--

pag. 3

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL PE EUROPA

"Sinceritatea nu^nseamn@ a spune totce g$nde}ti, ci a g$nditot ce spui" H. de Livry

c my b

c my b

nr. 155 anul 4 vineri, 22 februarie 2008 0,50 RON

Acropole sub z@pad@

Emil DAVID

Eveniment 2008pag. 8Ileana Ilie

Recenziepag. 2Dorel Mor$nd@u

Bursa din Sibiu

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Daniela Petra}cu

Imaginea s@pt@m$nii

6. Am urm@rit, dar, numero}i fac-tori, numeroase expresii ale crizei din1929-1933. Este situa]ia economic@ deast@zi a lumii, similar@ sau, dac@ nu, com-parabil@, în câteva elemente de baz@, cusitua]ia economic@ a anilor 1928-1929, cândse cristalizau factorii care au ac]ionat atâtde brusc }i violent, declan}ând trista „Joieneagr@” }i întregul cortegiu de drame eco-nomice }i umane ce i-a urmat? Un r@s-puns tran}ant - „da” sau „nu” - cu sigu-ran]@ c@ ar reprezenta o eroare. Economia

a prezentat }i prezint@ cazuistici com-plexe, nuan]ate, puternic individualizate,care implic@ examin@ri profunde }i sen-sibile. Un r@spuns „à la Pitia”, celebra preo-teas@ a oracolului din Delphi, r@spunsenigmatic, sibilinic, din p@cate des utili-zat de factorii politici atunci când nu }tiu,vor s@ ascund@ ceva sau vor s@ aratec@ sunt inteligen]i, f@r@ ca de fapt s@fie, nu-}i are rostul în rândurile de fa]@,rânduri urm@rind mai ales o cercetaredeschis@ }i, pe cât posibil, riguroas@.

continuare ^n pagina 4

T$rguri }i expozi]ii

Bani }i b@nci

S@r@cia reprezint@ starea nor-mal@ de existen]@ a peste unei trei-mi din popula]ia globului, adic@ acelor dou@ miliarde de persoanecare tr@iesc cu mai pu]in de doidolari americani pe zi. Aminteamîntr-un articol publicat în urm@ cudou@ s@pt@mâni despre starea mate-rial@, sanitar@ }i spiritual@ deplo-

rabil@, în care se zbate aceast@ în-semnat@ parte dintre semenii no}tri. Dar, în timp cenum@rul celor care tr@iesc în mizerie cre}te, bog@]ia celormai înst@ri]i spore}te, deasemenea. Mai mult, conformunui recent studiu prezentat de organiza]ia „Save the chil-dren”, cre}terea economic@ înregistrat@ de unele state nugaranteaz@, de exemplu, o ameliorare a condi]iilor de via]@ acopiilor. Ilustrativ este cazul Indiei, care a înregistrat per-forman]e economice impresionante în ultimii ani, dar carese situeaz@ pe un loc coda} în cadrul unui clasament carecoreleaz@ cre}terea economic@ cu rata mortalit@]ii infantile.

Descurc@re]i din fire, pentru c@ a}a i-au silit necazurile,românii au înv@]at cum s@ „fenteze“ infla]ia }i valurile de scum-piri din ]ara de ba}tin@. Se urc@, la sfâr}it de s@pt@mân@ sau des@rb@tori, câte dou@ familii în autoturismul proprietate personal@,}i dau o fug@ pân@ în Ungaria sau la Viena, pentru aprovizionareacu de toate: produse alimentare, b@uturi, îmbr@c@minte, înc@l-]@minte }.a.m.d. {i asta pentru c@, în România, de}i salariilesunt cu mult mai mici, toate aceste produse sunt cu mult maiscumpe. Shoping-ul la Viena a devenit, prin urmare, o afacerede familie extrem de profitabil@. Inevitabil, vine întrebarea: dac@industria româneasc@ nu mai produce nimic }i dac@ ne apro-vizion@m, în propor]ie de 90 la sut@ din import, în condi]iile încare taxele de import sunt zero, de ce nu g@sim respectiveleproduse în rafturile din România, m@car la pre]urile din Ungaria}i Austria? Întrebare retoric@, fire}te, deoarece r@spunsul e lamintea coco}ului: pentru c@ importatorii }i lan]urile de interme-diari din ]ara noastr@ î}i umfl@ conturile }i buzunarele cu adao-suri comerciale aberante, pe care nu le mai ]ine nimeni sub con-trol. {i, astfel, se alimenteaz@ spirala cre}terii pre]urilor. {i totastfel, infla]ia, alimentat@ vârtos de m@ririle de salarii, concomi-tent cu absen]a la ofert@ a produselor indigene, devine un ve-ritabil }i inedit „speculant“ pe pia]a româneasc@.

Criza mondial@ din 1929-1933.Acum, o nou@ ipostaz@? (IV)

Cataclisme economice care zguduie lumea

Dan POPESCU

Dup@ un an -2006 - în care au datînapoi, creditele în va-lut@ au dep@}it din noucreditele în lei. De ase-menea, creditele totaleacordate institu]iilor ne-financiare sunt la un pass@ fie dep@}ite de credi-tele acordate gospo-

d@riilor. Din totalul celor 37,9& din PIB,pe care le reprezint@ intermedierea finan-ciar@, 18,3& apar]in persoanelor fizice }i19,6 economiei, sau întreprinderilor. A}aarat@ o fotografie a creditarii. În cifre, cre-ditele acordate companiilor sunt doar cupân@ în 2 miliarde de euro peste celeacordate persoanelor fizice. Importan]acreditului este una incontestabil@, de}i igno-rat@. Realitatea româneasc@ are, îns@, altegirji decât s@ se ocupe de credite. Econo-mia româneasc@ apeleaz@ la import, pentrua satisface cererea în cre}tere }i, atunci,apare lan]ul sl@biciunilor - import, con-sum, deficit, infla]ie, salarii, credite. Toateaceste încerc@ri de politic@ monetar@ ]in,mai ales, de limitarea vitezei de cre}terea credit@rii }i de ie}irea din acest cerc.Având aceast@ preocupare, nu mai intere-seaz@ c@ pân@ la urm@ creditul este uninstrument indispensabil al cre}terii eco-nomice. Dobânzile mici stimuleaz@ credi-tul }i, implicit, economia. Nu }i la noi,unde creditului i se ignor@ acest rol îneconomie. Chiar dac@ b@ncile au începuts@ se orienteze spre finan]area economiei, aîntreprinderilor, rezultatele au fost modeste.

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

De la spirala infla]ionist@– la spirala expansiunii

economice

continuare ^n pagina 6

Dan SUCIU

Un motor ignorat:creditul

pentru afaceri

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Lia BALTADOR

pag. 5

pag. 6

Corup]ia – în contextul

integr@rii europene

Disparit@]ile sociale conteaz@!

dr. Silvia M~RGINEAN

EVOLU[II CONTEMPORANE RECENZIE VINERI 22 FEBRUARIE 20082

urmare din pagina 1Cineva compara infla]ia cu o

curs@ între doi competitori – pre]urilegalopante }i cantitatea de bani ieftinide pe pia]@ – din care întotdeauna vaie}i câ}tig@tor pre]ul.

În cazul evocat, este de mirarede ce Guvernul României încearc@exclusiv }i, evident, f@r@ succes, s@ in-fluen]eze doar evolu]ia acestei curse,umblând la instrumente derizorii pre-cum modificarea con]inutului „co}u-lui de consum“ sau la scumpireacreditelor, când mult mai simplu arfi fost s@ impun@ ni}te baremuri ma-ximale obligatorii asupra adaosurilor}i câ}tigurilor pe care le percep im-portatorii }i intermediarii de pe pia]@,singurii beneficiari ai spiralei scum-pirilor f@r@ acoperire economic@.

Oricum, o consecin]@ dureroas@a faptului c@ nu se ac]ioneaz@ pâr-ghiile cele mai potrivite – din igno-ran]@ sau premeditare – o reprezint@situa]ia în care ne afl@m. Adic@, oinfla]ie care pare sc@pat@ de suborice control guvernamental. Degrin-golada este evident@ în succesiuneaame]itoare a ]intelor de infla]ie, pecare le tot stabile}te }i le revizuie}tebanca central@ a României.

S@ reamintim cititorilor no}tricâteva din proiec]iile asumate în2004 de B.N.R., toate garantând cal-marea infla]iei, stabilitatea economic@}i monetar@ }i, într-o perspectiv@ maiampl@, îndeplinirea condi]iilor de con-vergen]@ pentru aderarea la zonaeuro. Ni se prezicea atunci c@, în2007, vom înregistra o infla]ie de 3

la sut@. În cursul anului trecut, îns@,]inta s-a modificat succesiv la 4 lasut@, apoi la 5,7 la sut@, pentru ca,în final, când am tras linia, s@ înre-gistr@m 6,57 la sut@, cu mult pestemedia UE 15.

Pentru 2008, se contureaz@ ace-la}i joc absurd: angajament asumat –2 la sut@. [inte revizuite din ianua-rie pân@ în prezent – 3,8 la sut@, 4,3la sut@, 5,9 la sut@. Pentru ca, lafinele lui ianuarie trecut, Institutul Na-]ional de Statistic@ s@ ne informezescurt c@ infla]ia anual@ (ianuarie 2008– ianuarie 2007) a ajuns la 7,26 lasut@ (cel mai mare nivel înregistratîn ultimul an }i jum@tate!), anali}tiieconomici anun]ând chiar peste 8procente, în martie viitor, }i cine }tiece alte surprize ne mai a}teapt@ laorizont. Ni se mai spune – ca }i cumasta ne-ar înc@lzi cu ceva }i de parc@românii n-ar sim]i-o pe pielea }i înbuzunarul lor – c@, în ianuarie 2008,cele mai mari scumpiri s-au înregis-trat la servicii }i la mâncare, cu pro-cente între 1 }i 10 la sut@. Iat@ }iexplica]ia statistic@ pentru exodulromânilor c@tre Ungaria }i Viena!

Desigur, se poate obiecta c@infla]ia a devenit, între timp, o mareproblem@ global@, urcând, în unelestate de pe Mapamond, la cote is-torice. Într-adev@r, ]@ri dinamice, cumari resurse de dezvoltare, se con-frunt@ cu indici îngrijor@tori ai scum-pirilor. În China, a avut loc o majo-rare-record a pre]urilor, cu 60 la sut@în unele cazuri, ceea ce a f@cut ca,la sfâr}itul anului trecut, infla]ia dinaceast@ ]ar@ s@ ajung@ la cel maimare nivel din ultimii 10 ani, circa 7la sut@. În Arabia Saudit@, acest indi-cator a atins cota cea mai ridicat@

din 1990 încoace – 6,5 la sut@. Larândul lor, mini}trii de finan]e dinU.E., reuni]i s@pt@mâna trecut@ laBruxelles, }i-au exprimat îngrijorareafa]@ de accelerarea infla]iei, aceastaurcând la 3,2 la sut@ în ianuarie, încele 15 state ale zonei euro. Sevorbe}te, deci, de eliminarea presiu-nilor infla]ioniste }i de necesitateaîncadr@rii stricte în obiectivele deinfla]ie, chiar }i la nivelul de numai3,2 la sut@, socotit alarmant!

Prin simpla raportare la grijile pecare }i le fac al]ii, situa]ia Românieieste cu totul special@. Evident c@ nuputem pune pe picior de egalitateresursele noastre de dezvoltare cucele ale Chinei }i Arabiei Saudite.

Dup@ cum nu ne putem compara nicicu ]@rile vestice care lucreaz@ cu omoned@ puternic@ }i nu au problemecu finan]area deficitelor externe, oricâtde mari ar fi acestea. Necazul celmare, în situa]ia noastr@, este c@finan]area se face mai mult prin în-datorare decât prin efort propriu. Înconsecin]@, speciali}tii spun c@ pu-seul infla]ionist din 2007, }ocurile pre-figurabile pentru bugetul public în2008 }i în anii care vin, faptul c@ leulnu este moned@ de rezerv@, ca }idualitatea sistemului monetar autoh-ton oblig@ la un tip adecvat de con-duit@ în România, altul decât în cazul]@rilor cu economie consolidat@. Omixtur@ între sacrificii lucide }i stra-

tegii de dezvoltare pe termen scurt,având la baz@ nu tenta]ia de a facebani din specula]ii, cât din afaceri lu-crative. Numai a}a spirala infla]ionist@poate fi înlocuit@ pe spirala expansi-unii economice. Ignorarea realit@]ilor }ia remediilor specifice pentru diagnos-tice specifice, inabilitatea cronic@ de ag@si r@spunsuri diferite la criza glo-bal@ ne va condamna la cantonareaîn periferia Comunit@]ii Europene.

Ar fi o naivitate condamnabil@s@ credem, la nesfâr}it, c@ o boal@cronic@ }i grav@ precum infla]ia sepoate remedia umblând prin co}urilede consum ale românilor sau sta-bilind ]inte iluzorii pentru indicatorisc@pa]i de sub control.

De la spirala infla]ionist@ – la spirala expansiunii economice

Bucure}ti - Banca Na]ional@ a Rom$niei

Emil DAVID

Jurnalul este o lucrare de maturi-tate (Elias Canetti, Salvador Dali, AndreGide, Albert Camus...) care dezv@luie la-boratorul autorului, reflec]iile lui }i d@ m@-sura operei sale. Jurnalul Economic, alprofesorului universitar doctor Dan Po-pescu, reprezint@ periplul autorului înspa]iul economic, uneori recompunândatmosfera istoric@, alteori inserându-seîn realitatea cotidian@, cu scopul de areleva dimensiunea economic@ a socie-t@]ilor, bazându-se în analizele sale peautori de referin]@ ai epocii sau din zilelenoastre. O expunere postmodern@, încare cititorul este invitat s@ pun@ la locullor piesele unui puzzle, care îndeamn@ lareflec]ie, medita]ie }i chiar ac]iune. O lu-crare de mari dimensiuni (aproape 500pagini) într-o grafic@ excelent@ (care re-flect@ dragostea autorului pentru Fran]a)ap@rut@ la prestigioasa Editur@ Continent.

Înc@ din subtitlu, autorul î}i creio-

neaz@ obiectivele. Acestea vizeaz@ un mo-del economic al Planetei }i dimensiunileschimb@rii socio-economice. Lucrarea profe-sorului Dan Popescu reflect@ forma]ia sasolid@, calitatea de expert în domeniuldoctrinelor economice. Forma]ia enciclo-pedic@, cultura de specialitate, pe autoride referin]@, dar }i standardul cultural îngeneral, arat@ Profesorul, acel Profesor pecare ast@zi îl întâlnim, din p@cate, rareorila catedr@ sau în c@r]ile publicate. O lu-crare accesibil@, care te seduce, te prin-de în mrejele ei }i î]i dezv@luie un uni-vers fascinant care se zbate între dileme}i speran]e.

De la început, se observ@ preocu-parea autorului pentru destinul Planetei.El atrage aten]ia asupra semnelor de în-trebare pe care le ridic@ natura (cutre-mure, secete, uragane, inunda]ii, tsuna-mi s.a.), crizele (economice, de energie,finan]e, pandemii s.a.), popula]ia (cre}-terea ei, s@r@cia), terorismul, dezvoltarea(dezvoltarea ora}elor: poluare, gunoaie,stres s.a.). Numai în prima pagin@ -pentru a sublinia istoria preocup@rilorprivind planeta – Dan Popescu îi aduceîmpreun@ pe Hora]iu, Ovidiu, Francis Bacon,so]ii Meadows, N. Georgescu-Roengen.Este doar deschiderea, pentru c@, pe par-cursul întregii lucr@ri autorul documen-teaz@ ideile lui cu nume din elita }tiin]i-fic@ }i cultural@ mondial@.

Pentru a r@spunde provoc@rilor seco-lului XXI, autorul consider@ c@ ar trebuis@ punem un accent mai mare pe înv@-

]area anticipativ@. Numai a}a vom puteaface fa]@ }ocurilor. Radiografia pe careo întreprinde se înscrie în linia unor lu-cr@ri ale Clubului de la Roma la care dealtfel se raporteaz@. Autorul subliniaz@pre]ul pl@tit ignoran]ei în timp, care adus la criza resurselor (c@rbune, petrol,ap@ s.a.) schimb@ri climatice, apari]iaunor dezechilibre care pot duce la cata-strofe. {i, în final, afectarea fiin]ei umane.Ca r@spuns, el propune un model eco-nomic al Planetei, care s@ se bazeze petoleran]@, inteligen]@ }i strategii ac]ionalepentru supravie]uirea }i progresul uma-nit@]ii, strategii care s@ urm@reasc@ cuprec@dere gestionarea resurselor, câ}ti-gul social }i dezvoltarea durabil@.

Autorul acord@ spa]ii ample proce-sului de mondializare/globalizare, pe careîl prive}te istoric. Sunt reliefate atât as-pectele pozitive, care au în vedere conec-tarea economiilor, finan]elor, serviciilor,informa]iei, cunoa}terii, dar }i globali-zarea panicii, terorismul, pierderea iden-tit@]ii, macdonaldizarea, cocacolonizareas.a. Într-o lume globalizat@ - securitatea,încotro? {i aici, analizele au în vederesecuritatea individului, securitatea agro-alimentar@, securitatea energetic@ }i, nuîn ultimul rând, securitatea locurilor demunc@. Într-un studiu de caz focalizat,se insist@ pe declinul locurilor de munc@a}a cum arat@ prognozele.

O analiz@ corelat@ este f@cut@ s@-r@ciei }i terorismului. Dan Popescu arat@c@ exist@ o leg@tur@ intrinsec@ întreacestea. “...Un lucru este clar: obscuran-tismul, ignoran]a, s@r@cia încurajeaz@,stimuleaz@ fanatismul, terenul fierbinte alterorii, al <terorii terorii>, al <imperiuluifricii>, al <imperiului dominat de panic@}i team@ visceral@>. Destabilizându-i fac-torii germinativi. se poate destabiliza în-su}i terorismul. Economia în progres, edu-ca]ia, progresul social, reprezint@ ele-mente esen]iale în acest cadru” (p.146).Sunt realizate numeroase incursiuni înistorie, cu referin]e bibliografice de excep-

]ie (A. Smith, Saint-Simone, J. M. Keynes,K. Marx, J. Schumpeter, Ludwig vonMises, F. Le Play s.a.) dar }i în prezent(Lester Brown, Joseph Stiglitz, ThomasFriedman, John Ralston-Saul s.a.).O bun@ parte a analizelor privesc Uniu-nea European@, care reprezint@ în con-cep]ia autorului tripticul speran]ei: pace,democra]ie, progres. Uniunea European@,pentru a ob]ine cre}terea economic@, tre-buie s@-}i coordoneze mai eficient politi-cile economice, financiare, monetare, po-liticile regionale, reformele în industrie }iagricultur@ }i, de asemenea, în ceea ceprive}te libert@]ile }i securitatea cet@]e-nilor. {i biserica joac@ un rol important}i autorul reliefeaz@ rolul pe care l-au ju-cat }i îl joac@ catolicismul }i protes-tantismul în economia capitalist@, pro-gramele sociale în care biserica esteimplicat@. Construc]ia european@ – arat@Dan Popescu – trebuie s@ se bazeze, ^nbun@ parte, pe dezvoltare regional@, pereducerea disparit@]ilor regionale, dez-voltare economic@, politic@, institu]ional@.Universitatea trebuie s@ fie un reper înaceast@ societatate a cunoa}terii pentruc@ universitatea, spune autorul, ducespre universalitate. Investi]ia în cercetare}i educa]ie reprezint@ o premis@ a mo-delelor de cre}tere economic@. Fin cu-nosc@tor al realit@]ilor din ]@rile occiden-tale, Dan Popescu face o analiz@ eco-nomic@, nu doar la nivel paradigmatic, ciia }i pulsul vie]ii cotidiene (atent la de-talii, constat@ o u}oar@ regresie economi-c@, nu foarte vizibil@: spre exemplu, mic-}orarea por]iilor la unele restaurante!).

Un loc aparte în economia lucr@riiîl reprezint@ România. Analiza, extrem delucid@, devoaleaz@ dimensiunile schim-b@rii socio-economice produse dup@ de-cembrie 1989, dar }i numeroasele sin-cope, incongruen]e, tensiuni, mistific@ri}i manipul@ri produse în acest spa]iu.Cu un gust amar, autorul arat@ c@, nude pu]ine ori, transform@rile au fost doarpseudomuta]ii, creatoare de averi ilicite,

cu capitali}ti de operet@, cu centre sub-terane de comand@. Marile gre}eli de ma-nagement macro }i microeconomic ne-audus la periferia Uniunii Europene, spuneDan Popescu. “Privatizarea la noi a fostprefa]at@ de o malefic@ <cuponiad@>,exemplul clar de <ignoran]@> deliberat@,pentru a permite celor <desemna]i> acu-mularea a ceea ce era de acumulat. {itot privatizarea am realizat-o nu princonstruc]ie }i asanare, ci prin distruc]ie,fiind aruncate în }omaj segmente între-gi de cercet@tori }i speciali}ti, de munci-tori profesioni}ti ajun}i, în cel mai buncaz, vânz@tori de ziare. Cu teorii }i ideiconfuze, pe un fond de corup]ie gener-alizat@, nu <ne-am vândut ]ara> ci amdat-o relativ pe gratis }i f@r@r condi]ii, înnu pu]ine situa]ii, unor }napani vânz@-tori-cump@r@tori, care, de multe ori, }i-auscos banii da]i pe firm@ doar din vânza-rea <clubului de întreprindere>” (p.189).

Ultimele trei p@r]i ale lucr@rii suntdedicate unor studii de caz (asupra pu-blicit@]ii, impozitului pe venit, sângeluicontaminat, Canalului Panama, Furtului se-colului XX s.a.), biografii eruptive (K.Marx, A. Carnegie, C. Vanderbilt, J. MKeynes, N. Georgescu-Roengen, I. Ghica,David Ricardo s.a.) }i unui periplu euro-pean al autorului (Italia, Republica Mol-dova, Fran]a, Germania, Finlanda s.a.).

...Cartea profesorului Dan Popescuvorbe}te nu numai despre economistulDan Popescu, ea vorbe}te în aceea}i m@-sur@ despre psihologul }i sociologul DanPopescu, dar mai ales despre intelectu-alul Dan Popescu. Nu în ultimul rând a}sublinia dantel@ria motto-urilor jurnalului,care împinge în prim plan nu numaiomul de }tiin]@ dar }i omul de cultur@.

Jurnalul este o lucrare care poatefi decodificat@ în mai multe registre, atât destudentul }i cercet@torul în economie,sociologie, psihologie sau de specialist,cât }i de omul cotidian, preocupat deproblematica socio-economic@ a lumii, aUniunii Europene sau a României.

RecenzieDAN POPESCU

J U R N A L E C O N O M I CDileme }i speran]e pentru o lume în schimbareSpre un model economic al Planetei

(Sibiu, Editura Continent, 2007)

conf. univ. dr. Dorel MOR#ND~U

VINERI 22 FEBRUARIE 2008 3COMPETITIVITATE

Literatura de specialitate este foartegeneroas@ din punctul de vedere alabord@rilor conceptului de competi-tivitate. În raport cu nivelul la carene raport@m, competitivitatea poate fianalizat@ la nivel de ]ar@, la nivel desector de activitate sau la nivel defirm@. La nivel macroeconomic, pu-tem identifica cel pu]in trei abord@riale competitivit@]ii: competitivitateaca productivitate, competitivitatea ca}i capacitate de a crea bun@stare }icompetitivitatea ca }i abilitate de avinde pe pie]ele externe.

Pentru prima abordare este sem-nificativ@ pozi]ia economi}tilor de laWorld Economic Forum, care v@d com-petitivitatea ca }i productivitate, fiinddeterminat@ de un set de factori, po-litici }i institu]ii care definesc }i con-di]ioneaz@ nivelul de eficien]@/compe-titivitate/productivitate al unei ]@ri.

Demn@ de remarcat este }i vizi-unea speciali}tilor de la ConsiliulNa]ional pentru Competitivitate al Irlan-dei, ]ara cu una dintre cele mai spec-taculoase evolu]ii post-integrare, cuperforman]e consistente în reducereadecalajelor fa]@ de celelalte ]@ri dez-

voltate ale UE. Ace}tia definesc com-petitivitatea na]ional@ ca sum@ a fac-torilor care influen]eaz@ capacitateaunei ]@ri (a Irlandei – n.a.) de a con-cura pe pie]ele interna]ionale, într-unmod în care este asigurat@ cre}tereacalit@]ii vie]ii pentru ]ara respectiv@.In aceast@ viziune, sursele competi-tivit@]ii economice pot fi împ@r]ite întrei categorii: politici economice (le-gate de mediul de afaceri, infrastruc-tura fizic@, infrastructura de cuno}-tin]e), condi]ii de baz@ (performan]afirmelor, productivitate, pre]uri }icosturi, oferta de munc@) }i cre}tereaeconomic@ durabil@.

Integrarea României în UniuneaEuropean@, la 1 ianuarie 2007, prece-dat@ de numeroase discu]ii referitoa-re la impactul decalajelor asupra rit-mului de dezvoltare al României înperioada urm@toare, i-a f@cut pe mul]ispeciali}ti s@ se întrebe în ce m@sur@modelul „miracolului irlandez” se poaterepeta. Încercarea de a anticipa evo-lu]iile viitoare ale economiei româ-ne}ti porne}te de la situa]ia actual@.În ierarhiile WEF, România se afl@ îngeneral pe locurile 26-27, din cele27 de state membre ale UE.

F@r@ a recurge la o analiz@

comparativ@, putem observa, în ex-clusivitate pe baza pozi]ion@rii Româ-niei la diferite criterii, c@ punctelecele mai bune sunt conectivitatea dinpunct de vedere tehnologic }i înv@-]@mântul superior. Punctele slabe suntîn categoria indicatorilor de baz@ carecondi]ioneaz@ competitivitatea: macro-economia (locul 97, din 125 de ]@ri)}i institu]iile (locul 87, din 125 de]@ri). Evaluarea institu]iilor ]ine cont}i de nivelul corup]iei percepute în]ara respectiv@.

Indicele de Competitivitate Glo-bal@ al WEF are un grad ridicat decomplexitate. Am amintit faptul c@teoria economic@ interpreteaz@ com-petitivitatea economiei, deopotriv@ ca}i capacitate de a vinde pe pie]ele in-terna]ionale, iar rezultatul unei cre}-teri de competitivitate se reflect@ încre}terea PIB/locuitor. Având în ve-dere c@ exist@ numeroase opinii po-trivit c@rora avantajul competitiv alRomâniei se bazeaz@ în mare m@sur@pe un nivel redus al salariilor, amanalizat evolu]ia acestor indicatori înperioada 2000 – 2005.

Cele mai importante concluziiob]inute în urma analizei datelor sunt:cre}terea salariilor în perioada ana-lizat@ a fost mai lent@ decât a PIB/locuitor, ceea ce înseamn@ c@, dac@avantajul competitiv al României ar fifor]a de munc@ ieftin@, BCI ar fi tre-buit s@ aib@ o evolu]ie favorabil@,ceea ce nu s-a întâmplat; pondereaîn PIB a exporturilor a r@mas aproxi-mativ constant@, ceea ce arat@ c@pierderea relativ@ de competitivitateprin c@derile în ierarhia mondial@ nus-a reflectat în sc@derea exporturilor.

Pozi]ia de mijloc din topul WEFa fost explicat@ prin lipsa de perfor-man]@ în domeniul macroeconomic(în raport cu alte state cu problemesimilare) }i a func]ion@rii institu]iilor. Raportul World Economic Forum nueste singurul care penalizeaz@ Româ-nia pentru lipsa transparen]ei }i func-]ionalit@]ii institu]ionale }i, implicit acorup]iei. Cre}terea preocup@rilor cuprivire la corup]ie se datoreaz@ pe deo parte faptului c@ efectele acesteiaau devenit sesizabile, corup]ia fiindadesea cauza principal@ a e}eculuireformelor, încetinirii cre}terii eco-nomice sau reducerii investi]iilor }i,pe de alt@ parte, unei transparen]ecrescute care permite cunoa}tereacazurilor de corup]ie.

Dar, ce este corup]ia }i caresunt efectele acesteia? „Corup]ia re-prezint@, în cea mai simpl@ descrierea sa, abuzul de putere, cel mai ade-sea în scopul ob]inerii de câ}tiguripersonale sau în avantajul unui grupc@ruia cineva îi este devotat. Corup]iapoate fi motivat@ de l@comie, dedorin]a de p@strare sau de sporire aputerii sau credin]a într-o presupus@stare de mai bine”. Studiile arat@ c@de}i efectele corup]iei sunt greu de

m@surat, ea poate provoca:� O cre}tere cu 3-10& a pre]uluiunei tranzac]ii ce are în vedere fur-nizarea unui anumit bun sau serviciuguvernamental;� Pre]uri crescute pentru anumite bu-nuri - cu pân@ la 15-20& - ca urmarea monopolulilor impuse de guvern;� O pierdere cu pân@ la 50& a unorcategorii de impozite percepute de gu-vern, din cauza abuzurilor }i corup]iei;

� Costuri excesive aferente unorbunuri }i servicii din cauza supradi-mension@rii pre]ului pl@tit pentru con-tractele de achizi]ii sau din cauzaachizi]ion@rii unor articole scumpesau inutile.

Majoritatea studiilor arat@ c@ me-diul de afaceri }i performan]ele firmeisunt în mod direct afectate de co-rup]ie. Aceste implica]ii vizeaz@ deo-potriv@ încrederea investitorilor }i im-plicit investi]iile str@ine atrase, cre}-

terea costurilor prin pl@]i suplimenta-re precum darea de mit@ etc.

Datele oferite de TransparencyInternational ne permit trecerea de lanivelul macro la cel mezo }i, apoi, mi-croeconomic. Lipsa de competitivitatea economiei române}ti în ansamblulei poate fi explicat@ printr-un cadruinstitu]ional neperformant, afectat înmare m@sur@ de corup]ie. La rândulei, corup]ia afecteaz@ mediul de afa-ceri }i competitivitatea firmelor din]ara respectiv@.

Competitivitatea la nivel de firm@:pentru firm@, competitivitatea se re-fer@ la abilitatea de a oferi produse}i servicii mai eficient decât con-curen]ii relevan]i. O viziune asem@-n@toare reg@sim }i la autorii careconsider@ c@ o firm@ competitiv@ estecea care reu}e}te s@-}i vând@ în modprofitabil produsele. Astfel, teoria pro-duc@torului afirm@ c@ principalul obiec-tiv urm@rit de firm@ este maximizareaprofitului: pe o pia]@ concuren]ial@,pe care firma este un price-taker,firma va determina, pornind de lafunc]ia de produc]ie, acel volum al pro-duc]iei care îi maximizeaz@ profitul,la un anumit nivel al pre]ului. Firmava ob]ine profit – deci va fi compe-titiv@, în aceast@ accep]iune – atâtatimp cât este capabil@ s@ aduc@ pepia]@ produse la un cost mai micdecât pre]ul pie]ei.

Exist@ opinii potrivit c@rora com-petitivitatea la nivel de firm@ acoper@trei dimensiuni: pozi]ia competitiv@ afirmei, poten]ialul competitiv al firmei

}i strategia competitiv@ a firmei. Pen-tru fiecare dintre acestea, se poateface distinc]ia între competitivitateaex-post }i competitivitatea ex-ante.Competitivitatea ex-post este dat@ depozi]ia competitiv@ actual@ a firmei,rezultant@ a propriei strategii compe-titive }i a strategiilor adoptate de con-curen]i. Competitivitatea ex-ante serefer@ la pozi]ia competitiv@ viitoare afirmei. Ea se define}te în raport decapacitatea relativ@ a firmei de a con-cura în viitor, de a transforma poten-]ialul competitiv în competitivitatereal@ (ex-post) prin intermediul uneistrategii competitive adecvate. Aceastava urm@ri dobândirea unei pozi]ii fa-vorabile pe pia]@ în raport cu con-curen]ii }i crearea unui avantaj com-petitiv, de tipul cost/pre] }i/sau ca-litativ (de diferen]iere).

Este evident@ corela]ia existent@între cele trei niveluri men]ionate,având în vedere c@ o economie com-petitiv@ are la baz@ firme competitive}i avantaj competitiv în anumite in-dustrii sau sectoare de activitate. Ma-joritatea datelor disponibile ne permits@ afirm@m c@ acestea sunt corelatecu nivelul general de dezvoltare din-tr-o ]ar@.

Ca o concluzie, putem afirma c@,în contextul integr@rii europene, lipsade competitivitate a economiei na]io-nale }i problemele structurale, careafecteaz@ economia în ansamblul ei,genereaz@ un dezavantaj competitivpentru firmele care func]ioneaz@ pepia]a româneasc@, autohtone sau nu.

Corup]ia – factor determinant al competitivit@]iifirmei în contextul integr@rii europene

dr. Silvia M~RGINEAN

CRIZA ECONOMIC~ VINERI 22 FEBRUARIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Vom încerca, deci, o schi]@ de r@s-

puns, tocmai în sensul acestor tr@s@turi……S@ admitem c@ înv@]area poate

fi de men]inere sau de }oc - respec-tiv în criz@ }i c@utând tocmai în acestcadru solu]ii - sau poate fi anticipa-tiv@ - examinând perspectiva nu întermenii prezentului, ci în cei ai vii-torului }i c@utând s@ previn@ consti-tuirea }i ac]iunea unor factori inde-zirabili. Suntem, totu}i, nevoi]i s@ spu-nem c@, din p@cate, prima manier@de înv@]are pierde foarte greu terenul- fiind valabil@ }i alternativa c@ ceade-a doua nu îl câ}tig@ cu u}urin]@.Desigur c@ o necesar@ }i posibil@ in-versare a acestor ac]iuni ar putea cusiguran]@ diminua recesiunea econo-mic@ mondial@ actual@…

…În statele economic puternice,condi]ia reu}itei o reprezint@, printrealtele, restructurarea activit@]ilor, înspe]@ productive, în scopul unei com-petitivit@]i superioare. Ceea ce facenecesare, adeseori, închiderea de între-prinderi, lichidarea lor total@ sau par-]ial@ - sau „translatarea” în economi-ile din ordinea secund@ de impor-tan]@ - a unor sectoare anume. Fap-tul genereaz@ presiuni asupra muncii- infla]ia }i }omajul pot constituimijloace de ac]iune - pentru a facilitaîntreprinderilor în cauz@, prin restruc-tur@ri, redobândirea rentabilit@]ii pier-dute. Deopotriv@, consecin]ele se re-g@sesc, uneori, în limitarea cre}teriisalariilor, cât }i în punerea în cauz@

a unor restrângeri în sfera unordrepturi sociale: securitate social@,servicii publice etc. Fire}te, pot fi }icre}teri. Desigur c@ astfel de obiec-tive se reg@sesc, în calit@]i diferite }ip@strând propor]iile, în perimetrul tu-turor economiilor lumii. Într-o accep-]ie de strict@ actualitate, avem de-a-face, în acest sens, }i cu „localiz@ri”}i „delocaliz@ri”, desigur, cu mai multeelemente specifice. În prezent, nu a pro-duce este cel mai greu, ci a vinde pro-fitabil ceea ce se produce este dificil.

Produc]ii sigure, ast@zi, cu un maregrad de probabilitate social@, repre-zint@ mai ales: a) energiile noi (nuclear@, solar@, maree,eolian@, geotermal@, bioenergii etc.)}i tehnologiile noi care permit eco-nomisirea energiei în produc]ie, tran-sporturi, habitat etc.; b) tehnologiile noi de fabricare amaterialelor, substan]elor }i elemen-telor (biochimie }i bioindustrie, noilesinteze etc.); c) aplica]iile electronicii (informatic@}i teletransmisie, respectiv telematica}i tehnotronica) etc.

Electronica, informatica vor pro-voca, în continuare, profunde schim-b@ri în produc]ie, în organizareamuncii, în via]a cotidian@ }i modelelede consuma]ie, în civiliza]ia noastr@.De st@pânirea lor depinde }i va de-pinde }i mai mult nivelul cercet@rii,eficacitatea în general a produc]iei, acelor mai multe activit@]i, }i, deci, lo-cul relativ al fiec@rei ]@ri în ierarhiainterna]ional@. La un pol se pot situasociet@]ile perfect integrate, „mi}cân-du-se” cu u}urin]@ în universul pro-gramelor, claviaturilor, ecranelor, mij-loacelor sintetice, robo]ilor }.a. La ce-l@lalt pol, societ@]ile care resping aceast@lume se marginalizeaz@ implacabil,foarte periculos. Între ace}ti doi poli- o lume articulat@, poate, cu poluldominant, dar cu sisteme „tradi]io-nale” de mobilizare a muncii: produc-tivitate mai redus@, munc@ la domi-ciliu cu randament mai mic, artizanat

banal }i exploata]ii individuale, miciîntreprinderi subcontractante nu foarteperformante, munc@ interimar@, tem-porar@. Desigur c@, în acest sens,sunt }i întreprinderi net profitabile,ceea ce determin@ ca astfel de „fron-tiere”, uneori, s@ nu fie deloc dis-tincte cu stricte]e.

Sunt câteva restric]ii majore - potfi privite }i ca relative - de care tre-buie ]inut seama în derularea unorasemenea scenarii. Una dintre aces-tea prive}te imensele decalaje eco-nomice }i de venituri existente în lu-

me }i care, în modul cel mai riscant,pot pune – chiar pun – sub semnulîntreb@rii, mai mult decât alt@dat@,perspectiva global@ a Terrei. O alt@restric]ie este cea demografic@, le-gat@ de explozia în continuare a po-pula]iei Terrei. {i fire}te c@ am puteacontinua. Cert este c@, actualmente,criza economic@, de care se vorbe}teatât de mult, indubitabil c@ are unelecomponente „clasice”: modificarea teh-nologiilor în cadrul unui ciclu eco-nomic lung, raporturi „vulnerabile” }idiscrepante între produc]ie }i con-sum, o anume infla]ie ce deteriore-az@ „ascuns” înainte de a izbucni lalumina zilei, o specula]ie de multeori determinant@ în raport cu pro-duc]ia etc. Sub asemenea aspecte,efectele crizei }i criza în sine arputea fi temperate cu prec@dere prin„re]ete” cunoscute de politica econo-mic@, social@, cultural@ chiar. Dar, nune gândim doar la acest lucru, ci lafenomene }i procese economice multmai grave, mult mai profunde, dejadesf@}urate în „pozi]ii de atac” }i„atacând”, c@rora m@surile „clasice”,aferente cu prec@dere terapiei de }oc,nu le pot face fa]@. Iar ceea ce pu-tem face este s@ prevenim de aici în-ainte câte ceva, f@r@ a putea înl@tura,în fond, r@ul care deja s-a produs.Despre ce este vorba, concret?

Despre poluarea ajuns@ deja lalimita suportabilit@]ii, cu o internali-zare a externalit@]ilor ce se desf@-}oar@ relativ greoi. Este vorba despresupraînc@lzirea Terrei }i riscul imi-nent al unei topiri a ghe]arilor pe„continentul” antarctic }i pe cel arc-tic, cu efecte majore în inundarea,mai mult decât probabil@, a unor marisuprafe]e riverane }i restrângerea su-prafe]elor de p@mânt ferm. Este vor-ba de acea veritabil@ „explozie” pecare a f@cut-o }i o face condi]ionareaciviliza]iei noastre, a infrastructuriimoderne, cu prec@dere de c@tre ]i]ei}i gaze, de c@tre hidrocarburi, în ge-neral de c@tre materii prime, materi-ale }i energii neregenerabile. Toateacestea, în plus dezvolt@ un compli-cat desen politic, ]inând seama de

raporturile dintre „geografia” z@c@min-telor respective }i geografia consu-mului lor ca atare. Toate acestea, înplus, facilitate sau îngreunate de o glo-balizare ineluctabil@, în plin@ desf@}urare...

...Nu avem de-a-face, aici }iacum, cu „istorii” de un fel sau altul.Dimpotriv@. Sunt chestiuni cât sepoate de reale }i de dramatice. Deexemplu, cercet@ri dintre cele maiserioase, în zona latitudinilor înalteale emisferei nordice, prev@d o cre}-tere medie termic@ de 8°C, spre 2080,în raport cu anul 2000. Este drept,prevederile sunt ceva mai moderatepentru emisfera sud }i Antarctica.Legat de astfel de modific@ri, chiar }iestim@ri foarte moderate prev@d }iele o cre}tere a nivelului m@rilor cu30-40 cm, în decursul secolului XXI,20 de cm din aceast@ cre}tere pro-venind din „dilatarea” oceanelor, 5cm din topirea ghe]arilor de munte}i fuziunea micilor calote glaciare, 2cm putând fi „imputa]i” recululuighe]urilor din Groenlanda etc. Cecomplica]ii teribile vor produce astfelde cre}teri economiei }i lumii noas-tre! Cum scria, recent, cercet@torulfrancez Emmanuel Le Roy Ladurie, în„L`Histoire”, echilibrul armonios pre-supus }i solicitat de Platon a fi sta-bilit împrejurul nostru „între cer }ip@mânt, dumnezei }i oameni” a fost}i este eminamente rupt. „Dumne-zeii” au devenit }i devin tot mai multprofe]ii pesimi}ti ai Giec-ului (Gru-pul de Exper]i Interguvernamentalprivind Evolu]iei Climatului). Oameniistr@lucesc mai ales prin neprevedere}i neglijen]@ în domeniul prezerv@riiunui anume echilibru planetar. „Cerul”este invadat, cutremurat, „clocotit”de gaze cu efecte de ser@ „aruncate”în toate p@r]ile de timpul industrialmodern. Iar „P@mântul”, ei bine, P@-mântul este supraexploatat, chimizat,irigat }i „sp@lat” de agricultori }i„adiacen]ii” lor. O concluzie? Nuavem nici pe departe de a face cu ocriz@ economic@ mondial@ asem@-n@toare celei din 1929-1933. Avemde-a face cu ceva cu mult, cu multmai complicat, cu efecte mai grele....

Dan POPESCU

Cataclisme economice care zguduie lumeaCriza mondial@ din 1929-1933. Acum, o nou@ ipostaz@? (IV)

Atheneul din Bucure}ti - o remarcabil@ “cas@” a }tiin]ei, a artei }i culturi (imagine din 1928)

VINERI 22 FEBRUARIE 2008 5

c my bc my b

c my b

BANI {I B~NCI

c my b

Apari]ia }i evolu]ia banilor

Banii sunt sângele economiei.Iat@ un aforism validat de experien]aistoric@, un adev@r ce transcede toateepocile istorice }i toate sistemeleeconomice }i politice.

Înc@ din cele mai vechi timpuri,oamenii au fost nevoi]i s@ realizezeschimburi de bunuri }i servicii, care,datorit@ condi]iilor naturale, culturale,religioase diferite, existau din abun-den]@ în unele zone }i lipseau, par]ialsau total, în altele.

Aceste schimburi s-au efectuatla început între bunuri ca atare, pebaza unui raport de schimb stabilitad-hoc. Pe parcursul evolu]iei isto-rice, unele bunuri - pieile de animale,vitele sau metale cum este aramaetc. - au devenit, mai mult sau maipu]in, produse etalon care serveau lamijlocirea schimbului altor bunuri.

Ca o consecin]@ a anumitorrela]ii de produc]ie istorice}te deter-minate, pe o anumit@ treapt@ a dez-volt@rii societ@]ii, au ap@rut banii, caun produs necesar al procesului deschimb. Banii, sub forma monedelormetalice, au ap@rut cu mult timp înurm@, secolul X înainte de Hristos înChina }i secolele VII – VI înainte deHristos, în Europa, aspecte confirmatede izvoarele istorice credibile (Lexi-cograful Pollux, Cronica din Paroxetc.). Din acele timpuri, au circulat }ipe teritoriul României monedelegreco – macedonene (drahmele deargint). În timp, moneda metalic@ adevenit un mijloc de plat@ cvasiuni-versal, pân@ când, ea îns@}i devenindgreoaie comparativ cu volumul dem@rfuri aflate pe pie]ele lumii aap@rut necesitatea unui loc]iitor maiu}or de manevrat. Astfel, prin secolulal XVII-lea a ap@rut bancnota. Acestaeste momentul apari]iei banilor,bancnotele neavând leg@tur@ cu va-loarea metalului din care erau con-fec]ionate monedele (aur, argint etc.)ci doar cu acea valoare care li seatribuie.

Monedele metalice au continuats@ fie folosite, dar în cantitate tot mairedus@ în favoarea semnelor mone-tare din hârtie care au dobândit oimportan]@ mai mare, la început banc-

notele, iar apoi biletele de tezaur }idiverse forme ale monedei de hârtie.

Omenirea de aproape 3000 deani are la dispozi]ie bani sub diferiteforme: metal (aram@, argint, aur),hârtie, de cont, „de plastic” (c@r]ilede credit) }i în prezent moneda elec-tronic@. În acela}i timp banii atrag caun magnet, obsedeaz@, stric@ echili-bre, tulbur@ min]ile }i, pentru dobân-direa lor, unii nu se dau în l@turi dela acte antisociale, ilegale sau tic@-loase. Mila, ru}inea sau frica nu maiconstituie opreli}ti pentru cei în careaviditatea, l@comia, dorin]a de îmbo-g@]ire sau aspira]iile spre vârful pu-terii sunt mai presus de orice legeuman@ sau de înse}i legile divine.

Necesitatea înfiin]@ri b@ncilor

Apari]ia banilor a impus creareaunor institu]ii specializate care s@ seocupe cu gestionarea lor, institu]iicunoscute sub numele de b@nci.

Momentul apari]iei b@ncilor nupoate fi precizat cu exactitate, da-torit@ trecutului îndep@rtat. Exist@ uneleteorii care leag@ apari]ia b@ncilor demomentul apari]iei monedei.

B@ncile sunt legate de apari]iaactivit@]ii de intermediere între ceicare au resurse b@ne}ti temporardisponibile (deponen]i) }i cei care aunevoie pentru o anume perioad@ detimp de resurse b@ne}ti suplimentare(împrumuta]i). Cert este c@, în mo-mentul invent@rii scrisului, unele ope-ra]iuni cu caracter bancar, precumcreditul sau depozitarea de valori înincintele templelor, erau deja gene-ralizate }i f@ceau parte din via]a eco-nomic@ a ora}elor state situate de-alungul fluviilor Tigru }i Eufrat, faptdovedit prin descoperirea miilor det@bli]e de lut cu caractere cunei-forme, datând de la începutul mile-niului al IV-lea, dintre care multereprezentau chitan]e de credit.

Biblia, în cartea „Exodului”, facereferire la practicarea împrumutului.Egiptenii, asirienii, evreii, grecii }i ro-manii se ocupau, pe lâng@ comer] }icu schimbul de metale pre]ioase }imonede. A}a au ap@rut primii „ban-cheri”. La începutul secolului al IV-lea, pe lâng@ bancherii priva]i, aparb@ncile publice. Necesitatea acestoraprovenea, pe de o parte, din ra]iunieconomice, întrucât urm@rea comba-terea cametei, precum }i din ra]iuni

politice. Aceste prime b@nci publice,în afara opera]iunilor de atragere dedepozite }i de acordare a împrumu-turilor, aveau dreptul de a bate mo-ned@ }i de a colecta impozitele.

Apari]ia b@ncilor, în accep]iuneamodern@ a termenului, a avut loc dup@anul 1100, atunci când comer]ul, schim-bul, pl@]ile }i creditul au cunoscut odezvoltare deosebit@.

A}adar, primele b@nci au ap@rutîn Italia, la Vene]ia (1171) }i Genoa(1407), }i apoi în Amsterdam (1609),Hamburg (1619), Rotterdeam (1635)etc. În România, prima banc@ a ap@-rut în 1857 – Banca Na]ional@ a Mol-dovei (cu sediul central la Ia}i }i su-cursale la Gala]i }i Bucure}ti, banc@ce a dat faliment dup@ numai un an}i trei luni de func]ionare, datorit@ afa-cerilor speculative în care s-au ha-zardat conduc@torii ei). Acestea erauinstitu]ii care f@ceau posibil@ mijlo-cirea pl@]ilor între titularul unui cont(pl@titor) }i titularul altui cont (bene-ficiar). Apari]ia b@ncilor centrale s-aprodus relativ târziu. Din punct devedere istoric, b@ncile centrale au ap@-rut fie prin transformarea unei b@ncicomerciale }i prin modificarea obiec-tivelor acesteia, fie ca institu]ii noucreate, având un mandat clar }i obiec-tive specifice.

În ceea ce prive}te existen]aprimei b@nci centrale, opiniile suntîmp@r]ite, unii cercet@tori considerând

Banca Regal@ Suedez@ (1656) cafiind prima banc@ central@ din lumecu drept de a emite moned@ (banc@care a dat faliment în scurt timp, dincauza emisiunii de bancnote f@r@ aco-perire), iar al]ii consider@ prima banc@central@, în sens apropiat de cel actu-al, Banca Angliei, înfiin]at@ în 1694.În aprilie 1880, a fost înfiin]at@ BancaNa]ional@ a României. Cu titlu de cu-riozitate, merit@ amintit faptul c@ BancaNa]ional@ a României este una dintrecele mai vechi din lume (în fapt a}aisprezecea banc@ central@), devan-sând, în timp, institu]ii prestigioaseprecum Banca Japoniei, Banca Italiei,Federal Reserves (Banca SUA), sauBanca Na]ional@ a Elve]iei.

În perioada form@rii capitalis-mului, b@ncile au avut un rol impor-tant, colectând }i fructificând capi-talul, însumând economiile din toatestraturile sociale }i punându-le ladispozi]ia întreprinz@torilor sub form@de capital.

În secolul al XIX-lea au fostînfiin]ate primele case bancare, careprestau servicii de intermediere, con-siliere }i de mandat, dar a c@ror pu-tere consta nu în capitalul pe care îlputea mobiliza ci în averea }i pres-tigiul fondatorilor. Tot atunci au ap@-rut }i primele b@nci comerciale, careaveau ca principal@ activitate colec-tarea depozitelor }i participarea la ca-pitalul întreprinderilor. B@ncile comer-

ciale s-au constituit ca societ@]i pe ac-]iuni extinse pe întreg mapamondul.

Primele b@nci comerciale au ap@-rut, în ]@rile puternic dezvoltate, în adoua jum@tate a secolului XIX, uneledintre acestea existând }i ast@zi: înGermania, Darmastadter – Bank, înFran]a: Credit Mobilier }i Credit Foncier;în Anglia, Middle Bank }i Lloyd’s Bank.

Secolul XX ne înf@]i}eaz@ oadev@rat@ industrie bancar@, b@ncileajungând adev@rate for]e financiare,cu puternice influen]e în via]a eco-nomic@ }i politic@ a lumii contempo-rane. Cu toat@ aceast@ dezvoltare, sis-temul bancar nu a fost ocolit de pe-rioade de recesiune, cea mai grav@fiind criza economic@ din anii 1929-1933. În acea perioad@, în SUA,4500 de b@nci au fost bancrute }i 9milioane de conturi de economii aufost }terse dintr-un condei, iar guver-nul britanic renun]@ la etalonul aur.

În concluzie, apari]ia b@ncilor afost un proces îndelungat }i com-plex, mult mai complex decât apari]iabanilor. Dac@ func]ia principal@ a ba-nilor, de mijloc general de plat@, deschimb, a r@mas aceea}i pe parcursulevolu]iei societ@]ii, func]iile }i rolulb@ncilor s-au diversificat }i amplificatdeosebit de mult. B@ncile centrale dis-pun de pârghii, mecanisme, politici }ifor]@ financiar@ capabile s@ schimbeevolu]ia economiei oric@rei ]@ri, cât }ila nivel regional sau global.

Apari]ia banilor }i necesitatea înfiin]@rii b@ncilorDaniela PETRA{CU

Ilustrat@ din Amsterdam ^nceputului de secol XVII

Ilustrat@ din pia]a San Marco - Vene]ia

T#RGURI {I EXPOZI[II S~R~CIE VINERI 22 FEBRUARIE 20086

urmare din pagina 1Astfel, conform indicatorului Wealth

and Survival, calculat pentru 41 destate, în cadrul c@rora se înregis-treaz@ 90& din cele 10 milioane dedecese ale copiilor sub 5 ani, anual,de}i în perioada 2000-2006, PIB-ul/locuitor al Indiei a crescut cu 82&,rata mortalit@]ii infantile a sc@zut cudoar 19&. Bangladesh este statul curezultatele cele mai bune, înregistrateca urmare a unei ini]iative na]ionale,care urm@rea combaterea îmboln@-virilor în rândul copiilor, pe de oparte, }i educa]ia }i reducerea nata-lit@]ii, pe de alta. Astfel, la o cre}terea PIB/locuitor de 23&, rata morta-lit@]ii infantile a sc@zut cu 25&. Cele

mai slabe rezultate le-a ob]inut An-gola, un stat bogat în petrol, dar carea fost cadrul de desf@}urare a unuiîndelungat }i sângeros conflict mili-tar. Cea mai plauzibil@ explica]ie aacestei situa]ii contradictorii }i, maigrav, ucig@toare, rezid@ în disparit@-]ile sociale enorme. {i alte studii, depild@ unul realizat în Canada, indic@faptul c@, starea de s@n@tate a popu-la]iei nu este cea mai bun@ în ]@rilebogate, ci în acelea în care redis-tribuirea veniturilor are loc în confor-mitate cu principiul echit@]ii sociale.

Astfel, Overseas Institute of Deve-lopment a concluzionat c@ cea maieficace modalitate de a îmbun@t@]inivelul de trai al popula]iilor trebuies@ vizeze, pe lâng@ cre}terea eco-nomic@ }i o modificare a distribu]ieiveniturilor, respectiv reducerea ine-

chit@]iilor }i a diferen]elor de venit.20& din popula]ia planetei consum@86& din bunurile mondiale, în timpce 80& trebuie s@ se mul]umeasc@cu restul de 14&. Mai mult chiar. Lanivel mondial, disparit@]ile au deter-minat ca speran]a de via]@ a unoras@ creasc@, pân@ la vârsta medie de67 de ani, în timp ce, în Africa, deexemplu, speran]a de via]@ este de45 de ani. Aproape un sfert dintrestatele lumii, cele mai s@race 48 de]@ri, au un PIB mai redus decât celemai bogate 3 state. Conform uneianalize pe termen lung, distan]a din-tre statele bogate }i cele s@race seprezint@ dup@ cum urmeaz@:� 3 la 1 în 1820 � 11 la 1 în 1913 � 35 la 1 în 1950 � 44 la 1 în 1973 � 72 la 1 în 1992

Cu alte cuvinte, 20& din popu-la]ia globului din ]@rile bogate au unvenit de peste 70 de ori mai mare,decât cele mai s@race 20& a popu-la]iei. Analizând priorit@]ile celor bo-ga]i }i celor s@raci, constat@m c@ pen-tru diferite „mofturi” ale lumii occi-dentale se cheltuiesc, la nivel global,sume ce dep@}e}c cu mult baniinecesari pentru a satisface trebuin]esociale fundamentale ale statelor încurs de dezvoltare. Prezent@m, com-parativ, câteva exemple (vezi tabelul).

La nivel na]ional, cele mai maridiferen]e se înregistreaz@ în statele dinAmerica Latin@. Conform unui studiual B@ncii Mondiale, cei mai boga]i 10&

de locuitori ob]in 48& din totalul veni-turilor, în timp ce cei mai s@raci 10&câ}tig@ doar 1,6&. Cauzele acesteist@ri de fapt sunt multiple }i greu deidentificat. Totu}i, printre cele mai im-portante se num@r@ politica extern@ aStatelor Unite, corup]ia, datoria ex-tern@ }i concentrarea bog@]iei.

Nu doar în statele în curs dedezvoltare se înregistreaz@ acest pro-ces de polarizare a societ@]ii. Celemai mari discrepan]e în cadrul sta-telor industrializate se înregistreaz@ înSUA, unde cei mai boga]i 1& ob]inmai mul]i bani decât cei mai s@raci40&, tendin]a înregistrat@ în ultimiidou@zeci de ani fiind de cre}tere a

veniturilor celor boga]i }i de sc@derepentru popula]ia s@rac@!

Aceste disparit@]i reprezint@ oamenin]are pentru pacea }i bun@s-tarea tuturor, inclusiv a celor din„p@turile” superioare. Ele reprezint@solul fertil în care, pe baza frus-tr@rilor, nemul]umirilor }i lipsurilorîndurate, pot lua na}tere comporta-mente antisociale, agresive sau chiarcriminale. Disperarea poate conducela efecte neb@nuite, deoarece, cinenu are nimic de pierdut, se consi-der@, doar în rare cazuri, mai liber.De cele mai multe ori, inegalit@]ileproduc tensiuni sociale, instabilitatepolitic@ }i chiar terorism.

Disparit@]ile sociale conteaz@!

T$rguri }i expozi]ii interna]ionale ^n anul 2008 cu finan]are par]ial@ de la bugetul de stat

Lia - Alexandra BALTADOR

BURSA CREDITVINERI 22 FEBRUARIE 2008 7

În }edin]a din 21 februarie, cre}-terile cota]iilor derivatelor financiareau dinamizat pia]a la termen, care aînregistrat un volum de transfer bun.Au fost încheiate 18.717 contractefutures }i options din 2.660 tranzac]ii,cu o valoare echivalent@ de peste 56milioane de lei. Investitorii prezen]ipe bursa sibian@ au beneficiat demi}c@ri ample ale pre]urilor, care auurcat agresiv }i au generat o lichi-ditate pe m@sur@. Aceast@ situa]ie apermis speculatorilor intra-day, pepozi]ii de cump@rare, s@ ob]in@ ran-damente foarte bune.

Segmentul financiar }i-a asigu-rat, din nou, suprema]ia în ceea ceprive}te num@rul de contracte DESIF2s-au remarcat prin 9.890 contracte.Pentru scaden]a curen]@ pre]ul decotare a crescut cu 4,65&, varia]iec@reia îi corespunde un randament

long de 30,85&. Diferen]a dintre mi-nimul }i maximul zilei a fost de0,125 lei, randamentul intra-day posi-bil fiind de 32&. Pentru scaden]aiunie, DESIF2 au crescut cu 2,64&)}i au ajuns la 2,9356 lei/ac]iune.DESIF2 septembrie au crescut cu2,94& }i au ajuns la 3,15 lei/ac]iune.De un traseu ascendent considerabils-au bucurat }i DESIF5, care auatras, pe acest fond, 8504 contracte.Pentru scaden]a apropiat@ DESIF5 aufost cotate la 3,3717 lei/ac]iune, înurcare cu 0,1017 lei (3,11&), iarpentru scaden]a din var@ la 3,579lei/ac]iune, dup@ o cre}tere cu 3,14&.Randamentele pe cump@rare s-au în-cadrat astfel între 20,34& }i 21,82&.Pentru septembrie 2008, DESIF5 s-auapreciat cu 2,75& }i au ajuns la3,8349 lei/ac]iune.

Pe locul trei, s-au clasat de-

rivatele pe ac]iunile B@ncii Transil-vania La final, transferurile pe acesteaînsumau 112 contracte iar pre]urilede cotare cifrate la 0,7585 lei/titlupentru martie }i 0,7896 lei/titlu pen-tru iunie s-au conturat în urma unorcre}teri de 2,42& respectiv 2,03&.

În pia]a valutelor, euro a fostcotat la 3,6771 lei, pentru martie }ila 3,71 lei, pentru septembrie.

Totu}i, cea mai sigur@ }i, ^n ace-la}i timp, atractiv@ pia]@ s-a constituita fi cea a aurului, unde investitorii s-aubucurat de arbitraje spot/futures Mar08cu randamente de 10-15& pentru cele27 }edin]e ramase p$n@ la scaden]acontractului. Cele 24 de uncii, tranzac-]ionate cu pre]uri cuprinse ̂ ntre 924.7}i 935 dolari, au însemnat maxime isto-rice, apropiindu-ne la doar c$]iva pa}ide pragul psihologic de 1000 dolari.

BMFMS

Uncia de aur, cotat@ la 934 dolari pentru primavar@

urmare din pagina 1La jum@tatea anului trecut, pon-

derea creditului în pasivul companiilorera doar 8 la sut@, iar num@rul firmelorcare se împrumut@ de la b@nci de14&. Dac@ vedem invers, sare în ochiineditul situa]iei: 86& din firmele ro-mâne}ti nu au apelat, niciodat@, la niciun fel credite.

Principala cauz@ este una care]ine de dobânzi }i comisoanele care îlîncarc@. Costul creditului este mare }io firm@ mic@ nu vrea s@ ri}te }i nici nu}tie s@-l minimizeze. Trebuie garan]ii,greu de ob]inut, costuri alocate, greu deproconizat, în condi]iile în care cursulfluctueaz@ enorm, iar cre}terea econo-mic@ e impredictibil@. Pentru IMM,conteaz@ mai mult s@ treac@ ziua deazi, decât s@ se preocupe de ziua demâine. {i, atunci, creditul este, nevoitsau voit, ignorat. Atunci dezvoltareaeste mai degrab@ imposibil@. Atuncicând o companie este mai puternic@,apeleaz@ la credite din str@in@tate, pecare orice bancher i le recomand@ u}or

}i f@r@ probleme pentru optimizarefinanciar@, a}a încât aproape jum@tatedin valoarea creditului intern are aceast@provenien]@, care r@spunde constrângeri-lor de dezvoltare pentru o companie saualta dar afecteaz@ acelea}i dezechilibrede care încerc@m s@ sc@p@m. Cum poatefi adus creditul c@tre companii, c@treIMM, stimulând economia, f@r@ s@ sepun@ paie pe focul consumului }i af@r@ accentuarea deficitelor? Dobânzilesunt greu de modificat. Ele nu vor sc@-dea prin m@suri administrative, ci prinm@suri de politic@ monetar@ }i suntstrâns legate de datele macroeconomi-ce, de infla]ie mai ales. Cât nu se schimb@nimic aici, nici dobânzile nu mi}c@. Înschimb, rezervele minime obligatoriisau provizioanele bancare - sunt cele-lalte componente care cresc costulcreditului. Ele au rolul de a limita cre-ditarea în valut@, pe de o parte, }i dea regla ritmul de cre}tere al creditului.Ele nu pot fi abandonate total, pentruc@ riscul expansiunii consumului e real.Nu pot fi îns@ stabilite constrângeriadministrative mai pu]in dure pentrucreditul c@tre IMM, pentru creditul deafaceri? Stimularea economiei prin

credit este o m@sur@ necesar@ }i igno-rarea ei nu face decât s@ îngroape com-panii întregi. O distinc]ie între credituldec consum }i cel de devoltare estenecesar@. BNR spune c@ se gânde}te laaceat@ chestiune }i cum poate ea trecede regulile Sistemului European deB@nci Centrale. Temerile mai mari suntlegate, îns@, de clasificarea creditului }iexemplul deja clasic al achizi]iei unuiautomobil pe credit este descurajant.Ce fel de credit este acesta, pentru unautomobil? Credit de consum sau dedezvoltare? Dac@ un credit mai ieftin arfi prezent pe pia]@, toate automobileles-ar cump@r@ pe firm@, spun cei careresping aceast@ variant@. Dar, se întâm-pl@ altfel acum? Num@rul automobilelor„pe firm@” este net surperior celor pepersoane fizice. O constrângere formal@care s@ fac@ via]a grea celor care aufirme fantom@ ar fi posibil@ }i o partedin amenin]area „deturn@rii” credituluiar fi posibil@. Este momentul pentru cacreditul s@ joace rolul care i se cuvineîn economie }i, pentru asta, sistemulbancar poate g@si solu]ia încuraj@rii luif@r@ s@ cedeze tenta]iilor creditului deconsum.

Un motor ignorat: creditul pentru afaceriDan Suciu

EVENIMENT 2008 VINERI 22 FEBRUARIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Tradi]ie }i modernitate la chinezi

%n Fran]a, se pl@te}te o tax@ deprim@ înmatriculare de p$n@ la 2.600 deeuro, pentru ma}inile care produc maimult de 160 de grame de bioxid de car-bon pe kilometru. Noua formul@ de cal-cul al taxei din Rom$nia va fi asem@-n@toare }i va avea ca efect taxareasever@ a ma}inilor cu motoare puternice,cum sunt SUV-urile.

De la Euro 3 ^ncolo, va fi aplicat@formula din proiectul convenit cu Uniu-nea European@, dar cu sume mai mari,^n func]ie de norma de poluare }i taxaspecific@ pe centimetru cub, fa]@ de va-lorile din propunerea anterioar@ de mo-dificare a taxei. A}adar, sumele care vorfi pl@tite pentru ma}inile vechi vor cre}tesensibil fa]@ de propunerea aflat@ ̂n dez-batere. Guvernul a luat aceast@ decizie,dup@ ce a discutat cu ONG-urile demediu din Rom$nia, care au cerut expresca taxa de prim@ ^nmatriculare s@ ]in@cont de emisiile de dioxid de carbon,

a}a cum se practic@ ̂n statele din Vest. Ruperea grilei taxei auto ^n dou@

tipuri de calcul va fi f@cut@ pentru c@emisiile de dioxid de carbon suntprev@zute doar ^n c@r]ile tehnice alema}inilor Euro 4. Pentru celelalte ma}ini, noua gril@ va uti-liza formula actual@ de calcul, dar cusume mai mari, în func]ie de norma depoluare }i taxa specific@ pe cmc, fa]@ devalorile din propunerea anterioar@ demodificare a taxei.

De asemenea, noua reglementareva stabili un coeficient de reducere ataxei, propor]ional cu deprecierea real@a autovehiculului, va prevedea un sis-tem de rambursare a taxei reziduale, încazul rev$nz@rii într-un alt stat membrusau al exportului }i va asigura o proce-dur@ de contestare a taxei percepute.În acela}i timp, Guvernul va indica clarc@ sumele încasate vor constitui venituriale Fondului pentru mediu }i vor fi uti-lizate pentru finan]area unor programe}i proiecte pentru protec]ia mediului.Noua reglementare nu va cuprindereferiri la restituirea taxei încasate p$n@

în prezent, întruc$t Guvernul consider@c@ sumele au fost colectate în bazaCodului Fiscal aprobat de Parlament }inecontestat de Curtea Constitu]ional@.Ministrul Economiei }i Finan]elor, VarujanVosganian, a men]ionat c@ nu se puneproblema return@rii banilor c@tre cei careau pl@tit deja taxa, ̂n cazul ̂n care actulnormativ va avea acordul oficialilor dela Bruxelles. Totodat@, Vosganian aadmis, totu}i, posibilitatea return@rii unordiferen]e, asupra c@rora s-a pronun]atinstan]a, situa]ie ^nt$lnit@ ^n Ungaria. Potrivit propunerii înaintate de Guvernîn luna ianuarie, taxa se calcula printr-o formul@ care include coeficien]i înfunc]ie de gradul de poluare a motoru-lui (normele Euro), de capacitatea cilin-dric@ a propulsorului }i vechimea ma-}inii. Suma rezultat@ pentru fiecare sub-categorie este ajustat@ cu o cot@ de re-ducere, care cre}te de la 0 la 95&, în ra-port direct propor]ional cu vechimea ma}inii.

Valoarea taxei ar fi crescut dedou@-trei ori, la ma}inile noi Euro 4 }isc@dea de p$n@ la zece ori, la ma}inilevechi Euro1.

Ileana ILIE

Dou@ tipuri de tax@ autoTaxa auto se modific@ dup@ modelul de inspira]ie franco-austriac. Mai exact, ma}inile cu Euro 4 }i Euro5 vor fi taxate exclusiv pe baza emisiilor de dioxid de carbon, iar cele mai vechi, dup@ grila cunoscut@,^ns@ valorile taxei vor cre}te, ^n cazul lor.