contabilitatea operatiunilor de import export

68
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR Programul de studii Contabilitate şi informatică de gestiune LUCRARE DE LICEN Ă Ț Conducător ştiinţific Lect. dr. Baba Mirela Absolvent Jinga Sonia Denis Braşov, 2011

description

importul si exportul la sc

Transcript of contabilitatea operatiunilor de import export

Page 1: contabilitatea operatiunilor de import export

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOVFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Programul de studiiContabilitate şi informatică de gestiune

LUCRARE DE LICEN ĂȚ

Conducător ştiinţificLect. dr. Baba Mirela

Absolvent Jinga Sonia Denis

Braşov, 2011

Page 2: contabilitatea operatiunilor de import export

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOVFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Programul de studii Contabilitate şi informatică de gestiune

Contabilitatea şi analiza operaţiunilor de comerţ exterior Studiu de caz: Sc Holver Srl

Conducător ştiinţificLect. dr. Baba Mirela

Absolvent Jinga Sonia Denis

Braşov, 2011

Page 3: contabilitatea operatiunilor de import export

CUPRINS

LISTA FIGURILOR..............................................................4

LISTA TABELELOR.........................................................5

INTRODUCERE..............................................................................................1

CAPITOLUL 1.................................................................3

CONSIDERAŢII PRIVIND OPERAŢIUNILE DE COMERŢ EXTERIOR...3

1.1. Consideraţii generale privind exportul de mărfuri .................................4 1.2 Consideraţii generale privind importul de mărfuri ..................................6 1.3 Regimul vamal al exportului şi importului de bunuri....................71.4 Consideraţii generale privind schimburile comerciale intracomunitare. .9

1.4.1 Consideraţii generale privind livrările intracomunitare ................111.4.2 Consideraţii generale privind achiziţiile intracomunitare................12

1.5 Regimul TVA al operaţiunilor de comerţ exterior........................13 1.6 Modalităţi de plată internaţionale.............................................................15

CAPITOLUL 2...........................................................18

PREZENTAREA SOCIETĂ II S.C. HOLVER S.R.L.Ț ...................18

2.1 Înfiinţare, denumire, capital .....................................................................18 2.2 Domeniul de activitate.....................................................................192.3 Structura organizatorică............................................................................21 2.4 Parteneri comerciali........................................................................222.5 Analiza principalilor indicatori economico-financiari..............................22 2.6 Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010..............................................................................................................................27

CAPITOLUL 3...............................................................30

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA I ANALIZAȘ ..................30

OPERA IUNILOR DE COMER EXTERIOR LA SC HOLVER SRLȚ Ț ........30

3.1 Organizarea contabilităţii privind activitatea de comerţ exterior la Sc Holver Srl .............................................................................................31 3.2 Monografie contabilă privind principalele operaţiuni economico-financiare ............................................................................................................313.3 Aplicaţie informatică privind activitatea societăţii Sc Holver Srl...........47

Fig. 3.22 - Raport privind plăţile efectuate......................................55

CAPITOLUL 4................................................................56

Page 4: contabilitatea operatiunilor de import export

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.............................................56

BIBLIOGRAFIE...................................................................60

ANEXE...................................................................................62

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1 - Schema derulării acreditivului documentar...................................................17

Grafic 2.1 - Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010 ................28

Grafic 2.2 - Evoluţia raportului de schimb........................................................................29

Grafic 2.3 - Evoluţia comerţului intracomunitar al României în perioada 2008-2010......30

Page 5: contabilitatea operatiunilor de import export

LISTA TABELELOR

Tabel 2.1 - Structura asociaţilor..........................................................................................19

Tabel 2.2 - Situaţia indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate...........................................24

Tabel 2.3 - Calculul indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate..........................................24

Tabel 2.4 - Situaţia indicatorilor de gestiune......................................................................25

Tabel 2.5 - Calculul indicatorilor de gestiune.....................................................................26

Tabel 2.6 - Evoluţia raportului de schimb în comerţul exterior de bunuri........................28

Tabel 3.1 - Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CIF…………………….…..32

Tabel 3.2 - Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CFR (CAF)…………….….34

Tabel 3.3 - Calculul diferenţelor de curs valutar………………………………......……..36

Tabel 3.4 - Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare FOB…………………….....37

Tabel 3.5 - Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare CIF…………………...…...39

Tabel 3.6 - Calculul diferenţelor de curs valutar………………………………………....39

Tabel 3.7 - Calculul diminuării de taxe datorate în vamă ………………………………..43

Tabel 3.8 - Calculul taxei vamale………………………………………………………...44

Tabel 3.9 - Calculul comisionului vamal…………………………………………….......44

Tabel 3.10- Calculul taxei pe valoarea adăugată…………………………………............44

Page 6: contabilitatea operatiunilor de import export
Page 7: contabilitatea operatiunilor de import export

INTRODUCERE

În condiţiile economiei mondiale actuale, dezvoltarea oricărui stat nu se poate baza

exclusiv pe resursele interne şi pe rezultatele economiei naţionale. Sporirea volumului şi

diversificarea tranzacţiilor transfrontaliere cu mărfuri, dinamica fluxurilor internaţionale de

capital, dar şi răspândirea rapidă a tehnologiei, conferă valenţe multiple comerţului exterior,

ducând la creşterea intercondiţionării economiei între ţările lumii.

Comerţul exterior, ca ramură distinctă a economiei naţionale, reprezintă un factor

important al creşterii economice, determinat de internaţionalizarea afacerilor şi determinant

pentru procesul de globalizare. Creşterea economică a oricărei ţări este rezultatul acţiunii

conjugate a două categorii de factori: interni şi externi. Factorii interni sunt legaţi de

eforturile pe care le depune fiecare popor pentru a-şi dezvolta economia, în timp ce factorii

externi sunt legaţi de participarea ţărilor la circuitul economic mondial.

Printre factorii externi, un rol deosebit de important şi în continuă creştere îl are

comerţul exterior. În primul rând, acesta asigură realizarea produsului social, în condiţiile

în care structura cererii diferă de structura ofertei, iar în al doilea rând, determină

majorarea sau diminuarea venitului naţional produs în exterior, în funcţie de raportul

dintre valoarea naţională şi valoarea internaţională a mărfurilor care fac obiectul relaţiilor

comerciale internaţionale. Relaţiile dintre piaţa internă şi cea externă sunt o componentă a

mecanismului de acţiune a legii cererii şi ofertei şi a creării echilibrului economic. Într-o

economie deschisă spre exterior lipsa unei oferte pe piaţa internă este înlaturată prin export, după

cum surplusul de ofertă în raport cu cererea este valorificat pe piaţa externă, restabilindu-se astfel

echilibrul cerere-ofertă.

Am ales această temă deoarece, pentru România sunt deosebit de importante

intensificarea participării la schimburile economice internaţionale de bunuri şi servicii, dar şi

atragerea investiţiilor străine, în vederea creării şi menţinerii unor avantaje competitive durabile.

Pe lângă faptul că este un puternic factor al creşterii economice, comerţul exterior reprezintă o

temă actuală. Indiferent de mărimea sau de bogăţiile unei ţări, aceasta nu işi poate asigura toate

produsele de care are nevoie, numai din producţia proprie. Prin urmare, orice ţară este nevoită să

apeleze la comerţul exterior.

1

Page 8: contabilitatea operatiunilor de import export

Lucrarea este structurată în patru capitole. Prima parte a lucrării, intitulată „Consideraţii

privind operaţiunile de comerţ exterior,” cuprinde noţiuni teoretice referitoare la operaţiunile de

comerţ exterior, care se concretizează în export şi import de bunuri, achiziţii şi livrări

intracomunitare. În acest context, am studiat aspecte legate de exportul şi importul de mărfuri pe

cont propriu cu încasare la vedere, regimul vamal şi regimul TVA al acestor operaţiuni. Odată cu

aderarea României la Uniuniea Europeană, s-a impus armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a

statelor membre, intervenind modificări semnificative în domeniul fiscal. Astfel, au apărut

noţiunile de achiziţie şi livrare intracomunitară.

Atât importatorii, cât şi exportatorii trebuie să ţină cont în realizarea operaţiunilor de

comerţ exterior, de natura mărfurilor, fluctuaţiile cursului valutar, stabilitatea economică şi

politică din ţările respective, astfel încât acestea să aibă un efect pozitiv asupra economiei

naţionale. Având în vedere complexitatea operaţiunilor de comerţ exterior, modalitatea de

realizare a operaţiunilor de import-export, condiţiile de livrare a mărfurilor, preţurile şi

documentele utilizate în aceste tranzacţii, presupun o serie de implicaţii de ordin juridic,

financiar, fiscal şi contabil.

Capitolul 2 „Prezentarea societăţii Sc Holver Srl”, descrie domeniul de activitate al

acestei societăţii, produsele oferite, structura organizatorică, partenerii comerciali şi nu în ultimul

rând analiza poziţiei financiare şi a performanţelor întreprinderii, pe baza bilanţului şi a contului

de profit şi pierdere. Analiza comerţului exterior a ţării noastre, este de asemenea relevantă,

deoarece oferă informaţii cu privire la evoluţia comerţului exterior pe parcursul anilor 2008-2010,

şi aduce argumente solide cu privire la influenţa acestuia în economia ţării.

În capitolul 3 intitulat „Studiu de caz privind contabilitatea şi analiza operaţiunilor de

comerţ exterior” sunt prezentate principalele operaţiuni economico-financiare efectuate de Sc

Holver Srl în luna ianuarie a anului 2011, referitoare la activitatea de comerţ exterior. Tot în acest

capitol am dezvoltat o aplicaţie informatică, ce are ca scop generarea unor rapoarte referitoare la

activitatea întreprinderii.

Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii şi recomandări, care sintetizează

problemele analizate pe parcursul lucrării.

2

Page 9: contabilitatea operatiunilor de import export

CAPITOLUL 1

CONSIDERAŢII PRIVIND OPERAŢIUNILE DE COMERŢ EXTERIOR

În cadrul procesului complex de racordare a economiei naţionale la fluxurile economiei

mondiale, un rol important îl are comerţul exterior, care, în condiţiile economiei de piaţă a

devenit unul dintre factorii determinanţi ai creşterii economice. În condiţiile economiei mondiale

actuale, dezvoltarea oricărui stat nu se poate baza exclusiv pe resursele interne şi pe rezultatele

economiei naţionale.1 Tranzacţiile de comerţ exterior sunt o formă a afacerilor internaţionale, ce

au ca obiect schimbul internaţional de mărfuri şi ca bază interdependenţa între ţări în sfera

comercializării.2

Comerţul exterior este o ramură distinctă a unei economii naţionale, care cuprinde

operaţiunile comerciale sau de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică în raporturile cu

străinătatea privind vânzarea-cumpărarea de mărfuri, lucrări, servicii, licenţe, consignaţia sau

depozitul, reprezentarea sau comisionul, operaţiunile financiare, asigurările, turismul şi, în

general orice activitate care generează schimburi de bunuri şi valori între persoane nerezidente.3

Conform acestei definiţii, deosebim două componente esenţiale ale comerţului exterior:

operaţiuni comerciale internaţionale şi alianţe şi cooperări economice internaţionale.

Operaţiunile comerciale internaţionale reprezintă o formă de interdependenţă între

întreprinderi şi economiile naţionale în sfera comercializării şi se concretizează în import şi

export de bunuri, lucrări şi servicii. Tot în această categorie se include şi comerţul internaţional

cu servicii comerciale, numit şi comerţ invizibil, deoarece cuprinde operaţiunile conexe

operaţiunilor de export–import (asigurări, licenţe, transporturi), sau operaţiunile comerciale

combinate, precum reexportul, compensaţiile, switch-ul, operaţiunile la bursele de mărfuri etc.

Acestea din urmă, reprezintă tehnici utilizate pentru facilitarea schimburilor.

Alianţele şi cooperările internaţionale reprezintă o formă complexă a relaţiilor economice

dintre state, ce au ca scop dezvoltarea unei strategii comune, durabile, în domenii diferite de

activitate, în funcţie de interesele economice ale părţilor. Principalele forme de alianţe şi

1 Paliu-Popa Lucia, Analele Universităţii “Ct. Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1 / 2009, pag 2852 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 113 Vişan D., Contabilitatea în comerţul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2005, pag.11

3

Page 10: contabilitatea operatiunilor de import export

cooperări internaţionale sunt cooperările pe baze contractuale în care pot fi incluse contractele de

licenţă, francizarea, subcontractarea etc.

Principalele instituţii şi organisme care realizează în România activităţile privind comerţul

exterior sunt: Departamentul pentru Comerţ Exterior, Camera de Comerţ şi industrie a României,

Centrul Român pentru promovarea Comerţului, Autoritatea Naţională a Vămilor şi Banca de

Export-Import a României, şi anume EXIMBANK. Aceasta a fost înfiinţată în anul 1992 şi are ca

obiectiv principal acordarea de sprijin financiar exportatorilor sau importatorilor români, în

scopul creşterii competitivităţii acestora şi acoperirea riscurilor comerciale la niveluri

comparabile cu cele oferite de instituţii similare din ţările dezvoltate.4

Viziunea strategică a EXIMBANK pentru sprijinirea exportului are în vedere mecanisme

şi instrumente financiar-bancare care susţin creşterea productivităţii şi competitivităţii agenţilor

economici, astfel încât produsele româneşti să poată concura pe pieţele internaţionale prin

calitate, tehnicitate şi unicitate. Astfel se asigură cadrul dezvoltării unor sectoare de export

sustenabile cu impact de durată asupra dezvoltării economiei naţionale şi a ocupării forţei de

muncă.5

1.1. Consideraţii generale privind exportul de mărfuri

Exportul contituie unul dintre cei mai importanţi factori de creştere economică şi de

dezvoltare a comerţului exterior. După modalităţile de realizare de către societăţile de comerţ

exterior, exportul de mărfuri se împarte în două categorii: export de mărfuri pe cont propriu şi

export de mărfuri în comision, iar după termenul de decontare a mărfurilor exportate distingem

export cu încasare la vedere şi export pe credit comercial.

Exportul de mărfuri pe cont propriu reprezintă o modalitate indirectă de realizare a

exportului şi se caracterizează prin faptul că societăţile de comerţ exterior cumpără mărfuri de la

producătorii din ţară, pe care le vând în străinătate în nume propriu şi totodată pe contul şi pe

riscul lor. Ca urmare, rezultatele activităţii de export sunt reflectate în gestiunea societăţilor de

comerţ exterior.6 Exportul de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere presupune

achiziţionarea şi decontarea mărfurilor cu unităţile producătoare, livrarea mărfurilor la extern şi

trimiterea facturii spre încasare folosind acreditivul, incasso sau ordinul de plată.

4 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 205 www.eximbank.ro6 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 86

4

Page 11: contabilitatea operatiunilor de import export

Din punct de vedere juridic, exportul de mărfuri pe cont propriu are la bază contracte

ferme încheiate de către societăţile de comerţ exterior atât cu unităţile producătoare, cât şi cu

unităţile prestatoare de servicii şi cu clienţii externi. Elementul fundamental al contractului şi

obiectul principal al negocierilor în vederea contractării este preţul. Acesta se împarte în două

categorii: preţuri interne de export şi preţuri externe de export. Preţurile interne de export sunt

expresia valorii mărfurilor destinate exportului, negociate între unităţile producătoare şi

societăţile de comerţ exterior, în timp ce preţurile externe de export reprezintă preţurile negociate

cu partenerii şi cu clienţii externi.

Atât în cazul exportului, cât şi în cazul importului, nivelul şi structura preţurilor

internaţionale diferă în funcţie de condiţia de livrare şi de modalitatea de decontare. În acest

sens, încă din anul 1936, Camera internaţională de Comerţ de la Paris a publicat reguli cu

caracter internaţional cunoscute sub denumirea de INCOTERMS (International Comercial

Terms). Acestea se referă la interpretarea uniformă a obligaţiilor vânzătorului şi cumpărătorului

privind derularea contractului de vânzare internaţională referitor la livrarea mărfurilor, repartiţia

cheltuielilor, transferul riscurilor şi formalităţile documentare privind trecerea mărfurilor de la

vânzător la cumpărător. Acestea au fost revizuite pe parcurs. Ultima ediţie, datând din anul 2000,

cuprinde 13 condiţii de livrare, structurate în 4 grupe. Deşi nu au un caracter obligatoriu, acestea

sunt utilizate pe scară largă în comerţul internaţional.7

Cele mai utilizate preţuri externe în exportul de mărfuri sunt: FOB (Free on Board) portul

românesc de încărcare, CAF (Cost and Freight) sau CIF (Cost, Insurance and Freight). În funcţie

de condiţia de livrare convenită se diferenţiază nivelul şi structura preţului extern. Astfel, în

condiţia de livrare FOB portul românesc de încărcare, preţul extern cuprinde doar preţul mărfii.

În condiţia de livrare CAF, preţul extern cuprinde şi transportul pe parcurs extern, iar în condiţia

de livrare CIF preţul extern cuprinde pe lângă preţul mărfii şi transportul extern şi asigurarea pe

parcurs extern. În toate cazurile, la preţurile de mai sus se mai pot adăuga diverse comisioane,

cote de service sau dobânzi.8

Din punct de vedere financiar, decontarea mărfurilor care fac obiectul exportului pe cont

propriu se face pe fluxul circulaţiei lor:9 la cumpărare, societăţile de comerţ exterior achită

unităţilor producătoare contravaloarea mărfurilor în monedă naţională din fonduri proprii sau din

7 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 188 Bălună R., Goagără D., Ionescu I.,Contabilitatea comerţului exterior, Ed. Universitaria, Craiova, 2007, pag. 139 Lepădatu,V.Gheorghe,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 88

5

Page 12: contabilitatea operatiunilor de import export

credite bancare, iar la livrarea la extern acestea achită serviciile externe (transport, asigurare,

comisioane de intermediere etc.) unităţilor prestatoare în valută, care se transformă în lei la cursul

de schimb al zilei, calculându-se diferenţe de curs valutar. La decontarea cu clienţii externi

societăţile de comerţ exterior încasează mărfurile vândute în valută, care se transformă în lei la

cursul de schimb al zilei, calculându-se şi în acest caz, pentru fiecare operaţie de încasare,

diferenţe de curs valutar.

Din punct de vedere contabil, societăţile de comerţ exterior reflectă în contabilitate atât

cheltuielile şi veniturile din comercializarea mărfurilor la extern pe cont propriu, cât şi alte

cheltuieli generate de derularea exportului.

1.2 Consideraţii generale privind importul de mărfuri

Importul de mărfuri pe cont propriu reprezintă o modalitate indirectă de realizare a

importului şi se caracterizează prin faptul că societăţile de comerţ exterior cumpără mărfuri de la

furnizorii externi pentru a le revinde pe piaţa internă în nume propriu şi totodată pe contul şi pe

riscul lor. Prin urmare, rezultatele activităţii de import sunt reflectate în gestiunea societăţilor de

comerţ exterior.10

Din punct de vedere juridic, importul de mărfuri pe cont propriu are la bază contracte

ferme încheiate de către societăţile de comerţ exterior atât cu furnizorii externi, cât şi cu unităţile

prestatoare de servicii şi cu clienţii interni.11 Preţurile externe de import sunt preţurile negociate

cu partenerii externi, cu furnizorii externi şi cu unităţile prestatoare de servicii. Cele mai utilizate

sunt, ca şi în cazul exportului de mărfuri preţul extern FOB, preţul extern CFR (CAF) şi preţul

extern CIF. Preţurile interne de import cuantifică cheltuielile efectuate cu importul de mărfuri şi

sunt cuprinse în valoarea de vamă a mărfurilor importate. La negocierea preţului de vânzare la

intern, societăţile de comerţ exterior au în vedere valoarea în vamă în valută sau costul de

achiziţie în valută transformate în lei la cursul din data negocierii cu clienţii interni sau data

vânzării la intern şi marja importatorului.

Din punct de vedere financiar, decontarea mărfurilor care fac obiectul importului pe cont

propriu se face în ordinea fluxului circulaţiei mărfurilor:12 societăţile de comerţ exterior achită

furnizorii externi, furnizorii prestatori de servicii pe parcurs extern, taxele datorate în vamă,

10 Toma Constantin C., Contabilitatea în comerţul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iaşi,2005, pag. 16811 Lepădatu,V.Gheorghe,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 19712 Idem, pag. 203

6

Page 13: contabilitatea operatiunilor de import export

furnizorii prestatori de servicii pe parcurs intern, iar apoi îşi recuperează sumele cheltuite şi îşi

realizează profitul scontat prin încasarea de la clienţii interni a mărfurilor din import livrate

acestora. Plata furnizorilor externi de mărfuri şi de servicii externe prestate se face prin acreditiv

documentar, care se transformă în lei la cursul de schimb al zilei, calculându-se diferenţe de curs

valutar.

Fundamentul juridic al operaţiunilor de import-export îl constituie contractul de vânzare

internaţională de bunuri sau servicii. Potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite asupra contractelor

internaţională de mărfuri (Viena, 1980), criteriul pentru a determina caracterul internaţional al

vânzării îl constituie faptul că părţile contractului îşi au sediul în ţări diferite. Contractul de

vânzare internaţională de mărfuri, este acordul de voinţă între doi parteneri având sediile în ţări

diferite, prin care una dintre părţi se obligă să transfere asupra celeilalte părţi proprietatea unui

bun al său contra unui preţ.13 Elementele contractului sunt: părţile contractului, obiectul

contractului, ambalajul şi marcarea, termenul de livrare, preţul contractual, condiţiile de livrare,

controlul şi recepţia mărfii, modul de efectuare al transportului, întocmirea şi transmiterea

documentelor aferente tranzacţiei etc. Documentele tranzacţiei comerciale internaţionale se

referă, în principal, la transport, plata facturii, calitatea mărfii, asigurare, originea mărfii, etc.

1.3 Regimul vamal al exportului şi importului de bunuri

Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procedurii de vămuire,

în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi în funcţie de destinaţia mărfurilor. În practica

internaţională, regimurile vamale sunt de două tipuri: definitive şi suspensive. Regimul definitiv

sau comun, se aplică automat, în conformitate cu legea vamală şi priveşte toate mărfurile de

export şi de import, iar cele suspensive au ca efect suspendarea plăţii anumitor taxe vamale sau a

aplicării unor măsuri de control.14

Codul Vamal al României se aplică în mod uniform pe întreg teritoriul României, asupra

tuturor bunurilor introduse sau scoase din ţară de către toate persoanele fizice sau juridice.15

Regimul vamal de export constă în scoaterea definitivă a mărfurilor româneşti de pe teritoriul

României, atât mărfuri produse în ţară, cât şi mărfuri importate anterior, cu excepţia celor care

sunt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii comerciale.

13 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 2014 Belu Mihaela, Joldeş Cosmin, Marinaş Laura, Sistemul vamal, Ed. Economică, 2003, pag. 2615 Codul Vamal al României, Legea 86/2006, Art. 2

7

Page 14: contabilitatea operatiunilor de import export

Potrivit Codului vamal, la trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport sau

orice alte bunuri sunt supuse vămuirii de către autorităţile vamale şi rămân sub supraveghere

până la acordarea liberului de vamă. Liberul de vamă pentru export se acordă cu condiţia ca

mărfurile în cauză să părăsească teritoriul vamal al României în aceeaşi stare în care acestea se

aflau în momentul acceptării declaraţiei de export.16

Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale

prevăzute de tariful vamal şi cuprinde preţul net al mărfurilor, cheltuielile de transport aferente

mărfurilor importate până la frontiera română, cheltuielile de încărcare, de desfacere, de

manipulare, costul asigurării pe parcurs extern etc. Această valoare, se determină şi se declară de

către importator, acesta fiind obligat să depună la biroul vamal împreună cu documentele

prevăzute de reglementările vamale, o declaraţie (DVI) în vederea acceptării regimului vamal de

import. Aceasta cuprinde date referitoare la elemente de identificare a celor doi parteneri,

numărul şi data emiterii facturii externe, a documentelor de transport şi a poliţei de asigurare,

preţul net al mărfii, cheltuielile de transport, condiţia de livrare, valuta contractuală şi cursul de

schimb, punctul vamal de intrare al mărfii pe teritoriul României şi metoda de evaluare folosită.

CMR, denumit şi scrisoare de trăsură CMR, reglementează transportul mărfurilor de orice

fel, cu autocamioane. Se foloseşte când locul de încărcare şi locul de descărcare sunt în ţări

diferite. CMR reprezintă deci, confirmarea într-un document scris, a contractului de transport.

Este de regulă redactată în trei exemplare de către expeditor este semnată de cărăuş şi expeditor,

care, împreună cu destinatarul, reprezintă părţile contractului de transport. Documentele

însoţitoare ale scrisorii de trăsură sunt factura externă, certificatul de calitate al mărfii, certificatul

de origine şi licenţa de import sau de export, după caz.

În cadrul Uniunii Europene, foaia de parcurs tip UE înlocuieşte scrisoarea CMR când

transportul este supus tarifării obligatorii sau tarifării de referinţă. Foaia de transport, o

concretizare a contractului de transport, este un document întocmit de transportator în cinci

exemplare, semnate de încărcător şi de cărăuş.17Atunci când determinarea definitivă a valorii în

vamă nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă, la

cerere, cu condiţia să constituie o garanţie bănească sau bancară, acceptată de autoritatea

vamală.18 În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă

16 Fântână R. Sorin, Expertiza mărfurilor de import-export, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, pag. 12817 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 2018 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag.215

8

Page 15: contabilitatea operatiunilor de import export

documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la

executarea garanţiei, operaţiunea de vămuire fiind considerată încheiată.

La export, valoarea vamală este liberă de taxe la punctul de ieşire al mărfii de pe

teritoriul naţional, incluzând dacă este cazul, cheltuielile de transport până la frontieră.19

Regimul vamal de import constă în intrarea în ţară a mărfurilor străine şi introducerea acestora în

circuitul economic. Procedura de vămuire şi de încasare a datoriei vamale aferentă taxelor vamale

de import, precum şi aplicarea măsurilor de politică comercială este realizată de către autoritatea

vamală. Taxele vamale de import se determină pe baza Tarifului vamal de import al României şi

se percep asupra bunurilor şi serviciilor importate, atunci când acestea trec graniţele vamale ale

ţării importatoare.

Comisionul vamal constituie un venit al Direcţiei Generale a Vămilor în scopul

dezvoltării punctelor de control pentru trecerea frontierei şi se calculează prin aplicarea unei cote

procentuale, de regula 0,5 %, la valoarea în vamă a mărfurilor importate vămuite. Taxa vamală

reprezintă un impozit perceput de către stat în momentul trecerii mărfurilor peste graniţele

vamale ale ţării respective şi se calculează pentru toate mărfurile prevăzute în tariful vamal de

import, provenite din ţarile în care se practică acest regim de impozitare. Taxa vamală este

exprimată în procente şi se aplică la valoarea în vamă transformată în lei la cursul din declaraţia

vamală.20

1.4 Consideraţii generale privind schimburile comerciale intracomunitare

Comunitatea are ca misiune, prin instituirea unei pieţe comune şi prin apropierea treptată

a politicilor economice ale statelor membre, să promoveze o dezvoltare armonioasă a activităţilor

economice, o creştere durabilă şi echilibrată, o stabilitate crescândă, o creştere accelerată a

nivelului de trai şi relaţii mai strânse între statele pe care le reuneşte.21 În acest scop, au fost

desfiinţate barierele vamale între ţările Uniunii Europene, având drept efect eliminarea

obstacolelor în calea liberei circulaţii a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi a capitalurilor.

Dispar noţiunile de export şi import în relaţia dintre statele membre, fiind înlocuite de noţiuni

noi: livrare intracomunitară şi achiziţie intracomunitară.

19 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 18620 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 19921 Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene, art. 2

9

Page 16: contabilitatea operatiunilor de import export

Indiferent dacă sunt exportate sau importate, bunurile nu întâmpină la frontiere nici un

obstacol stabilit de stat, deoarece Comunitatea se întemeiază pe o uniune vamală care cuprinde

ansamblul schimburilor de mărfuri şi care, implică interzicerea în relaţiile dintre statele membre,

a taxelor vamale la import şi export şi a oricăror taxe cu efect echivalent, precum şi adoptarea

unui tarif vamal comun în relaţiile cu ţările terţe.22 Alături de suprimarea taxelor vamale şi a

taxelor cu efect echivalent şi de instituire a tarifului vamal comun, realizarea pieţei unice a

presupus de asemenea şi interzicerea, între statele membre, a restricţiilor cantitative şi a măsurilor

cu efect echivalent.23

Astfel, controlul vamal asupra mişcării bunurilor dispare, iar comercianţii nu mai sunt

obligaţi să completeze declaraţia vamală pentru aceste bunuri. Din acest motiv, a fost creat

sistemul statistic Intrastat. Acest sistem a devenit funcţional începând cu 1 ianuarie 2007, odată

cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Obligaţia furnizării de date statistice Intrastat revine tuturor operatorilor economici care

îndeplinesc simultan următoarele condiţii: sunt înregistraţi în scopuri de taxă pe valoare adaugată,

realizează schimburi de bunuri cu alte state membre ala Uniunii Europene, valoarea totală anuală

a schimburilor de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene pentru fiecare dintre cele

două fluxuri, introduceri respectiv expedieri, depăşeste pragul valoric Intrastat stabilit pentru

fiecare an.24 Aceste obligaţii se stabilesc de către Institutul Naţional de Statistică, pe baza

declaraţiilor statistice Intrastat din anul precedent, a informaţiilor din deconturile de TVA şi a

declaraţiilor recapitulative furnizate de Ministerul Finanţelor. Toate bunurile care sosesc pe

teritoriul României din alte state membre ale Uniunii Europene sau părăsesc acest teritoriu având

ca destinaţie alte state membre ale Uniunii Europene trebuie declarate în Declaraţia statistică

Intrastat. Declaraţia Intrastat referitoare la Sc Holver Srl, este prezentată în Anexa nr. 1.1.

Există două categorii de operatori: operatorii economici care în anul anterior au depăşit

pragurile valorice stabilite pentru anul în curs vor transmite declaraţia Intrastat pentru toate lunile

anului, în timp ce operatorii economici care depăşesc pragurile valorice în cursul anului, transmit

declaraţia Intrastat începând cu luna în care au fost depăşite pragurile valorice.

Informaţiile privind pragurile valorice INTRASTAT se publică anual, în Monitorul

Oficial al României, la sfârşitul anului anterior celui pentru care pragurile valorice sunt în

22 Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene, art. 2323 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 33424 www.intrastat.ro

10

Page 17: contabilitatea operatiunilor de import export

vigoare. Pentru anul 2011, pragurile stabilite pentru introduceri intracomunitare sunt de 300.000

RON, iar pentru expedieri intracomunitare de 900.000 RON. Dacă declaraţia statistică Intrastat

urmăreşte mişcarea fizică a mărfurilor, decontul de TVA şi declaraţia recapitulativă VIES

urmăresc fluxul financiar şi al facturilor. Sistemul informatic VIES (VAT Information Exchange

System), asigură schimbul de informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene privind taxa pe

valoarea adăugată. Acest sistem cuprinde o bază de date online care include pe toţi plătitorii de

TVA din Uniunea Europeană, ce permite verificarea valabilităţii datelor de identificare ale

persoanelor plătitoare de TVA din celelalte state membre UE.25

Societăţile care efectuează achiziţii şi livrări intracomunitare au obligaţia înregistrăii

în registrul operatorilor intracomunitari.26 Fiecare persoană impozabilă înregistrată în scopuri

de TVA, trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare unui trimestru calendaristic, o declaraţie recapitulativă privind livrările sau achiziţiile

intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. Persoanele

impozabile înregistrate în scopuri de TVA vor depune declaraţia recapitulativă numai în

trimestrul de raportare în care ia naştere exigibilitatea taxei pentru livrările/achiziţiile

intracomunitare, precum şi pentru livrările şi achiziţiile în cadrul unei operaţiuni triunghiulare

efectuate.27

În declaraţia rectificativă VIES 390, se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de

raportare anterioară, completându-se toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul

declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate. Această declaraţie se mai foloseşte şi

pentru reducerea bazei de impozitare a achiziţiilor intracomunitare, în situaţia prevăzută de lege.

1.4.1 Consideraţii generale privind livrările intracomunitare

Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune, ca şi

un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de

cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul

furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare al

transportului sau de expediere a bunurilor.28 Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată

transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din

25 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 33826 Ordonanţa 54/15.06.2010, publicată în Monitorul Oficial27 Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare28 Codul fiscal, Art. 130

11

Page 18: contabilitatea operatiunilor de import export

România într-un alt stat membru.29 Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri, este locul în care

se încheie expedierea sau transportul bunurilor.

Începând cu data de 1 august 2010, s-a înfiinţat în cadrul Agenţiei Naţionale de

Administrare Fiscală, Registrul operatorilor intracomunitari,30 care cuprinde toate persoanele

impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare.

Aceste operaţiuni se declară în decontul de TVA, precum şi în declaraţia recapitulativă 390 în

luna în care s-a emis factura, dar nu mai târziu de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care

s-a efectuat livrarea bunurilor.

Declararea incorectă sau incompletă a livrărilor sau a achiziţiilor intracomunitare de

bunuri, în declaraţia 390 reprezintă contravenţie conform Codului de Procedură fiscală şi se

sancţionează cu 2% din valoarea tranzacţiei declarată eronat sau nedeclarată. Amenda se reduce

cu 50% în situaţia în care persoana impozabilă corectează declaraţia recapitulativă până la

termenul legal de depunere a următoarei declaraţii recapitulative.

1.4.2 Consideraţii generale privind achiziţiile intracomunitare

Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un

proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de

cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul

furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare al

transportului sau de expediere a bunurilor. 31

Locul achiziţiei intracomunitare, se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în

momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. În cazul în care cumpăratorul

îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autorităţile

unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziţia intracomunitară, locul achiziţiei

intracomunitare de bunuri se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în

scopuri de TVA.32 Aceste prevederi nu se pot aplica în cazul în care cumpărătorul face dovada că

achiziţia intracomunitară a fost supusă la plata taxei pe valoarea adaugată în statul membru în

care are loc achiziţia intracomunitară.

Sunt asimilate unei achiziţii intracomunitare cu plată următoarele:

29 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 34330 OUG 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale31 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 34832 Codul Fiscal, Art. 132-Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri

12

Page 19: contabilitatea operatiunilor de import export

a) utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfăşurării activităţii

economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în

numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase,

achiziţionate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfăşurării activităţii economice

proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din

România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru.33

b) preluarea de către forţele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul

civil din cadrul forţelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este

parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la data de 4 aprilie 1949, şi la a

căror achiziţie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel stat membru, în situaţia în

care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. 142 din Codul

Fiscal.

1.5 Regimul TVA al operaţiunilor de comerţ exterior

Spre deosebire de export, care potrivit Codului fiscal este scutit de taxă pe valoare

adăugată, importul de bunuri este o operaţiune ce intră în sfera de aplicare a acestei taxe. Cota

aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea

aceluiaşi bun.34

Faptul generator şi exigibilitatea intervin, de regulă, la data livrării bunurilor sau la data

prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute de lege. Pentru bunurile importate supuse taxelor

vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici

comune, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care

intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.35 Dacă bunurile importate

nu sunt supuse taxelor comunitare prevăzute anterior, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe

valoarea adaugată intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe

comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. În cazul în care, la

import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, faptul generator şi exigibilitatea taxei

intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.

33 Codul Fiscal, Art. 128, alin. 10 şi 11, privind livrarea intracomunitară de bunuri34 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 20135 Codul Fiscal Art. 136 -Faptul generator si exigibilitatea importul de bunuri

13

Page 20: contabilitatea operatiunilor de import export

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în vamă a

bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite,

comisioane şi alte taxe datorate în afara României, precum şi cele datorate ca urmare a importului

bunurilor în România, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. Baza

de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare,

transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în

măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare.

Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia indicată în documentul de

transport sau în orice alt document însoţitor al bunurilor, când acestea intră în România, sau, în

absenţa unor astfel de documente, primul loc de descărcare a bunurilor în România.36 Baza de

impozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde elemente precum rabaturi, remize, sconturi sau

alte reduceri de preţ, sumele reprezentând daune-interese, dobânzi, valoarea ambalajelor care

circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare.

Tranzacţiile intracomunitare sunt supuse taxei pe valoarea adăugată prin sistemul taxării

inverse, care constă în transferul obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată de la furnizor la

client. Astfel, taxarea inversă se aplică în ţara de destinaţie, clientul urmând să înregistreze taxa

pe valoarea adăugată atât ca taxă deductibilă, cât şi ca taxă colectată. Acest mecanism al taxării

inverse este concis, simplu, uşor de aplicat şi avantajos din punct de vedere al fluxurilor de

numerar.37

Această procedură a fost impusă datorită semnalelor alarmante primite din partea

mediului de afaceri, precum şi din partea organelor fiscale teritoriale, care au solicitat în

numeroase rânduri măsuri legislative pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, operaţiunile

rămân impozabile, dar taxa pe valoarea adăugată nu mai este efectiv plătită între companiile care

sunt înregistrate ca plătitoare de TVA.38

În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care

ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face

achiziţia, iar exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura către persoana care

efectuează achiziţia, pentru întreaga contravaloare a livrării de bunuri, dar nu mai târziu de a

cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. Sunt scutite de taxă

36 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 20137 Cernuşca L., Achiziţiile şi livrările intracomunitare, Revista Gestiunea şi contabilitatea firmei, Nr. 8, 2007, pag. 2538 Buşan Gabriela, Ecobici Nicolae, Analele Universităţii “Ct. Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1 / 2009, pag 94

14

Page 21: contabilitatea operatiunilor de import export

pe valoarea adăugată achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice

situaţie scutită de taxă în interiorul ţării, achiziţia intracomunitară de bunuri al căror import în

România este în orice situaţie scutit de taxă, achiziţia intracomunitară de bunuri pentru care

persoana care cumpără bunurile în orice situaţie ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei

care s-ar datora, dacă respectiva achiziţie nu ar fi scutită. Pentru achiziţiile intracomunitare de

bunuri baza de impozitare se stabileşte pe baza aceloraşi elemente utilizate pentru determinarea

bazei de impozitare în cazul livrării aceloraşi bunuri în interiorul ţării. 39

Persoanele juridice române care efectuează o achiziţie intracomunitară au obligaţia de a

comunica furnizorului codul de înregistrare în scopuri de TVA, situaţie în care furnizorul va

factura fără TVA, de a plăti TVA-ul în România prin aplicarea taxării inverse şi de a înscrie

TVA-ul românesc în factura primită de la furnizorul din alt stat membru.

În cazul livrărilor intracomunitare, sunt scutiţi de la plata TVA acei agenţi economici care

îndeplinesc cumulativ două condiţii: dovada că mărfurile au părăsit teritoriul statului membru, iar

cumpărătorul comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA emis în statul

membru de destinaţie. În situaţia neîndeplinirii cumulative a celor două condiţii, furnizorul este

obligat să colecteze TVA similar unei operaţiuni interne.40

Sunt scutite de taxă pe valoare adăugată: livrările intracomunitare de bunuri către o

persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit

de autorităţile fiscale din alt stat membru (cu excepţia livrărilor intracomunitare efectuate de o

întreprindere mică, altele decât livrările de mijloace de transport noi şi livrările care au fost

supuse regimului special pentu bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi

antichităţi) şi livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi

comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, etc.

1.6 Modalităţi de plată internaţionale

Acreditivul documentar41 este modalitatea de plată cea mai utilizată pentru stingerea

obligaţiilor care decurg din tranzacţiile comerciale şi reprezintă angajamentul ferm asumat de

către o bancă, la ordinul şi în contul clientului său (importatorul), de a plăti o sumă de bani

exportatorului prin intermediul altei bănci, la termenele stabilite de importator, contra remiterii

39 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 35040 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 21741 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 55

15

Page 22: contabilitatea operatiunilor de import export

documentelor care atestă faptul că marfa a fost livrată. Acest mecanism de derulare a plăţilor este

reglementat printr-un set de norme intitulate „Reguli şi uzanţe uniforme referitoare la acreditivele

documentare”, elaborat de Camera Internaţională de Comerţ de la Paris. Este o tehnică de plată

utilizată pe scară largă în tranzacţiile comerciale internaţionale deoarece prezintă numeroase

avantaje: un risc foarte redus de neplată a mărfurilor livrate având în vedere angajamentul unei

bănci, implicarea băncilor în verificarea documentelor de livrare, derularea plăţilor este supusă

unor reguli recunoscute pe plan internaţional, adaptabilitatea la specificul diferitelor categorii de

operaţiuni comerciale internaţionale, etc. Acreditivul documentar prezintă însă şi o serie de

inconveniente, în special pentru importator: caracterul complex al acestei tehnici, bazată pe

proceduri stricte, costul relativ ridicat, durata de operare relativ ridicată, etc.42

În derularea unui acreditiv documentar sunt implicate mai multe părţi:

ordonatorul/solicitantul acreditivului, beneficiarul acreditivului, banca emitentă, banca

notificatoare, banca corespondentă, banca confirmatoare şi banca nominalizată. Documentele

necesare în executarea acreditivului sunt: factura comercială, documentele de transport,

documentul de recepţie calitativă a mărfii, certificatul de origine a mărfii, poliţa de asigurare,

licenţa de import, licenţa de export, etc.

Acreditivul documentar cuprinde o serie de clauze: denumirea şi sediul băncii emitente

din străinătate care deschide acreditivul, denumirea şi sediul băncii notificatoare, denumirea şi

sediul ordonatorului, denumirea şi sediul beneficiarului, natura acreditivului, modul de utilizare şi

valoarea acestuia, termenele intermediare şi finale de valabilitate, denumirea mărfii cu precizarea

caracteristicilor de calitate, ambalaj, preţ, condiţia de livrare şi termenul de livrare a mărfii,

documentele necesare pentru deschiderea acreditivului, comisioanele şi cheltuielile ce revin

ordonatorului şi beneficiarului de acreditiv documentar.43

Această modalitate de plată presupune mai multe etape. După încheierea contractului de

vânzare-cumpărare internaţională, importatorul cere băncii sale să deschidă un acreditiv în

favoarea exportatorului, şi anume societăţii Sc Holver Srl. Banca emitentă transmite textul

acreditivului documentar la banca corespondentă din România. După ce este confirmat, banca

corespondentă, sau notificatoare avizează deschiderea acreditivului şi transmite un exemplar

exportatorului. După ce exportatorul expediază mărfurile şi prezintă documentele băncii

notificatoare, acesta verifică daca sunt întocmite conform cu termenii şi condiţiile stabilite în

42 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 26643 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 57

16

Page 23: contabilitatea operatiunilor de import export

contract, după care remite documentele pentru plata băncii emitente. Banca emitentă verifică, la

rândul ei documentele şi apoi le eliberează clientului său contra plată.44 Aceste etape fiind

parcurse, importatorul poate vămui şi recepţiona marfa. Schema derulării acreditivului

documentar este ilustrată în graficul următor:

Figura 1.1 – Schema derulării acreditivului documentar (Sursa: www.brd.ro)

Băncile implicate în derularea acreditivului documentar se ocupă numai de modul de

întocmire a documentelor, nu şi de mărfurile sau serviciile la care acestea se referă. Prin urmare,

obţinerea plăţii depinde de întocmirea corectă a documentelor şi de credibilitatea băncii care va

efectua plata. În caz contrar, pot apărea situaţii nefavorabile cum ar fi întârzierea mărfii sau

expirarea termenului de valabilitate a acreditivului etc.

Această modalitate internaţională de plată conferă siguranţă tuturor părţilor implicate în

tranzacţie, deoarece plata se efectuează numai după ce se dovedeşte că furnizorul a respectat în

totalitate condiţiile prevăzute în acreditiv. Acreditivul documentar poate fi revocabil sau

irevocabil, confirmat sau neconfirmat de către banca corespondentă, transferabil, subsidiar, cu

plata amânată, etc. Sc Holver Srl utilizează acreditivul la vedere deoarece acesta permite

efectuarea plăţii imediat ce documentele au fost prezentate şi verificate.

44 www.brd.ro

17

Page 24: contabilitatea operatiunilor de import export

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA SOCIETĂ II S.C. HOLVER S.R.L.Ț

2.1 Înfiinţare, denumire, capital

Sc Holver Srl s-a înfiinţat în anul 2000 şi este membră a Grupului Frischeis din Austria.

Acesta este cel mai mare comerciant en-gross de produse din lemn din Europa Centrală. În anul

1948 a fost înfiinţat de soţii Josef şi Antonia Frischeis centrul comercial din Stockerau, la

aproximativ 15 km NV de Viena.

Din anul 1959 s-au înfiinţat noi filiale în Austria, iar din 1991 Grupul Frischeis s-a extins

şi în Europa Centrală şi cea de Sud. Grupul Frischeis deţine în total 52 de filiale în 14 ţări:

Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, Rusia,

Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina şi România, având peste 1200 de angajaţi şi o cifră de afaceri

de 363 milioane de euro.

După ce a acumulat experienţă în alte ţări est–europene, în anul 2000, Sc Holver Srl îşi

începe activitatea şi în România, deschizând puncte de lucru în Iaşi, Cluj–Napoca, Sibiu,

Timişoara, Bucureşti, Constanţa şi Braşov.

Societatea a avut o evoluţie ascendentă. În 2004, Sc Holver Srl avea 20 de angajaţi şi o

cifră de afaceri de 1,8 milioane euro, iar în 2008 a realizat 38 de milioane euro în România şi 20-

25 de milioane euro la export, având un număr de angajaţi de 10 ori mai mare.

Ponderea exportului reprezintă aproximativ 30% din totalul cifrei de afaceri al companiei,

produsele Holver la export având ca destinaţie în principal ţările Uniunii Europene, dar şi alte ţări

din America de Sud şi de Nord, Africa, Asia.

Sc Holver Srl este situată pe oseaua Cristianului, numărul 46, şi este înregistrată laȘ

Registrul Comerţului din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Braşov sub nr.

J/08/745/2000 din data de 28.08.2000, cod unic de înregistrare RO13312578. Este o societate cu

răspundere limitată în sensul că obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar fiecare

asociat în parte răspunde în limita cotei lui de participare la constituirea capitalului social.

18

Page 25: contabilitatea operatiunilor de import export

Administratorii societăţii sunt Franz Podleschak şi Adrian Fredy Marie. Capitalul de bază în

valoare de 1.596.280,00 RON a fost majorat în baza fuziunii cu Frischeis Trading SRL,

Bucureşti, cu 7.400,00 RON şi este acum 1.603.680,00 RON. Capitalul social este privat,

asociaţii fiind persoane juridice austriece, aşa cum se observă în tabelul următor :

Tabel 2.1 – Structura asociaţilor

Asociaţi AdresăCapital vărsat

integral (Lei)

Capital vărsat integral

(Euro)

J.u.A Frischeis

Gesellschaft

A-200 Stokerau

Gerbergasse 2 1.203.910,00 333.474,55

Kunststoff Zengerer

Gessellschaft

A-8055

Herrgott-wiesgasse 170 399.770,00 110.733,52

TOTAL 1.603.680,00 444.208,07

2.2 Domeniul de activitate

Firma Holver are ca obiect de activitate comercializarea produselor din lemn: placaj,

plăci, i materiale de construc ii, u i i tocuri, elemente pentru construc ii, cherestea, furnirș ț ș ș ț

elastic, etc. Conform contractului de societate, Sc Holver Srl are următoarele obiecte de

activitate:

4673 Comerţ cu ridicata cu lemn şi materiale de construcţie

0210 Silvicultură şi alte activităţi silvice

1610 Tăierea şi rindeluirea lemnului

1621 Producţia de furnir şi paneluri din lemn

1623 Producţia de alte piese de tâmplărie şi dulgherie

1624 Producţia de ambalaje din lemn

La început, principalele activităţi ale firmei au constat în achiziţia de buşteni (în principal

stejar, fag şi cireş) şi prelucrarea acestora în cherestea şi furnir. Ulterior a apărut departamentul

de vânzări, iar activitatea s-a diversificat prin montarea unei linii moderne de sortare a furnirului.

De asemenea, pentru a răspunde mai bine cerinţelor clienţilor, s-a trecut şi la uscarea cherestelei.

Datorită dezoltării activităţii, în anul 2005 au început lucrările de amenajare a celei de a doua linii

de sortare a furnirului şi a unui depozit cu o gamă variată de produse din lemn. Astfel, pe langă

19

Page 26: contabilitatea operatiunilor de import export

compania Holver, grupul austriac mai deţine şi firma JF Furnir, producatoare de furnir estetic şi

cherestea.

Sc Holver Srl este specializat în producerea şi comercializarea unei game diversificate de

cherestea din specii lemnoase autohtone, sortimente netivite şi tivite, producţia proprie cu utilaje

performante fiind axată pe specii nobile precum lemnul de stejar, fag, frasin, cireş, salcâm, molid,

larice, etc. Societatea oferă de asemenea o gamă largă de cherestea uscată, din numeroase specii

exotice, provenite din import. Din America de nord se importă specii precum cireş american, ulm

roşu, stejar roşu, tulipwood, pin carolina, brad douglas etc. Din America de sud se importă

mahon, teak, cumaru, garapa etc, iar din Africa specii precum wenghe, teak, iroko, aningre,

abachi etc.

Achiziţia buştenilor destinaţi producţiei de furnir se face pe baza unor standarde clare de

calitate. Clasificarea cuprinde două clase de calitate pentru buşteanul de furnir şi trei clase de

calitate pentru buşteanul de cherestea.

După achiziţie, buştenii sunt stocaţi în depozitul fabricii, prevenindu-se degradarea

acestora cu ajutorul unei instalaţii moderne de stropire pe timp de vară. Înainte de prelucrare, au

loc câteva operaţii pregătitoare: decojire, secţionare, despicare şi tratare termică. După înlăturarea

scoarţei şi tăierea transversală, buşteanul este introdus în bazine de fierbere pentru a se asigura

elasticitatea necesară tăierii optime în foi de furnir. Timpul de fierbere şi temperatura de fierbere

este diferită în funcţie de specie, diametrul buşteanului şi culoarea dorită. Speciile de foioase pot

sta până la 8 zile la fierbere, iar răşinoasele până la 3 zile.

După tratare, buşteanul este curăţat şi intră în procesul de tăiere. În cadrul acestui proces

există două moduri de obţinere a furnirului: prin tăierea plan-paralelă a jumătăţilor de buştean sau

prin derularea excentrică a sferturilor de buştean. Utilajele fabricii sunt de ultimă generaţie,

asigurând o calitate superioară a furnirului. După tăiere, furnirul rezultat intră la uscare, presare,

împachetare, şi este apoi îndreptat pe cele patru laturi şi presortat de către specialiştii.

Principalele specii lemnoase prelucrate pot fi livrate în următoarele grosimi: standard /0,9/1,4/2,5

mm precum şi grosimi speciale până la 4 mm. Întreaga producţie ajunge apoi pe una din cele 3

linii de sortare unde este sortată în până la 60 de clase de calitate.

Sc Holver Srl pune la dispoziţie furnir produs din 140 de specii lemnoase dintre care

amintim: stejar, fag, nuc, cireş, molid, frasin, brad, tei, paltin, mesteacăn, dintre speciile

20

Page 27: contabilitatea operatiunilor de import export

autohtone, zebrano, wenghe, mahon, teak, bambus, meranti, makassar, aningre, padouk, dintre

speciile exotice şi plop, magnolia, ulm, vavona, myrte, madrona, dafin, dintre specialităţi.

De asemenea, Sc Holver Srl livrează toate sortimentele de placaj pentru orice domeniu de

utilizare: placaj neşlefuit pentru construcţii, placaj furniruit pentru industria mobilei, placaj pentru

cofraje de beton, placaj pentru industria constructoare de vehicule, paneluri pentru uşi şi

amenajări interioare, etc. Această societate deţine şi o gamă completă de materiale de contrucţii

precum: grinzi pentru cofraje, plăci din lemn masiv unistratificate, plăci triplu stratificate, OSB

(plăci din aşchii orientate), PAL (plăci din aşchii lemnoase), blaturi de lucru, glafuri pentru

ferestre, plăci decorative şi perforate, plăci izolatoare din fibre de lemn, parchet furniruit, parchet

laminat, podele din plută, etc.

În ceea ce priveşte producţia de uşi, Holver, pune la dispoziţie clienţilor săi mai multe

tipuri clasificate astfel: din punct de vedere al finisajului uşi furniruite, laminate, cu finisaj folie

decor, lăcuite, iar din punct de vedere al tipului uşi pline, uşi din sticlă, uşi design, uşi albe

clasice, uşi masive, etc .

Grupul Frischeis şi-a poziţionat mereu unităţile de producţie aproape de locaţiile unde se

regăsesc cele mai abundente resurse forestiere scurtând astfel distanţa de la punctele de

exploatare a buştenilor până la locul de prelucrare a acestora. Acest lucru a dus la costuri

avantajoase şi preţuri atractive de vânzare. Achiziţia de buşteni se face cu cea mai mare grijă de

către achiziţioneri profesionişti, ţinând cont de calitatea şi utilitatea finală a produsului obţinut

din aceştia.

Grija pentru protecţia mediului înconjurător şi a dependenţei societăţii actuale de resurse

naturale sunt reflectate în cadrul firmei Holver de politica de achiziţie a buştenilor axată pe

selecţia atentă a furnizorilor. Holver promovează şi susţine ideea de achiziţii de buşteni din

păduri gestionate conform legislaţiei silvice. Începând din anul 2009 Holver pune la dispoziţia

clienţilor interesaţi certificate FSC( Forest Stewardship Council) pentru produsele comercializate.

2.3 Structura organizatorică

Fiind o societate comercială mare, SC Holver SRL prezintă o structură organizatorică

amplă.45 Societatea dispune în total de 220 de angajaţi, dintre care 35 cu funcţii de conducere şi

185 cu funcţii de execuţie.

45 Anexa nr. 2.1 – Organigrama societăţii Sc Holver Srl

21

Page 28: contabilitatea operatiunilor de import export

Directorul Economic este răspunzător pentru activitatea desfăşurată în cadrul biroului

financiar-contabil, respectiv pentru ţinerea contabilităţii analitice, pentru gestiuni de produse

finite, materii prime, materiale consumabile, pentru menţinerea legăturii cu vama şi cu banca.

Alături de Directorul General şi Directorul Economic există şi un Director Tehnic, care are rolul

de a îndeplini sarcinile cu privire la bunul mers al activităţii de producţie, de a conduce şi

supraveghea activitatea desfăşurată.

Serviciul resurse umane formulează şi implementează strategiile de resurse umane, care

sunt integrate în strategia companiei şi se ocupă cu prevederea, planificarea şi participarea la

acoperirea necesarului de resurse umane al companiei. De asemenea, acest compartiment

realizează şi aplică strategia şi politicile interne de salarizare, strategia privind pregătirea,

instruirea şi formarea resurselor umane ale companiei.

Departamentul Import–Export are numeroase responsabilităţi: ţine legatura cu partenerii

externi, participă la stabilirea strategiei preţului de export pe fiecare produs în parte, asigură

derularea contractelor şi a comenzilor pentru activitatea de import–export, studiază politica

vamală, etc.

2.4 Parteneri comerciali

Sc Holver Srl are numeroase contracte comerciale atât cu furnziori interni, cât şi cu

furnizori externi. Aprovizionarea cu materii prime şi materiale este asigurată din pădurile proprii,

sau din import, în funcţie de preţurile practicate, calitate şi nu în ultimul rând de respectarea

termenelor de livrare convenite. Principalii clienţi externi sunt: Fornett-Italia, Valtek-Polonia, Si

Floor-Franţa, Fiol–Vitansel-Franţa, Euroforest-Italia, Valimpex-Spania, Dealwood-Letonia etc.

Principalii furnizori externi sunt: Danzer-Austria, Duropal-Germania, MFanplit-Ucraina,

Euroshipping-Slovenia, Zealtex Limited-Ucraina, Lap Internaţional-Franţa, Ferspeed-Slovenia,

Haussermann-Germania, etc.

Concurenţa este influenţată în principal de numărul şi mărimea firmelor care controlează

oferta unui anumit produs. Piaţa românească de prelucrare a lemnului este caracterizată de o

concurenţă puternică. Cei mai importanţi concurenţi ai societăţii sunt Holziundistrie, a treia mare

companie producătoare de cherestea din lume, Sc Laprom Trading Srl , Sc Vasco Forest Srl, etc.

2.5 Analiza principalilor indicatori economico-financiari

22

Page 29: contabilitatea operatiunilor de import export

Importanţa calculării indicatorilor economico-financiari constă în cunoaşterea evoluţiei

acestora şi în compararea cu exerciţiile financiare precedente, ceea ce oferă conducerii entităţii,

posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul decizional. De

asemenea, cunoaşterea nivelului indicatorilor economico-financiari permite efectuarea de

comparaţii cu alte entităţi din sectoare de activitate similare, autohtone sau internaţionale.

În teoria economică, noţiunea de echilibru are semnificaţii multiple. Într-o concepţie

generală, echilibrul economico-financiar la nivelul întreprinderii se realizează atunci când se

recuperează integral mijloacele consumate, respectiv când veniturile sunt egale cu costurile. O

asemenea înţelegere are un caracter reducţionist, nu pune în evidenţă legătura ansamblului cu

componentele echilibrului general, cu stările parţiale ale lui, care se constituie într-un sistem de

proporţionalitate şi relaţii prin care se realizează şi se menţine starea generală.

Pentru aprecierea echilibrului financiar trebuie avute în vedere mai multe tipuri de

“egalităţi” şi “corelaţii” între “necesităţile” şi “posibilităţile” întreprinderii, respectiv între sursele

financiare şi mijloacele economice necesare desfăşurării activităţii de exploatare şi

comercializare pe termen lung şi scurt. 46

Asigurarea echilibrului financiar al firmei reprezintă o condiţie de bază pentru

desfăşurarea unei activităţi profitabile, iar realizarea acestui echilibru financiar se poate obţine

prin reglarea dezechilibrelor care se manifestă în activitatea curentă a firmei.

Bilanţul este un instrument de reflectare a echilibrului financiar la încheierea exerciţiului

financiar ca şi de reflectare a modului de folosire a capitalurilor proprii şi împrumutate. Analiza

bilanţului se poate realiza cu ajutorul mai multor indicatori (de structură şi combinaţi) care au

drept scop studiul utilizărilor efectiv realizate şi al resurselor ce au finanţat aceste utilizări.

Informaţiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situaţiile

financiare simplificate, şi anume bilanţul şi contul de profit şi pierdere.

Indicatorii de lichiditate şi solvabilitate

Lichiditatea reflectă capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe termen scurt şi

implică aptitudinea de a transforma rapid activele circulante în disponibilităţi. O întreprindere

este “lichidă“ când resursele degajate de operaţiuni curente ale exerciţiului îi furnizează

suficiente disponibilităţi pentru a face faţă scadenţelor pe termen scurt. Dacă lichiditatea vizează

46 Dincă Marius, Dincă Gheorghiţa, Botiş Sorina, Finanţe, monedă şi credit, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov, 2006, pag. 323.

23

Page 30: contabilitatea operatiunilor de import export

obligaţiile pe termen scurt, solvabilitatea se referă la toate obligaţiile pe care firma le are faţă de

creditori, indiferent de perioada de angajare a acestor obligaţii: pe termen scurt, mediu sau lung.

Tabel 2.2 - Situaţia indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate

Denumirea indicatorului2008

(lei)

2009

(lei)

2010

(lei)Active circulante 98.013.856 37.276.952 35.010.420Datorii curente 42.374.195 12.031.554 9.772.591

Stocuri 56.792.893 20.624.234 18.160.152Active totale 122.872.171 61.778.785 59.390.678Datorii totale 96.773.504 47.084.057 50.530.488

Rata lichidităţii generale exprimă capacitatea de acoperire a datoriilor totale prin

lichidarea activelor circulante, iar rata curentă indică măsura în care drepturile creditorilor pe

termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie în bani lichizi.

Se apreciează că situaţia lichiditaţii generale este satisfăcătoare, în condiţiile încadrării acesteia în

jurul cifrei de referinţă 2.

Rata solvabilităţii generale exprimă capacitatea agentului economic de a-şi achita datoriile

la scadenţă, prin valorificarea tuturor activelor, precum şi gradul în care capitalul social este

utilizat în scopul obţinerii unui profit corespunzător. O întreprindere este solvabilă atunci când

suma activelor fixe, financiare şi circulante este cel puţin egală cu totalul datoriilor sau

obligaţiilor. Valoarea minimă se apreciază că trebuie să se încadreze în limitele 0,3 – 0,5 , iar

peste 0,5 situaţia poate fi considerată normală.

Tabel 2.3 - Calculul indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate

24

Rata Mod de calcul2008

(%)

2009

(%)

2010

(%)

Rata lichidităţii generalecurenteDatorii

circulanteActive=Lg 2,31 3,09 3,58

Rata lichidităţii curentecurenteDatorii

stocuricurenteActive −=Li 0,97 1,38 1,72

Rata solvabilităţii generale

totaleDatorii

totaleActiveLsg = 1,26 1,31 1,17

Page 31: contabilitatea operatiunilor de import export

Aşa cum se observă în Tabelul 2.3, indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indică o

lichiditate în creştere. Valorile obţinute în anii 2008, 2009 şi 2010 sunt peste cele recomandate,

deci nu există nici un pericol ca întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe

termen scurt din valoarea activelor. Rata solvabilităţii generale este considerată normală,

depăşind limitele de referinţă atât în anul 2008, cât şi în anii 2009 şi 2010, ceea ce rezultă că

situaţia financiară de ansamblu este foarte bună, iar entitatea este independentă faţă de creditori.

Indicatorii de gestiune furnizează informaţii privind viteza de intrare sau de ieşire a

fluxurilor de numerar ale întreprinderii, precum şi capacitatea întreprinderii de a controla

capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale întreprinderii.

Tabel 2.4 - Situaţia indicatorilor de gestiune

Denumirea indicatorului2008

(lei)

2009

(lei)

2010

(lei)Cifra de afaceri 224.373.814 217.303.495 119.698.581

Stocuri 56.792.893 20.624.234 18.160.152Creanţe 26.319.533 16.430.697 17.606.916

Datorii curente 42.374.195 12.031.554 9.772.591Active totale 122.872.171 61.778.785 59.390.678

Active imobilizate 23.499.531 24.143.732 24.032.279

Viteza de rotaţie a stocurilor (Vrs ) aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul

exerciţiului financiar şi arată influenţa stocurilor existente asupra mişcării bilanţiere. O viteză

mare de rotaţie a stocurilor indică utilizarea eficientă a capitalului cu un risc asociat minim de

valorificare a produselor.

Viteza de rotaţie a activelor totale (Vrat ) evaluează eficienţa activelor totale prin

examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele societăţii.

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate (Vrai ) evidenţiază aportul adus de activele

imobilizate la realizarea cifrei de afaceri.

Necesarul de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant al echilibrului funcţional,

întrucât evidenţiază acele nevoi ciclice neacoperite financiar din resursele temporare reînnoibile

permanent în cadrul aceloraşi cicluri de exploatare. Datorită decalajului dintre plăţi şi încasări

apare necesitatea identificării unor surse de finanţare pentru NFR. Evoluţia NFR este influenţată

de mai mulţi factori, cum ar fi: cifra de afaceri, durata ciclului de exploatare, costurile de

25

Page 32: contabilitatea operatiunilor de import export

producţie, gestiunea stocurilor, modificarea preţurilor la materii prime, materiale, comustibil şi a

tarifelor pentru energie şi transport, precum şi de nivelul datoriilor ciclice sau de exploatare.

Tabel 2.5 - Calculul indicatorilor de gestiune

Indicatori Mod de calcul 2008 2009 2010

Viteza de rotaţie a

stocului (%) circulante Active

afacerideCifraVrs = 3,19 10,53 7,62

Număr de zile de

stocare (zile) stocuricreditorRulaj

stocurimediuSoldNzs = 92 35 55

Necesar de fond de

rulment (lei)

NFR = Stocuri + Creanţe –

Datorii curente40.738.231 25.023.377 25.994.477

Viteza de rotaţie a

activelor totale (%) totaleActive

afacerideCifraVrat = 1,82 3,51 2,01

Viteza de rotaţie a

activelor

imobilizateeimobilizat Active

afacerideCifraVrai = 9,54 9,00 4,98

În urma calculelor efectuate, observăm o creştere a vitezei de rotaţie a stocurilor în anul

2009 faţă de anul 2008, cu 7,34% ceea ce a determinat o creştere a vânzărilor şi implicit a

profitului brut din vânzări. În anul 2010 însă, se constată o descreştere a vitezei de rotaţie cu

2,91%, care determină scăderea profitului din vânzări.

Numărul de zile de stocare arată de câte zile este necesar pentru asigurarea unei rotaţii

complete a activelor circulante. În anul 2009 numărul de zile de stocare s-a redus, de la 92 de zile

la 34 de zile, ceea ce asigură o creştere a eficienţei, iar în 2010 creşte la 55 de zile. Atât viteza de

rotaţie a stocului, cât si numărul de zile de stocare sunt direct influenţaţi de evoluţia cifrei de

afacere şi a nivelui mediu al stocurilor. Viteza de rotaţie a activelor totale creşte în anul 2009 faţă

de anul 2008 cu 1,69%, ceea ce semnifică creşterea eficienţei utilizării activelor, creşterea

gradului de lichiditate a acestora şi îmbunătăţirea structurii activelor în corelaţie cu specificul

activităţii societăţii.

Valoarea pozitivă a NFR reprezintă o situaţie normală în activitatea unei întreprinderi

Situaţia nefavorabilă o reprezintă rotaţia lentă a stocurilor, deoarece încetinesc încasările şi se

urgentează plăţile.

26

Page 33: contabilitatea operatiunilor de import export

2.6 Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010

Comerţul exterior are o influenţă semnificativă asupra creşterii economice a unei ţări.

Balanţa de plăţi externe este un instrument economico-statistic în care se includ şi se compară

încasările şi plăţile realizate de o ţară, din relaţiile sale economice, financiare şi monetare cu alte

ţări, pe o anumită perioadă, de obicei un an. Balanţa comercială poate fi excedentară, când

exporturile depăşesc valoarea importurilor, sau deficitară, când importurile depăşesc valoarea

exporturilor. În cadrul balanţei comerciale, valorile exporturilor sunt exprimate FOB, iar valoarea

importurilor sunt exprimate CIF.

În momentul în care o economie consumă mai mult decât obţine ca venituri,

economiseşte mai puţin decât investeşte, sau statul cheltuieşte mai mult decât încasează ca

impozit se confruntă cu un deficit. În anul 2009, deficitul de cont curent al României a înregistrat

o scădere semnificativă, ca urmare a deteriorării mediului extern, ceea ce a condus la restrângerea

puternică a exporturilor. În acelaşi timp, importurile s-au comprimat într-un ritm mult mai alert

decât exporturile, reflectând diminuarea cererii interne.47

Dacă în statisticile vamale, înregistrarea exporturilor se face la valoarea FOB şi a

importurilor la valoarea CIF, pentru a fi aduse la aceeaşi paritate şi pentru a putea fi comparate, în

balanţa de plăţi externe înregistrarea importurilor şi exporturilor se face la valoarea FOB,

valoarea CIF a importurilor fiind corectată cu o marja de 5% (practic din valoarea CIF a

importurilor se scade această marjă), urmând ca serviciile de transport/asigurare pe parcurs extern

să fie înregistrate la alte poziţii în balanţă.

Aşa cum se observă în Graficul 2.1, volumul total al comerţului internaţional al României

a scăzut în anul 2009 cu 25,2% faţă de anul 2008, exportul înregistrând o scădere de 13,7%, iar

importul o scădere de 32,1%. În anul 2009, exportul FOB al României a fost de 29.116.3

milioane euro, cu 4.608.3 milioane euro mai mic decât în anul precedent, când s-a cifrat la

33.724.6 milioane euro. Importul CIF realizat în anul 2009, a fost de 38.896,9 milioane euro, cu

18.343.4 milioane euro mai mic decât în anul 2008, când s-a cifrat la 57.240.3 milioane euro.

Această scădere a determinat un deficit comercial de 9.780.6 milioane de euro, cu 13.735.11

milioane euro mai mic decât în anul 2008, când s-a cifrat la -23.517.5 milioane euro.

47 www.bnr.ro

27

Page 34: contabilitatea operatiunilor de import export

Grafic 2.1-Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010 (milioane euro)

-30000

-20000-10000

010000

2000030000

4000050000

60000

2008 2009 2010

Export Import Sold

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Raportul de schimb, sau „terms of trade” reprezintă indicatorul principal al preţurilor în

comerţul exterior. Acesta are rolul de a evidenţia măsura în care bunurile sau serviciile se

valorifică sau nu pe piaţa externă, la preţuri mai mari decât cele atribuite importurilor. Dacă acest

raport este supraunitar, arată creşterea preţurilor la export superioare celor de la import, iar dacă

raportul este subunitar, arată scăderea preţurilor la export, faţă de cele de la import.

Tabel 2.6 – Evoluţia raportului de schimb în comerţul exterior de bunuri

2008 (%) 2009 (%) 2010 (%)

Indicele valorii unitare la export 109,5 108,2 106,0

Indicele valorii unitare la import 105,3 103,6 98,2

Raport de schimb 104,0 104,0 108,0 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Astfel, am obţinut un indice al valorii unitare (IVU) de 106% la exporturile de bunuri şi

un indice al valorii unitare de 98,2% la importurile de bunuri, ceea ce determină un raport de

schimb de 108%. Evoluţia raportului de schimb în comerţul exterior de bunuri, este prezentată în

graficul următor:

Grafic 2.2 - Evoluţia raportului de schimb

28

Page 35: contabilitatea operatiunilor de import export

90

95

100

105

110

2008 2009 2010

IVU export IVU import Raport de schimb

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Lemnul reprezintă una dintre cele mai importante resurse regenerabile cu ciclu lung, pe

baza căruia s-au dezvoltat numeroase activităţi de prelucrare. România are un fond forestier

apreciabil, respectiv 6,4 milioane hectare de pădure, în care există 1,35 miliarde mc de masă

lemnoasă, într-o structură armonioasă: 32% fag, 30% răşinoase, şi 38% stejar şi alte specii.

Activităţile de exploatare forestieră şi de prelucrare a lemnului asigură 3,0% din produsul intern

brut. De remarcat, este faptul că 70% din producţia industriei de prelucrare a lemnului are

orientare către export. Din acest motiv, această ramură contribuie pozitiv la soldul balanţei

comerciale. Excedentul comercial aferent comerţului exterior cu produse din lemn a fost de 1,1

miliarde euro în anul 2008 şi aproape 1 miliard de euro în anul 2009.

La nivelul Uniunii Europene, în perioada 2008-2010, importurile de lemn şi produse din

lemn au crescut cu o rată medie anuală de 6%, atingând, în ultimul an, valoarea de 31,1 miliarde

euro şi provenind dintr-un număr foarte mare de ţări. Cele mai importante ţări de provenienţă au

fost Germania (14% din total importuri), Austria (7%), Suedia (7%) şi Rusia (7%). Cei mai

importanţi furnizori în curs de dezvoltare au fost China (3,2%), Brazilia (2,6%) şi Indonezia

(2,0%). Importurile provenind din China au crescut considerabil, cu o rată medie anuală de 44%

în perioada 2002-2006, în timp ce importurile din Brazilia au avut o rată de creştere medie anuală

de 6%. Exporturile de lemn şi produse din lemn au crescut cu o rată medie anuală de 6% ,

atingând, în ultimul an, valoarea de 31,3 miliarde euro şi având un volum de 76 milioane tone.

Aproape 74% din totalul exporturilor a fost orientat tot către state membre, principalele ţări de

destinaţie fiind Germania (3,6 miliarde euro), Italia (2,9 miliarde euro) şi Marea Britanie (2,9

miliarde euro). Exporturile direcţionate către ţările Europei de Est şi spre ţările baltice au

29

Page 36: contabilitatea operatiunilor de import export

înregistrat cele mai substanţiale creşteri. Exporturile către Polonia au crescut cu o rată medie

anuală de 18%, ajungând la o valoare de 644 milioane euro în anul 2006. Mai mult de jumătate

din exporturile de lemn şi produse din lemn, la nivelul UE, au fost efectuate timp îndelungat de

Germania, Austria, Suedia şi Finlanda. În perioada analizată, exporturile efectuate de Germania şi

Austria au depăşit, ca valoare, media anuală de creştere la nivel UE cu 7%, respectiv 8%.

În anul 2010, volumul total al comerţului internaţional a fost de 76.642.8 milioane euro,

în creştere cu 22,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, exportul înregistrând o creştere de

27,1%, iar importul o creştere de 19,5%. Astfel, exportul înregistrează o valoare de 33.980.1

milioane euro, iar importul 42.662.7 milioane euro. În aceste condiţii, deficitul balanţei

comerciale scade cu 3,1%, de la – 9.780.6 milioane euro, la -8.686.6 milioane euro.

În anul 2009, volumul total al comerţului intracomunitar a scăzut cu 21,1% faţă de anul

2008. Valoarea exportului intracomunitar a fost de 21.642,0 milioane euro, în scădere cu 8,9%

faţă de anul 2008, iar valoarea importului intracomunitar a fost de 28.526,4 milioane euro, în

scădere cu 28,4% faţă de anul trecut. În anul 2010, comerţul total intracomunitar s-a majorat cu

20,9%, ajungând la 55.793.9 milioane euro. Evoluţia comerţului intracomunitar este evidenţiată

în următorul grafic:

Grafic 2.3 – Evoluţia comerţului intracomunitar al României în perioada 2008-2010

Sursa:

Institutul Naţional de

Statistică

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA I ANALIZAȘ

OPERA IUNILOR DE COMER EXTERIOR LA SC HOLVER SRLȚ Ț

30

-20000

-10000

0

10000

20000

30000

40000

2008 2009 2010

Export Import Sold

Page 37: contabilitatea operatiunilor de import export

3.1 Organizarea contabilităţii privind activitatea de comerţ exterior la Sc Holver Srl

În acest capitol vom studia principalele operaţiuni contabile ce se înregistrează în

contabilitatea societăţii Sc Holver Srl în luna ianuarie 2011. În exportul de mărfuri pe cont

propriu, societăţile de comerţ exterior au calitatea de cumpărător - vânzător. Ele cumpără mărfuri

de la unităţile producătoare şi le vând clienţilor externi pe contul şi pe riscul lor, reflectând

rezultate în propria lor gestiune. În importul de mărfuri pe cont propriu, societăţile de comerţ

exterior acţionează pe pieţele externe şi în continuare pe piaţa internă în numele, pe contul şi pe

riscul lor, rezultatele financiare reflectându-se în gestiunea societătii importatoare.

Relaţiile economice ale societăţilor de comerţ exterior cu unităţile producătoare sunt

reglementate prin contracte interne, iar cele cu beneficiarii externi prin contracte externe.

Contractele economice încheiate cu unităţile prestatoare de servicii, se referă la serviciile externe,

precum asigurarea şi transportul extern, ce urmează să fie prestate pentru toate tipurile de operaţii

de import sau de export şi modul de decontare a serviciilor prestate. Elementul esenţial al

contractului este preţul de vânzare al mărfurilor, negociat în diferite condiţii de livrare.

Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a stocurilor şi a decontării

mărfurilor vândute sunt: factura externă, declaraţia vamală de import, factura unităţii prestatoare

de servicii, fişa de calcul a importului, ordinul de plată, cererea de deschidere a acreditivului,

extrasul de cont, etc. Relaţiile financiare ale societăţilor de comerţ exterior, au ca obiect

decontarea cu partenerii săi, care se efectuează în ordinea fluxului circulaţiei mărfii astfel:

societatea importatoare achită furnizorul extern şi furnizorul prestator de servicii pe parcurs

extern, cum ar fi asigurarea şi transportul extern, şi taxele datorate în vamă.

Evidenţa stocurilor şi a mişcării mărfurilor se realizează după metoda inventarului

permanent. Sc Holver Srl a implementat un program de gestiune a stocurilor foarte bine pus la

punct, cu ajutorul căruia se ţine evidenţa intrărilor şi ieşirilor de mărfuri aflate în gestiune.

Evidenţa mărfurilor se ţine pe fiecare stoc în parte, acestea fiind înregistrate printr-un cod pentru

a fi identificate mai uşor.

3.2 Monografie contabilă privind principalele operaţiuni economico-financiare

Sc Holver Srl efectuează vânzări de cherestea de fag către o societate din China în

condiţia de livrare CIF pentru suma de 10.000 €, conform facturii numărul 123 din data de

3.01.2011. Asigurarea mărfurilor pe parcurs extern este de 1.000 €, transportul extern, calculat la

31

Page 38: contabilitatea operatiunilor de import export

facturare pe bază de date efective este în valoare de 1.300 €, iar costul produselelor finite calculat

după metoda FIFO este de 26.500 lei.

Tabel 3.1 - Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CIF

Nr.

crt.Elemente de calcul

Valoarea în valută

(€)

Valoarea în lei

(1€ = 4,00 lei)1 Valoarea externă CIF 10.000 40.0002 Asigurare pe parcurs extern 1.000 4.0003 Transport extern 1.300 5.200

4Valoarea externă FOB net

rd[1-(2+3)]7.700 30.800

1) În data de 3.01.2011 se livrează produsele finite pe baza Facturii externe, a Facturii

externe de uz intern şi a Declaraţiei vamale de export.

411 “ Clienţi” = % 40.000 lei

701 “Venituri din vânzarea 30.800 lei

produselor finite”

708 “Venituri din activităţi diverse 9.200 lei

2) Concomitent, se evidenţiează ieşirea din gestiune a mărfurilor vândute

711 “Venituri aferente” = 345 “Produse finite” 26.500 lei

costurilor stocurilor

de produse”

3) Se înregistrează factura de asigurare a mărfurilor pe parcus extern

613 “Cheltuieli = 401 “Furnizori” 4.000 lei

cu asigurarea”

4) În data de 5.01.2011 se plăteşte factura de asigurare pe parcurs extern. Cursul valutar la

această dată este 1€ = 4,10 lei. Deoarece valoarea la facturare este de 4.000 lei, iar la plată

valoarea este de 4.100 lei, rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de

100 lei.

% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 4.100 lei

401 “Furnizori” 4.000 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe 100 lei

de curs valutar

32

Page 39: contabilitatea operatiunilor de import export

5) Se înregistrează factura de transport extern

624 “Cheltuieli = 401 “Furnizori” 5.200 lei

cu transportul

de bunuri şi personal”

6) În data de 6.01.2011 se plăteşte factura de transport extern. Cursul valutar la această dată

este 1€ = 4,08 lei. Deoarece cursul valutar la facturare este de 1€ = 4,00 lei, iar la data

plăţii este de 1€ = 4,08 lei, rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 80

lei.

% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 5.304 lei

401 “Furnizori” 5.200 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe 104 lei

de curs valutar”

7) În data de 7.01.2011 se încasează contravaloarea produselor finite vândute clientului

extern, pe baza Declaraţiei de încasare externă. Cursul valutar la data facturării este de 1€

= 4,00 lei, iar la încasarea facturii este de 1€ = 4,05 lei. Rezultă o diferenţă favorabilă de

curs valutar în valoare de 500 lei.

5124 “Conturi la bănci = % 40.500 lei

în valută” 411 “Clienţi” 40.000 lei

765 “Venituri din diferenţe 500 lei

de curs valutar”

8) În data de 8.01.2011 Sc Holver Srl vinde buşteni de stejar societăţii Lesna Tip din Serbia

în condiţia de livrare CFR(CAF) pentru suma de 20.000 €, conform facturii numărul 185.

Transportul extern, este calculat la facturare, pe bază de date previzibile pentru suma de

2.000 € şi costul mărfurilor vândute, calculat după metoda FIFO de 70.000 lei. Ulterior se

primeşte factura unităţii prestatoare de servicii pentru suma de 1.800 €.

Tabel 3.2 - Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CFR (CAF)

Nr. crt. Elemente de calculValoarea în valută

(€)

Valoarea în lei

(1€ = 4,05 lei)1 Valoarea externă CFR (CAF) 20.000 81.0002 Transport extern 2.000 8.1003 Valoarea externă FOB net (1-2) 18.000 72.900

33

Page 40: contabilitatea operatiunilor de import export

9) Se înregistrează livrarea mărfurilor pe baza Facturii externe, a Facturii externe de uz

intern şi a Declaraţiei vamale de export.

411 “ Clienţi” = % 81.000 lei

707 “Venituri din vânzarea 72.900 lei

mărfurilor”

708 “Venituri din activităţi 8.100 lei

diverse”

10) Concomitent, se evidenţiează ieşirea din gestiune a mărfurilor

607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 70.000 lei

mărfurile”

11) Ulterior se primeşte factura unităţii prestatoare de servicii pentru suma de 1.800 €.

Cursul valutar la data livrării la extern este de 1€ = 4,05lei, iar la data primirii facturii este

de 1€ = 4,15 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 180 lei.

% = 401 “Furnizori” 7.470 lei

624 “Cheltuieli cu transportul 7.290 lei

de bunuri şi personal”

665 “Cheltuieli din diferenţe 180 lei

de curs valutar”

12) Se regularizează veniturile cu diferenţa dintre cheltuielile de transport extern antecalculate

de 2.000 € şi cele efective de 1.800 €. Cursul valutar la această dată este 1 € = 4,05 lei.

708 “Venituri din = 707 “Venituri din 810 lei

activităţi diverse” vânzarea mărfurilor”

13) În data de 9.01.2011 se plăteşte factura de transport extern unităţii prestatoare de

servicii. Cursul valutar la data facturării transportului este de 1€ = 4,15 lei, iar valoarea la

plată a acestuia este de 1€ = 4,22 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în

valoare de 18 lei.

% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 7.596 lei

401 “Furnizori” în valută” 7.470 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe 126 lei

de curs valutar”

34

Page 41: contabilitatea operatiunilor de import export

14) În data de 9.01.2011 are loc încasarea clientului extern. Cursul valutar la data facturării

este de 1€ = 4,05 lei, iar la încasarea facturii este de 1€ = 4,23 lei. Rezultă o diferenţă

favorabilă de curs valutar în valoare de 3.600 lei.

5124 “Conturi la bănci = % 84.600 lei

în valută” 411 “Clienţi” 81.000 lei

765 “Venituri din diferenţe 3.600 lei

de curs valutar”

15) În data de 10.01.2011 Sc Holver Srl vinde buşteni de fag unei societăţi din Japonia în

condiţia de livrare FOB pentru suma de 15.000 €, în baza facturii cu numărul 589156.

Costul mărfurilor vândute, calculate după metoda FIFO este de 50.000 lei.

411 “ Clienţi” = 707 “Venituri din vânzarea 63.000 lei

mărfurilor”

16) În ziua următoare are loc încasarea mărfurilor livrate, în condiţia de livrare FOB.

La data încasării este de 1 € = 3,85 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în

valoare de 750 lei.

% = 411 “Clienţi” 58.500 lei

5124 “Conturi la bănci în valută” 57.750 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe 750 lei

17) Concomitent, se evidenţiează ieşirea din gestiune a mărfurilor vândute.

607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 50.000 lei

mărfurile”

18) Se înregistrează diferenţele de curs valutar aferente creanţelor neîncasate. Situaţia

se prezintă astfel:

Creanţe în sold la cursul de facturare : 15.000 € x 4,20 lei = 63.000 lei

Creanţe în sold la cursul zilei : 15.000 € x 3,90 lei = 58.500 lei

Diferenţă de curs valutar : 4.500 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe = 411 “ Clienţi” 4.500 lei

de curs valutar”

Tabel 3.3 - Calculul diferenţelor de curs valutar

Cursul € Valoarea în lei

35

Page 42: contabilitatea operatiunilor de import export

Solda) scriptic

28.695 €- 112.996

b) la cursul zilei 3,90 lei 111.910

Diferenţă de curs valutar nefavorabilă (a-b ) 1.086

19) Se calculează şi se înregistrează diferenţele de curs valutar aferente

disponibilităţilor în valută.

665 “Cheltuieli din diferenţe = 5124 “Conturi la bănci 1.086 lei

de curs valutar” în valută”

5124 € 5124 lei

Sid = 3.000

op.7 10.000 1.000 op.4

op.14 20.000 1.300 op.6

1.800 op. 13

205 op.20

Rd 33.000 4.305 Rc

Tsd 33.000 4.305 Tsc

Sfd = 28.695

20) În data de 11.01.2011 se înregistrează cheltuieli cu servicii bancare în valoare de

50 €. Cursul valutar la această dată este de 4,10 lei.

627 “ Cheltuieli cu serviciile = 5124 “Conturi la bănci 205 lei

bancare şi asimilate” în valută”

36

Sid = 12.500

op.7 40.500 4.100 op.4

op.14 84.600 5.200 op.6

7.470 op. 13

7.834 op.16

Rd 137.600 24.604 Rc

Tsd 137.600 24.604 Tsc

Sfd = 112.996

Page 43: contabilitatea operatiunilor de import export

21) Sc Holver Srl are în stoc mărfuri din import evaluate la costul de achiziţie de

120.000 lei, din care 75 bucăţi placaj de cireş american a 220 lei/buc. În data de

12.01.2011 cumpără din America de Nord, de la societatea Haussermann încă 100 de

bucăţi de placaj, în condiţia de livrare FOB portul străin de încărcare, cu plata prin

acreditiv documentar. Preţul unitar FOB este de 50 €/buc. La data sosirii mărfurilor în

vamă, asigurarea pe parcurs extern a fost de 400 €, iar transportul extern de 600 €.

22) Calculul valorii externe FOB

a) Cantitate achiziţionată 100 buc

b) Preţ unitar 50 €

Valoarea externă FOB ( a x b ) 5.000 €

23) Calculul costului unitar de achiziţie

a) Cost de achiziţie în vamă 26.520 lei

b) Cantitate achiziţionată 100 buc

Costul unitar de achiziţie în vamă ( a / b ) 265,20 lei/buc

24) Calculul costului de achiziţie în valută

a) Cost de achiziţie în vamă 26.520 lei

b) Curs valutar 1 € = 4,00 lei

c) Costul de achiziţie în valută ( a / b ) 6.630 €

d) Cantitatea achiziţionată 100 buc

Costul unitar de achiziţie în valută ( c / d ) 66,30 €/buc

Tabel 3.4 - Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare FOB

Nr.

crt.Elemente de calcul

Valoarea în valută

(€)

Valoarea în lei

(1 € = 4,00 lei)1 Valoarea externă FOB 5000 20.0002 Asigurare pe parcurs extern 400 1.6003 Transport extern 600 2.4004 Valoarea extrenă CIF(rd.1+2+3) 6000 24.0005 Taxa vamală ( rd.4 x 10%) 600 2.4006 Comisionul vamal (rd.4 x 0,5%) 30 1207 Cost achiziţie în vamă ( rd.4+5+6) 6.630 26.5208 TVA deductibilă ( rd. 7 x 24% ) 1.259,70 5.038,809 Cost unitar de achiziţie în vamă

Costul de achiziţie în valută

= 265,20 lei/buc

10 = 6.630 €

37

Page 44: contabilitatea operatiunilor de import export

25) Se înregistrează mărfurile importate conform Facturii externe, Declaraţiei vamale de

import şi a Fişei de calcul al importului.

371 “Mărfuri” = % 26.520 lei

401 “Furnizori” (externi) 20.000 lei

401 “Furnizori”(servicii) 4.000 lei

446 “Alte impozite, taxe şi 2.400 lei

vărsăminte asimilate”

447 “Fonduri speciale- taxe şi 120 lei

vărsăminte asimilate”

26) În data de 13.01.2011 se efectuează plăţile în vamă cu ordine de plată potrivit

DVI.

% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 7.558,80 lei

446 “Alte impozite, taxe şi 2.400 lei

vărsăminte asimilate”

447 “Fonduri speciale- taxe şi 120 lei

vărsăminte asimilate”

4426 “TVA deductibilă” 5.038,80 lei

27) Se înregistrează deschiderea acreditivului documentar pentru suma de 5.000 €, la cursul

valutar de 1 € = 4,02 lei.

581” Viramente interne” = 5124 “Conturi la bănci în valută” 20.100 lei

5412“Acreditive la bănci = 581” Viramente interne” 20.100 lei

în valută”

28) Se înregistrează plata furnizorului extern, utilizând acreditivul documentar. Valoarea în

lei la facturare este de 5.000 € x 4,00 lei, respectiv 20.000 lei, iar valoarea în lei la cursul

zilei este de 5.000 € x 4,02 lei, respectiv 20.100 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de

curs valutar în valoare de 100 lei.

% = 5412“Acreditive la bănci în valută” 20.100 lei

401 “Furnizori” (externi) 20.000 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe 100 lei

de curs valutar”

38

Page 45: contabilitatea operatiunilor de import export

29) În data de 14.01.2011 se achită valoarea angajamentelor faţă de furnizorii de servicii

externe în valoare de 1.000 € ( 600 € pentru asigurare şi 400 € pentru transport). Valoarea

în lei la cursul din DVI este de 1.000 € x 4,00 lei, respectiv 4.000 lei, iar valoarea în lei la

plată este de 1.000 € x 4,01 lei, respectiv 4.010 lei, de unde rezultă o diferenţă de curs

valutar în valoare de 10 lei.

% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 4.010 lei

401 “Furnizori” (servicii) 4.000 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe 10 lei

de curs valutar”

30) În data de 15.01.2011, societatea cumpără cherestea de teak din import, din

America de Sud, în condiţia de livrare CIF portul românesc de descărcare în sumă de

4.000 €. Plata furnizorului extern se face la sfârşitul lunii, la cursul valutar de 1 € = 4,11

lei.

Tabel 3.5 - Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare CIF

Nr.

crt.Elemente de calcul

Valoarea în valută

(€)

Valoarea în lei

(1€ = 4,05 lei)

1 Valoarea externă CIF 4.000 16.2002 Taxa vamală ( rd.1 x 10%) 400 1.6203 Comisionul vamal (rd.2 x 0,5%) 20 81

4 Cost de achiziţie în vamă (1+2+3) 4.420 17.901

5 TVA deductibilă (rd.4 x 24%) 839,90 3.401,19

31) Se înregistrează mărfurile importate în condiţia de livrare CIF

371 “Mărfuri” = % 17.901 lei

401 “Furnizori” (externi) 16.200 lei

446 “Alte impozite, taxe şi 1.620 lei

vărsăminte asimilate”

447 “Fonduri speciale- taxe şi 81 lei

vărsăminte asimilate”

32) În data de 16.01.2011 se efectuează plăţile în vamă cu ordine de plată

% = 5121 “Conturi la bănci în lei 5.102.19 lei

39

Page 46: contabilitatea operatiunilor de import export

446 “Alte impozite, taxe şi 1.620 lei

vărsăminte asimilate”

447 “Fonduri speciale- taxe şi 81 lei

vărsăminte asimilate”

4426 “TVA deductibilă” 3.401,19 lei

33) În aceeaşi zi se înregistrează factura aferentă transportului pe parcurs intern, în

valoare de 2.000 lei, TVA 24%. Societatea a adoptat soluţia înregistrării cheltuielilor

interne de transport-manipulare în contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”.

% = 401 “Furnizori” 2.380 lei

378 “Diferenţe de 2.000 lei

preţ la mărfuri”

4426 “TVA deductibilă” 380 lei

34) În data de 17.01.2011 se înregistrează plata facturii privind transportul pe parcurs extern.

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei 2.380 lei

35) În data de 17.01.2011 se efectuează plata către furnizorul extern. Rezultă o diferenţă de

curs valutar de 40 de lei, cursul euro crescând de la 4,10 lei la data angajamentului, la

4,11 lei la data plăţii.

% = 5124 “Conturi la bănci 16.440 lei

401 “Furnizori” (externi) în valută” 16.400 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe 40 lei

de curs valutar”

36) În data de 18.01.2011, societatea vinde la intern 120 bucăţi cherestea de teak cu

300 lei/buc, TVA 24%. Evaluarea la ieşire se face după metoda LIFO.

411 “Clienţi” = % 42.840 lei

707 “Venituri din vânzarea 36.000 lei

mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 6.840 lei

37) Concomitent, are loc scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute

100 bucăţi la un preţ de 265,20 lei = 26.520 lei

20 bucăţi la un preţ de 220,00 lei = 4.400 lei

40

Page 47: contabilitatea operatiunilor de import export

Total 120 bucăţi 30.920

lei

607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 30.920 lei

mărfurile”

38) În data de 18.01.2011 se încasează contravaloarea mărfurilor de la clienţii interni

5121 “Conturi la bănci = 411 “Clienţi” 42.840 lei

în lei

39) Se repartizează cheltuielile reprezentând diferenţele de preţ aferente mărfurilor vândute

1.371Κ = 371)(

1.371)(

RdSi

RdSi

++

= 421.44000.120

000.20

++

= ≈ 0,012

Suma diferenţelor aferente mărfurile vândute este:

Rc 371 x 1.371Κ =30.920 x 0.012 = 371,04

40) Se înregistrează suma diferenţelor aferente mărfurilor vândute

607 “Cheltuieli privind = 378 “Diferenţe de 371,04 lei

mărfurile” preţ la mărfuri”

41) Se înregistrează diferenţa favorabilă de curs valutar aferente disponibilităţilor în

valută

5124 “Conturi la bănci = 765 “Venituri din diferenţe 1.460 lei

în valută” de curs valutar”

Tabel 3.6 – Calculul diferenţelor de curs valutar

42) Se înregistrează diferenţa nefavorabilă de curs valutar aferente angajamentelor

comerciale neachitate în valută, în valoare de 200 lei.

Angajamente în sold la cursul din DVI : 4.000 € x 4,05 lei = 16.200 lei

Angajamente în sold la cursul zilei : 4.000 € x 4,10 lei = 16.400 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe = 401 “Furnizori” (externi) 200 lei

41

Cursul € Valoarea în lei

Sold

a) scriptic

4.000 €

- 14.940

b) la cursul zilei 4,10 lei 16.400

Diferenţă de curs valutar favorabilă (a-b ) 1.460

Page 48: contabilitatea operatiunilor de import export

de curs valutar”

43) Pot apărea situaţii în care, la sosirea mărfurilor în vamă, să nu se primească

factura unităţii prestatoare de servicii privind transportul pe parcurs extern. Aceste

cheltuieli sunt luate în calculul valorii în vamă la nivelul antecalculat ( operaţiunea 26) şi

acceptat de autoritatea vamală de 600 €. În termen de 30 de zile, Sc Holver Srl prezintă

documentele privind determinarea valorii în vamă.

44) Înregistrarea mărfurilor la primirea în vamă

371 “Mărfuri” = % 26.520 lei

401“Furnizori” (externi) 20.000 lei

401“Furnizori“(servicii) 1.600 lei

408“Furnizori facturi nesosite” 2.400 lei

446“Alte impozite, taxe şi 2.400 lei

vărsăminte asimilate”

447“Fonduri speciale- taxe şi 120 lei

vărsăminte asimilate”

45) Concomitent se înregistrează garantarea drepturilor de import prin prezentarea

unei scrisori de garanţie în sumă de 7.558,80 lei

Debit 8011 “Giruri şi garanţii acordate” 7.558,80 lei

46) În data de 25.01.2011 se primeşte factura unităţii prestatoare de servicii şi se constată ca

valoarea efectivă a transportului pe parcurs extern este de 500 €, mai mică decât valoarea

antecalculată, acceptată de autoritatea vamală. Cursul valutar la această dată este de 1 € =

4,20 lei.

47) Se înregistrează factura de transport pe parcurs extern

Valoarea în lei a facturii privind transportul pe parcurs extern este de :

500 € x 4,20 lei = 2.100 lei

Valoarea antecalculată este de :

600 € x 4,00 lei = 2.400 lei

Diferenţă de valoare în minus:

100 € x 4,00 lei = 400 lei

Diferenţă nefavorabilă de curs valutar:

500 € x ( 4,20lei – 4,00lei ) = 100 lei

42

Page 49: contabilitatea operatiunilor de import export

% = 401 “Furnizori”(servicii) 2.100 lei

408 “Furnizori facturi nesosite” 2.400 lei

378“Diferenţe de 400 lei

preţ la mărfuri”

665 “Cheltuieli din diferenţe 100 lei

de curs valutar”

48) Înregistrarea diminuării de taxe datorate în vamă

378“Diferenţe de = % 42 lei

preţ la mărfuri 446 “Alte impozite, taxe şi 40 lei

vărsăminte asimilate”

447 “Fonduri speciale- taxe 2 lei

vărsăminte asimilate”

49) Se înregistrează plată taxei vamale, a comisionului vamal şi a TVA

% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 7.432,82 lei

446 “Alte impozite, taxe şi 2.360 lei

vărsăminte asimilate”

447 “Fonduri speciale- taxe şi 118 lei

vărsăminte asimilate”

4426 “TVA deductibilă” 4.954,82 lei

Tabel 3.7 - Calculul diminuării de taxe datorate în vamă

Nr.crt Elemente de calcul Valoarea în lei

1 Diferenţa de valoare în minus dintre valoarea

efectivă şi cea antecalculată a transportului extern400

2 Taxa vamală ( 1 x 10%) 403 Comisionul vamal (1 x 0,5% ) 24 TOTAL ( 2 + 3 ) 42

Tabel 3.8 - Calculul taxei vamale

Nr.crt Elemente de calcul Valoarea în lei

1 Taxa vamală aferentă mărfurilor sosite în vamă

( taxa vamală antecalculată)2.400

43

Page 50: contabilitatea operatiunilor de import export

2Taxa vamală aferentă diferenţei în minus dintre valoarea

efectivă şi cea antecalculată a transportului extern40

3 TOTAL ( 1-2 ) 2.360

Tabel 3.9 - Calculul comisionului vamal

Nr.crt Elemente de calcul Valoarea în lei

1 Comisionul vamal aferent mărfurilor sosite în vamă

( comisionul vamal antecalculat)120

2Comisionul vamal aferent diferenţei în minus dintre

valoarea efectivă şi cea antecalculată a transportului 2

3 TOTAL ( 1-2 ) 118

Tabel 3.10 - Calculul taxei pe valoarea adăugată

Nr.crt. Elemente de calcul Valoarea în lei1 Valoarea externă CIF (op. 26) 24.000

2Diferenţa în minus dintre valoarea efectivă şi cea

antecalculată a transportului extern400

3 Taxa vamală (taxa vamală antecalculată – diferenţe ) 2.360

4Comisionul vamal

(Comisionul vamal antecalculat – diferenţe)118

5 Taxa pe valoarea adăugată 24% x (1-2+3+4) 4.954,82

50) Se înregistrează eliberarea scrisorii de garanţie bancară de către autoritatea vamală

Credit 8011 “Giruri şi garanţii acordate” 7.558,80 lei

51) În cazul în care Sc Holver Srl nu prezenta documentele privind determinarea valorii în

vamă, în termen de 30 de zile, autoritatea vamală proceda la executarea garanţiei,

operaţiunea de vămuire fiind considerată încheiată:

% = 5121 “Conturi la bănci în lei 7.558,80 lei

446 “Alte impozite, taxe şi 2.400 lei

vărsăminte asimilate”

447 “Fonduri speciale- taxe şi 120 lei

vărsăminte asimilate”

44

Page 51: contabilitatea operatiunilor de import export

4426 “TVA deductibilă” 5.038,80 lei

52) Se înregistrează eliberarea scrisorii de garanţie bancară de către autoritatea vamală

Credit 8011 “Giruri şi garanţii acordate” 7.558,80 lei

53) În data de 5.01.2011, Sc Holver Srl efectuează o livrare intracomunitară de

cherestea în valoare de 2.500 € către societatea Si Floor din Franţa, de la care nu primeşte

codul de înregistrare în scopuri de TVA. Cursul valutar la data facturării este 1€ = 3,80

lei.

411 „Clienţi” = % 11.780 lei

701 „Venituri din vânzarea 9.500 lei

produselor finite”

4427 „TVA colectată” 2.280 lei

54) În data de 8.01.2011 se încasează factura. Cursul valutar la această dată este de

4,00 lei. Deoarece valoarea la facturare este de 2.500 € x 3,80 lei, respectiv 9.500 lei, iar

la încasare valoarea este de 2.500 € x 4,00 lei,respectiv 10.000 lei, rezultă o diferenţă

favorabilă de curs valutar, în valoare de 500 lei.

5124 “Conturi la bănci = % 10.000 lei

în valută” 411 „Clienţi” 9.500 lei

765 “Venituri din diferenţe 500 lei

de curs valutar”

55) În data de 15.01.2011, societatea efectuează o livrare intracomunitară de furnir, în valoare

de 1.500 €, către societatea Euroforest din Italia, de la care primeşte codul de înregistrare

în scopuri de TVA. Cursul valutar la această dată este 1 €=3,90 lei.

411 „Clienţi” = 701 „Venituri din vânzarea 5.850 lei

produselor finite”

56) Factura se încasează în aceeaşi zi

5124 “Conturi la bănci = 411 „Clienţi” 5.850 lei

în valută”

57) În data de 18.01.2011, Sc Holver Srl cumpără OSB de la societatea Sc Tedina Srl din

România, în valoare de 8.000 lei, TVA 24%.

% = 401 “Furnizori” 9.920 lei

371 “Marfuri” 8.000 lei

45

Page 52: contabilitatea operatiunilor de import export

4426 “TVA deductibilă” 1.920 lei

58) În aceeaşi zi se înregistrează plata furnizorului intern.

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci 9.920 lei

în lei”

59) În data de 20.01.2011, aceeaşi marfă este vândută societăţii Valtex din Polonia,

pentru suma de 2.000 €. Această societate este înregistrată în scopuri de TVA.

411 „Clienţi” = 707 „Venituri din vânzarea 8.400 lei

mărfurilor”

60) Se evidenţiază ieşirea din gestiune a mărfurilor vândute

607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 8.000 lei

mărfurile”

61) Încasarea facturii clientului extern se înregistrează în data de 25.01.2011. Cursul valutar la

data facturării către clientul extern este 1 € = 4,20 lei, iar la încasare 1 € = 4,10 lei.

Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 200 lei.

% = 411 „Clienţi” 8.400 lei

5124 “Conturi la bănci în valută” 8.200 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe 200 lei

de curs valutar”

62) În data de 20.01.2011, Sc Holver Srl efectuează o achiziţie intracomunitară de cherestea

în valoare de 5.000 € de la societatea Danzer din Austria, înregistrată în scopuri de TVA.

Sc Holver Srl a transmis furnizorului extern codul de înregistrare în scopuri de TVA. La

data facturării 1 € = 4,00 lei.

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 20.000 lei

63) Se înregistrează taxarea inversă în sumă de 4.800 lei ( 24% x 20.000)

4426 “TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 4.800 lei

64) În data de 20.01.2011, societatea efectuează o achiziţie intracomunitară de placaj în

valoare de 10.000 €, de la societatea Duropal din Germania, înregistrată în scopuri de

TVA. Cursul valutar la data facturării este 1 € = 4,08 lei

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 40.800 lei

65) Se înregistrează taxarea inversă în sumă de 9.792 lei ( 24% x 40.800 lei )

4426 “TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 9.792 lei

46

Page 53: contabilitatea operatiunilor de import export

66) Plata furnizorului extern se înregistrează în data de 22.01.2011. Cursul euro

valabil la această dată este de 4,09 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în

valoare de 100 lei.

% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 40.900 lei

401 “Furnizori” 40.800 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe 100 lei

de curs valutar”

67) Încasarea mărfurilor livrate, în condiţia de livrare FOB. Cursul zilei este de 1 € = 3,90 lei,

iar la data încasării este de 1 € = 3,85 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar

în valoare de 750 lei.

% = 411 “Clienţi” 58.500 lei

5124 “Conturi la bănci în valută” 57.750 lei

665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

3.3 Aplicaţie informatică privind activitatea societăţii Sc Holver Srl

Evoluţia diferitelor metode şi tehnici de organizare a datelor pe suporturi de memorie

externă, a fost determinată de necesitatea de a avea un acces cât mai rapid şi mai uşor la un

volum cât mai mare de date. Datele stocate şi prelucrate sunt foarte complexe, cu foarte multe

interdependenţe, lucru ce a făcut necesară apariţia bazelor de date. O bază de date reprezintă un

ansamblu de date, organizate coerent, structurate cu o redundanţă minimă, accesibile cât mai

multor utilizatori în acelaşi timp.48

Microsoft Access operează cu baze de date relaţionale, ale căror elemente de bază sunt

tabelele. Un tabel este definit ca entitate în care sunt stocate datele sub formă de înregistrări

organizate pe o structură de câmpuri. Fiecărui tabel i se asociază o cheie primară, care identifică

în mod unic înregistrările din tabele.

Pentru această aplicaţie am creat următoarele tabele:

48 Dulu Ana, Baze de date Access, ECDL modulul 5, Ed. Andreco Educaţional, 2004, pag. 11

47

Page 54: contabilitatea operatiunilor de import export

Fig. 3.1 - Tabela FURNIZORI

Fig. 3.2 - Tabela CLIEN ÎȚ

Fig. 3.3 - Tabela ÎNCASĂRI

Fig. 3.4 - Tabela PLĂ ÎȚ

48

Page 55: contabilitatea operatiunilor de import export

Fig. 3.5 - Tabela CONTRACTE CLIEN ÎȚ

Fig. 3.6 - Tabela CONTRACTE FURNIZORI

Fig. 3.7 - Tabela ĂRIȚ

49

Page 56: contabilitatea operatiunilor de import export

Fig. 3.8 - Tabela TRANZAC IIȚ

Legaturile dintre tabele sunt prezentate în figura următoare:

Fig. 3.9 - Relaţia dintre tabele

Societatea doreşte să afle numărul tranzacţiilor efectuate în luna ianuarie. Pentru a afişa

aceste date se aplică interogarea:

SELECT COUNT(*) AS NUMAR_TRANZACTII FROM TRANZACTII

Rezultatul execuţiei este:

50

Page 57: contabilitatea operatiunilor de import export

Fig. 3.10 - Numărul tranzacţiilor

Dacă dorim să obţinem informaţii referitoare doar la operaţiunile de export aplicăm

următoarea interogare:

SELECT * FROM TRANZACTII WHERE DEN_TRANZACTIE=”EXPORT”

Fig. 3.11 - Exporturile efectuate de Sc Holver SRl

Furnizorii sunt prezentaţi în ordine descrescătoare, aplicând următoarea interogare:

SELECT DENUMIRE_SOCIETATE FROM FURNIZORI ORDER BY

DENUMIRE_SOCIETATE DESC

Fig. 3.12 - Furnizorii prezentaţi în ordine alfabetică

Pentru a afişa clienţii dintr-o anumită ţară apelăm la urmatoarea interogare:

SELECT [DENUMIRE_SOCIETATE] FROM CLIENTI WHERE

DENUMIRE_TARA=”ITALIA”

Fig. 3.13 - Clienţii din Italia

Lista clienţilor în ordinea alfabetică este afişată aplicând următoarea interogare:

SELECT DENUMIRE_SOCIETATE FROM CLIENTI ORDER BY

DENUMIRE_SOCIETATE ASC.

51

Page 58: contabilitatea operatiunilor de import export

Fig. 3.14 - Clienţii prezentaţi în ordine alfabetică

În cazul în care dorim să aflăm dacă am încasat sau mai avem de încasat bani de la un anumit

client, spre exemlu Valimpex, introducem codul clientului respectiv în următoarea interogare:

SELECT SUMA_INCASATA FROM INCASARI WHERE COD_CLIENT=”CM5846”

Fig. 3.15 - Încasări de la Valimpex

În acest mod, am constatat că Valimpex şi-a achitat datoriile aferente celor două facturi, faţă de

Sc Holver Srl.

Societatea doreşte să afle valoarea facturilor transformate în lei. Utilizând interogarea

SELECT ([VAL_EXTERNA]*[CURS_VALUTAR]) AS VALOARE_LEI FROM

TRANZACTII , se obţine următorul rezultat:

Fig. 3.16 - Valoarea facturilor în lei

Pentru a calcula taxa pe valoarea adăugată se aplică interogarea:

52

Page 59: contabilitatea operatiunilor de import export

SELECT (VAL_EXTERNA)*24/100 AS TVA FROM TRANZACTII

Rezultatul execuţiei este :

Fig. 3.17 - TVA aferentă facturilor în lei

Pentru a calcula taxa vamală se utilizează interogarea:

SELECT (VAL_EXTERNA)*10/100 AS TAXA_VAMALA FROM TRANZACTII

WHERE DEN_TRANZACTIE="IMPORT"

Se pune condiţia ca denumirea tranzacţiei să fie „IMPORT”, deoarece taxa vamală nu se aplică

şi la celelalte operaţiuni de comerţ exterior.

Fig. 3.18 - Taxele vamale aferente facturilor de import

Comisionul vamal se aplică de asemenea, numai în cazul importurilor:

SELECT (VAL_EXTERNA)*0.5/100 AS COMISION_VAMAL FROM TRANZACTII

WHERE DEN_TRANZACTIE="IMPORT". Se obţine:

Fig. 3.19 - Comisioanele vamale aferente facturilor de import

53

Page 60: contabilitatea operatiunilor de import export

Formularele (Forms) reprezintă interfaţa principală între utilizator şi o aplicaţie MS Access,

fiind obiecte ale bazei de date ce permit introducerea şi afişarea datelor într-o manieră cât mai

atractivă, mai prietenoasă. Aceste formulare se pot modifica, sau se pot adăuga noi date. Un

formular este alcătuit din trei părţi, şi anume antet, zona de detaliu şi subsol, aşa cum se observă

în exemplul următor:

Fig. 3.20 – Formularul aferent unei operaţiuni de export

Rapoartele (Reports) sunt o modalitate eficientă de a prezenta datele într-un format tipărit.

Acestea sunt utilizate pentru a comunica informaţii din baza de date într-un mod organizat,

vizual. Spre deosebire de formulare, rapoartele nu pot fi folosite pentru introducerea datelor.

Pentru exemplificare, am creat rapoarte referitoare la clienţii şi furnizorii societăţii Sc Holver Srl,

şi la încasările şi plăţile aferente tranzacţiilor efectuate.

54

Page 61: contabilitatea operatiunilor de import export

Fig. 3.21 - Raport privind evidenţa clienţilor

Fig. 3.22 - Raport privind încasările

Fig. 3.21 - Raport privind evidenţa furnizorilor

Fig. 3.22 - Raport privind plăţile efectuate

55

Page 62: contabilitatea operatiunilor de import export

CAPITOLUL 4

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Acest ultim capitol al lucrării este menit să creeze o imagine de ansamblu a operaţiunilor

de comerţ exterior concretizate în import şi export de bunuri, achiziţii şi livrări intracomunitare.

Acest sector a devenit o componentă indispensabilă a economiei mondiale, având un rol

semnificativ în dezvoltarea acesteia.

În cadrul primului capitol, intitulat „Consideraţii privind operaţiunile de comerţ exterior”,

am evidenţiat caracterul complex şi diversificat al operaţiunilor de comerţ exterior, cu referire la

exportul şi importul de bunuri pe cont propriu cu plata la vedere şi la achiziţiile şi livrările

intracomunitare. De asemenea, am abordat regimul taxei pe valoarea adăugată, care, odată cu

aderarea României la Uniunea Europeană a suferit schimbări majore, în special în domeniul

fiscal, în sensul că tranzacţiile intracomunitare sunt supuse TVA prin sistemul taxării inverse.

Regimul vamal a suferit la rândul său modificări importante. Desfiinţarea barierelor

vamale a determinat presiuni noi asupra importatorilor şi exportatorilor români, sub aspectul

adaptării la cerinţele pieţei unice. Noţiunile de import şi export au fost înlocuite de noţiunile

achiziţie şi livrare intracomunitară. Adoptarea unui tarif vamal comun a determinat libera

circulaţie a mărfurilor. Astfel, indiferent dacă sunt importate sau exportate, mărfurile nu

întâmpină la frontieră nici un obstacol stabilit de stat.

Aceste schimbări determină o serie de avantaje. În primul rând, populaţia beneficiază de o

varietate mare de produse care nu se obţin în ţară, la preţuri mai scăzute, importate fără taxe,

deoarece importurile determină o ofertă mai bogată de produse, iar concurenţa dintre produsele

importate şi cele autohtone conduc la scăderea preţurilor, la îmbunătăţirea calităţii şi la sporirea

productivităţii muncii sociale. În al doilea rând, piaţa unică a adus cu sine o creştere a produsului

intern brut al Uniunii Europene de 1,1-1,5 % şi a contribuit la creearea a aproximativ 900.000 de

locuri de muncă. Pe de altă parte, veniturile din exporturi permit efectuarea de investiţii în

infrastructură, determinând creşterea nivelului de trai şi a securităţii sociale. Pe lângă faptul că

stimulează creşterea economică şi contribuie la ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei, comerţul

exterior stimulează activitatea companiilor străine de a investi în ţara noastră.

În condiţiile economiei de piaţă analiza economico-financiară are un rol deosebit de

important în viaţa unei întreprinderi, fiind metoda obiectivă de evaluare şi prezentare a societăţii

56

Page 63: contabilitatea operatiunilor de import export

din punct de vedere economic şi financiar. Pe de altă parte, ea constituie un instrument pentru

managementul firmei, întrucât oferă soluţii pentru remedierea dezechilibrelor apărute, precum şi

pentru îmbunătăţirea activităţii de ansamblu a firmei. Efectuarea unei analize diagnostic este

necesară nu numai atunci când societatea întâmpină dificultăţi, ci şi atunci când din punct de

vedere economic şi financiar este sănătoasă şi doreşte sporirea performanţelor sau atingerea unor

obiective propuse.

Pe parcursul analizei efectuate la capitolul 2, am observat că societatea analizată

înregistrează fluctuaţii semnificative ale indicatorilor de activitate şi a indicatorilor de gestiune.

Am observat că indicatorul de lichiditate are un trend ascendent. Valorile obţinute sunt peste cele

recomandate, deci nu există nici un pericol ca întreprinderea să nu poată acoperi drepturile

creditorilor pe termen scurt din valoarea activelor.

Rata solvabilităţii generale depăşeşte limitele de referinţă, ceea ce rezultă că societatea

este independentă faţă de creditori, iar situaţia financiară este foarte bună. Viteza de rotaţie a

stocurilor variază. Dacă în anul 2009 creşte faţă de anul 2008 cu 7,34% determinând totodată

creşterea profitului brut din vânzări, în anul 2010 scade cu 2,91%. Numărul de zile de stocare

scade de la 92 de zile în anul 2008, la 34 de zile în anul 2009, asigurând creşterea eficienţei, însă

în anul 2010 creşte la 55 de zile.

Analiza comerţului exterior al României, efectuată în intervalul 2008-2010, ne oferă

argumente importante cu privire la influenţa pe care acesta o exercită asupra creşterii economice.

Volumul total al comerţului internaţional al României a scăzut în anul 2009 cu 25,2% faţă de anul

2008, exportul înregistrând o scădere de 13,7%, iar importul o scădere de 32,1%. În anul 2009,

exportul FOB al României a fost de 29.116.3 milioane de euro, cu 4.608.3 milioane de euro mai

mic decât în anul precedent, când s-a cifrat la 33.724.6 milioane de euro. Importul CIF realizat în

anul 2009 a fost de 38.896.9 milioane de euro, cu 18.343.4 milioane euro mai mic decât în anul

2008, când s-a cifrat la 57.240.3 milioane de euro. Această scădere a importului, a determinat un

deficit comercial de 9.780.6 milioane de euro, cu 13.735.11 mai mic decât în anul 2008.

Balanţa de plăţi constituie un instrument care furnizează o multitudine de informaţii

indispensabile analizei situaţiei economice a fiecărei ţări. O balanţă negativă sporeşte

dependenţa statului de exportatorii externi, lipseşte ţara de resurse pentru achitările la timp, duce

la deprecierea leului şi la şomaj, deci, duce la performanţe slabe al economiei. Pentru a avea un

efect pozitiv asupra produsului intern brut, este necesară îmbunătăţirea exportului net,

57

Page 64: contabilitatea operatiunilor de import export

prin creşterea mai accentuată a volumului exporturilor, comparativ cu volumul

importurilor.

În anul 2010, volumul total al comerţului internaţional a fost de 76.642.8 milioane euro,

în creştere cu 22,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, exportul înregistrând o creştere de

27,1%, iar importul o creştere de 19,5%. Astfel, exportul înregistrează o valoare de 33.980.1

milioane de euro, iar importul 42.662.7 milioane de euro. Din acest motiv, deficitul balanţei

comerciale scade cu 3,1%, de la -9.780.6 milioane de euro, la -8.686.6 milioane de euro.

Valoarea exportului intracomunitar a fost de 21.642,0 milioane euro, în scădere cu 8,9%

faţă de anul 2008, iar valoarea importului intracomunitar a fost de 28.526,4 milioane euro, în

scădere cu 28,4% faţă de anul trecut. În anul 2010, comerţul total intracomunitar s-a majorat cu

20,9%, ajungând la 55.793.9 milioane euro.

Activităţile de exploatare forestieră şi de prelucrare a lemnului asigură 3,0% din produsul

intern brut. De remarcat, este faptul că 70% din producţia industriei de prelucrare a lemnului are

orientare către export, motiv pentru care această ramură contribuie pozitiv la soldul balanţei

comerciale. Excedentul comercial aferent comerţului exterior cu produse din lemn a fost de 1,1

miliarde euro în anul 2008 şi aproape 1 miliard de euro în anul 2009. SC Holver Srl a obţinut în

anul 2009 o cifra de afaceri de circa 51,6 milioane euro. Ponderea exportului reprezintă

aproximativ 30% din totalul cifrei de afaceri, produsele având ca destinaţie în principal ţările

Uniunii Europene, dar şi alte ţări din America de Sud şi de Nord, Africa şi Asia.

Un alt indicator analizat este raportul de schimb. Acesta are rolul de a evidenţia măsura

în care bunurile sau serviciile se valorifică sau nu pe piaţa externă, la preţuri mai mari decât cele

atribuite importurilor. Având în vedere că indicii obţinuţi sunt mai mari de 100%, atât în anul

2008 (104,0 %) cât şi în anii 2009 ( 104,0 %) şi 2010 (108,0%), aceştia indică faptul că

preţurile de export au crescut mai mult decât preţurile de import. Acest lucru are ca efect o

ieftinire relativă a importurilor comparativ cu anul de bază.

În concluzie, comerţul exterior reprezintă un factor deosebit de important pentru

creşterea economică, care echilibrează economia naţională şi care contribuie la creşterea

nivelului de trai al populaţiei. Fiecare ţară trebuie să găsească o modalitatea de a favoriza

comerţul exterior şi mai ales investiţiile străine. Acestea au un rol important deoarece ajută

la apariţia de noi firme, noi tehnologii, noi specializări, determinând dezvoltarea industriei

naţionale. EXIMBANK, banca de import-export a României reprezintă o componentă

58

Page 65: contabilitatea operatiunilor de import export

importantă a mecanismului de susţinere şi promovare a comerţului exterior. Viziunea

strategică a EXIMBANK pentru sprijinirea exportului are în vedere mecanisme şi instrumente

financiar-bancare care susţin creşterea productivităţii şi competitivităţii agenţilor economici,

astfel încât produsele româneşti să poată concura pe pieţele internaţionale prin calitate, tehnicitate

şi unicitate.

Pentru promovarea comerţului exterior voi aduce următoarele propuneri: atragerea

investiţiilor, prospectarea pieţei şi producerea bunurilor cerute pe piaţă, crearea condiţiilor

favorabile pentru producătorii de bunuri destinate exportului, crearea unui climat investiţional

potrivit.

59

Page 66: contabilitatea operatiunilor de import export

BIBLIOGRAFIE

1. Bălună R., Goagără D., Ionescu I.,Contabilitatea comerţului exterior, Ed. Universitaria,

Craiova, 2007

2. Belu Mihaela, Joldeş Cosmin, Marinaş Laura, Sistemul vamal, Ed. Economică, 2003

3. Buşan Gabriela, Ecobici Nicolae, Analele Universităţii “Ct. Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria

Economie, Nr. 1 / 2009

4. Cernuşca L., Achiziţiile şi livrările intracomunitare, Revista Gestiunea şi contabilitatea firmei,

Nr. 8, 2007

5. Dincă Marius, Dincă Gheorghiţa, Botiş Sorina, Finanţe, monedă şi credit, Ed. Universităţii

Transilvania, Braşov, 2006

6. Dulu Ana, Baze de date Access, ECDL modulul 5, Ed. Andreco Educaţional, 2004

7. Fântână R. Sorin, Expertiza mărfurilor de import-export, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti,

2010

8. Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria,

Bucureşti, 2010

9. Paliu-Popa Lucia, Analele Universităţii “Ct. Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1 /

2009

10.Paraschivescu M.D., Lepădatu Ghe. (coordonator), Contabilitatea activităţilor de comerţ

exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2009

11.Paxino Octav Dan, Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale,

Ed. Economică, 2003

12.Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008

13.Toma Constantin C., Contabilitatea în comerţul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iaşi,2005

14.Vişan D., Contabilitatea în comerţul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2005

15.Codul vamal, Legea 86/2006

16.Codul fiscal, Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările

ulterioare

17.Legea nr. 82/1991, Legea contabilităţii

18.OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele

60

Page 67: contabilitatea operatiunilor de import export

europene

19. OUG 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

20. Ordonanţa 54/15.06.2010, publicată în Monitorul Oficial

21. Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene

22. www.bnr.ro

23. www.brd.ro

24. www.dce.gov.ro

25. www.eximbank.ro

26. www.insse.ro

27.www.intrastat.ro

61

Page 68: contabilitatea operatiunilor de import export

ANEXE

Anexa 1.1 - Declaraţia recapitulativă 390 VIES privind livrările/achiziţiile intracomunitare

Anexa 2.1 - Organigrama societăţii Sc Holver Srl

Anexa 2.2 - Bilanţul societăţii Sc Holver Srl la data de 31.12.2008

Anexa 2.3 - Bilanţul societăţii Sc Holver Srl la data de 31.12.2009

Anexa 2.4 - Bilanţul societăţii Sc Holver Srl la data de 31.12.2010

62