practică inadmisibilă și condamnabilă.

Asocieri stereotipice și/sau negativeUtilizarea asocierilor negative referitoare la unele grupuri etnice are loc destul de periodic în știrile posturilor TV din Moldova.

În cadrul emisiunii „Primele știri” (PRIME) din 5 decembrie 2018 în limba de stat la prezentarea știrilor, privind comiterea unor crime, s-a accentuat originea siriană a unui student implicat într-o crimă, iar într-un alt episod originea turcă a unui bănuit în comiterea crimei. Această accentuare nu a servit nici-un alt scop, decît promovarea asocierii „criminalului” cu un grup național întreg – respectiv, sirieni și turci. Această practică este o practică contrară standardelor în domeniul nediscriminării, asupra căreia deja s-a exprimat Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

Într-un alt exemplu, în cadrul emisiunii „Bună Seara” (Moldova 1) din 30 noiembrie a fost discutată decernarea premiilor ADAMI pentru inovații în promovarea diversității culturale. Deși se pare că autorii emisiunii au fost bine intenționați, materialul rezultant este unul contradictoriu. În cadrul emisiunii a fost luat un interviu cîștigătoarei premiului, Anastasia Slovinskaia din Georgia, care l-a numit „țigan” pe protagonistul video-ului realizat de ea și pe scurt a relatat despre conținutul video-ului – în acest material protagonistul duce un mod de viață „nomad” și „locuiește într-un cort cu o camilă și 27 capre”. Asemenea prezentare a romilor (fără vizionarea video-ului cîștigator în întregime), cu regret, doar consolidează stereotipurile incorecte despre romi ca un grup nomad, care locuiește în corturi în condiții „primitive” – stereotipuri care sunt absolut incorecte în privința romilor din Moldova. La fel, deși în cadrul reportajului s-a vorbit mult despre romi, inclusiv din Moldova (din Soroca), în material nu a apărut nici un reprezentant al comunității rome.

În cadrul emisiunii „Primele știri” la PRIME din 3 ianuarie 2019, orele 21:00, un intervievat a declarat „Este lăcomie și fudulie mare la moldoveni”, referindu-se la tradiții de revelion. Utilizarea acestei generalizări față de moldoveni ca un grup întreg este un caz clar de utilizarea stereotipurilor negative colective, ceea ce este o practică neconformă standardelor, inadmisibilă și condamnabilă.

Tot la „Primele știri” din 10 ianuarie 2019, de la orele 21:00, s-a relatat despre un grup de armeni ofereau jucătorilor de tenis bani pentru ca aceștia să facă un anumit scor. Ulterior, conform relatărilor postului TV, armenii pariau pe meciurile respective și dădeau ordine altor membri ai rețelei să parieze la nivel național și internațional.

Cu regret, practica etichetării criminalilor sau bănuiților prin apartenență etnică pare a fi des utilizată în mod concentrat anume în cadrul emisiunilor „Primele știri” de la PRIME. Este curios faptul că PRIME obișnuiește să atribuie caracteristici etnice criminalilor și bănuiților doar dacă aceștia fac parte din grupuri minoritare pentru Moldova – armeni, sirieni, turci. Însă în cazul criminalilor și bănuiților din grup etnic majoritar etichetele etnice nu se atribuie. Astfel de practici – de utilizare a identificărilor etnice în privința crimelor care nu au nici-o legătură cu etnia oamenilor – au drept scop perpetuarea

8

sentimentelor negative față de grupuri minoritare. Asemenea practici sunt neconforme standardelor, sunt inadmisibile și trebuie oprite imediat!

Un exemplu de acest gen a fost atestat și la Jurnal TV. Astfel, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” din 6 februarie de la orele 20:00, participantul discuției, Alex Cozer, a declarat „Să nu ne trezim cu niște teroriști adevărați de prin Golf, de prin Siria, de prin Iraq, de prin Pakistan cu cetățenia Republicii Moldova”. Această afirmație induce idea precum că cei veniți din țările menționate – țările Golfului Persiс, Siria, Iraq, Pakistan – sunt teroriști. În mod vădit această generalizare este greșită, bazată pe stereotipuri și prejudecăți, or doar o fracțiune nesemnificativă a originarilor din aceste țări sunt teroriști.

Alte două cazuri se referă la o altă practică neconformă standardelor, dar larg răspîndită în Moldova. Nu rareori vorbitorii referindu-se la anumite state în loc să utilizeze denumirea statului recurg la utilizarea unui termin cu conotație etnică. De exemplu:

● „Ruși” în loc de „Federația Rusă” sau „autoritățile Federației Ruse”;

● Sau „ruși” în loc de ”Uniunea Sovietică” sau „autoritățile sovietice”;

● „Americani” în loc de „Statele Unite (ale Americii) sau „autoritățile Statelor Unite”, etc.

Astfel în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” (Jurnal TV) din 23 ianuarie, orele 20:00, invitatul studioului Sergiu Tofilat a întrebuințat cuvîntul „rușii”, dar din context era clar că este vorba de elite politice și economice din Federația Rusă.

Un alt caz, mult mai grav, se referă la un material al TV10 (a fost adus în atenția echipei de monitorizare suplimentar), întitulat „Eliberatorii ne-au ucis străbunii – peste 1 milion și jumătate de basarabeni uciși de ruși”6.

În primul rînd, asemenea titluri și enunțuri sunt factologic incorecte și manipulatorii, or statul Uniunea Sovietică din anii 1940 nu a fost un stat monoetnic „rus”, conducătorul acestui stat din acel timp – Iosif Stalin (Djugașvili) – nu era un etnic „rus”. Nu este clar de unde autorii acestui material au luat că toți cei care au comis omoruri erau etnici „ruși”.

În al doilea rînd, utilizarea acestui termin incorect pentru situația descrisă nu face altceva decît să alimenteze sentimente negative față de etnici ruși din Republica Moldova din timpurile noastre, deci față de oamenii care personal nu au nici o legătură cu evenimentele din anii 1940. Astfel, posturi ca TV10 prin asemenea titluri de fapt răspîndesc și promovează ura și xenofobia.

În același context, în cadrul emisiunii „Primele Știri” (PRIME) tot din 23 ianuarie, orele 21:00, s-a relatat că deputatul găgăuz Grigorii Uzun, candidat al Partidului Socialiștilor, a fost implicat într-un scandal cu bătăi în orașul Vulcănești.

Se pare că PRIME prin acest enunț avea în vederea că Grigorii Uzun este deputat în Adunarea Populară a Gagauziei, ceea ce nu este egal cu a fi „deputat găgăuz”.

6 https://10tv.md/2017/08/12/eliberatorii-ne-au-ucis-strabunii-peste-1-milion-si-jumatate-de-basarabeni-ucisi-de-rusi/ 9

Reflectarea diversității și minorităților etno-lingvisticeÎn primele două etape de monitorizare (perioada noiembrie 2018 – ianuarie 2019) a fost observat un număr modest de emisiuni consacrate diversității etno-lingvistice și minorităților etno-lingvistice. Majoritatea din aceste emisiuni au apărut pe postul GRT din Gagauzia:

● Postul TV „GRT” pe data de 13 noiembrie 2018 în cadrul emisiunii „Haberlär” (Știri) în limba

rusă a difuzat un reportaj consacrat concertului organizat la Comrat de comunitatea poloneză din Găgăuzia în memoria cîntăreței Anna Gherman cu ocazia centenarului statalității moderne a statului polonez;

● Postul TV „GRT” pe data de 29 noiembrie 2018 în cadrul emisiunii „Haberlär” (Știri) în limba

rusă a difuzat un reportaj consacrat seminarului organizat la Universitatea de Stat din Comrat cu privire la drepturile minorităților etno-lingvistice (de menționat că în cadrul reportajului a fost oferit cuvîntul conducătorilor comunităților romilor și polonezilor din Găgăuzia);

● Postul TV „GRT” pe data de 18 decembrie 2018 în cadrul emisiunii „Haberlär” (Știri) în limba

rusă a difuzat un reportaj consacrat întrevederii dintre șeful Misiunii OSCE în Moldova, d-nul Claus Neukirch, și vice-președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, d-nu; Alexandr Tarnavski. În cadrul acestui reportaj s-au discutat oportunitățile de studiere a limbii de stat de către minoritățile Găgăuziei;

● Pe 14 ianuarie în cadrul emisunii „Haberlar” ,de la orele 19:30 (în limba rusă), s-a relatat

despre un experiment din satul Avdarma din autonomia gagauză, prin care se vor premia cu cîte 10 000 lei acei copii, care la intrare în clasa I vor cunoaște bine limba gagauză;

● Pe 18 ianuarie în cadrul emisunii „Haberlar: ,de la orele 19:30 (în limba rusă), s-a relatat

despre lansarea unei cărți noi în limba gagauză;

● Tot în cadrul emisunii „Haberlar” din 18 ianuarie, de la orele 19:30 (în limba rusă), s-a relatat

despre adoptarea unei Hotărîri guvernamentale privind combaterea antisemitismului, rasismului, discriminării și promovarea toleranței.

● Pe 21 ianuarie în cadrul emisunii „Haberlar „de la orele 21:00 (în limba gagauză) s-a relatat

despre marcarea unei sărbători tradiționale bulgărești „Ziua Moașelor”;

● În cadrul emisunii „Haberlar” din 24 ianuarie de la orele 19:30 (în limba rusă) s-a relatat despre

inițiative de promovare a limbii gagauze între copii de vîrsta preșcolară, dar și de educație bilingvă, cu unele disciplini educaționale fiind predate în limba gagauză;

● Pe 26 ianuarie în cadrul emisunii „Afta Haberleri” s-au abordat trei subiecte relevante (inclusiv

privind studierea limbii gagauze în grădinițe pentru copii și prezentarea unei cărți în limba gagauză „Palitra gagauză”).

Este de menționat și salutat faptul că pe acest post TV – GRT (Gagauzia) – au apărut materiale atît despre etnici gagauzi și limba gagauză, cît și despre grupurile care sunt minoritare în Găgăuzia – polonezi, romi, evrei, etc.

Alte posturi TV – cele cu acoperire națională – au avut la acest capitol în perioada menționată (noiembrie 2018 – ianuarie 2019) o prestație mult mai limitată și modestă.

10

Moldova 1:

● Mesager, 21 ianuarie, 19:00 – Femeile din Găgăuzia au marcat ziua moașelor. Acest material

este despre o tradiție locală din Găgăuzia, ziua moașelor, care este sărbătorită în fiecare an pe 21 ianuarie;

● Mesager, 27 ianuarie, 19:00 – Ziua de comemorare a victimelor Holocaustului. Foarte curios

este faptul că în cadrul acestui material nu au fost numite victimele principale ale Holocaustului – evreii și romii – ci au fost date doar informații generale despre data respectivă, despre Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția ONU privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid);

● Novosti, 27 ianuarie, 17:00 – o știre despre beneficiarii proiectului „Integrarea Gagauziei în

cadrul național de dezvoltare regională în Republica Moldova” (acest material doar tangențial se referă la reflectarea minorităților, dar cel puțin prezintă Gagauzia în lumina pozitivă).

PRIME:

● Postul PRIME pe data de 19 decembrie 2018 în cadrul emisiunii „Primele Știri” în limba rusă

(orele 18.00) a difuzat un reportaj consacrat lucrărilor de amenajare a cimitirului evreiesc din Chișinău;

● Primele Știri, 20 ianuarie, 18:00 – În Chișinău a avut loc o prezentare teatrală după o piesă

clasică a lui A.Cehov.

Jurnal TV:

● Jurnalul orei 19:00, 25 ianuarie – în cadrul reportajului Vocile democrației la Soroca din 21

ianuarie 2019 au fost intervievate 11 femei și 6 bărbați, printre care 3 doamne și un domn de etnie romă, ceea ce este salutabil.

Din cîte se observă, în perioada menționată, cele trei posturi cu acoperire națională, spre mare regret, cu cîteva excepții mici practic nu au avut materiale pozitive consacrate minorităților etno-lingvistice în cadrul buletinelor de știri și altor emisiuni.

Mai mult ca atît, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” la Jurnal TV din 16 ianuarie (20:00) au fost observate și unele enunțuri negative la adresa unor minorități.

Astfel în jurul minutului 35 invitatul emisiunii Vasile Șoimaru a spus următoarele:

O să fugim toți de aici, o să rămână aici doar ei [guvernarea actuală] și forța de muncă adusă din India, din Pakistan, din Asia Mijlocie. (...) Se examinează [așa planuri], după alegeri într-un an de zile veți vedea. Uitați-vă la aceste blocuri, zeci, sute de blocuri construite, treceți noaptea prin ele și să vedeți Dvs., cîte lumini ard în apartamentele din aceste blocuri, toți așteaptă. Dar nu așteaptă pe ai noștri, ce ai noștri-s așa banoși că pot să cumpere 3 apartamente la toți copii să le facă, nu există așa șanse, puțini din ei sînt așa ca să facă. Ei așteaptă ceva, pregătesc proiectul cu cetățenia asta vîndută cu 5 mii. (...) Acuma ei tac și fac, așteaptă să cîștige alegerile, și după alegeri vor ieși marele secrete a acestei guvernări. Aici noi n-o să putem face nimic pe urmă.

Deci, în acest pasaj d-nul Șoimaru induce niște sentimente xenofobice față de oamenii de origine asiatică, facînd distincția între „ai noștri” și ceilalți, care nu sunt „ai noștri”. Acest discurs este unul negativ și dezbinător („noi” versus „ei”), extrem de regretabil, inadmisibil și condamnabil.

11

Într-o altă secvență tot d-nul Șoimaru rostește următoarele idei (în jurul minutului 44:30):

Acest cetățean străin, Ilan Șor, aici e de 10 ori mai suspectă activitatea lui cu colectarea a acestor datelor personale [de la cetățeni prin magazine Merișor] (...) ăsta ce drept are să colecteze date personale?

Fosta judecătoare Domnica Manole adaugă aici:

Șor este cetățean străin al Israelului și noi nu știm în ce mîini vor ajunge aceste date.

Aceste două comentarii, pe lîngă faptul că sunt factologic foarte dubioase (Ilan Șor are atît cetățenia străină, cît și cetățenia Republicii Moldova, adică el nu este „cetățean străin” în Republica Moldova), mai dau o conotație negativă „cetățeniei Israelului” – „noi nu știm în ce mîini vor ajunge aceste date”.

Totodată, în cadrul ultimei etape de monitorizare (28 ianuarie – 24 februarie 2019) a fost remarcată o schimbare vizibilă și salutabilă în sensul acoperirii pozitive a minorităților etno-lingvistice (preponderent la posturi Moldova 1 și GRT). Astfel:

● Pe 28 ianuarie 2019 în cadrul buletinului de știri de la orele 18:00 la PRIME și emisiunii

„Mesager” de la orele 19:00 au fost date în eter materiale privind comemorarea Holocaustului;

● Pe 3 februarie 2019 în cadrul emisiunii „Mesager” (Moldova 1) de la orele 19:00 a fost

prezentată o știre despre dezvoltarea turismului etno-rural în Gagauzia;

● În cadrul emisiunii „Mesager” (Moldova 1) din 10 februarie 2019 de la orele 19:00 s-a relatat

despre lansarea cărții lui T.Gaidamovici despre polonezii din Besarabia, iar în cadrul reportajului s-a vorbit despre necesitatea păstrării identității proprii fiind în diasporă, dar și s-a oferit cuvîntul reprezentantului părții poloneze dlui Bartlomiej Zdaniuk;


într-o manieră pozitivă despre lansarea postului de radio rom în orașul Soroca, cu radiodifizare inclusiv în limba romani;

● În cadrul emisiunii „Haberlar” (GRT) din 11 februarie 2019 de la orele 19:30 s-a relatat despre

cîștigarea de către complexul etno-turistic „Gagauz Sofrasi” concursului pentru cea mai bună bucătărie națională în cadrul unei expoziții turistice la Mold-Expo;


despre problemele nesoluționate cu curgerea apeductului pe „Dealul Romilor” din Soroca;

● Tot în cadrul emisiunii „Mesager” (Moldova 1) din 13 februarie 2019 de la orele 19:00 s-a

menționat despre mesajul unui partid politic participant la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 „Ne dorim ca reprezentanții comunităților etnice să trăiască în pace în Moldova”;

● În cadrul emisiunii „Primele știri” (PRIME) din 14 februarie 2019 de la orele 21:00 s-a relatat

despre sărbătoarea etnicilor bulgari – Sfîntul Trifon;


un student de origine azeră al Universității din Tartu (Estonia), care a venit în vizită în Gagauzia

12

pentru a studia formarea Autonomiei Gagauze ca exemplu de soluționare a conflictului etnic pe cale pozitivă și pașnică;

● Tot în cadrul emisiunii „Haberlar” (GRT) din 14 februarie 2019 de la orele 19:30 și 21:00 s-a

relatat despre comemorarea savantului gagauz Gavriil Gaidarji, care a contribuit la dezvoltarea limbii gagauze și totodată în cadrul acestei emisiuni de la post de televiziune gagauză GRT s-a relatat despre comemorarea aniversării poetului din cultura românească Grigore Vieru;

● În cadrul emisiunii „Novosti” (în limba rusă la Moldova 1) din 16 februarie de la orele 17:00 s-a

relatat despre o instruire pentru femei rome în participarea la luarea deciziilor la nivel local;


relatat despre prezentarea în Comrat a unui catalog foto despre Gagauzia;

● În cadrul emisiunii „Primele Știri” (PRIME) din 20 februarie 2019 de la orele 21:00 s-a prezentat

o știre despre faptul că romii din Moldova se simt discriminați în această campanie electorală;

● În cadrul emisiunii „Mesager” (Moldova 1) din 20 februarie 2019 de la orele 19:00 s-a prezentat

o știre similară – romii din Moldova se simt discriminați în această campanie electorală;

● În cadrul emisiunii „Haberlar” (GRT) din 22 februarie 2019 de la orele 19:30 a fost abordat

subiectul viitorului și dezvoltării limbii gagauze;

● În cadrul emisiunilor „Haberlar” (GRT) din 20 februarie 2019 de la orele 19:30 și 21:00 (în limba

rusă și, respectiv, gagauză) au fost prezentate tocmai trei subiecte ce țin de aspecte etno-lingvistice:

o Un reportaj despre popularitatea cursurilor de limba română în cadrul Universității din Comrat;

o Un reportaj despre test de cunoaștere a limbii gagauze pentru candidații la poziția de Bașcan al Gagauziei;

o Un reportaj despre conferința consacrată Holocaustului în cadrul Universității din Comrat.

Apropo de emisiunea „Haberlar” (GRT) din 14 februarie 2019 de la orele 19:30 și 21:00, în care s-a relatat despre comemorarea savantului gagauz Gavriil Gaidarji, care a contribuit la dezvoltarea limbii gagauze, dar și totodată despre comemorarea aniversării poetului din cultura românească Grigore Vieru. Asemenea practici sunt practic inexistente la cele trei posturi TV cu acoperire națională. Astfel:

● La „Primele Știri” (PRIME) din 14 Februarie 2019 de la orele 21:00 la fel s-a relatat despre

aducerea omagiului lui Grigore Vieru la bustul acestuia din capitală;

● În cadrul buletinului de știri în limba rusă din 17 februarie 2019 la Moldova 1 de la orele 17:00

s-a relatat despre lansarea unei noi cărți de poeme de către poetulmoldovean Gheorghe Doni, cu susținerea Ministerului educației, culturii și cercetărilor;

● În cadrul emisiunii Mesager (Moldova 1) din 13 februarie 2019 de la orele 19:00 s-a relatat

despre prezentarea cărții compozitorului moldovean Eugen Doga;

13

● În cadrul buletinului de știri în limba rusă la Moldova 1 pe 23 februarie 2019 de la orele 17:00

s-a relatat despre transformarea Casei-muzeului Alexandru Donici într-o filială a Muzeului național literar Mihail Cogălniceanu.

Totodată în cadrul buletinelor de știri la cele trei posturi cu acoperire națională – Moldova 1, PRIME și Jurnal TV – nu au fost observate știri despre literatori (poeți sau scriitori) din grupuri minoritare din Moldova – gagauzi, bulgari, romi, ucraineni, etc. Unica excepție observată – lansarea cărții lui T.Gaidamovici despre polonezii din Besarabia reflectată în cadrul emisiunii „Mesager” (Moldova 1) din 10 februarie 2019 de la orele 19:00.

Pe 3 februarie 2019 în cadrul emisiunii „Mesager” (Moldova 1) de la orele 19:00 a fost dată în eter o știre despre olimpiada municipală în limba română, însă nu au fost observate știri despre olimpiadele de orice nivel – municipală, locală sau națională – în limba gagauză, bulgară, ucraineană sau romani.

Concluzia generală la acest capitol este următoarea:

1) Postul TV din Gagauzia (GRT) este unicul post din cele monitorizate care a făcut eforturi consistente de prezentare a diversității etno-culturale;

2) Postul Moldova 1 a demonstrat o abordare neuniformă – primele trei luni din perioada de monitorizare (noiembrie 2018 – ianuarie 2019) buletinele de știri conțineau puține informații despre minoritățile etno-lingvistice din Republica Moldova. În cadrul ultimei etape de monitorizare a avut loc o schimbare majoră spre o abordare mult mai pozitivă și balansată a minorităților etno-lingvistice. Un număr bun de știri despre romi, gagauzi și Gagauzia, Holocaust în cadrul buletinelor serale de știri la Moldova 1 a contribuit substanțial la diversificarea tabloului societății prezentat de postul TV.

3) Celelalte două posturi TV monitorizate – PRIME și Jurnal TV – care împreună cu Moldova 1 sunt cele mai populare posturi TV cu acoperire națională în cadrul buletinelor de știri nu dau importanța reflectării balansate a minorităților etno-lingvistice din Moldova. Asemenea abordare duce la păstrarea imaginii distorsionate a unei țări omogene, compuse doar din majoritate.

Poziționarea și contextualizarea minorităților etno-lingvistice

La prima etapă de monitorizare (noiembrie-decembrie 2018), posturile TV monitorizate au difuzat un număr de materiale pozitive consacrate minorităților etno-lingvistice, însă, o limitare majoră a acestor materiale ramîne centrarea lor puternică pe aspecte culturale – cîntece, dansuri, obiceiuri și tradiții istorice.

De exemplu, pe data de 13 noiembrie 2018 postul TV „GRT” cu ocazia centenarului statalității moderne a statului polonez în cadrul emisiunii „Haberlär” (Știri) în limba rusă a difuzat un reportaj consacrat concertului organizat la Comrat de comunitatea poloneză din Găgăuzia în memoria cîntăreței Anna Gherman. În cadrul reportajului toți protagoniștii au vorbit practic exclusiv despre creația artistică a Annei Gherman, despre muzica și cîntece, deși ocazia evenimentului a fost mult mai largă – centenarul statalității moderne a statului polonez. În cadrul reportajului sau emisiunii nu s-a vorbit nimic despre Polonia contemporană (nici macar faptele de bază), nu s-a vorbit despre comunitatea polonezilor din Găgăuzia sau Moldova, despre contribuția locuitorilor de origine poloneză la dezvoltarea Găgăuziei sau a Republicii Moldova.

14

La etapa II de monitorizare (1-27 ianuarie 2019) situația a rămas practic neschimbată – cu excepția postului GRT, celelalte 3 posturi TV monitorizate – Moldova 1, PRIME și Jurnal TV – cele mai populare posturi cu acoperire națională au difuzat foarte puține materiale privind minoritățile în buletine de știri și emisiuni informațional-analitice.

În acele puține materiale care totuși s-au referit la minorități, abordarea a fost una neadecvată.

De exemplu unicele două știri substanțiale ale Moldova 1 privind minorități au fost următoarele:

● Mesager, 21 ianuarie, 19:00 – Femeile din Găgăuzia au marcat ziua moașelor. Acest material

este despre o tradiție locală din Găgăuzia, ziua moașelor, care este sărbătorită în fiecare an pe 21 ianuarie;

● Mesager, 27 ianuarie, 19:00 – Ziua de comemorare a victimelor Holocaustului. Foarte curios

este faptul că în cadrul acestui material nu au fost numite victimele principale ale Holocaustului – evreii și romii – ci au fost date doar informații generale despre data respectivă, despre Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția ONU privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid).

În primul caz, știrea privind Ziua moașelor a venit mai degrabă în calitate de „exotic”, iar în al doilea caz realizatorii emisiunii au ajuns să vorbească despre Holocaust fără a menționa principalul subiect al acestuia – omoruri în masă a milioanelor de evrei și miilor de romi, inclusiv pe teritoriul Moldovei.

Respectiv, ambele abordări – cea „exotică” în primul caz și cea „ultra-superficială” în al doilea caz – sunt absolut inadecvate și neconforme standardelor în domeniul minorităților, mai ales cînd este vorba de un post TV public – Moldova 1.

În contrast cu primele două perioade de monitorizare (noiembrie 2018 – ianuarie 2019), așa cum a fost menționat în secțiunea precedentă, în ultima perioadă de monitorizare s-a observat o îmbunătățire majoră la capitolul reflectării și poziționării minorităților etno-lingvistice. Pe lîngă știri cu tematica „tradițională” – dansuri, muzică și bucătărie – Moldova 1 a dat în eter știri mai multidimensionale privitoare la minorități etno-lingvistice:


într-o manieră pozitivă despre lansarea postului de radio rom în orașul Soroca, cu radiodifizare inclusiv în limba romani;


despre problemele nesoluționate cu curgerea apeductului pe „Dealul Romilor” din Soroca;


un student de origine azeră al Universității din Tartu (Estonia), care a venit în vizită în Gagauzia pentru a studia formarea Autonomiei Gagauze ca exemplu de soluționare a conflictului etnic pe cale pozitivă și pașnică;


relatat despre o instruire pentru femei rome în participarea la luarea deciziilor la nivel local;

15


relatat despre prezentarea în Comrat a unui catalog foto despre Gagauzia;

● În cadrul emisiunilor „Haberlar” (GRT) din 20 februarie 2019 de la orele 19:30 și 21:00 (în limba

rusă și, respectiv, gagauză) au fost prezentate tocmai trei subiecte ce țin de aspecte etno-lingvistice:

o Un reportaj despre popularitatea cursurilor de limba română în cadrul Universității din Comrat;

o Un reportaj despre test de cunoaștere a limbii gagauze pentru candidații la poziția de Bașcan al Gagauziei;

o Un reportaj despre conferința consacrată Holocaustului în cadrul Universității din Comrat.

Deși în această perioadă de monitorizare în general s-a observat o multidimensionalitate, unele emisiuni totuși au păstrat un accent puternic doar pe aspecte cultural-distractive ale diversității etno-lingvistice din Moldova – muzica, dansuri, bucătărie. Astfel, în cadrul emisiunii „Haberlar” (GRT) din 11 februarie 2019 de la orele 19:30 s-a relatat foarte bine despre cîștigarea de către complexul etno-turistic „Gagauz Sofrasi” a concursului pentru cea mai bună bucătărie națională în cadrul unei expoziții turistice la Mold-Expo. Deși acest reportaj a prezentat oportunitatea de a vorbi despre Gagauzia și gagauzi în context mai larg și multidimensional, în el s-a vorbit exclusiv de aspecte gastronomico-distractive.

Incident lingvistic din Cimișlia cu implicarea poliției rutiere și conducătorului auto din Gagauzia

Acest indicent s-a reflectat în cadrul emisiunilor „Primele Știri” din 14 și 17 ianuarie de la orele 21:00.

Pe data de 14 ianuarie în cadrul emisiunii s-au prezentat unele detalii de caz, precum că un polițist a refuzat să vorbească în limba rusă cu un șofer, omul legii a tras pe dreapta șoferul care a incălcat limita de viteză, bărbatul s-a lăsat cu amendă (după spusele prezentatoarei). În cadrul reportajului nu au fost făcute referințe nici la legislația națională în acest domeniu, nici la alte standarde relevante în acest sens (de exemplu, cele internaționale).

În cadrul emisiunii din 17 ianuarie de la orele 21:00 realizatorul a prezentat video-ul oferit de Inspectorat General de Poliție (filmat cu camera polițistului), dar și a calificat comportamentul șoferului drept provocator și agresiv. Iarăși fără referințe la legislația națională sau standarde internaționale.

Asemenea modalitate de abordare a subiectului respectiv este una superficială și părtinitoare. S-a făcut impresia că în acest caz Prime a căutat să apere poliția, decît să prezinte un tablou amplu și bine informat de legi și standarde internaționale.

Vocea minoritățilorÎn unele cazuri monitorii au observat că în reportaje care sunt filmate într-o localitate populată de dens de grupuri minoritare, vocile acestora sunt reflectate foaret slab. De exemplu, în cadrul emisiunii „Jurnalul Orei” 19:00 (Jurnal TV) din 19 februarie 2019 s-a relatat despre campania „Vocile

16

democrației” la Briceni. În cadrul reportajului s-au luat circa 7 interviuri de la trecători. Însă, în pofida faptului că circa 40% dintre locuitorii din Briceni sunt etnicii ucraineni, mulți vorbitori de rusă și ucraineană, doar o singură persoană din cei 7 intervievați a fost o vorbitoare a limbii ucrainene / ruse.

Utilizarea limbilorDin cele 4 posturi TV monitorizate 3 posturi în mod salutar au avut în grilă emisiuni informaționale în cel puțin două limbi: PRIME și Moldova 1 – în limba de stat și în limba rusă, iar GRT în limba rusă și în limba găgăuză. Al patrulea post – Jurnal TV – în mod regretabil, deși este un post cu acoperire largă, a avut în grilă doar emisiuni de știri în limba de stat. La fel este de remarcat că dacă PRIME a difuzat principalele buletine de știri la ore comode și bine vizionate (18.00 în limba rusă și 21.00 în limba de stat), Moldova 1 a difuzat buletinele de știri în limba rusă la ora mai puțin comodă și vizionată – la ora 17.00 – în timp ce buletinul de știri principal în limba de stat a fost difuzat la ora 19.00.

Monitorii au remarcat că în cadrul unor emisiuni în care vorbitorii s-au exprimat într-o altă limbă decît cea a emisiunii, nu s-a asigurat redarea sau traducerea calitativă a exprimărilor. De exemplu, în cadrul emisiunii Mesager din 27 noiembrie 2018 în limba de stat (orele 19:00) prezentatorii emisiunii au acoperit exprimările vorbitorilor în alte limbi, însă la ascultarea atentă a exprimărilor acoperite, s-au remarcat discrepanțe între cele spuse de prima sursă și cele relatate de prezentatorii emisiunii. Calitatea inadecvată a traducerii a fost menționată de monitori și privitor la alte cîteva emisiuni de Mesager la postul TV Moldova 1 (din 31 ianuarie, 7 februarie, 14 februarie, 21 februarie, etc).

La fel monitorii au remarcat un număr de alte aspecte ce țin de utilizarea limbilor:

● La mai multe emisiuni „Primele Știri” în limba rusă de la orele 18:00 (de exemplu, emisiuni din

5 ianuarie, 12 ianuarie) deseori unele panouri vizualizate, inclusiv panou de intrare, apar numai în limba română;

● La unele emisiuni „Haberlar” în limba gagauză la postul GRT dela orele 21:00 cîteodată lipsesc

traduceri în limba gagauză a interviurilor acordate în limba rusă (de exemplu, emisiunea din 24 ianuarie).

Totodată la ultima etapă de monitorizare (28 ianuarie – 24 februarie 2019) s-a remarcat și un exemplu pozitiv:

● În cadrul emisiunii „Primele știri” din 15 februarie 2019 de la orele 21:00, în cadrul reportajului

consacrat aniversării ieșirii trupelor sovietice din Afganistan au fost incluse interviuri oferite de veteranii acestui război atît în limba de stat, cît și în limba rusă, astfel reflectînd diversitatea.

Un alt grup de probleme semnalate de monitori se referă la denumirile localităților. Astfel:

● La mai mai multe buletine de știri în limba rusă de la orele 17:00 la postul Moldova 1

denumirile localităților se redau în varianta caracteristică limbii române – Кишинэу, Басарабяска, Бэлць, etc. – în loc de varianta caracteristică limbii ruse (Кишинев, Бессарабка, Бельцы);

● Același lucru se referă și la psotul TV PRIME – la mai multe buletine de știri în limba rusă de la

orele 18:00 denumirile localităților se redau în varianta caracteristică limbii române –

17

Бричень, Бэлць, Сорока, Орхей, Тираспол, Кэушень, Кахул – în loc de varianta caracteristică limbii ruse (Бричаны, Бельцы, Сороки, Оргеев, Тирасполь, Каушаны, Кагул).

În primul rînd este firesc că exprimarea într-o limbă cere urmarea regulilor acestei limbi. Ori referindu-se în limba română la capitalele Marei Britaniei și Federației Ruse, se spune Londra și Moscova, dar nu London și Moskva (cum de fapt sună aceste denumiri în limbile originale). Aceiași logică este valabilă și în cazul denumirilor localităților din Republica Moldova – în limba română ele vin conform regulilor limbii române (Chișinău, Bălți, Cahul, Orhei, Basarabeasca, Soroca, Briceni), în lima rusă ele trebuie să vină conform regulilor limbii ruse (Кишинев, Бельцы, Кагул, Оргеев, Бессарабка, Сороки, Бричаны). În limba română denumirile localităților din Gagauzia pot să vină în română – Comrat, Copceac, Vulcănești, iar în limba gagauză ele vin în formula gagauză – Komrat, Kıpçak, Valkaneș.

Mai mult ca atît, dreptul fundamental la autodenumire presupune că orice grup etno-lingvistic are dreptul să se autodenumească și să-și autodenumească localitățile așa cum dorește acest grup. În localități cu populația mixtă fiecare grup locuitor are dreptul să numească localitatea (mai ales în limba sa) așa cum alege el, dar nu așa cum impune majoritatea. Astfel, pentru vorbitori de limba română capitala Republicii Moldova este Chișinău, pentru vorbitori de limba rusă – Кишинев, pentru vorbitori de ucraineană – Кишинів, pentru polonezi – Kiszyniów, pentru gagauzi – Kișinöv, etc.

În contextul acestui punct este important de reamintit documentul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) al cărui stat-membru este Republica Moldova – Recomandările privind drepturile lingvistice ale minorităților naționale, adoptate în Olso în februarie 1998. Acest documentul, fiind și el bazat inclusiv pe tratatele obligatorii ale ONU în domeniul drepturilor omului stabilește că în zonele populate de un număr considerabil al persoanelor aparținînd unei minorități naționale autoritățile publice, urmează să ia măsuri pentru vizualizarea denumirilor localităților, denumirilor străzilor și altor indicatori topografice publice inclusiv în limba minoritară.

Reflectarea diversității și minorităților religioaseDacă posturile TV oferă un oarecare spațiu reflectării tematicilor ce țin de minoritățile etno-lingvistice, minoritățile religioase practic nu beneficiază de atenția TV. Totodată, posturile TV deseori difuzează materialele ce țin de biserica creștin ortodoxă, de exemplu:

• Pe data de 27 noiembrie 2018 în cadrul emisiunii „Haberlär” (Știri) de pe postul TV „GRT” a fost difuzat un reportaj în limba rusă, consacrat începutului postului creștin ortodox de Crăciun, în cadrul căruia au fost utilizate abundent secvențe din interiorul unei biserici creștin ortodoxe și a fost luat un interviu relativ lung preotului bisericii;

• Pe data de 24 decembrie PRIME în cadrul emisiunii „Primele Știri” în limba rusă (18:00) s-a relatat pe larg despre Crăciunul pe stil nou sărbătorit pe 24-25 decembrie. Însă, în pofida faptului că în această zi au sărbătorit Crăciunul nu doar creștinii-ordocși din biserica României, dar și catolicii și alte grupuri de creștini din Moldova (de exemplu, unele grupuri de protestanți), în cadrul emisiunii s-a vorbit exclusiv despre creștinii ortodocși din România și Moldova. S-a prezentat adresarea patriarhului Daniel al României, principesei Margareta (în calitate de „custode al coroanei României”), s-a relatat despre colindele „ortodoxe”, dar nu a fost nici un cuvînt despre catolici și alți creștini;

• Pe data de 19 decembrie în cadrul emisiunii „Primele Știri”de pe PRIME, au fost difuzate mai multe reportaje în limba de stat (21:00) , cu tematica religioasă, inclusiv adresarea Mitropolitului Vladimir către preoți cu apel de pace și un reportaj despre serviciul solemn de sf. Nicolae Făcător de Minuni oficiat de Mitropolitul Vladimir.

18

La etapa II și III a monitorizărilor (perioda 1 ianuarie – 24 februarie 2019) s-a atestat o adevărată avalanșă de materiale despre religia creștin ortodoxă din Moldova la cele patru posturi TV monitorizate – Moldova 1, PRIME, Jurnal TV și GRT:

PRIME (Primele știri):

În perioada monitorizată au fost identificate peste 40 de știri care reflectă viața creștinilor ortodocși din Moldova (în buletine de știri în ambele limbi – de stat și rusă). Multe din aceste știri s-au referit la sărbători ortodoxe din ianuarie și februarie, și la evenimente religioase speciale:

● Crăciun pe stil vechi – emisiunile din 3 ianuarie (21:00), 5 ianuarie (18:00), 6 ianuarie (18:00), 7

ianuarie (18:00 și 21:00), 8 ianuarie (18:00);

● Sfîntul Vasile – emisiunile din 13 ianuarie (18:00), 14 ianuarie (21:00);

● Botezul Domnului (Boboteaza) – emisiunile din 19 ianuarie (18:00);

● Primele știri, 12 februarie, 18:00 – icoana ortodoxă a făcătoare de minuni va ajunge în Moldova

în cîteva zile;

● Primele știri, 14 februarie, 21:00 – sărbătoarea ortodoxă Sfîntul Trifon;

● Primele știri, 15 februarie, 21:00 – icoana ortodoxă a Maicii Domnului Făcătoare de Minuni este

adusă din Ucraina.

Pe lîngă aceste materiale din categoria „marelor sărbători” monitorii au fixat cîteva știri „ortodoxe” cu pronunțată tentă electorală sau politică:

● Primele Știri, 7 ianuarie, 18:00 – Aportul lui Vlad Plahotniuc la reconstrucția mănăstirii Curchi;

● Primele Stiri, 13 ianuarie, 18:00 – Ministra Monica Babuc (și totodată candidat la alegeri)

relatează despre obiceiuri și tradiții de Sfîntul Vasile, precum și propriile amintiri din copilărie în acest sens.

O categorie conexă de materiale se referă la „colaborări” strînse între stat și biserica ortodoxă:

● Primele Știri, 5 ianuarie, 18:00 – în ajun de Crăciun după stil vechi colaboratorii poliției oferă

asistența familiilor sărace;

● Tot în Primele Știri din 5 ianuarie, 18:00 – Biserica (Ortodoxă) consideră că acordarea asistenței

sociale celor săraci este un lucru foarte important, slujitorii bisericii au sfințit acest proces (de acordare a asitenței sociale), precum și darurile aduse de oameni;

● Tot în Primele Știri din 5 ianuarie, 18:00 – funcționari publici împreună cu slujitorii bisericii

(ortodoxe) împart darurile familiilor sărace;

● Primele știri, 22 ianuarie, 18:00 - 610 de persoane vor primi o îndemnizație de 600 lei la Paști;

● În cadrul emisiunii „Primele știri”, 15 februarie, 21:00 apare o știre despre deschiderea

sectorului de poliție nou reparat cu imagini de preoți creștini-ortodocși care sfințesc edificiul.

19

O altă categorie de știri „ortodoxe” la PRIME vin din domeniul geopoliticului:

● Primele Știri, 7 ianuarie, 18:00 – Pe site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei pastoralul de crăciun a

Patriarhului Chiril era desemnat ca scris în „limba moldovenească”, iar în paranteză „română”;

● Primele Știri, 7 ianuarie, ora 21:00 – Moment istoric: Mitropolitul Epifania, întîistătătorul al noii

Biserici Ortodoxe în Ucraina, a oficiat prima slujbă oficială de Crăciun la Catedrala Sfânta Sofia de la Kyiv unde a și plasat în fața altarului Tomosul primit la Istanbul de la Patriarhul ecumenic Bartolomeu.

În cadrul „Primelor știri” de la PRIME s-a relatat și despre alte aspecte mult mai cotidiene din viața creștinilor ortodocși din Moldova:

● Primele Știri 5 ianuarie, 18:00 – Preotul satului Căinari l-a prins un hoț drept în clădirea bisericii;

● Primele Știri, 8 ianuarie, 18:00 – Mănăstirea Curchi este vizitată zilnic de peste o mie de oameni;

● Primele Știri, 7 ianuarie, 18:00 – S-a remarcat un reportaj în care reportera a relatat

următoarele: ,,Moldoveni se bucură de zăpadă și zile libere și s-au dat cu sania. Familia X a fost la biserica din Condrița, iar pe urmă au mers la săniuș” (adică reportera s-a iscusit să lege biserica cu săniuș, aparent promovînd idea că întîi de toate trebuie de mers la biserica, și doar după de făcut alte treburi);

● Primele Știri, 23 februarie, 18:00 – S-au demarat lucrări de reparație a drumului pînă la

mănăstirea la Chistoleni, lucrările vor fi finisate pînă la vară.

Moldova 1 (Mesager / Novosti):

În perioada monitorizată au fost identificate circă 15 de știri care reflectă viața creștinilor ortodocși din Moldova (în buletine de știri în ambele limbi – de stat și rusă). Majoritatea din aceste știri s-au referit la sărbători ortodoxe din ianuarie:

● Mesager, 3 ianuarie, 19:00 – Tradiții și ritualuri creștin ortodoxe în ajun de Crăciun (realizatorul

emisiunii Ion Botnaru comenteză: „tradiția vestirii Nașterii Domnul se păstrează cu sfințenia în satele Moldovei... preotul localității merge din casă în casă și binecuvintează credincioși ”);

● Mesager, 6 ianuarie, 19:00 – Discurs de felicitare din partea Mitropolitului Vladimir, reportaj din

biserică și relatări despe tradiții de Cărciun din diferite localități ale Moldovei;

● Mesager, 13 ianuarie, 19:00 – Tradiții de Sfîntul Vasile (colinde);

● Novosti, 14 ianuarie, 17:00 – Sfîntul Vasile, biografia și viața lui Sfîntul Vasile, relatări lungi

despre tradiții vechi de Sfîntul Vasile, accent special pe tăierea porcului și bucate din porc (deși multe din aceste „tradiții vechi” de fapt par a fi pre-creștine, decît creștin ortodoxe);

● Mesager, 14 ianuarie, 19:00 – De Sfîntul Vasile gospodarii își deschid larg porțile pentru a primi

cete de semănători.

20

● Novosti, 19 ianuarie, 17:00 – Lumea ortodoxă celebrează Botezul Domnului. În mod tradițional

ultimii 10 ani furnizorul municipal al apei din Chișinău a adus în bisericile capitalei peste 100 mii de litri de apă pentru sfințire (sic!);

● Mesager, 20 ianuarie, 19:00 – Sărbătoarea ortodoxă Sfîntul Ioan Botezatorul;

● Novosti (în limba rusă), 16 februarie, 17:00 – reparația capitală a drumului de acces spre

mănăstirea creștin ortodoxă din Chistoleni, raionul Basarabeasca (din banii publici).

Jurnal TV (Jurnalul orei 19:00, Patrula Jurnal TV):

În perioada monitorizată au fost identificate doar cîteva știri care reflectă viața creștinilor ortodocși din Moldova:

● Jurnal orei 19:00, 6 ianuarie - Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc nașterea Mîntuitorului

Isus Hristos;

● Jurnalul orei 19:00, 3 ianuarie și Patrula Jurnal TV 13 ianuarie, 19:00 - Reținerea hoțului din

Catedrala ortodoxă din Chișinău, acesta fiind un individ din raionul Cantemir, pentru aceasta infracțiune bărbatul riscînd până la 15 ani de pușcărie.

Televiziunea Gagauziei – GRT (Haberlar, Afta Haberleri)

La televiziunea gagauză la fel au fost identificate cîteva emisiuni privind viața creștinilor ortodocși:

● Haberlar, 14 ianuarie, 19:30 și 21:00 – În Gagauzia este publicată o carte despre bisericile

ortodoxe amplasate pe teritoriul autonomiei gagauze – publicația este întitulată „Gagauzia ortodoxă”;

● Haberlar, 18 ianuarie, 19:30 – Creștinii ortodocși sărbătoresc ajun de Botezul Domnului (acestei

tematici a fost dedicată o bună parte a emisiunii);

● Haberlar, 22 februarie, 19:30 – Construcția bisericii în satul Copceac.

Aici este de menționat că la GRT pe lîngă știri pozitive despre viața creștinilor ortdocși din Moldova s-a observat și o știre cu tentă critică privitoare la biserica ortodoxă. Astfel, în cadrul emisiunii Haberlar (GRT) din 29 ianuarie 2019 de la orele 19:30 s-a relatat despre taxele bisericești și opinii critice ale enoriașilor privitor la ele. Totodată, asemenea știri critice la adresa bisericii ortodoxe par a fi mai degrabă o mare excepție, decît o regularitate.

Abundența materialelor despre viața creștinilor ortodocși din Moldova contrastează radical cu lipsa practic totală a știrilor despre multe alte grupuri religioase din Moldova. Unicele trei știri despre alte grupuri religioase (relatate mai jos) mai degrabă sunt prezentate ca curiozități, decît știri neutrale sau pozitive despre grupurile religioase minoritare din Moldova:

● Novosti în limba rusă la Moldova 1 din 12 ianuarie, ora 17:00 – Vaticanul a anunțat despre

crearea propriei echipe olimpice la atletica ușuoară;

21

● Primele știri, 21 ianuarie, ora 21:00 – Rugăciune la Clic distanță „Click to Pray”: Papa de la

Roma Francisc invită toată lumea în special tinerii să-și descarce aplicația și să se roage împreună (imediat după această știre a fost dată în emisiune opinia patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse Chiril despre folosirea telefoanelor mobile - Cine deține controlul asupra telefoanelor mobile, acela prevestește sosirea antihristului);

● Primele știri, 5 februarie 2019, ora 18:00 – Papa Francisc efectuează o vizită istorică în

Emiratele Arabe Unite.

Practic toate știrile de mai sus prezintă biserica catolică în lumina unor curiozități din străinătate, decît ca viața de zi cu zi a catolicilor din Moldova (care locuiesc în țară în număr de cîteva mii). În al doilea caz se pare că postul TV prin adăugarea comentariului din partea Patriarhului Chiril a mai vrut să ridiculizeze inițiativa Papei de la Roma Francisc.

Ca excepție, pe data de 30 ianuarie în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” (Jurnal TV) de la orele 20:00 s-a pus în discuție biserica baptistă, însă această discuție era mai mult legată de activitatea pre-electorală a candidatului Valeriu Ghilețchi (el fiind pastor și unul dintre liderii bisericii baptiste din Moldova), și nu biserica sau viața religioasă a comunității baptiste ca atare.

Exemplele de mai sus demonstrează o tendință generală specifică posturilor TV monitorizate – mediatizarea practic exclusivă (care cîteodată atinge nivelul unei avalanșe) a unei singure confesiuni religioase – creștinismului ortodox. Acest lucru are loc în pofida faptului că Republica Moldova este un stat multiconfesional și divers din perspectiva religioasă, în care majoritatea mare o constituie creștinii ortodocși, însă în care există multiple grupuri religioase minoritare.

Astfel, după cum s-a menționat mai sus, pe 24-25 decembrie pe posturile monitorizate s-a vorbit mult despre Crăciunul pe stil nou celebrat de adepții Bisericii Ortodoxe Române, însă nici un cuvînt nu a fost rostit despre catolicii care sunt prezenți în Moldova în număr de cîteva mii și pentru care această zi, la fel, este cea mai importantă sărbătoare religioasă. Nu s-a vorbit nimic despre importanța datei de 24-25 decembrie pentru creștinii baptiști – cea mai mare comunitate protestantă din Republica Moldova la ora actuală, cuprinzînd circa 25 mii de credincioși.

În perioada 2-10 decembrie 2018 evreii din toată lumea, inclusiv din Moldova, au celebrat una din cele mai importante zile iudeice – Hanukkah. În pofida faptului că evreii, deși grup minoritar, sunt parte componentă a societății Republicii Moldova, monitorii proiectului nu au înregistrat niciun material TV consacrat acestei sărbători.

Observațiile de mai sus duc la următoarele constatări generale:

1) Toate posturile de televiziune monitorizate demonstrează o abordare dezbalansată și distorsionată a grupurilor religioase din Moldova prin mediatizarea masivă și pozitivă a religiei majoritare pentru Moldova – creștinism ortodox – și prin ignorarea completă a altor grupuri minoritare. Unele posturi de televiziune par a fi tocmai obsedate de promovarea bisericii ortodoxe – PRIME nu doar a difuzat peste 40 de știri despre viața creștinilor ortodocși, dar și a făcut asta inclusiv în privința unor subiecte foarte triviale, chiar ridicole (s-a depistat hoțul din biserica ortodoxă, poți să mergi la saniuș numai după ce ai fost la biserică, etc).

22

2) În pofida faptului că sărbătorile creștine menționate mai sus sunt marcate și de alte grupuri religioase din Moldova decît biserica ortodoxă a Patriarhatului Moscovei, posturile TV monitorizate în nici un mod nu s-au referit la acest aspect. De exemplu, Crăciunul pe stil vechi este marcat de Biserica Apostolică Armeană și de Biserica Ortodoxă de Rit Vechi, ambele prezente în Moldova. În pofida acestui fapt toate știrile și relatările consacrate Crăciunului, Circumciziei Domnului (Sfîntul Vasile), Botezului Domnului în Moldova au fost redate din perspectiva doar a Bisericii Ortodoxe a Patriarhatului Moscovei.

3) Monitorizările făcute arată asupra imixtiunii masive a bisericii ortodoxe în politică și în procesele statale, contrar prevederilor art.31 alin.(4) din Constituția Republicii Moldova, care stabilește că cultele religioase sînt autonome și separate de stat. Unele posturi TV efectiv devin complicii în aceste încălcări prin promovarea mediatică masivă a acestora.

Reinterînd concluzia Raportului intermediar de monitorizare pentru perioada noiembrie-decembrie 2018, constatăm că o asemenea stare a lucrurilor – reflectarea de către posturile TV doar a confesiunii majoritare și ignorarea confesiunilor minoritare – duce la distorsionarea tabloului realității sociale. Aceste posturi prezintă un tablou al unei societăți uniforme și omogene – formate doar din creștini ortodocși – ignorînd diversitatea existentă și consolidînd viziuni stereotipice din cadrul societății. În cazul postului Moldova 1 acest lucru este în special regretabil, atîta timp cît acest post este unul public și este obligat să servească interesele tuturor grupurilor din societate, nu doar celui majoritar.

Promovarea drepturilor omului și drepturilor minoritățilorEste salutabil faptul că cele patru posturi TV monitorizate periodic prezintă în cadrul buletinelor de știri informații ce țin de evoluții majore în domeniul drepturilor omului din țară – constituirea Consiliului Național pentru Drepturile Omului, egalitatea de gen în politica și electorala 2019, noul raport al lui Thomas Hammarberg privind drepturile omului în Transnistria, Raportul anual Freedom House privind starea democrației, libertăților și drepturilor omului în țările lumii, inclusiv Moldova.

Pe lîngă reflectarea subiectelor ce țin de unele grupuri minoritare, postul TV GRT a difuzat de cîteva ori reportaje ce țin de promovarea drepturilor minorităților în general.7 Această inițiativă este foarte salutară. Totodată, este de menționat că unele idei expuse în cadrul acestui reportaj au promovat unele idei contradictorii în privința drepturilor minorităților. De exemplu, un profesor universitar în cadrul reportajului a invocat principiul „unității poporului moldav” în contextul drepturilor minorităților și a sugerat că dacă omul refuză să vorbească o limbă pe care o știe dar nu îi este maternă, atunci acest om nu-și exercită drepturile și obligațiile acordate Constituției RM cu bună credință. La fel, o reprezentantă a comunității poloneze din Găgăuzia a afirmat că discriminarea este provocată de birocrați, iar oamenii de rînd fără birocrați se împacă bine.

Enunțuri de mai sus sunt problematice. Drepturile minorităților nu au nici o legătură cu principiul „unității poporului moldav” invocat de d-nul profesor. La fel refuzul de a vorbi într-o altă limbă decît cea maternă nu constituie încălcarea principiului exercitării cu bună credință a drepturilor prevăzute în Constituția RM. Iar actele de discriminare pot fi comise atît de către instituții publice (de către „birocrați”), cît și de agenți privați (de exemplu, prestatori privați de servicii publice), adică de „nebirocrați”.

7 https://grt.md/новости-29-11-18 și http://grt.md/новости-18-12-1823

În acest context, este foarte recomandabil ca posturile TV să valorifice mai bine acele surse autoritative privind drepturile minorităților care există în Moldova (reprezentanțele ONU și OSCE, Consiliul pentru Egalitate).

Aspecte de genÎn cadrul buletinelor de știri la toate cele patru posturi monitorizate în mare parte a fost respectată o anumită balanță de gen, femeile și bărbații în măsură relativ egală aparînd în postură de prezentatori ai emisiunilor, protagoniști ai reportajelor și interviurilor, etc. Cîteva excepții s-au observat la unele emisiuni „Haberlar” la postul GRT. De exemplu, pe data de 21 ianuarie 2019 la emisiunea de la orele 21:00 (în limba gagauză) a fost prezentat un material despre o lecție a unui profesor turc la universitatea din Comrat. Toți comentatorii acestei lecții intervievați de reporterul GRT au fost numai bărbați.

Cu totul altă dinamică s-a observat în cadrul emisiunilor informațional-analitice – aceste emisiuni sunt dominate de bărbați în mod absolut – prezentatorii sunt bărbați, invitații studioului cu excepții minime sunt bărbați, alți intervinienți, iarăși cu mici excepții, sunt bărbați.

Aceasta este problema cronică la Jurnal TV. În toate emisiunile „Ora Expertizei” monitorizate în cadrul proiectului (cu doar 1-2 excepții) fie toți participanți, fie absolută majoritate a acestora erau bărbați. Aceaiși tendință s-a observat și în cazul emisiunii Cabinetul de Umbră. O excepție de la această tendință a fost emisiunea Cabibetului de Umbră din 10 ianuarie care a fost special aranjată să includă în emisiune doar femei. Această excepție însă în nici-un mod nu alterează concluzia generală – Jurnal TV are o practică profund vicioasă de neasigurare a balanței de gen în cadrul emisiunilor informațional-analitice.

Alte grupuri vulnerabileEste salutar faptul că ocazional în cadrul emisiunilor informaționale pe posturile monitorizate au fost abordate în mod pozitiv celelalte grupuri vulnerabile – persoane cu dizabilități, persoanele care trăiesc cu HIV, etc. De exemplu, postul TV din Găgăuzia GRT a difuzat emisiuni consacrate incluziunii persoanelor cu dizabilități, iar postul PRIME – emisiuni consacrate incluziunii sociale a persoanelor care trăiesc cu HIV.

În cadrul buletinul de știri în limba rusă la Moldova 1 pe 18 februarie 2019 la orele 17.00 s-a relatat despre aranjamente speciale pentru persoane cu dizabilități senzoriale pentru a-i abilita să exercite votul la alegeri parlamentare în mod independent și secret.

Tot pe 18 februarie 2019 apare o știre similară în cadrul buletinelor de știri la postul gagauz GRT de la orele 19.30 și 21:00 – aranjamente speciale pentru persoane cu dizabilități senzoriale pentru exercitarea votului la alegeri (ca exemplu este adus un locuitor al autonomiei gagauze).

Pe 21 februarie 2019 o știre la același subiect – măsuri privind asigurarea incluziunii persoanelor cu dizabilități la procesul de vot – apare și la emisiune „Mesager” (Moldova 1) de la orele 19:00.

În cadrul emisiunii „Mesager” (Moldova 1) din 10 februarie 2019 de la orele 19:00 s-a prezentat o știre despre integrarea copiilor cu necesități speciale.

În cadrul emisiunii „Mesager” (Moldova 1) din 15 februarie 2019 de la orele 19:00 s-a relatat despre problemele cu angajarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii – Alianța organizațiilor

24

persoanelor cu dizabilități au discutat cu angajatorii din Comrat despre facilitățile ce le oferă statul inclusiv despre prevederile Legii cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități.

În cadrul emisiunii săptămînale „Afta Haberleri” (GRT) din 16 februarie 2019 de la orele 19:00 a fost prezentată o știre despre masa rotundă privind angajarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilități.

În cadrul emisiunii săptămînale „Afta Haberleri” (GRT) din 23 februarie 2019 de la orele 19:00 a fost abordat subiectul privind accesibilitatea procesului de vot persoanele cu dizabilități.

Pe de altă parte, cu unele excepții, absoluta majoritate a emisiunilor monitorizate nu au asigurat subtitrarea cu text celor discutate în cadrul acestora. Astfel, accesibilitatea acestor emisiuni pentru persoanele hipoacuzice nu a fost asigurată, ceea ce poate constitui un act de discriminare în prestarea serviciilor publice.

25

CONCLUZII și RECOMANDĂRI PRINCIPALE

Concluzii generaleÎn perioada monitorizată emisiunile TV monitorizate nu au promovat discursuri de ură directe față de grupurile minoritare etno-lingvistice sau religioase, în majoritatea cazurilor. În mare parte, terminologia utilizată de posturile TV este conformă standardelor reflectării grupurilor minoritare. Totuși, uneori s-au identificat cazuri de utilizare neconformă și nerespectuoasă.

Deși unele posturi TV – în special GRT, și în ultima perioadă Moldova 1 – au făcut eforturi vizibile în vederea reflectării minorităților etno-lingvistice, la posturile TV monitorizate cu acoperire mai largă se atestă tendința dominantă de a reflecta practic în exclusivitate doar grupul majoritar – etnici moldoveni/români.

În cazurile în care posturile TV abordează aspecte etnice, deseori aceste abordări sunt stereotipice și cîteodată stigmatizante. De exemplu, în cazurile în care posturi cu bune intenții abordează vre-un grup etnic minoritar, în majoritatea cazurilor o fac prin prisma activităților tradițional culturale – dansuri, cîntece, meșteșuguri sau bucate tradiționale. Materiale TV despre contribuția reprezentanților diverselor etnii la alte genuri de activități din Moldova – medicină, economia, învățămînt – sunt puține.

În cele mai rele cazuri unele posturi TV – de exemplu, PRIME – în continuare recurg la practica vicioasă de etichetare a persoanelor bănuite de comiterea crimelor prin precizarea apartenenței etnice a acestora („sirian”, „turc”, „armean”). Asemenea practici au efectul de a alimenta prejudecăți și viziuni discriminatorii față de grupurile evidențiate, și din acest motiv trebuie oprite imediat.

Numărul și poziționarea emisiunilor în limba rusă în grila de emisie a posturilor Moldova 1 și Jurnal TV sunt insuficiente și inadecvate.

Utilizarea denumirilor localităților în limbile minoritare rămîne o problemă. Sunt des răspindite pratici de desemnare a localităților din Republica Moldova în formatul limbii române, inclusiv în cazul emisiunilor în limba rusă.

Reflectarea diversității religioase și grupurilor religioase minoritare rămîne o mare problemă pentru toate posturile monitorizate. Monitorii au remarcat o focusare exclusivă în promovarea religiei creștin ortodoxe pe aceste posturi și ignorarea completă a altor grupuri prezente în Moldova.

Emisiunile analitice, în special la Jurnal TV, demonstrează un puternic dezechilibru de gen în defavoarea femeilor.

Minorități și alegeri

Perioada pre-electorală și electorală a produs o amprentă vizibilă asupra subiectului minorităților etno-lingvistice și religioase în mass media.

În primul rînd, ca și în cadrul campaniei electorale prezidențiale din 2016, în perioada electorală parlamentară din ianuarie-februarie 2019 a avut loc o încercare de injectare a subiectului xenofobic îndreptat împotriva refugiaților. Dacă în 2016 a fost larg mediatizată presupusa sosire în Moldova a celor „30 mii de refugiați sirieni”, în 2019 s-a făcut o încercare de lansare a istoriei privind un număr mare de refugiați din Bangladesh. Din fericire, această istorie nu a fost larg preluată de posturi TV monitorizate și respectiv nu s-a atestat în acest sens vre-o agravare majoră a discursului mediatic la acest subiect.

26

Totodată, perioada pre-electorală totuși a creat spațiu pentru intensificarea unor discursuri negative față de musulmani (discursuri islamofobice). De exemplu, de cîteva ori de pe platoul emisiunilor informațional-analitice ale Jurnal TV s-au auzit discursuri care induc idea precum că originarii din țări musulmane sunt teroriști (în mare parte aceste discursuri s-au rostit în cadrul criticilor la adresa inițiativei guvernului RM de a oferi cetățenia RM în schimbul investițiilor în țară).

În al doilea rînd, se pare că în cadrul perioadei pre-electorale s-a făcut o încercare de reînvigorare a conflictului lingvistic în spațiul public și mediatic. Incidentul lingvistic între un șofer din Gagauzia oprit de agenții poliției rutiere în Cimișlia pentru presupusul exces de viteză a fost activ preluat de mass media. Multe instituții mass media, inclusiv posturi TV monitorizate, au luat o poziție unilaterală și părtinitoare în reflectarea acestuia. Insuficiența abordării bazate pe drepturile omului în mediatizarea acestui caz și cazurilor similare este o problemă majoră care trebuie rezolvată.

Al treilea aspect direct legat de perioada pre-electorală ține de număr sporit de materiale mediatice cu tematica creștin ortodoxă. Se pare că inundarea agendei mediatice cu subiecte creștin ortodoxe în conexiune cu reprezentanții puterii și unele figuri politice a avut drept scop crearea unui fundal mediatic și electoral avantajos pentru aceste forțe politice. În mod deosebit în acest sens s-a remarcat postul TV PRIME, care în perioada monitorizată a produs peste 40 de știri cu tentă ortodoxă, inclusiv asemenea subiecte electorale ca experiențele ortodoxe ale candidaților PD și „colaborări strînse” între instituții statale conduse de exponenții PD și biserica ortodoxă. În mod vizibil perioada (pre-)electorală a intensificat promovarea agendei creștin-ortodoxe în mass media.

Recomandări

1) Este necesară o instruire suplimentară a funcționarilor posturilor TV privind terminologia respectuoasă și corectă față de grupurile minoritare.

2) Toate posturile TV necesită o reflecție instituțională serioasă asupra subiectului minorităților etno-lingvistice și necesită elaborarea și adoptarea unei politici bazate pe drepturile omului în acest sens.

3) Posturile TV – în special PRIME – trebuie să se familiarizeze cu deciziile Consiliului pentru Egalitate în vederea eliminării practicilor vicioase de etichetare a criminalilor și bănuiților prin apartenență etnică, și să le sisteze imediat.

4) Este foarte necesară revederea grilei emisiunilor a posturilor TV naționale în vederea acoperirii mai adecvate a vorbitorilor limbilor minoritare.

5) Toate posturile TV necesită o reflecție instituțională la fel de serioasă asupra subiectului minorităților religioase (și nereligioase) și necesită elaborarea și adoptarea unei politici bazate pe drepturile omului în acest sens.

6) Cele trei posturi TV cu acoperire națională trebuie să-și revadă politica privind utilizarea denumirilor localităților în cadrul emisiunilor în limba rusă și celelalte limbi minoritare conform documentelor ghidante internaționale (ONU, OSCE, Consiliul Europei);

7) Este foarte necesară elaborarea și adoptarea unei politici speciale de asigurare a balanței de gen, în special în cazul postului Jurnal TV.

27

PARTEA II: MONITORIZAREA PORTALURILOR DE ȘTIRI

INTRODUCEREÎn cadrul proiectului au fost monitorizate următoarele portaluri de știri (numărul total de știri monitorizate – circă 3,336):

Portalul de tiriș Perioada 21-27 ianuarie Perioada 16-23 februariepoint.md 130 tiriș 185 tiriș

newsmaker.md 122 tiriș 101 tirișnoi.md 347 tiriș 347 tiriș

nokta.md 189 tiriș 287 tirișrealitatea.md 131 tiriș 128 tirișunimedia.info 437 tiriș 428 tiriș

agora.md 504 tiriș(perioada 1-27 ianuarie)

Total: 1,860 tiriș 1,476 tiriș

OBSERVAȚII și ANALIZĂ

1. Limbile portalurilor

Din 7 portaluri monitorizate, 3 portaluri – point.md, noi.md și newsmaker.md – operează în două limbi (română și rusă). Portalul point.md la capitolul știri redirecționează la site-ul relaționat stiri.md. Portalul regional nokta.md funcționează doar în limba rusă, iar portalurile agora.md, unimedia.info și realitatea.md în perioada monitorizată funcționau doar în limba română. Portalul newsmaker.md traduce un număr limitat de știri și materiale în limba română.

2. Grupuri etno-lingvistice

MinoritățiÎn perioada raportată toate portalurile monitorizate au publicat un număr limitat de materiale despre grupurile etno-lingvistice. Totodată în unele perioade pe portalurile bilingve – Noi.md, Point.md и Newsmaker.md – s-a atestat o creștere a numărului materialelor respective.

Din materialele publicată un număr mare purta un caracter politic și electoral , de exemplu, știri despre informarea electorală a romilor (în special femeilor) și subreprezentarea romilor în listele electorale. Asemenea materiale au apărut pe portalul noi.md89, nokta.md10, point.md11.

8 https://noi.md/ru/obshhestvo/soobshhestvo-romov-uznalo-bolishe-ob-izbiratelinyh-pravah9 https :// noi . md / ru / obshhestvo / dvojnaya - diskriminaciya - zhenshhin - roma - na - predstoyashhih - parlamentskih - vyborah 10http://nokta.md/%D1%81%D1%83%D1%89%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D1%83%D0%B5%D1%82-%D0%B4%D0%B2%D0%BE %D0%B9%D0%BD%D0%B0%D1%8F-%D0%B4%D0%B8%D1%81%D0%BA%D1%80%D0%B8%D0%BC%D0%B8%D0%BD%D0%B0%D1%86%D0%B8%D1%8F-%D0%BD%D0%B8/

11 https://point.md/ru/novosti/obschestvo/ngo-partiinye-spiski-ne-sootvetstvuiut-printsipam-ravenstva-shansov28

https://point.md/ru/novosti/obschestvo/ngo-partiinye-spiski-ne-sootvetstvuiut-printsipam-ravenstva-shansov

https://noi.md/ru/obshhestvo/dvojnaya-diskriminaciya-zhenshhin-roma-na-predstoyashhih-parlamentskih-vyborah

https://noi.md/ru/obshhestvo/soobshhestvo-romov-uznalo-bolishe-ob-izbiratelinyh-pravah

Cu excepția portalului Newsmaker.md, pe celelalte portaluri au apărut foarte puține materiale de ordin general despre grupurile etno-lingvistice. Excepția pozitivă este portalul Newsmaker.md, care în perioada monitorizată a public cîteva materiale de interes major:

«10 неудобных вопросов о нацменьшинствах. Что мы давно хотели спросить, но не решались» (26 ianuarie 2019);

«На периферии Катастрофы. Что нужно знать о Холокосте на территории Молдовы» (27 ianuarie 2019);

«Давайте говорить. Могут ли языки объединить Молдову».12

Din materialele care au abordat subiectul grupurilor etnice în mod tangențial se poate de menționat un material noi.md despre nobilii Imperiului Rus de origine moldavă13 și o știre la point.md despre înlăturarea inscripțiilor în limba rusă din bancnotele și monedele în Kazahstan.14

Portalul Realitatea.md în perioada monitorizată a înregistrat cel mai mic număr de materiale despre minoritățile etno-lingvistice. Printre ele:

"Trezește-ți vecinul și hai la vot!" Membrii comunității romilor au simulat ziua alegerilor și au fost instruiți despre drepturile electorale;15

LIVE! Club de presă organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice la tema „Alegeri incluzive: Ce șanse au persoanele cu dizabilități, cele de diferite etnii, tinerii sau femeile de vota și a fi votați”;16

LIVE! Conferință de presă cu tema: „Alegerile parlamentare 2019 din perspectiva incluziunii Romilor”.17

Portalul Agora.md pe data de 14 ianuarie 2019 la rubrica Social a fost publicată o știre despre stimularea financiară a învățării limbii găgăuze într-un sat din autonomia găgăuză.18 La fel Agora.md a publicat multe știri despre incidentul lingvistic între polițiști rutieri lîngă Cimișlia și un șofer din Găgăuzia – în total au fost identificate 6 postări, dintre ele 2 cu un număr record de vizionări – una peste 7,000 vizionări19, iar altа cu peste 14,000 vizionări20.

Terminologia, tonalitatea și asocieri negativeÎn materialele monitorizate în general s-a utilizat terminologia corectă în privința grupurilor etnice, cu excepția etniei rome. Chiar în materiale pozitive despre acest grup de cîteva ori s-a utilizat terminul „țigani” în loc de „romi”, de exemplu:

12 http :// newsmaker . md / rus / novosti / davayte - govorit - mogut - li - yazyki - objedinit - moldovu -41919 13 https://noi.md/ru/obshhestvo/rossijskie-dvoryane-moldavskogo-proishozhdeniya-chasti-ii 14 https :// point . md / ru / novosti / v - mire / v - kazakhstane - reshili - ubrat - nadpisi - na - russkom - s - banknot - i - monet 15 https :// www . realitatea . md / trezeste - ti - vecinul - si - hai - la - vot -- membrii - comunitatii - romilor - au - simulat - ziua - alegerilor - si - au - fost - instruiti - despre - drepturile - electorale _89914. html 16 https :// realitatealive . md / live - club - de - presa - organizat - de - centrul - de - investiga - ii - jurnalistice - la - tema - alegeri - incluzive - ce - anse - au - persoanele - cu - dizabilita - i - cele - de - diferite - etnii - tinerii - sau - femeile - de - vota - i - a - fi - vota - i ---90998. html ; 17 https :// realitatealive . md / live - conferin - a - de - presa - cu - tema - alegerile - parlamentare -2019- din - perspectiva - incluziunii - romilor --- 91047. html ; 18 Autenticitatea se premiază. O localitate din Autonomia găgăuză anunță recompensă pentru cunoașterea limbii materne (Social, 14 ianuarie 2019, 07:26) - https://agora.md/stiri/53467/autenticitatea-se-premiaza--o-localitate-din-autonomia-gagauza-anunta-recompensa-pentru-cunoasterea-limbii-materne 19 Bașcanul Găgăuziei, „profund indignată” de comportamentul polițistului care a refuzat să vorbească rusește: „Aștept reacția MAI” (Actual, 15 ianuarie 2019, 12:49) - https://agora.md/stiri/53525/bascanul-gagauziei--profund-indignata-de-comportamentul-politistului-care-a-refuzat-sa-vorbeasca-ruseste-astept-reactia-mai 20 „Nu sunt obligat”. Un inspector de patrulare a refuzat să vorbească rusa cu un șofer din Găgăuzia (Social, 14 ianuarie 2019, 15:53) - https://agora.md/stiri/53492/nu-sunt-obligat--un-inspector-de-patrulare-a-refuzat-sa-vorbeasca-rusa-cu-un-sofer-din-gagauzia-video

29

https://agora.md/stiri/53492/nu-sunt-obligat--un-inspector-de-patrulare-a-refuzat-sa-vorbeasca-rusa-cu-un-sofer-din-gagauzia-video

https://agora.md/stiri/53525/bascanul-gagauziei--profund-indignata-de-comportamentul-politistului-care-a-refuzat-sa-vorbeasca-ruseste-astept-reactia-mai

https://agora.md/stiri/53525/bascanul-gagauziei--profund-indignata-de-comportamentul-politistului-care-a-refuzat-sa-vorbeasca-ruseste-astept-reactia-mai

https://agora.md/stiri/53467/autenticitatea-se-premiaza--o-localitate-din-autonomia-gagauza-anunta-recompensa-pentru-cunoasterea-limbii-materne

https://agora.md/stiri/53467/autenticitatea-se-premiaza--o-localitate-din-autonomia-gagauza-anunta-recompensa-pentru-cunoasterea-limbii-materne

https://realitatealive.md/live-conferin-a-de-presa-cu-tema-alegerile-parlamentare-2019-din-perspectiva-incluziunii-romilor---91047.html

https://realitatealive.md/live-conferin-a-de-presa-cu-tema-alegerile-parlamentare-2019-din-perspectiva-incluziunii-romilor---91047.html

https://realitatealive.md/live-club-de-presa-organizat-de-centrul-de-investiga-ii-jurnalistice-la-tema-alegeri-incluzive-ce-anse-au-persoanele-cu-dizabilita-i-cele-de-diferite-etnii-tinerii-sau-femeile-de-vota-i-a-fi-vota-i---90998.html

https://realitatealive.md/live-club-de-presa-organizat-de-centrul-de-investiga-ii-jurnalistice-la-tema-alegeri-incluzive-ce-anse-au-persoanele-cu-dizabilita-i-cele-de-diferite-etnii-tinerii-sau-femeile-de-vota-i-a-fi-vota-i---90998.html

https://www.realitatea.md/trezeste-ti-vecinul-si-hai-la-vot--membrii-comunitatii-romilor-au-simulat-ziua-alegerilor-si-au-fost-instruiti-despre-drepturile-electorale_89914.html

https://www.realitatea.md/trezeste-ti-vecinul-si-hai-la-vot--membrii-comunitatii-romilor-au-simulat-ziua-alegerilor-si-au-fost-instruiti-despre-drepturile-electorale_89914.html

https://point.md/ru/novosti/v-mire/v-kazakhstane-reshili-ubrat-nadpisi-na-russkom-s-banknot-i-monet

https://noi.md/ru/obshhestvo/rossijskie-dvoryane-moldavskogo-proishozhdeniya-chasti-ii

În materialul point.md despre subreprezentarea romilor în parlament și compozitor Ștefan Neaga („unicul deputat-țigan” în Moldova pînă la momentul actual);21

În materialul noi.md despre program de informare electorală a romilor (în rusă apare terminul «țigani», iar în română «romi»);22

În materialul noi.md despre o călătorie din Soroca în Cosăuți.23

Cu excepția portalului Realitatea.md, portalurile monitorizate prezentau minoritățile etno-lingvistice într-o lumină neutrală sau pozitivă. Pe portalul Realitatea.md a fost identificat un număr de materiale cu conotații negative în privința unor grupuri etno-lingvistice. De exemplu în știrea «Decizie RADICALĂ luată de Israel! NU va mai recunoaște diplomele eliberate de Universitatea de Medicină din Moldova» (din 24 ianuarie 2019, Societate) apare așa o specificare: ,,Se menționează că cei reținuți sunt cetățeni ai Israelului - reprezentanții sectorului arab (arabi israelieni)».Într-un alt material apare așa un titlu „Șase mii de rezerve pentru țigări electronice, descoperite în valiza unui cetățean turc, pe Aeroportul de la Chișinău” (19 februarie 2019, 11:34 / Societate).24

Specificarea apartenenței etnice sau naționale în materialele nu urmărește nici un scop constructiv, decît reproducerea stereotipurilor în privința arabilor și turcilor.O altă știre din același rînd este întitulată în felul următor «Andrei Rotaru, polițistul care a refuzat să îi vorbească în rusă unui găgăuz, și interpreta Tatiana Spînu s-au căsătorit. FOTO/VIDEO cu mirii» (16 februarie 2019, 14:50 / Life).25

Titlul știrii de fapt prezintă ca o „vedetă” și „erou” un funcționar public, care a refuzat să-și exercite obligațiuni de serviciu într-o limbă comodă cetățeanului. Iar menționarea „unui găgăuz” în schimb poartă un caracter destul de diminuativ. La acest capitol o mențiune specială merită portalul agora.md care în mod corect utiliza terminologia și nu confunda termenii geopolitici („Rusia”, „autoritățile Rusiei”) cu termenii etno-lingvistici („ruși”, „vorbitori de limba rusă”).

Majoritatea etno-lingvisticăToate portalurile naționale au produs un număr relativ mare de materiale despre majoritatea etno-lingvistică. De exemplu, pe site-ul agora.md au fost publicate două materiale de comemorare a aniversării lui Mihai Eminescu, o postare despre Grigore Vieru26 o postare despre Dumitru Matcovschi27. Toți acești literatori sunt reprezentanți ei culturii etno-lingvistice majoritare. Pe 20 februarie pe protalul unimedia.info a fost publicată postarea cu titlul „(video) Doctorul în istorie, Andrei Groza: „Limba pe care au vorbit-o primii oameni pe Pământ a fost limba română”.28

21 https://point.md/ru/novosti/obschestvo/ngo-partiinye-spiski-ne-sootvetstvuiut-printsipam-ravenstva-shansov22 https://noi.md/ru/obshhestvo/soobshhestvo-romov-uznalo-bolishe-ob-izbiratelinyh-pravah23 https://noi.md/ru/obshhestvo/puteshestvie-v-soroku-i-kosjeuci24 https :// www . realitatea . md / sase - mii - de - rezerve - pentru - tigari - electronice -- descoperite - in - valiza - unui - cetatean - turc -- pe - aeroportul - de - la - chisinau _91008. html 25 https :// www . realitatea . md / andrei - rotaru -- politistul - care - a - refuzat - sa - ii - vorbeasca - in - rusa - unui - gagauz - si - interpreta - tatiana - spinu - s - au - casatorit -- foto - video - cu - cei - doi -- in - rol - de - miri _90929. html 26 Un deceniu de când a plecat spre aștri. Astăzi se împlinesc zece ani de la moartea tragică a poetului Grigore Vieru (Actual, 18 ianuarie 2019, 07:28) - https://agora.md/stiri/53622/un-deceniu-de-cand-a-plecat-spre-astri--astazi-se-implinesc-zece-ani-de-la-moartea-tragica-a-poetului-grigore-vieru 27 Aleea Clasicilor va fi completată cu bustul încă unui nume sonor. Decizia a fost luată de consilierii municipali (Actual, 18 ianuarie 2019, 09:05) - https://agora.md/stiri/53624/aleea-clasicilor-va-fi-completata-cu-bustul-inca-unui-nume-sonor--decizia-a-fost-luata-de-consilierii-municipali 28 https://unimedia.info/ro/news/1e61a4eb9ae3bb3d/doctorul-in-istorie-andrei-groza-limba-pe-care-au-vorbit-o-primii-oameni-pe-pamant-a-fost-limba-romana.html

30

https://unimedia.info/ro/news/1e61a4eb9ae3bb3d/doctorul-in-istorie-andrei-groza-limba-pe-care-au-vorbit-o-primii-oameni-pe-pamant-a-fost-limba-romana.html

https://unimedia.info/ro/news/1e61a4eb9ae3bb3d/doctorul-in-istorie-andrei-groza-limba-pe-care-au-vorbit-o-primii-oameni-pe-pamant-a-fost-limba-romana.html

https://agora.md/stiri/53624/aleea-clasicilor-va-fi-completata-cu-bustul-inca-unui-nume-sonor--decizia-a-fost-luata-de-consilierii-municipali

https://agora.md/stiri/53624/aleea-clasicilor-va-fi-completata-cu-bustul-inca-unui-nume-sonor--decizia-a-fost-luata-de-consilierii-municipali

https://agora.md/stiri/53622/un-deceniu-de-cand-a-plecat-spre-astri--astazi-se-implinesc-zece-ani-de-la-moartea-tragica-a-poetului-grigore-vieru

https://agora.md/stiri/53622/un-deceniu-de-cand-a-plecat-spre-astri--astazi-se-implinesc-zece-ani-de-la-moartea-tragica-a-poetului-grigore-vieru

https://www.realitatea.md/andrei-rotaru--politistul-care-a-refuzat-sa-ii-vorbeasca-in-rusa-unui-gagauz-si-interpreta-tatiana-spinu-s-au-casatorit--foto-video-cu-cei-doi--in-rol-de-miri_90929.html

https://www.realitatea.md/andrei-rotaru--politistul-care-a-refuzat-sa-ii-vorbeasca-in-rusa-unui-gagauz-si-interpreta-tatiana-spinu-s-au-casatorit--foto-video-cu-cei-doi--in-rol-de-miri_90929.html

https://www.realitatea.md/sase-mii-de-rezerve-pentru-tigari-electronice--descoperite-in-valiza-unui-cetatean-turc--pe-aeroportul-de-la-chisinau_91008.html

https://www.realitatea.md/sase-mii-de-rezerve-pentru-tigari-electronice--descoperite-in-valiza-unui-cetatean-turc--pe-aeroportul-de-la-chisinau_91008.html

https://noi.md/ru/obshhestvo/puteshestvie-v-soroku-i-kosjeuci

https://noi.md/ru/obshhestvo/soobshhestvo-romov-uznalo-bolishe-ob-izbiratelinyh-pravah

https://point.md/ru/novosti/obschestvo/ngo-partiinye-spiski-ne-sootvetstvuiut-printsipam-ravenstva-shansov

Totodată, portalul agora.md în perioada monitorizată nu a publicat nici-o postare despre literatori decedați sau în viață din numărul etnicilor găgăuzi, ucraineni, bulgari, ruși sau, de exemplu, romi din Moldova.

3. Grupuri religioase

Majoritatea religioasăTrei portaluri – Noi.md, Newsmaker.md și Nokta.md – în perioada monitorizată au publicat puține știri despre viața grupurilor religioase din Moldova, atît a majorității, cît și a minorităților. Altele trei portaluri - Point.md, Realitatea.md și Agora.md – s-au marcat printr-un număr mare de postări despre majoritatea religioasă din Moldova – creștini ortodocși. Astfel, în ianuarie 2019 portalul Agora.md a publicat peste zece știri despre viața și sărbătorile creștinilor ortodocși din Moldova, inclusiv despre Crăciun pe stil vechi29, despre vizita lui Vladimir Plahotniuc la mănăstirea Curchi30, patru știri despre Botezul Domnului31, o știre despre întrevederea între președintele Dodon și mitropolitul Vladimir32, o altă știre despre poziția preotului Maxim Melinti asupra tradițiilor și obiceiurilor de Botezul Domnului33 și o știre despre intenția MAI și Mitropoliei Moldovei de a elabora o uniformă specială pentru preoți ortodocși care slujesc militarii din Moldova.34 Aceiași știre despre uniforma pentru preoții din armată și penitenciare a apărut și pe portalul unimedia.info35.Noi.md a plasat o știre despre începerea postului mare la creștini ortodocși (fără a menționa despre post la celelalte confesiuni creștine din Moldova, de exemplu catolici).36

Realitatea.md a plasat o știre despre lansarea de către Igor Dodon a unei mișcări patriotice în susținerea președintelui, care avea în text următorul pasaj "… religia creștin-ortodoxă și instituția familiei tradiționale, care este garantul continuității noastre ca popor”.Point.md a postat un material cu următorul text:«Se vede cu ochiul neînarmat că statul Republica Moldova este un stat-fantomă, un stat artificial și corupt, bazat pe minciuni, care încalcă toate legile. Este un stat controlat de Federația Rusă, un stat anti-român, anti-creștin, anti-uman ...” – a comentat Ștefan Sofronovici din cadrul Institutului filologiei B.P. Hașdeu.37

Din acest enunț reiese idea, precum că un stat cu adevărat „bun”, „corect” și „uman” este un stat creștin.

29 Creștinii ortodocși pe stil vechi sărbătoresc Crăciunul. De unde se trage dublarea sărbătorii (Social, 07 ianuarie 2019, 08:20) - https://agora.md/stiri/53261/crestinii-ortodocsi-pe-stil-vechi-sarbatoresc-craciunul--de-unde-se-trage-dublarea-sarbatorii 30 Plahotniuc, însoțit de Gaburici, Babuc și Botnari, la slujba de la Curchi. Episcopul l-a lăudat în fața credincioșilor (07 ianuarie 2019, 12:50) - https://agora.md/stiri/53271/plahotniuc--insotit-de-gaburici--babuc-si-botnari--la-slujba-de-la-curchi--episcopul-l-a-laudat-in-fata-credinciosilor-foto31 La scăldat, dar fără halat. Igor Dodon și-a respectat tradiția de Bobotează (Politic, 19 ianuarie 2019, 16:51) - https://agora.md/stiri/53667/la-scaldat--dar-fara-halat--igor-dodon-si-a-respectat-traditia-de-boboteaza-video32 Dodon și Mitropolitul Vladimir, de vorbă în altar, de Bobotează (Actual, 19 ianuarie 2019, 13:49) - https://agora.md/stiri/53664/dodon-si-mitropolitul-vladimir--de-vorba-in-altar--de-boboteaza-foto 33 Preotul Maxim Melinti, despre scăldatul de Bobotează: Nu poate ierta păcatele, nici să curețe sufletul (Social, 19 ianuarie 2019, 13:02) - https://agora.md/stiri/53663/preotul-maxim-melinti--despre-scaldatul-de-boboteaza-nu-poate-ierta-pacatele--nici-sa-curete-sufletul 34 Știați că R. Moldova are preoți militari? Mitropolia și MAI vrea să le creeze o uniformă special (Social, 25 ianuarie 2019, 17:33) - https://agora.md/stiri/53876/stiati-ca-r--moldova-are-preoti-militari-mitropolia-si-mai-vrea-sa-le-creeze-o-uniforma-speciala 35 https://unimedia.info/ro/news/c80314c00518c8c7/mitropolia-chisinau-va-elabora-o-uniforma-pentru-preotii-militari-care-activeaza-in-armata-si-penitenciare.html36 https://noi.md/ru/obshhestvo/kogda-nachinaetsya-velikij-post 37 https://point.md/ru/novosti/politika/predstaviteli-npo-obiasniaiut-pochemu-parlamentskie-vybory-ne-mogut-sostoiatsia

31

https://point.md/ru/novosti/politika/predstaviteli-npo-obiasniaiut-pochemu-parlamentskie-vybory-ne-mogut-sostoiatsia

https://noi.md/ru/obshhestvo/kogda-nachinaetsya-velikij-post

https://unimedia.info/ro/news/c80314c00518c8c7/mitropolia-chisinau-va-elabora-o-uniforma-pentru-preotii-militari-care-activeaza-in-armata-si-penitenciare.html

https://unimedia.info/ro/news/c80314c00518c8c7/mitropolia-chisinau-va-elabora-o-uniforma-pentru-preotii-militari-care-activeaza-in-armata-si-penitenciare.html

https://agora.md/stiri/53876/stiati-ca-r--moldova-are-preoti-militari-mitropolia-si-mai-vrea-sa-le-creeze-o-uniforma-speciala

https://agora.md/stiri/53663/preotul-maxim-melinti--despre-scaldatul-de-boboteaza-nu-poate-ierta-pacatele--nici-sa-curete-sufletul

https://agora.md/stiri/53664/dodon-si-mitropolitul-vladimir--de-vorba-in-altar--de-boboteaza-foto

https://agora.md/stiri/53664/dodon-si-mitropolitul-vladimir--de-vorba-in-altar--de-boboteaza-foto

https://agora.md/stiri/53667/la-scaldat--dar-fara-halat--igor-dodon-si-a-respectat-traditia-de-boboteaza-video

https://agora.md/stiri/53271/plahotniuc--insotit-de-gaburici--babuc-si-botnari--la-slujba-de-la-curchi--episcopul-l-a-laudat-in-fata-credinciosilor-foto

https://agora.md/stiri/53271/plahotniuc--insotit-de-gaburici--babuc-si-botnari--la-slujba-de-la-curchi--episcopul-l-a-laudat-in-fata-credinciosilor-foto

https://agora.md/stiri/53261/crestinii-ortodocsi-pe-stil-vechi-sarbatoresc-craciunul--de-unde-se-trage-dublarea-sarbatorii

O excepția de la acoperire exclusiv pozitivă a vieții ortodocșilor creștini din Moldova a fost o postare pe protalul unimedia.info despre criticile aduse preotului Ghenadie Valuță.38

Ca concluzie, toate postările menționate mai sus prezintă religia creștin ortodoxă exclusiv în lumina pozitivă, deseori ca „unica religie adevărată”. Nu rareori știrile evidențiază legătura strînsă între stat și biserica, contrară principiului constituțional de separare a bisericii de stat.

Minoritățile religioaseToate portalurile monitorizate practic nu au reflectat viața minorităților religioase din Moldova. În pofida faptului că în perioada monitorizată multe minorități religioase din Moldova și-au avut sărbători sfinte – catolicii, iudaiștii, protestanții – nici un portal monitorizat nu a reflectat acest lucru.Asemenea abordare neechilibrată a vieții religioase în Moldova creează impresia, precum că în Moldova există și funcționează o singură biserică – Biserică Ortodoxă din Moldova. Asemenea tablou în mod firesc nu corespunde realității, deoarece în Moldova locuiesc zeci de grupuri religioase minoritare. Ține de datoria și profesionalismul mass media, inclusiv celor din segmentul Internet, să depună efortul maxim să prezinte publicului un tablou multidimensional și echilibrat al lumii și societății moldave. Prezentarea unei realități distorsionate și unilaterale este periculoasă pentru „sănătatea” societății.

4. Perspectiva de gen Majoritatea portalurilor în postări despre politica și alegeri au reflectat mult mai mulți bărbați, decît femei. O singură excepție au fost cîteva știri menționate mai sus despre subreprezentarea femeilor rome în alegeri și în politică. În toate materialele portalurilor despre literatorii culturii majoritare au fost reflectați exclusiv bărbații – Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi. În toate materialele despre majoritatea religioasă (creștinii ortodocși), în texte și pe poze, s-a observat o dominare vădită a bărbaților – toți slujitorii bisericești erau bărbați (mitropolitul Vladimir, preotul Maxim Melinti), ca și ceilalți protagoniști ai postărilor – președintele Dodon, Vladimir Plahotniuc, conducerea MAI, etc.

5. Comentariile utilizatorilor

Portaluri Newsmaker.md și Nokta.md se pare că nu-și deschid postări pentru comentarii.Pe protalul Noi.md comentarii sunt foarte puține, chiar sub postări de rezonanță. Unica postare cu foarte multe comentarii (peste 30 la momentul efectuării monitorizării) se numește «Кому выгодно разжигание страстей вокруг языкового вопроса?».39

Se pare că numărul limita de comentarii este rezultatul activităților de moderatori, căci sub mai multe postări pot fi văzute inscripții SPAM, ceea ce indică asupra unui sistem de moderare.

La fel puține comentarii au fost identificate sub postările portalului Realitatea.md. În cadrul acelor puține comentarii a putu fi văzute inclusiv cuvinte necenzurate, ceea ce înseamnă că comentariile nu se moderează sau se moderează insuficient.

38 https://unimedia.info/ro/news/5fa2eca5ac5f6822/ghenadie-valuta-riposteaza-dupa-ce-a-fost-criticat-ca-a-publicat-o-fotografie-cu-o-muribunda.html39 https://noi.md/ru/analitika/komu-vygodno-razzhiganie-strastej-vokrug-yazykovogo-voprosa

32

https://noi.md/ru/analitika/komu-vygodno-razzhiganie-strastej-vokrug-yazykovogo-voprosa

https://unimedia.info/ro/news/5fa2eca5ac5f6822/ghenadie-valuta-riposteaza-dupa-ce-a-fost-criticat-ca-a-publicat-o-fotografie-cu-o-muribunda.html

https://unimedia.info/ro/news/5fa2eca5ac5f6822/ghenadie-valuta-riposteaza-dupa-ce-a-fost-criticat-ca-a-publicat-o-fotografie-cu-o-muribunda.html

Portalul Agora.md la fel pare să nu modereze comentariile sub propriile postări, căci monitorii au observat comentarii de ură sub unele din postări. De exemplu, sub o postare despre incidentul lingvistic între polițiștii lîngă Cimișlia și șoferul din Găgăuzia40 la momentul monitorizării au putut fi văzute următoarele (evidențierea roșu este efectuată de autorii raportului):

Sandu Oprea: BRAVO. Marire de salariu si avansat in functie. Mancai-ar mama de oligofreni ocupanti.

Maric Marius: daca esti cetatean al acestui stat ar trebui si stii limba mizerie de Gagauz Ion Nicolae Stefan: DAR POATE NI STIE BLESTEMATA LIMBĂ RUSĂ??????ÎN FIȘA DE POST NU

ESTE INDICAT,CĂ TREBUIE SĂ VORBEȘTI LIMBA ASTA BLESTEMATĂ.CE MOLDOVENII SUNT IMPUȘI SĂ VORBEASCĂ ÎN RUSĂ??????????DAR EI CE LIMBA DE STAT O IGNORĂ?????NU AU DECÂT SĂ ÎNVEȚE.

La fel multe comentarii fără semne de moderare au fost identificate pe portalul Point.md: Dyonis22 Января 2019, 10:02

Русские ненавидят молдаван и патологически не учат наш язык.Поэтому выпады в защиту молдавского языка и культура которых они не знаю и не хотят знать выглядят особо точными.

Comentarii la o știre despre Ilan Șor:41

«этой жидовской морде нудно уйти от правосудия и отобрать голоса»

«всесильная еврейская мафия,ещё неизвестно кому хуже»

Comentarii la o știre despre Dorin Chirtoacă42

«...Все орангутан, Румыния тебя ждет на стройках,арматуру вязать!»

Foarte multe comentarii negative în adresa romilor:

terber 21 Февраля 2019, 14:07С каких пор Молдова подчиняется законам Евросоюза?! Если они у себя издали закон называть цыган ромами, то мы к этому какое имеем отношение? Во всем мире их так и зовут-цыгане.

valem53 21 Февраля 2019, 11:24Ромы славились конокрадством. Сейчас решили заняться казнокрадством.

Luptator13-04 21 Февраля 2019, 09:56Будут парфюм и телефоны талкать в парламент 😂😂😂

BOZZik 21 Февраля 2019, 08:18А работать, просто работать ,,не воровать и гадать, не хотят ?????

40 „Nu sunt obligat”. Un inspector de patrulare a refuzat să vorbească rusa cu un șofer din Găgăuzia (Social, 14 ianuarie 2019, 15:53) - https://agora.md/stiri/53492/nu-sunt-obligat--un-inspector-de-patrulare-a-refuzat-sa-vorbeasca-rusa-cu-un-sofer-din-gagauzia-video41 https://point.md/ru/novosti/politika/opros-ilan-shor--samyi-populiarnyi-lider-oppozitsii-v-moldove42 https://point.md/ru/novosti/politika/kirtoake-glupo-kogda-deputaty-obeshchaiut-vodoprovody-i-dorogi-v-selakh

33

https://point.md/ru/novosti/politika/kirtoake-glupo-kogda-deputaty-obeshchaiut-vodoprovody-i-dorogi-v-selakh

https://point.md/ru/novosti/politika/opros-ilan-shor--samyi-populiarnyi-lider-oppozitsii-v-moldove

https://agora.md/stiri/53492/nu-sunt-obligat--un-inspector-de-patrulare-a-refuzat-sa-vorbeasca-rusa-cu-un-sofer-din-gagauzia-video

PARTEA III: MONITORIZAREA SITE-URILOR CONCURENȚILOR ELECTORALI

RAPORTprivind monitorizarea din perspectiva minorităților a site-urilor

partidelor politice, participante la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019

IntroducereAu fost monitorizate următoarele resurse:

Partid politic /Bloc electoral

Adresa Perioda Numărul materialelor

monitorizate (RO / RU)

PSRM http://socialistii.md/ 25 ianuarie – 24 februarie 2019

210 / 217

Bloc ACUM https://acum.md/ 25-31 ianuarie 7 1-23 februarie 22

PD http://www.pdm.md/ 21-27 ianuarie 8 / 415-24 februarie 14

Partidul orȘ http://www.partidulsor.md/ 1 ianuarie – 24 februarie 2019

32 / 25

PCRM www.pcrm.md 1 ianuarie – 24 februarie 2019

127 / 300+

Partidul Nostru http://pnru.md/md/ 25 ianuarie - 24 februarie 2019

34

Partidul Liberal www.pl.md 1 ianuarie – 24 februarie 2019

18

Sumar generalDimensiunea minorităților este prezentă în activitățile pre-electorale ale concurenților electorali întror măsură foarte limitată.În perioada monitorizată informații au fost disponibile în două limbi – română și rusă – pe site-urile a 4 concurenți electorali monitorizați – PSRM, Partidul Șor, PCRM și Partidul Nostru. Pe site-urile blocului ACUM, Partidului Democrat și Partidului Liberal în perioada monitorizată informații în limba rusă fie nu au fost disponibile deloc, fie au fost disponibile într-o forte mică măsură.Pe cele site-uri monitorizate nu au fost identificate posturi în nici-o altă limbă minoritară, decît limba rusă.Subiectul minorităților este în mare parte lipsă în materialele și activitățile pre-electorale ale concurenților electorali. Cu excepția unor prevederi scurte în programele electorale ale concurenților privitor la relații bune între grupuri etnice, alte subiecte sau puncte programatice referitoare la problemele specifice ale minorităților nu au fost identificate.

34

http://www.pl.md/

http://pnru.md/md/

http://www.pcrm.md/

http://www.partidulsor.md/

http://www.pdm.md/

https://acum.md/

http://socialistii.md/

O altă excepție fac postări privind comemorarea victimelor Holocaustului pe 27 ianuarie 2019. În multe cazuri în cadrul acestor postări sunt menționate victimele din rîndul evreilor, dar nu și romilor. Unele partide politice au promovat posturi negative față de unele grupuri etnice – Partidul Liberal utiliza adjectivul „rușii” într-un context negativ fără a specifica dacă este adjectiv se referă la țară (Federația Rusă), sau la grup etnic. De pe altă parte, Partidul Comuniștilor cel puțin într-o postare a utilizat adjectivul „român” într-un context negativ. În mod surprinzător, spre deosebire de surse mass media, în perioada pre-electorală monitorizată site-urile celor 7 concurenți electorali nu au promovat în mod activ nici un grup sau viziune religioasă, cu excepția unei postări pe site-ul PSRM (vedeți mai jos). În celelalte cîteva cazuri site-urile s-au referit la confesiunea creștin ortodoxă în mod tangențial, în toate aceste puține cazuri – au făcut-o într-o tonalitate pozitivă. Mai jos urmează sumarul observațiilor pe fiecare participant la alegeri (concurent electoral) separat (ordinea este determinată de scorul electoral obținut).

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM)

Accesibilitatea lingvisticăPe site-ul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) materialele se afișează în două limbi – română (moldovenească) și rusă. Materialele se traduc și se afișează practic concomitent – în perioada monitorizată au fost identificate 210 postări în limba română (moldovenească) și 217 în limba rusă.Din fiecare material într-o limbă este o trecere directă pe același material în cealaltă limbă. Calitatea lingvistică a postărilor în ambele limbi este înaltă.Pe site sunt utilizate denumirile punctelor geografice conforme standardelor limbilor respective? De exemplu, Briceni – în română (moldovenească) și Бричаны – în limba rusă.43

Traduceri în alte limbi ale minorităților etno-lingvistice, decît cea rusă, nu au fost identificate.În general accesibilitatea lingvistică a site-ului este foarte înaltă.

Majoritatea și minoritățile etno-lingvisticePe site au fost identificate surprinzător puține materiale referitoare la grupuri etno-lingvistice.Unica postare relevantă se referă la comemorarea victimelor Holocaustului – material din 27 ianuarie 2019 – „Socialiștii au comemorat victimele Holocaustului”.44

În cadrul materialului este adusă o declarație a președintelui Igor Dodon:„Republica Moldova este o țară multietnică – noi toți, moldoveni, evrei, ruși, ucraineni, găgăuzi și reprezentanți ai altor naționalități, împreună am locuit aici, pe acest pămînt care întotdeauna a fost patria noastră comună. Dacă ne vom respecta reciproc, vom trece peste toate dificultățile”.Este curios faptul că în cadrul postării nu a fost menționată nici-odată etnica romă, care alături de evrei a suferit imens în cadrul Holocaustului.

Majoritatea și minoritățile religioaseLa fel de surprinzător, pe site au fost identificate puține materiale referitoare la grupuri religioase.

43http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-vstretilas-s-izbirateljami-sel-medvezha-larga-i-grimankaucy-brichanskogo-rajona/ 44 http://socialistii.md/ru/socialistii-au-comemorat-victimile-holocaustului/

35

http://socialistii.md/ru/socialistii-au-comemorat-victimile-holocaustului/

http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-vstretilas-s-izbirateljami-sel-medvezha-larga-i-grimankaucy-brichanskogo-rajona/

Practic unica postare semnificativă în acest sens a fost făcută pe data de 16 februarie 2019, cu titlul „Socialiștii vor apăra valorile tradiționale”.45

În postare se arată că în cadrul prezentării poziției PSRM în ceea ce privește păstrarea valorilor și a familiilor tradiționale, candidata PSRM Olga Rață a declarat: „Fiecare societate la bază are valori care o consolidează și o ajută să treacă peste momentele cele mai dificile. În Republica Moldova aceste valori sunt familia tradițională și creștinismul ortodox. Peste 95% din populația Republicii Moldova reprezintă creștinii ortodocși, este un indicator foarte important dar și mai important faptul că ortodoxia ne ajută să trăim cu toții în liniște și pace. [...] alte țări au o mulțime de confruntări, inclusiv chiar și armate care pornesc de la divergențele de ordin confesional. Dar în Moldova este exact invers, creștinismul ortodox asigură în mare parte legătura între etniile conviețuitoare.”Acest enunț conține multe idei fundamental eronate din punct de vedere al drepturilor omului. Conform Constituției Republicii Moldova, garantul căreia ar trebui să apară președintele țării, valori supreme al statului Republica Moldova nu sunt „familia tradițională și creștinismul ortodox”, ci supremația legii, democrația, demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic (art.1 din Constituția Republicii Moldova).Astfel postarea menționată în mod direct promovează viziunea unei societăți formate în jurul confesiunii majoritare, ceea ce este contrar principiilor diversității și separării religiei de stat (art.31 al Constituției Republicii Moldova).

Perspectiva de genPe pozele afișate în postările monitorizate domină bărbații, unica excepție fiind conducătoarea partidului – Zinaida Greceanîi. Majoritatea postărilor și pozelor afișate cu prezența feminină se referă la dna Greceanîi.46

Blocul ACUMAccesibilitatea lingvisticăSite-ul blocului ACUM în perioada monitorizată a afișat postări numai în limba de stat, cu o singură excepție. Excepția se referă la Proclamația blocului „Învingem ACUM pentru dreptate și viață bună!”.47 În mod firesc, lipsa traducerii în limbile minoritare din Moldova este un lucru extrem de surprinzător pentru un bloc electoral care pretinde să reprezinte întreagă societate și să conducă guvernul țării.

45 http://socialistii.md/socialisty-budut-zashhishhat-tradicionnye-cennosti/46 http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-vstretilas-s-izbirateljami-sel-medvezha-larga-i-grimankaucy-brichanskogo-rajona/http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-vstretilas-s-zhiteljami-goroda-lipkany-sel-glinka-i-drepkaucy-brichanskogo-rajona/http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-vstretilas-s-zhiteljami-sela-tribisaucy-brichanskogo-rajona-i-sel-korestoucy-i-hodoroucy-oknickogo-rajona/http://socialistii.md/ru/zinaida-greceanii-a-avut-intrevederi-cu-locuitorii-din-satul-bratuseni-si-orasul-cupcini-din-raionul-edinet/http://socialistii.md/ru/dinari-kozhokaru-neobhodimo-zapretit-otchuzhdenie-zelenyh-zon-i-stroitelstvo-v-parkah/http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-vstretilas-s-zhiteljami-sel-starye-karakushany-tabany-novye-karakashany-brichanskogo-rajona/http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-obsudila-programmu-psrm-s-zhiteljami-sel-bogdaneshty-teckany-slobodka-shireucy-i-shireucy-brichanskogo-rajona/http://socialistii.md/ru/zinaida-greceanii-a-avut-intrevederi-cu-locuitorii-satelor-beleavinti-si-balasinesti-din-raionul-briceni/http://socialistii.md/ru/zinaida-greceanii-a-avut-intrevederi-cu-locuitorii-satelor-mihaileni-trestieni-colicauti-si-berlinti-din-raionul-briceni/http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-provela-vstrechi-s-zhiteljami-sel-halahory-balkaucy-i-markaucy-brichanskogo-rajona/http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-vstretilas-s-izbirateljami-sel-medvezha-larga-i-grimankaucy-brichanskogo-rajona/http://socialistii.md/ru/zinaida-greceanii-a-avut-prima-intrevedere-cu-alegatorii/47 https://acum.md/proclamatie-acum-ru/

36

https://acum.md/proclamatie-acum-ru/


http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-provela-vstrechi-s-zhiteljami-sel-halahory-balkaucy-i-markaucy-brichanskogo-rajona/

http://socialistii.md/ru/zinaida-greceanii-a-avut-intrevederi-cu-locuitorii-satelor-mihaileni-trestieni-colicauti-si-berlinti-din-raionul-briceni/

http://socialistii.md/ru/zinaida-greceanii-a-avut-intrevederi-cu-locuitorii-satelor-mihaileni-trestieni-colicauti-si-berlinti-din-raionul-briceni/

http://socialistii.md/ru/zinaida-greceanii-a-avut-intrevederi-cu-locuitorii-satelor-beleavinti-si-balasinesti-din-raionul-briceni/

http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-obsudila-programmu-psrm-s-zhiteljami-sel-bogdaneshty-teckany-slobodka-shireucy-i-shireucy-brichanskogo-rajona/

http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-obsudila-programmu-psrm-s-zhiteljami-sel-bogdaneshty-teckany-slobodka-shireucy-i-shireucy-brichanskogo-rajona/

http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-vstretilas-s-zhiteljami-sel-starye-karakushany-tabany-novye-karakashany-brichanskogo-rajona/

http://socialistii.md/ru/dinari-kozhokaru-neobhodimo-zapretit-otchuzhdenie-zelenyh-zon-i-stroitelstvo-v-parkah/

http://socialistii.md/ru/zinaida-greceanii-a-avut-intrevederi-cu-locuitorii-din-satul-bratuseni-si-orasul-cupcini-din-raionul-edinet/

http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-vstretilas-s-zhiteljami-sela-tribisaucy-brichanskogo-rajona-i-sel-korestoucy-i-hodoroucy-oknickogo-rajona/

http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-vstretilas-s-zhiteljami-sela-tribisaucy-brichanskogo-rajona-i-sel-korestoucy-i-hodoroucy-oknickogo-rajona/

http://socialistii.md/ru/zinaida-grechanyj-vstretilas-s-zhiteljami-goroda-lipkany-sel-glinka-i-drepkaucy-brichanskogo-rajona/


http://socialistii.md/ru/zinaida-greceanii-a-avut-prima-intrevedere-cu-alegatorii/

http://socialistii.md/socialisty-budut-zashhishhat-tradicionnye-cennosti/

Majoritatea și minoritățile etno-lingvisticeÎn perioada monitorizată pe site nu au fost identificate postări care ar aborda grupuri etno-lingvistice, sau problemele lor specifice. Unicul punct relativ relevant s-a identificat în textul Proclamației „Învingem ACUM pentru dreptate și viață bună!”:„PUNCT 7. Venim să facem Dreptate tuturor cetățenilor Republicii Moldova care, indiferent de limba vorbită, credințele și viziunile lor, suferă de aceleași probleme generate de corupție, injustiție și inegalitate”.48

Majoritatea și minoritățile religioaseÎn perioada monitorizată, pe site nu au fost identificate materiale referitoare la grupuri religioase.

Perspectiva de genÎn postările site-ului s-a respectat o balanță de gen, cu postările acoperind atît bărbații, cît și femeile ca și protagoniștii.

Partidul Democrat (PD)

În mod surprinzător, în perioada monitorizată, care a acoperit cea mai activă perioadă din campania electorală, pe site-ul Partidului Democrat (PD) au fost plasate foarte puțin postări.

Accesibilitatea lingvisticăPe site-ul Partidului Democrat (PD) este bara de limbi, care include limbile EN, RO și RU. Totodată din puținele postări depistate pe site în perioada monitorizată numai jumătate au fost traduse în limba rusă. Calitatea traducerii este un înaltă.Traduceri în alte limbi minoritare pe site nu au fost depistate.

Majoritatea și minoritățile etno-lingvisticeÎn perioada monitorizată pe site nu au fost identificate postări care ar aborda grupuri etno-lingvistice, sau problemele lor specifice.

Majoritatea și minoritățile religioaseÎn perioada monitorizată, pe site nu au fost identificate materiale referitoare la grupuri religioase.Unica postare care tangențial a abordat subiectul religios este postarea din 16 februarie 2019 „Garantat vom da ajutorul de Paști de 600 de lei pentru pensionarii nevoiași, așa cum am dat și ajutorul de Crăciun, a spus premierul Pavel Filip la Ialoveni”.49 Postări care ar promite ajutoare materiale din partea Partidului Democrat sau guvernului Filip de sărbătorile religioase ale grupurilor religioase minoritare pe site nu au fost identificate.

48 https://acum.md/proclamatie-invingem-acum-pentru-dreptate-si-viata-buna/49 http://www.pdm.md/ro/comunicat-de-presa/garantat-vom-da-ajutorul-de-pasti-de-600-de-lei-pentru-pensionarii-nevoiasi-asa-cum-am-dat-si-ajutorul-de-craciun-a-spus-premierul-pavel-filip-la-ialoveni/

37

http://www.pdm.md/ro/comunicat-de-presa/garantat-vom-da-ajutorul-de-pasti-de-600-de-lei-pentru-pensionarii-nevoiasi-asa-cum-am-dat-si-ajutorul-de-craciun-a-spus-premierul-pavel-filip-la-ialoveni/

http://www.pdm.md/ro/comunicat-de-presa/garantat-vom-da-ajutorul-de-pasti-de-600-de-lei-pentru-pensionarii-nevoiasi-asa-cum-am-dat-si-ajutorul-de-craciun-a-spus-premierul-pavel-filip-la-ialoveni/

https://acum.md/proclamatie-invingem-acum-pentru-dreptate-si-viata-buna/

Perspectiva de genÎn postările și pe pozele afișate pe site-ul Partidului Democrat în perioada monitorizată apar în mod dominant bărbații, și mai puțin femeile. Astfel, balanța de gen nu s-a respectat.

Partidul Șor

Accesibilitatea lingvisticăSite-ul Partidului Șor operează în două limbi – limba de stat și limba rusă. Numărul postărilor în cele două limbi este aproximativ egal - în perioada monitorizată au fost afișate 32 postări în limba de stat și 25 în limba rusă. Calitatea lingvistică a materialelor în ambele limbi este bună.

Majoritatea și minoritățile etno-lingvistice

În perioada monitorizată pe site-ul Partidului Șor au fost identificate puține postări, care ar aborda grupuri etno-lingvistice. Într-o postare din 15 februarie 2019, întitulată „Candidat Partidul ”ȘOR”: Moldovenii de peste hotare trebuie să fie reprezentați în Parlament de o persoană din diasporă”, apare așa un enunț:„Tatiana Platon promite și achitarea studiilor peste hotare a tinerilor din Republica Moldova, crearea centrelor privind dezvoltarea culturii moldovenești și predarea limbii noastre, dar și un punct special care prevede scutirea cu 50% a taxelor pentru biletele avia în perioada sărbătorilor de Paște.”50

Din context nu este tocmai clar ce se are în vedere prin expresia „cultura moldovenească” și „limba noastră”. Se pare că protagonista acestei postări crede că există o singură limbă, care este „a noastră”. Această idee vine în contradicție cu principiul diversității culturale și lingvistice care reiese din principiile de bază ale drepturilor omului.Într-o altă postare, Ilan Șor, liderul partidului, rostind o cuvîntare în fața publicului a utilizat în mod tangențial limba ucraineană: „În acest context, liderul Partidului ȘOR a parafrazat un slogan electoral din Ucraina - «Вони балакають, Вона працює»”51.Într-un alt discurs al său Ilan Șor a declarat:„Iar în prezent, clasa politică încearcă să divizeze societatea după diferite criterii – geopolitice, lingvistice, etnice. „Dezbină și guvernează, acesta este principiul lor”, a arătat Ilan Șor, referindu-se la clasa politică moldovenească.”52

Lansînd mai multe atacuri în adresa adversarilor politici, într-o postare s-a făcut o referință tangențială la Autonomia gagauză, fără careva enunțuri la adresa grupurilor etnice sau lingvistice.53

Majoritatea și minoritățile religioase

50 http://partidulsor.md/news/candidat-partidul-%E2%80%9Dsor%E2%80%9D-moldovenii-de-peste-hotare-trebuie-sa-fie-reprezenta%C8%9Bi-in-parlament-de-o-persoana-din-diaspora.html51 http://partidulsor.md/news/ilan-sor-psrm-palavrage%C8%99te-despre-socialism,-iar-noi-il-construim.html52 http://partidulsor.md/news/partidul-sor,-lansat-oficial-in-campania-electorala-ajunge-sa-palavragim,-ajunge-sa-lenevim.-la-lupta!.html53 http://partidulsor.md/news/o-noua-sesizare-a-partidului-sor-in-privin%C8%9Ba-incalcarii-legisla%C8%9Biei-electorale-de-psrm-%C8%99i-implicarea-in-campanie-a-persoanelor-neautorizate.html

38

http://partidulsor.md/news/o-noua-sesizare-a-partidului-sor-in-privin%C8%9Ba-incalcarii-legisla%C8%9Biei-electorale-de-psrm-%C8%99i-implicarea-in-campanie-a-persoanelor-neautorizate.html

http://partidulsor.md/news/o-noua-sesizare-a-partidului-sor-in-privin%C8%9Ba-incalcarii-legisla%C8%9Biei-electorale-de-psrm-%C8%99i-implicarea-in-campanie-a-persoanelor-neautorizate.html

http://partidulsor.md/news/partidul-sor,-lansat-oficial-in-campania-electorala-ajunge-sa-palavragim,-ajunge-sa-lenevim.-la-lupta!.html

http://partidulsor.md/news/partidul-sor,-lansat-oficial-in-campania-electorala-ajunge-sa-palavragim,-ajunge-sa-lenevim.-la-lupta!.html

http://partidulsor.md/news/ilan-sor-psrm-palavrage%C8%99te-despre-socialism,-iar-noi-il-construim.html

http://partidulsor.md/news/candidat-partidul-%E2%80%9Dsor%E2%80%9D-moldovenii-de-peste-hotare-trebuie-sa-fie-reprezenta%C8%9Bi-in-parlament-de-o-persoana-din-diaspora.html


În postarea menționată mai sus din 15 februarie 2019, întitulată „Candidat Partidul ”ȘOR”: Moldovenii de peste hotare trebuie să fie reprezentați în Parlament de o persoană din diasporă”, este interesant de evidențiat și un alt aspect:„Tatiana Platon promite și achitarea studiilor peste hotare a tinerilor din Republica Moldova, crearea centrelor privind dezvoltarea culturii moldovenești și predarea limbii noastre, dar și un punct special care prevede scutirea cu 50% a taxelor pentru biletele avia în perioada sărbătorilor de Paște.”54

Ținînd cont de faptul că perioada de Paști este diferită la diferite confesiuni, și însăși perioada de Paști este o perioada marcantă doar pentru cei care fac parte din majoritatea religioasă, apare întrebarea privind locul minorităților în acest scenariu? Minoritățile religioase nu ar avea nevoie de o scutire de 50% pentru bilete avia pentru perioadele marcante pentru confesiunea lor? Într-o altă postare „Fiind întrebat dacă Dodon ar putea avea aceeași soartă ca fostul premier corupt Vlad Filat, Ilan Șor a spus că soarta lui Dodon este decisă de Dumnezeu.”55


Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM)

Accesibilitatea lingvisticăSite-ul PCRM operează în două limbi – limba de stat și limba rusă. Numărul postărilor în limba rusă este de 2-2,5 mai mare decît numărul postărilor în limba de stat (în perioada monitorizată 127 în limba de stat și peste 300 în limba rusă). Astfel, un număr semnificativ de postări apare doar în limba rusă.

Majoritatea și minoritățile etno-lingvisticeÎn perioada monitorizată pe site-ul PCRM au fost identificate puține postări referitoare la grupurile etno-lingvistice.Astfel într-o postare din 27 ianuarie 2019 s-a relatat despre comemorarea victimelor Holocaustului.56

Într-o altă postare s-a relatat despre vizita lui Vladimir Voronin, liderul partidului, la Universitatea de Stat din Taraclia57 – Voronin fiind prezentat ca și inițiatorul constituirii acestei universități într-o zonă populată de minoritatea bulgară.58

În Manifestul (electoral) al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova a fost identificat următorul text:

„Comuniștii niciodată nu au împărțit societatea în ai noștri și în străini, făcînd tot posibilul ca în societate să domnească pacea și unitatea între cetățeni. Ei au aplicat același principiu și la soluționarea problemei integrității teritoriale a Republicii Moldova. ”59

54 http://partidulsor.md/news/candidat-partidul-%E2%80%9Dsor%E2%80%9D-moldovenii-de-peste-hotare-trebuie-sa-fie-reprezenta%C8%9Bi-in-parlament-de-o-persoana-din-diaspora.html55 http://partidulsor.md/news/sor-il-compara-pe-dodon-pe-filat-%C8%99i-nu-exclude-ca-i-va-urma-soarta-totul-este-in-mainile-lui-dumnezeu.html56 http://www.pcrm.md/main/index.php?action=news&id=1489857 http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=1506158 http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=1506259 http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=14915

39

http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=14915



http://www.pcrm.md/main/index.php?action=news&id=14898

http://partidulsor.md/news/sor-il-compara-pe-dodon-pe-filat-%C8%99i-nu-exclude-ca-i-va-urma-soarta-totul-este-in-mainile-lui-dumnezeu.html

http://partidulsor.md/news/sor-il-compara-pe-dodon-pe-filat-%C8%99i-nu-exclude-ca-i-va-urma-soarta-totul-este-in-mainile-lui-dumnezeu.html



Pe site-ul PCRM în perioada monitorizată au apărut mai multe postări comemorative referitoare la aniversările literatorilor sovietici (Arkadii Gaidar)60, ruși (Ivan Krîlov)61, actorilor sovietici (Vasilii Lanovoi)62. O dată – pe 15 ianuarie 2019 – a apărut o postare privind depunerea florilor de către delegația PCRM la bustul lui Mihai Eminescu pentru a comemora aniversarea poetului culturii române.63 Site-ul a reflectat corect, spre deosebire de multe portaluri de știri, altercația în preajma lacului Vulcănești, cu participarea deputatului al Adunării Populare din Gagauzia Grigorii Uzun, el fiind corect numit „deputat al Adunării Populare din Gagauzia” și nu „deputat găgăuz”.64

Totodată în perioada monitorizată apare și o postare cu o conotație profund negativă față de români. Pe data de 07 februarie 2019 pi site a fost postat un material cu titlul „Premierul „de noapte” cu sînge românesc se rupe în deputați” (“Ночной” премьер с румынской кровью рвется в депутаты)65. În acest material se aduc diferite critici în adresa lui Pavel Filip, și într-un pasaj se menționează că în anul centenarului unirii Pavel Filip „s-a auto-denunțat” („разоблачился”) ca fiind cu „sînge de român”. Atît titlul, cît și enunțul menționat oferă o conotație negativă auto-identificării ca etnic român, ceea ce este contrar principiilor drepturilor omului. Atît cei care se autoidentifică ca etnici români trebuie să accepte faptul cu alți locuitori ai Moldovei se auto-identifică altfel, cît și cei care se auto-identifică ca etnici moldoveni și „stataliști” trebuie să accepte faptul că un număr semnificativ de locuitori ai Moldovei (inclusiv eventual și prim-miniștri) se auto-identifică ca etnici români. Și toate aceste auto-identificări sunt absolut normale și conforme standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului. Auto-identificarea cu un anumit grup etnic în nici un caz nu trebuie privită ca „trădare” sau „o pată neagră”, ci pur și simplu ca o manifestație a diversității și pluralismului de opinii și viziuni. O postare din 22 februarie 2019, întitulată „Hondurieni și honduriene”66 (în rusă „Гондурасы и гондураски”)67, se pare că a încercat să ridiculizeze locuitorii statului american Honduras.

Majoritatea și minoritățile religioase

Religia a apărut într-un mod foarte tangențial în postările de pe site-ul PCRM în perioada monitorizată, de exemplu, în contextul criticilor aduse Tîrgului de Crăciun organizat de guvernul lui Filip 68 și ca mențiune în Manifestul (electoral) al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova: ”Comuniștii au făcut ca serviciile medicale și studiile să fie accesibile pentru toți. Comuniștii au restaurat monumente ale patrimoniului național istoric și cultural – de la mănăstiri și biserici pînă la monumente ale eroilor eliberatori ai țării noastre.”69

Este extrem de interesant faptul că o postare de pe site-ul PCRM s-a referit la Ziua lui Darwin (Ziua științei și umanismului) – 12 februarie.70

60 http://www.pcrm.md/main/index.php?action=news&id=1486661 http://www.pcrm.md/main/index.php?action=news&id=1504062 http://www.pcrm.md/main/index.php?action=news&id=1481963 http://www.pcrm.md/main/index.php?action=news&id=1481564 http://www.pcrm.md/main/index.php?action=news&id=1487165 http://www.pcrm.md/main/index.php?action=news&id=1498566 http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=1511667 http://www.pcrm.md/main/index.php?action=news&id=1511668 http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=1484169 http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=1491570 http://www.pcrm.md/main/index.php?action=news&id=15031

40












Pe 18 ianuarie pe site-ul PCRM a apărut postarea cu titlul „Cerem eliminarea discriminării!”, care a abordat situația deplorabilă a persoanelor cu dizabilități.71

Partidul Nostru

Accesibilitatea lingvisticăSite-ul Partidului Nostru este bilingv, el operează în limba română (moldovenească) și în limba rusă, materialele fiind prezente pe site concomitent în ambele limbi. În unele cazuri, totodată, volumul textelor diferă, unele pasaje în limba rusă nefiind traduse în limba română (moldovenească).72

Calitatea lingvistică a materialelor este bună în ambele limbi.

Majoritatea și minoritățile etno-lingvisticeÎn perioada monitorizată pe site-ul Partidului Nostru s-au identificat puține postări despre minoritățile etno-lingvistice, toate abordînd-le într-un mod tangențial. Site-ul abordînd locuitorii Republicii Moldova preponderent se referă la „poporul moldovenesc”73 sau „societatea moldovenească”74.În Programul partidului se regăsește următorul text (în varianta în limba rusă): „Eu visez despre ziua, în care noi toți – moldovenii, găgăuzii, ucrainenii, bulgarii, rușii, evreii, armenii, azerii – toți locuitorii Moldovei vom înțelege că statalitatea dată nouă de Destin, Istoria și Dumnezeu este un dar unic, pe care nu putem să-l ratăm.”75

În documentul de pe site, întitulat „Planul General Pentru Moldova” se face referință la multilingvism.76

Majoritatea și minoritățile religioaseLa secțiunea „Programul partidului” de pe site este o secțiune întitulată „Apărarea drepturilor omului”.Pe fundalul declarațiilor generale, precum că „Printre obiectivele prioritare ale Partidului – apărarea drepturilor omului ocupă un loc special”, mai jos în această secțiune apare așa un enunț:”Totodată, partidul nostru va pleda pentru anularea Legii privind egalitatea de șanse, pe care o consideră contrară culturii și tradițiilor societății moldovenești.…Recunoscând rolul important al Bisericii Ortodoxe în istoria formării statului și culturii moldovenești, noi vom pleda pentru perfecționarea bazei normative și instituționale privind cultele religioase, pentru a preveni discriminarea pe criterii de religie.”77 Astfel, se pare că concomitent cu declarații care sunt aparent în favoarea promovării drepturilor omului, postarea invocînd „cultura și tradițiile culturii moldovenești” vine cu un atac asupra celei mai semnificative realizări din ultimul timp în Republica Moldova – Legii privind asigurarea egalității. Mai mult ca atît, mai departe postarea invocă „rolul important al Bisericii Ortodoxe în istoria formării statului și culturii moldovenești”, ignorînd rolul altor confesiuni în istoria și societatea moldovenească.

71 http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=1483672 http://pnru.md/md/informatie-partid/programul-partidului/73 http://pnru.md/ru/informatie-partid/programul-partidului/74 http://pnru.md/md/genplan-dlja-moldovy/75 http://pnru.md/md/informatie-partid/programul-partidului/76 http://pnru.md/md/genplan-dlja-moldovy/77 http://pnru.md/md/informatie-partid/programul-partidului/

41

http://pnru.md/md/informatie-partid/programul-partidului/

http://pnru.md/md/genplan-dlja-moldovy/


http://pnru.md/md/genplan-dlja-moldovy/




Partidul Liberal (PL)

Context generalAvînd în vedere perioada pre-electorală pe site-ul Partidului Liberal (PL) au fost postate surprinzător de puține materiale, doar 18 în perioada 1 ianuarie – 24 februarie 2019. Aceste postări în mare parte erau materiale despre lansarea partidului în campania electorală, apeluri la vot în favoarea Partidului Liberal, știri despre participarea PL la evenimente consacrate lui Mihai Eminescu, despre procesele judecătorești cu participarea PL, precum și despre cîteva interacțiuni ale PL cu diaspora.

Accesibilitatea lingvisticăÎn perioada monitorizată site-ul Partidului Liberal a afișat postări doar în limba română.

Majoritatea și minoritățile etno-lingvisticeÎn materialele afișate pe site-ul Partidului Liberal în perioada pre-electorală monitorizată de proiect mesajele au fost formulate doar cu referință la „neam românesc”- adică la majoritate etno-lingvistică. De exemplu, în postarea întitulată „PL s-a lansat oficial în campania electorală” este scris așa „La 24 februarie, votăm PL pentru că: 1. PL luptă pentru Unire - idealul neamului românesc”78.O altă postare – „Programul PL pentru alegerile din 24 februarie 2019” – conține un mesaj similar: „PL luptă pentru Unire - idealul neamului românesc”.79

Într-o altă postare pe site-ul PL prin expresia „cultura națională” se are în vedere cultura exclusiv a grupului majoritar, cultura românească întruchipată de Mihai Eminescu. Postarea din 15.01.2019, întitulată „PL a marcat 169 de ani de la nașterea lui M. Eminescu”, conține următorul text: „Astăzi, la împlinirea a 169 de ani de la nașterea poetului nepereche, geniului tutelar al culturii neamului, făuritorului limbii literare și a Luceafărului culturii românesti – Mihai Eminescu, PL a adus un omagiu marelui poet, la bustul acestuia de pe Aleea Clasicilor. ...Tot astăzi, sărbătorim și Ziua Culturii Naționale, fiind marcată odată nașterea lui M. Eminescu care a devenit sinonim cu națiunea română, fiind, în mentalul colectiv, forma ei de expresie cea mai înaltă.”80

Confundarea noțiunilor Site-ul PL demonstrează tendința de utilizare ambivalentă a adjectivului „rus”. Astfel, în cadrul știrii din 23 februarie 2019 („PL și ODIP au pichetat Ambasada Rusiei în semn de protest”)81 s-a utilizat expresia „materiale electorale de propagandă rusă ale PSRM”. Din context nu este clar dacă prin această

78 https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7348&t=/Presa/tiri/PL-s-a-lansat-oficial-in-campania-electorala79 https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7354&t=/Presa/tiri/Programul-PL-pentru-alegerile-din-24-februarie-201980 https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7345&t=/Presa/tiri/PL-a-marcat-169-de-ani-de-la-naterea-lui-M-Eminescu81 https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7360&t=/Presa/tiri/VIDEOPL-i-ODIP-au-pichetat-Ambasada-Rusiei-in-semn-de-protest

42

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7360&t=/Presa/tiri/VIDEOPL-i-ODIP-au-pichetat-Ambasada-Rusiei-in-semn-de-protest

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7360&t=/Presa/tiri/VIDEOPL-i-ODIP-au-pichetat-Ambasada-Rusiei-in-semn-de-protest

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7345&t=/Presa/tiri/PL-a-marcat-169-de-ani-de-la-naterea-lui-M-Eminescu

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7354&t=/Presa/tiri/Programul-PL-pentru-alegerile-din-24-februarie-2019

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7348&t=/Presa/tiri/PL-s-a-lansat-oficial-in-campania-electorala

expresie s-a avut în vedere propaganda Federației Ruse, sau „propaganda” rușilor ca etnie / vorbitorilor de limba rusă. Mult mai recomandată este specificarea noțiunii, deoarece nu toți etnicii ruși din Moldova se asociază cu PSRM sau cu Federația Rusă. La fel de ambiguă este enunțul dintr-o altă postare, precum că „Potrivit președintelui „UNIREA-ODIP”, Vlad Bilețchi, diaspora din Italia simte românește și conștientizează că viitorul Republicii Moldova este împreună cu România în marea familie europeană”82. Nu este clar ce înseamnă „de a simți românește”?

Majoritate și minorități religioaseÎn perioada monitorizată nu au fost identificate materiale despre majoritate sau minorități religioase.

Perspectiva de genÎn materialele postate pe site-ul PL în perioada monitorizată se observă o puternică dominare a bărbaților – în postare de la briefing de presă din ziua alegerilor (24 februarie 2019) întitulată „Dorin Chirtoacă, despre modul în care a decurs procesul de vot și încălcările depistate”83 – pe prim plan sunt arătați doar bărbați, 5 la număr. Același lucru se vede și în postarea „PL solicită CEC-ului, în mod repetat, excluderea PSRM din campania electorală”84.Totodată pe site s-au observat și postări despre unele evenimente în care în mod accentuat s-a respectat balanța de gen – „Apelul PL către partidele proeuropene și unioniste!” din 07 februarie 2019 (în cadru sunt trei bărbați și două femei strict rînduiți după criteriul de gen).85

82 https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7352&t=/Presa/tiri/Dorin-Chirtoaca-a-avut-mai-multe-intalniri-cu-diaspora-din-Italia83 https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7357&t=/Presa/tiri/Dorin-Chirtoaca-despre-modul-in-care-a-decurs-procesul-de-vot-i-incalcarile-depistate84 https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7351&t=/Presa/tiri/VIDEOPL-solicita-CEC-ului-in-mod-repetat-excluderea-PSRM-din-campania-electorala85 https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7353&t=/Presa/tiri/VIDEOApelul-PL-catre-partidele-proeuropene-i-unioniste

43

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7353&t=/Presa/tiri/VIDEOApelul-PL-catre-partidele-proeuropene-i-unioniste

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7353&t=/Presa/tiri/VIDEOApelul-PL-catre-partidele-proeuropene-i-unioniste

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7351&t=/Presa/tiri/VIDEOPL-solicita-CEC-ului-in-mod-repetat-excluderea-PSRM-din-campania-electorala

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7351&t=/Presa/tiri/VIDEOPL-solicita-CEC-ului-in-mod-repetat-excluderea-PSRM-din-campania-electorala

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7357&t=/Presa/tiri/Dorin-Chirtoaca-despre-modul-in-care-a-decurs-procesul-de-vot-i-incalcarile-depistate

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7357&t=/Presa/tiri/Dorin-Chirtoaca-despre-modul-in-care-a-decurs-procesul-de-vot-i-incalcarile-depistate

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7352&t=/Presa/tiri/Dorin-Chirtoaca-a-avut-mai-multe-intalniri-cu-diaspora-din-Italia

https://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=7352&t=/Presa/tiri/Dorin-Chirtoaca-a-avut-mai-multe-intalniri-cu-diaspora-din-Italia

PARTEA IV: MONITORIZAREA SITE-URILOR COMISIEI ELECTORALE CENTRALE

RAPORT de MONITORIZARE a integrării dimensiunii minorităților în activitățile pre-electorale ale

Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova (CEC)

Comisia electorală centrală operează cîteva site-uri, inclusiv CEC.MD și Voteaza.MD. În cadrul acestui efort de monitorizare au fost analizate principalele secțiuni de pe ambele site-uri.

CEC.MD: Accesibilitatea lingvistică generalăComisia electorală centrală face un efort vizibil pentru asigurarea accesibilității lingvistice. Astfel, în perioada monitorizată (1 ianuarie – 24 februarie 2019) la secțiunea „Comunicate de presă” au fost identificate – 78 postări în limba română, dintre care 77 sunt postate și în limba în rusă. Calitatea traducerii în limba rusă este în general bună.Totodată celelalte secțiuni ale site-ului demonstrează un nivel mai scăzut de accesibilitate lingvistică. Astfel, la secțiunea „Ședințe CEC” hotărîrile CEC se traduc în rusă cu o vizibilă întîrziere, iar procesele verbale ale ședințelor CEC în limba rusă în general lipsesc.La secțiunea „Alegeri și referendumuri” informații despre ultimul scrutin – alegeri parlamentare din 24 februarie 2019, inclusiv toate cele mai interesante informații: prezența la vot, rezultatele concurenților electorali, etc – în limba rusă lipsesc.Pe site-ul cec.md nu a fost identificată nici o postare într-o altă limbă minoritară din Republica Moldova decît limba rusă.

Voteaza.MD: Accesibilitatea lingvistică generalăSite-ul Voteaza.MD este în mod salutabil în mare parte bilingv – el funcționează în limba română și limba rusă, inclusiv asemenea secțiuni importante ca Procesul electoral (inclusiv subsecțiunile Sistemul electoral mixt, Procedura de votare, Organele electorale, referendumul republican consultativ) și Fii informat (inclusiv subsecțiunile Legislația electorală, Întrebări frecvente, DEX electoral).De la această tendință pozitivă sunt unele excepții – secțiunea Biblioteca apare doar în versiunea în limba română a site-ului, și respectiv la subsecțiunea „Materiale de educație civică” din această secțiune materiale în limba rusă lipsesc. În același timp la subsecțiunea „Publicații” în limba română din secțiunea Biblioteca apar publicații atît în limba română, cît și în limba rusă.Este important de menționat că în anul 2018 Comisia Electorală Centrală a produs un Ghid informativ electoral pentru alegeri parlamentare „Democrația Contează – Participă!” în limba română, limba rusă, limba engleză și în limba română în format „ușor de citit” (easy read) adaptat pentru necesitățile persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale.86 O mențiune specială merită de făcut în privința accesibilității ambelor site-uri pentru persoanele cu vedere scăzută, inclusiv opțiunea de mărire a scriptului și de reglare a contrastului.

86 http://www.md.undp.org/content/moldova/en/home/library/effective_governance/democra_ia-conteaz-.html44

http://www.md.undp.org/content/moldova/en/home/library/effective_governance/democra_ia-conteaz-.html

Spoturi video și materiale de educație civicăComisia Electorală Centrală are o experiență foarte salutabilă de producere a spoturilor video și materialelor de educație civică care în mod direct abordau diversitatea etno-lingvistică din Moldova.Astfel, pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 Comisia a produs spotul „Votul meu, vocea mea!”87 care în mod remarcabil pentru Moldova promova participarea minorităților etno-lingvistice la alegeri și utiliza limbile minoritare (găgăuză, bulgară, ucraineană, romani și rusă) în acest scop în spot, iar pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 – un alt spot – „Suntem parte a unui tot întreg. Votează!”, în care apar reprezentanții mai multor grupuri etnice în vestimentații tradiționale.88 Majoritatea spoturilor este însoțită și de traducerea în limbajul mimico-gestual. Aceste exemple arată asupra înțelegerii bune a necesității comunicării cu minorităților etno-lingvistice din Moldova în cadrul Comisiei Electorale Centrale. Totodată trebuie de remarcat că Comisia Electorală Centrale, cu excepția spotului menționat mai sus, practic nu produce materiale informaționale și de educație civică în limbile minoritare.Autoritățile electorale canadiene, de exemplu, au disponibil Ghidul alegătorului în 35 limbi, inclusiv în cele două limbi oficiale (engleza și franceza), 31 limbi minoritare etnoculturale89 și 12 limbi aborigene90. În comparație cu acest exemplu practica Comisiei Electorale Centrale din Moldova rămîne în urmă.

Aspecte specificeUn alt aspect important care trebuie abordat ține de programe sau acțiuni speciale pentru anumite grupuri etno-lingvistice și/sau religioase din Moldova. Astfel, rezultatele electorale pe raionul / circumscripția electorală Soroca din scrutin în scrutin arată o prezență la vot cu 2-3% mai redusă în comparație cu raioanele / circumscripții învecinate și cu media pe țară. La fel numărul alegătorilor pe listele suplimentare în acest raion / circumscripție este mai ridicat decît în cu raioanele / circumscripții învecinate și cu media pe țară (circumscripții regulare). Aceste două devieri ar putea fi, de exemplu, rezultatul informării insuficiente și implicării proaste a populației rome din Soroca în alegeri. O analiză specială (dezagregată) ar clarifica situația.La fel nu este clar în ce măsură femei din unele grupuri etnice conservative participă în alegeri și, de fapt, sunt cu adevărat libere în exercitarea propriului vot. Ori dacă toate grupurile religioase din Moldova sunt acomodate în ceea ce ține exercitarea (tehnică) a dreptului la vot. Analize și studii la acest subiect lipsesc.

Diversitatea internăLipsesc informații despre diversitatea etno-lingvistică și religioasă în rîndul membrilor CEC, angajaților CEC și membrilor organelor electorale temporare. Lipsa acestor informații este un obstacol privind elaborarea măsurilor de creștere a diversității interne a acestora.

87 https://www.youtube.com/watch?v=TRuJQfD3pSQ88 https://www.youtube.com/watch?v=jfY1vDWXenA89 https://www.elections.ca/content.aspx?section=vot&dir=fir/gui/gui-eth&document=index&lang=e90 https://www.elections.ca/content.aspx?section=vot&dir=fir/gui/gui-abo&document=index&lang=e

45

https://www.elections.ca/content.aspx?section=vot&dir=fir/gui/gui-abo&document=index&lang=e

https://www.elections.ca/content.aspx?section=vot&dir=fir/gui/gui-eth&document=index&lang=e

https://www.youtube.com/watch?v=jfY1vDWXenA

https://www.youtube.com/watch?v=TRuJQfD3pSQ

CONTEXTegalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/Report_Monitoriz... · Web viewRealitatea.md a...

Documents

Transcript of CONTEXTegalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/Report_Monitoriz... · Web viewRealitatea.md a...