contabilitatea operatiunilor de import export
-
Upload
spetcu2012 -
Category
Documents
-
view
802 -
download
1
description
Transcript of contabilitatea operatiunilor de import export
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOVFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studiiContabilitate şi informatică de gestiune
LUCRARE DE LICEN ĂȚ
Conducător ştiinţificLect. dr. Baba Mirela
Absolvent Jinga Sonia Denis
Braşov, 2011
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOVFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii Contabilitate şi informatică de gestiune
Contabilitatea şi analiza operaţiunilor de comerţ exterior Studiu de caz: Sc Holver Srl
Conducător ştiinţificLect. dr. Baba Mirela
Absolvent Jinga Sonia Denis
Braşov, 2011
CUPRINS
LISTA FIGURILOR..............................................................4
LISTA TABELELOR.........................................................5
INTRODUCERE..............................................................................................1
CAPITOLUL 1.................................................................3
CONSIDERAŢII PRIVIND OPERAŢIUNILE DE COMERŢ EXTERIOR...3
1.1. Consideraţii generale privind exportul de mărfuri .................................4 1.2 Consideraţii generale privind importul de mărfuri ..................................6 1.3 Regimul vamal al exportului şi importului de bunuri....................71.4 Consideraţii generale privind schimburile comerciale intracomunitare. .9
1.4.1 Consideraţii generale privind livrările intracomunitare ................111.4.2 Consideraţii generale privind achiziţiile intracomunitare................12
1.5 Regimul TVA al operaţiunilor de comerţ exterior........................13 1.6 Modalităţi de plată internaţionale.............................................................15
CAPITOLUL 2...........................................................18
PREZENTAREA SOCIETĂ II S.C. HOLVER S.R.L.Ț ...................18
2.1 Înfiinţare, denumire, capital .....................................................................18 2.2 Domeniul de activitate.....................................................................192.3 Structura organizatorică............................................................................21 2.4 Parteneri comerciali........................................................................222.5 Analiza principalilor indicatori economico-financiari..............................22 2.6 Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010..............................................................................................................................27
CAPITOLUL 3...............................................................30
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA I ANALIZAȘ ..................30
OPERA IUNILOR DE COMER EXTERIOR LA SC HOLVER SRLȚ Ț ........30
3.1 Organizarea contabilităţii privind activitatea de comerţ exterior la Sc Holver Srl .............................................................................................31 3.2 Monografie contabilă privind principalele operaţiuni economico-financiare ............................................................................................................313.3 Aplicaţie informatică privind activitatea societăţii Sc Holver Srl...........47
Fig. 3.22 - Raport privind plăţile efectuate......................................55
CAPITOLUL 4................................................................56
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.............................................56
BIBLIOGRAFIE...................................................................60
ANEXE...................................................................................62
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1 - Schema derulării acreditivului documentar...................................................17
Grafic 2.1 - Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010 ................28
Grafic 2.2 - Evoluţia raportului de schimb........................................................................29
Grafic 2.3 - Evoluţia comerţului intracomunitar al României în perioada 2008-2010......30
LISTA TABELELOR
Tabel 2.1 - Structura asociaţilor..........................................................................................19
Tabel 2.2 - Situaţia indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate...........................................24
Tabel 2.3 - Calculul indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate..........................................24
Tabel 2.4 - Situaţia indicatorilor de gestiune......................................................................25
Tabel 2.5 - Calculul indicatorilor de gestiune.....................................................................26
Tabel 2.6 - Evoluţia raportului de schimb în comerţul exterior de bunuri........................28
Tabel 3.1 - Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CIF…………………….…..32
Tabel 3.2 - Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CFR (CAF)…………….….34
Tabel 3.3 - Calculul diferenţelor de curs valutar………………………………......……..36
Tabel 3.4 - Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare FOB…………………….....37
Tabel 3.5 - Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare CIF…………………...…...39
Tabel 3.6 - Calculul diferenţelor de curs valutar………………………………………....39
Tabel 3.7 - Calculul diminuării de taxe datorate în vamă ………………………………..43
Tabel 3.8 - Calculul taxei vamale………………………………………………………...44
Tabel 3.9 - Calculul comisionului vamal…………………………………………….......44
Tabel 3.10- Calculul taxei pe valoarea adăugată…………………………………............44
INTRODUCERE
În condiţiile economiei mondiale actuale, dezvoltarea oricărui stat nu se poate baza
exclusiv pe resursele interne şi pe rezultatele economiei naţionale. Sporirea volumului şi
diversificarea tranzacţiilor transfrontaliere cu mărfuri, dinamica fluxurilor internaţionale de
capital, dar şi răspândirea rapidă a tehnologiei, conferă valenţe multiple comerţului exterior,
ducând la creşterea intercondiţionării economiei între ţările lumii.
Comerţul exterior, ca ramură distinctă a economiei naţionale, reprezintă un factor
important al creşterii economice, determinat de internaţionalizarea afacerilor şi determinant
pentru procesul de globalizare. Creşterea economică a oricărei ţări este rezultatul acţiunii
conjugate a două categorii de factori: interni şi externi. Factorii interni sunt legaţi de
eforturile pe care le depune fiecare popor pentru a-şi dezvolta economia, în timp ce factorii
externi sunt legaţi de participarea ţărilor la circuitul economic mondial.
Printre factorii externi, un rol deosebit de important şi în continuă creştere îl are
comerţul exterior. În primul rând, acesta asigură realizarea produsului social, în condiţiile
în care structura cererii diferă de structura ofertei, iar în al doilea rând, determină
majorarea sau diminuarea venitului naţional produs în exterior, în funcţie de raportul
dintre valoarea naţională şi valoarea internaţională a mărfurilor care fac obiectul relaţiilor
comerciale internaţionale. Relaţiile dintre piaţa internă şi cea externă sunt o componentă a
mecanismului de acţiune a legii cererii şi ofertei şi a creării echilibrului economic. Într-o
economie deschisă spre exterior lipsa unei oferte pe piaţa internă este înlaturată prin export, după
cum surplusul de ofertă în raport cu cererea este valorificat pe piaţa externă, restabilindu-se astfel
echilibrul cerere-ofertă.
Am ales această temă deoarece, pentru România sunt deosebit de importante
intensificarea participării la schimburile economice internaţionale de bunuri şi servicii, dar şi
atragerea investiţiilor străine, în vederea creării şi menţinerii unor avantaje competitive durabile.
Pe lângă faptul că este un puternic factor al creşterii economice, comerţul exterior reprezintă o
temă actuală. Indiferent de mărimea sau de bogăţiile unei ţări, aceasta nu işi poate asigura toate
produsele de care are nevoie, numai din producţia proprie. Prin urmare, orice ţară este nevoită să
apeleze la comerţul exterior.
1
Lucrarea este structurată în patru capitole. Prima parte a lucrării, intitulată „Consideraţii
privind operaţiunile de comerţ exterior,” cuprinde noţiuni teoretice referitoare la operaţiunile de
comerţ exterior, care se concretizează în export şi import de bunuri, achiziţii şi livrări
intracomunitare. În acest context, am studiat aspecte legate de exportul şi importul de mărfuri pe
cont propriu cu încasare la vedere, regimul vamal şi regimul TVA al acestor operaţiuni. Odată cu
aderarea României la Uniuniea Europeană, s-a impus armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a
statelor membre, intervenind modificări semnificative în domeniul fiscal. Astfel, au apărut
noţiunile de achiziţie şi livrare intracomunitară.
Atât importatorii, cât şi exportatorii trebuie să ţină cont în realizarea operaţiunilor de
comerţ exterior, de natura mărfurilor, fluctuaţiile cursului valutar, stabilitatea economică şi
politică din ţările respective, astfel încât acestea să aibă un efect pozitiv asupra economiei
naţionale. Având în vedere complexitatea operaţiunilor de comerţ exterior, modalitatea de
realizare a operaţiunilor de import-export, condiţiile de livrare a mărfurilor, preţurile şi
documentele utilizate în aceste tranzacţii, presupun o serie de implicaţii de ordin juridic,
financiar, fiscal şi contabil.
Capitolul 2 „Prezentarea societăţii Sc Holver Srl”, descrie domeniul de activitate al
acestei societăţii, produsele oferite, structura organizatorică, partenerii comerciali şi nu în ultimul
rând analiza poziţiei financiare şi a performanţelor întreprinderii, pe baza bilanţului şi a contului
de profit şi pierdere. Analiza comerţului exterior a ţării noastre, este de asemenea relevantă,
deoarece oferă informaţii cu privire la evoluţia comerţului exterior pe parcursul anilor 2008-2010,
şi aduce argumente solide cu privire la influenţa acestuia în economia ţării.
În capitolul 3 intitulat „Studiu de caz privind contabilitatea şi analiza operaţiunilor de
comerţ exterior” sunt prezentate principalele operaţiuni economico-financiare efectuate de Sc
Holver Srl în luna ianuarie a anului 2011, referitoare la activitatea de comerţ exterior. Tot în acest
capitol am dezvoltat o aplicaţie informatică, ce are ca scop generarea unor rapoarte referitoare la
activitatea întreprinderii.
Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii şi recomandări, care sintetizează
problemele analizate pe parcursul lucrării.
2
CAPITOLUL 1
CONSIDERAŢII PRIVIND OPERAŢIUNILE DE COMERŢ EXTERIOR
În cadrul procesului complex de racordare a economiei naţionale la fluxurile economiei
mondiale, un rol important îl are comerţul exterior, care, în condiţiile economiei de piaţă a
devenit unul dintre factorii determinanţi ai creşterii economice. În condiţiile economiei mondiale
actuale, dezvoltarea oricărui stat nu se poate baza exclusiv pe resursele interne şi pe rezultatele
economiei naţionale.1 Tranzacţiile de comerţ exterior sunt o formă a afacerilor internaţionale, ce
au ca obiect schimbul internaţional de mărfuri şi ca bază interdependenţa între ţări în sfera
comercializării.2
Comerţul exterior este o ramură distinctă a unei economii naţionale, care cuprinde
operaţiunile comerciale sau de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică în raporturile cu
străinătatea privind vânzarea-cumpărarea de mărfuri, lucrări, servicii, licenţe, consignaţia sau
depozitul, reprezentarea sau comisionul, operaţiunile financiare, asigurările, turismul şi, în
general orice activitate care generează schimburi de bunuri şi valori între persoane nerezidente.3
Conform acestei definiţii, deosebim două componente esenţiale ale comerţului exterior:
operaţiuni comerciale internaţionale şi alianţe şi cooperări economice internaţionale.
Operaţiunile comerciale internaţionale reprezintă o formă de interdependenţă între
întreprinderi şi economiile naţionale în sfera comercializării şi se concretizează în import şi
export de bunuri, lucrări şi servicii. Tot în această categorie se include şi comerţul internaţional
cu servicii comerciale, numit şi comerţ invizibil, deoarece cuprinde operaţiunile conexe
operaţiunilor de export–import (asigurări, licenţe, transporturi), sau operaţiunile comerciale
combinate, precum reexportul, compensaţiile, switch-ul, operaţiunile la bursele de mărfuri etc.
Acestea din urmă, reprezintă tehnici utilizate pentru facilitarea schimburilor.
Alianţele şi cooperările internaţionale reprezintă o formă complexă a relaţiilor economice
dintre state, ce au ca scop dezvoltarea unei strategii comune, durabile, în domenii diferite de
activitate, în funcţie de interesele economice ale părţilor. Principalele forme de alianţe şi
1 Paliu-Popa Lucia, Analele Universităţii “Ct. Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1 / 2009, pag 2852 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 113 Vişan D., Contabilitatea în comerţul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2005, pag.11
3
cooperări internaţionale sunt cooperările pe baze contractuale în care pot fi incluse contractele de
licenţă, francizarea, subcontractarea etc.
Principalele instituţii şi organisme care realizează în România activităţile privind comerţul
exterior sunt: Departamentul pentru Comerţ Exterior, Camera de Comerţ şi industrie a României,
Centrul Român pentru promovarea Comerţului, Autoritatea Naţională a Vămilor şi Banca de
Export-Import a României, şi anume EXIMBANK. Aceasta a fost înfiinţată în anul 1992 şi are ca
obiectiv principal acordarea de sprijin financiar exportatorilor sau importatorilor români, în
scopul creşterii competitivităţii acestora şi acoperirea riscurilor comerciale la niveluri
comparabile cu cele oferite de instituţii similare din ţările dezvoltate.4
Viziunea strategică a EXIMBANK pentru sprijinirea exportului are în vedere mecanisme
şi instrumente financiar-bancare care susţin creşterea productivităţii şi competitivităţii agenţilor
economici, astfel încât produsele româneşti să poată concura pe pieţele internaţionale prin
calitate, tehnicitate şi unicitate. Astfel se asigură cadrul dezvoltării unor sectoare de export
sustenabile cu impact de durată asupra dezvoltării economiei naţionale şi a ocupării forţei de
muncă.5
1.1. Consideraţii generale privind exportul de mărfuri
Exportul contituie unul dintre cei mai importanţi factori de creştere economică şi de
dezvoltare a comerţului exterior. După modalităţile de realizare de către societăţile de comerţ
exterior, exportul de mărfuri se împarte în două categorii: export de mărfuri pe cont propriu şi
export de mărfuri în comision, iar după termenul de decontare a mărfurilor exportate distingem
export cu încasare la vedere şi export pe credit comercial.
Exportul de mărfuri pe cont propriu reprezintă o modalitate indirectă de realizare a
exportului şi se caracterizează prin faptul că societăţile de comerţ exterior cumpără mărfuri de la
producătorii din ţară, pe care le vând în străinătate în nume propriu şi totodată pe contul şi pe
riscul lor. Ca urmare, rezultatele activităţii de export sunt reflectate în gestiunea societăţilor de
comerţ exterior.6 Exportul de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere presupune
achiziţionarea şi decontarea mărfurilor cu unităţile producătoare, livrarea mărfurilor la extern şi
trimiterea facturii spre încasare folosind acreditivul, incasso sau ordinul de plată.
4 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 205 www.eximbank.ro6 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 86
4
Din punct de vedere juridic, exportul de mărfuri pe cont propriu are la bază contracte
ferme încheiate de către societăţile de comerţ exterior atât cu unităţile producătoare, cât şi cu
unităţile prestatoare de servicii şi cu clienţii externi. Elementul fundamental al contractului şi
obiectul principal al negocierilor în vederea contractării este preţul. Acesta se împarte în două
categorii: preţuri interne de export şi preţuri externe de export. Preţurile interne de export sunt
expresia valorii mărfurilor destinate exportului, negociate între unităţile producătoare şi
societăţile de comerţ exterior, în timp ce preţurile externe de export reprezintă preţurile negociate
cu partenerii şi cu clienţii externi.
Atât în cazul exportului, cât şi în cazul importului, nivelul şi structura preţurilor
internaţionale diferă în funcţie de condiţia de livrare şi de modalitatea de decontare. În acest
sens, încă din anul 1936, Camera internaţională de Comerţ de la Paris a publicat reguli cu
caracter internaţional cunoscute sub denumirea de INCOTERMS (International Comercial
Terms). Acestea se referă la interpretarea uniformă a obligaţiilor vânzătorului şi cumpărătorului
privind derularea contractului de vânzare internaţională referitor la livrarea mărfurilor, repartiţia
cheltuielilor, transferul riscurilor şi formalităţile documentare privind trecerea mărfurilor de la
vânzător la cumpărător. Acestea au fost revizuite pe parcurs. Ultima ediţie, datând din anul 2000,
cuprinde 13 condiţii de livrare, structurate în 4 grupe. Deşi nu au un caracter obligatoriu, acestea
sunt utilizate pe scară largă în comerţul internaţional.7
Cele mai utilizate preţuri externe în exportul de mărfuri sunt: FOB (Free on Board) portul
românesc de încărcare, CAF (Cost and Freight) sau CIF (Cost, Insurance and Freight). În funcţie
de condiţia de livrare convenită se diferenţiază nivelul şi structura preţului extern. Astfel, în
condiţia de livrare FOB portul românesc de încărcare, preţul extern cuprinde doar preţul mărfii.
În condiţia de livrare CAF, preţul extern cuprinde şi transportul pe parcurs extern, iar în condiţia
de livrare CIF preţul extern cuprinde pe lângă preţul mărfii şi transportul extern şi asigurarea pe
parcurs extern. În toate cazurile, la preţurile de mai sus se mai pot adăuga diverse comisioane,
cote de service sau dobânzi.8
Din punct de vedere financiar, decontarea mărfurilor care fac obiectul exportului pe cont
propriu se face pe fluxul circulaţiei lor:9 la cumpărare, societăţile de comerţ exterior achită
unităţilor producătoare contravaloarea mărfurilor în monedă naţională din fonduri proprii sau din
7 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 188 Bălună R., Goagără D., Ionescu I.,Contabilitatea comerţului exterior, Ed. Universitaria, Craiova, 2007, pag. 139 Lepădatu,V.Gheorghe,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 88
5
credite bancare, iar la livrarea la extern acestea achită serviciile externe (transport, asigurare,
comisioane de intermediere etc.) unităţilor prestatoare în valută, care se transformă în lei la cursul
de schimb al zilei, calculându-se diferenţe de curs valutar. La decontarea cu clienţii externi
societăţile de comerţ exterior încasează mărfurile vândute în valută, care se transformă în lei la
cursul de schimb al zilei, calculându-se şi în acest caz, pentru fiecare operaţie de încasare,
diferenţe de curs valutar.
Din punct de vedere contabil, societăţile de comerţ exterior reflectă în contabilitate atât
cheltuielile şi veniturile din comercializarea mărfurilor la extern pe cont propriu, cât şi alte
cheltuieli generate de derularea exportului.
1.2 Consideraţii generale privind importul de mărfuri
Importul de mărfuri pe cont propriu reprezintă o modalitate indirectă de realizare a
importului şi se caracterizează prin faptul că societăţile de comerţ exterior cumpără mărfuri de la
furnizorii externi pentru a le revinde pe piaţa internă în nume propriu şi totodată pe contul şi pe
riscul lor. Prin urmare, rezultatele activităţii de import sunt reflectate în gestiunea societăţilor de
comerţ exterior.10
Din punct de vedere juridic, importul de mărfuri pe cont propriu are la bază contracte
ferme încheiate de către societăţile de comerţ exterior atât cu furnizorii externi, cât şi cu unităţile
prestatoare de servicii şi cu clienţii interni.11 Preţurile externe de import sunt preţurile negociate
cu partenerii externi, cu furnizorii externi şi cu unităţile prestatoare de servicii. Cele mai utilizate
sunt, ca şi în cazul exportului de mărfuri preţul extern FOB, preţul extern CFR (CAF) şi preţul
extern CIF. Preţurile interne de import cuantifică cheltuielile efectuate cu importul de mărfuri şi
sunt cuprinse în valoarea de vamă a mărfurilor importate. La negocierea preţului de vânzare la
intern, societăţile de comerţ exterior au în vedere valoarea în vamă în valută sau costul de
achiziţie în valută transformate în lei la cursul din data negocierii cu clienţii interni sau data
vânzării la intern şi marja importatorului.
Din punct de vedere financiar, decontarea mărfurilor care fac obiectul importului pe cont
propriu se face în ordinea fluxului circulaţiei mărfurilor:12 societăţile de comerţ exterior achită
furnizorii externi, furnizorii prestatori de servicii pe parcurs extern, taxele datorate în vamă,
10 Toma Constantin C., Contabilitatea în comerţul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iaşi,2005, pag. 16811 Lepădatu,V.Gheorghe,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 19712 Idem, pag. 203
6
furnizorii prestatori de servicii pe parcurs intern, iar apoi îşi recuperează sumele cheltuite şi îşi
realizează profitul scontat prin încasarea de la clienţii interni a mărfurilor din import livrate
acestora. Plata furnizorilor externi de mărfuri şi de servicii externe prestate se face prin acreditiv
documentar, care se transformă în lei la cursul de schimb al zilei, calculându-se diferenţe de curs
valutar.
Fundamentul juridic al operaţiunilor de import-export îl constituie contractul de vânzare
internaţională de bunuri sau servicii. Potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite asupra contractelor
internaţională de mărfuri (Viena, 1980), criteriul pentru a determina caracterul internaţional al
vânzării îl constituie faptul că părţile contractului îşi au sediul în ţări diferite. Contractul de
vânzare internaţională de mărfuri, este acordul de voinţă între doi parteneri având sediile în ţări
diferite, prin care una dintre părţi se obligă să transfere asupra celeilalte părţi proprietatea unui
bun al său contra unui preţ.13 Elementele contractului sunt: părţile contractului, obiectul
contractului, ambalajul şi marcarea, termenul de livrare, preţul contractual, condiţiile de livrare,
controlul şi recepţia mărfii, modul de efectuare al transportului, întocmirea şi transmiterea
documentelor aferente tranzacţiei etc. Documentele tranzacţiei comerciale internaţionale se
referă, în principal, la transport, plata facturii, calitatea mărfii, asigurare, originea mărfii, etc.
1.3 Regimul vamal al exportului şi importului de bunuri
Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procedurii de vămuire,
în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi în funcţie de destinaţia mărfurilor. În practica
internaţională, regimurile vamale sunt de două tipuri: definitive şi suspensive. Regimul definitiv
sau comun, se aplică automat, în conformitate cu legea vamală şi priveşte toate mărfurile de
export şi de import, iar cele suspensive au ca efect suspendarea plăţii anumitor taxe vamale sau a
aplicării unor măsuri de control.14
Codul Vamal al României se aplică în mod uniform pe întreg teritoriul României, asupra
tuturor bunurilor introduse sau scoase din ţară de către toate persoanele fizice sau juridice.15
Regimul vamal de export constă în scoaterea definitivă a mărfurilor româneşti de pe teritoriul
României, atât mărfuri produse în ţară, cât şi mărfuri importate anterior, cu excepţia celor care
sunt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii comerciale.
13 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 2014 Belu Mihaela, Joldeş Cosmin, Marinaş Laura, Sistemul vamal, Ed. Economică, 2003, pag. 2615 Codul Vamal al României, Legea 86/2006, Art. 2
7
Potrivit Codului vamal, la trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport sau
orice alte bunuri sunt supuse vămuirii de către autorităţile vamale şi rămân sub supraveghere
până la acordarea liberului de vamă. Liberul de vamă pentru export se acordă cu condiţia ca
mărfurile în cauză să părăsească teritoriul vamal al României în aceeaşi stare în care acestea se
aflau în momentul acceptării declaraţiei de export.16
Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale
prevăzute de tariful vamal şi cuprinde preţul net al mărfurilor, cheltuielile de transport aferente
mărfurilor importate până la frontiera română, cheltuielile de încărcare, de desfacere, de
manipulare, costul asigurării pe parcurs extern etc. Această valoare, se determină şi se declară de
către importator, acesta fiind obligat să depună la biroul vamal împreună cu documentele
prevăzute de reglementările vamale, o declaraţie (DVI) în vederea acceptării regimului vamal de
import. Aceasta cuprinde date referitoare la elemente de identificare a celor doi parteneri,
numărul şi data emiterii facturii externe, a documentelor de transport şi a poliţei de asigurare,
preţul net al mărfii, cheltuielile de transport, condiţia de livrare, valuta contractuală şi cursul de
schimb, punctul vamal de intrare al mărfii pe teritoriul României şi metoda de evaluare folosită.
CMR, denumit şi scrisoare de trăsură CMR, reglementează transportul mărfurilor de orice
fel, cu autocamioane. Se foloseşte când locul de încărcare şi locul de descărcare sunt în ţări
diferite. CMR reprezintă deci, confirmarea într-un document scris, a contractului de transport.
Este de regulă redactată în trei exemplare de către expeditor este semnată de cărăuş şi expeditor,
care, împreună cu destinatarul, reprezintă părţile contractului de transport. Documentele
însoţitoare ale scrisorii de trăsură sunt factura externă, certificatul de calitate al mărfii, certificatul
de origine şi licenţa de import sau de export, după caz.
În cadrul Uniunii Europene, foaia de parcurs tip UE înlocuieşte scrisoarea CMR când
transportul este supus tarifării obligatorii sau tarifării de referinţă. Foaia de transport, o
concretizare a contractului de transport, este un document întocmit de transportator în cinci
exemplare, semnate de încărcător şi de cărăuş.17Atunci când determinarea definitivă a valorii în
vamă nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă, la
cerere, cu condiţia să constituie o garanţie bănească sau bancară, acceptată de autoritatea
vamală.18 În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă
16 Fântână R. Sorin, Expertiza mărfurilor de import-export, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, pag. 12817 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 2018 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag.215
8
documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la
executarea garanţiei, operaţiunea de vămuire fiind considerată încheiată.
La export, valoarea vamală este liberă de taxe la punctul de ieşire al mărfii de pe
teritoriul naţional, incluzând dacă este cazul, cheltuielile de transport până la frontieră.19
Regimul vamal de import constă în intrarea în ţară a mărfurilor străine şi introducerea acestora în
circuitul economic. Procedura de vămuire şi de încasare a datoriei vamale aferentă taxelor vamale
de import, precum şi aplicarea măsurilor de politică comercială este realizată de către autoritatea
vamală. Taxele vamale de import se determină pe baza Tarifului vamal de import al României şi
se percep asupra bunurilor şi serviciilor importate, atunci când acestea trec graniţele vamale ale
ţării importatoare.
Comisionul vamal constituie un venit al Direcţiei Generale a Vămilor în scopul
dezvoltării punctelor de control pentru trecerea frontierei şi se calculează prin aplicarea unei cote
procentuale, de regula 0,5 %, la valoarea în vamă a mărfurilor importate vămuite. Taxa vamală
reprezintă un impozit perceput de către stat în momentul trecerii mărfurilor peste graniţele
vamale ale ţării respective şi se calculează pentru toate mărfurile prevăzute în tariful vamal de
import, provenite din ţarile în care se practică acest regim de impozitare. Taxa vamală este
exprimată în procente şi se aplică la valoarea în vamă transformată în lei la cursul din declaraţia
vamală.20
1.4 Consideraţii generale privind schimburile comerciale intracomunitare
Comunitatea are ca misiune, prin instituirea unei pieţe comune şi prin apropierea treptată
a politicilor economice ale statelor membre, să promoveze o dezvoltare armonioasă a activităţilor
economice, o creştere durabilă şi echilibrată, o stabilitate crescândă, o creştere accelerată a
nivelului de trai şi relaţii mai strânse între statele pe care le reuneşte.21 În acest scop, au fost
desfiinţate barierele vamale între ţările Uniunii Europene, având drept efect eliminarea
obstacolelor în calea liberei circulaţii a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi a capitalurilor.
Dispar noţiunile de export şi import în relaţia dintre statele membre, fiind înlocuite de noţiuni
noi: livrare intracomunitară şi achiziţie intracomunitară.
19 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 18620 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 19921 Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene, art. 2
9
Indiferent dacă sunt exportate sau importate, bunurile nu întâmpină la frontiere nici un
obstacol stabilit de stat, deoarece Comunitatea se întemeiază pe o uniune vamală care cuprinde
ansamblul schimburilor de mărfuri şi care, implică interzicerea în relaţiile dintre statele membre,
a taxelor vamale la import şi export şi a oricăror taxe cu efect echivalent, precum şi adoptarea
unui tarif vamal comun în relaţiile cu ţările terţe.22 Alături de suprimarea taxelor vamale şi a
taxelor cu efect echivalent şi de instituire a tarifului vamal comun, realizarea pieţei unice a
presupus de asemenea şi interzicerea, între statele membre, a restricţiilor cantitative şi a măsurilor
cu efect echivalent.23
Astfel, controlul vamal asupra mişcării bunurilor dispare, iar comercianţii nu mai sunt
obligaţi să completeze declaraţia vamală pentru aceste bunuri. Din acest motiv, a fost creat
sistemul statistic Intrastat. Acest sistem a devenit funcţional începând cu 1 ianuarie 2007, odată
cu aderarea României la Uniunea Europeană.
Obligaţia furnizării de date statistice Intrastat revine tuturor operatorilor economici care
îndeplinesc simultan următoarele condiţii: sunt înregistraţi în scopuri de taxă pe valoare adaugată,
realizează schimburi de bunuri cu alte state membre ala Uniunii Europene, valoarea totală anuală
a schimburilor de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene pentru fiecare dintre cele
două fluxuri, introduceri respectiv expedieri, depăşeste pragul valoric Intrastat stabilit pentru
fiecare an.24 Aceste obligaţii se stabilesc de către Institutul Naţional de Statistică, pe baza
declaraţiilor statistice Intrastat din anul precedent, a informaţiilor din deconturile de TVA şi a
declaraţiilor recapitulative furnizate de Ministerul Finanţelor. Toate bunurile care sosesc pe
teritoriul României din alte state membre ale Uniunii Europene sau părăsesc acest teritoriu având
ca destinaţie alte state membre ale Uniunii Europene trebuie declarate în Declaraţia statistică
Intrastat. Declaraţia Intrastat referitoare la Sc Holver Srl, este prezentată în Anexa nr. 1.1.
Există două categorii de operatori: operatorii economici care în anul anterior au depăşit
pragurile valorice stabilite pentru anul în curs vor transmite declaraţia Intrastat pentru toate lunile
anului, în timp ce operatorii economici care depăşesc pragurile valorice în cursul anului, transmit
declaraţia Intrastat începând cu luna în care au fost depăşite pragurile valorice.
Informaţiile privind pragurile valorice INTRASTAT se publică anual, în Monitorul
Oficial al României, la sfârşitul anului anterior celui pentru care pragurile valorice sunt în
22 Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene, art. 2323 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 33424 www.intrastat.ro
10
vigoare. Pentru anul 2011, pragurile stabilite pentru introduceri intracomunitare sunt de 300.000
RON, iar pentru expedieri intracomunitare de 900.000 RON. Dacă declaraţia statistică Intrastat
urmăreşte mişcarea fizică a mărfurilor, decontul de TVA şi declaraţia recapitulativă VIES
urmăresc fluxul financiar şi al facturilor. Sistemul informatic VIES (VAT Information Exchange
System), asigură schimbul de informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene privind taxa pe
valoarea adăugată. Acest sistem cuprinde o bază de date online care include pe toţi plătitorii de
TVA din Uniunea Europeană, ce permite verificarea valabilităţii datelor de identificare ale
persoanelor plătitoare de TVA din celelalte state membre UE.25
Societăţile care efectuează achiziţii şi livrări intracomunitare au obligaţia înregistrăii
în registrul operatorilor intracomunitari.26 Fiecare persoană impozabilă înregistrată în scopuri
de TVA, trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare unui trimestru calendaristic, o declaraţie recapitulativă privind livrările sau achiziţiile
intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. Persoanele
impozabile înregistrate în scopuri de TVA vor depune declaraţia recapitulativă numai în
trimestrul de raportare în care ia naştere exigibilitatea taxei pentru livrările/achiziţiile
intracomunitare, precum şi pentru livrările şi achiziţiile în cadrul unei operaţiuni triunghiulare
efectuate.27
În declaraţia rectificativă VIES 390, se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de
raportare anterioară, completându-se toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul
declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate. Această declaraţie se mai foloseşte şi
pentru reducerea bazei de impozitare a achiziţiilor intracomunitare, în situaţia prevăzută de lege.
1.4.1 Consideraţii generale privind livrările intracomunitare
Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune, ca şi
un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de
cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul
furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare al
transportului sau de expediere a bunurilor.28 Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată
transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din
25 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 33826 Ordonanţa 54/15.06.2010, publicată în Monitorul Oficial27 Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare28 Codul fiscal, Art. 130
11
România într-un alt stat membru.29 Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri, este locul în care
se încheie expedierea sau transportul bunurilor.
Începând cu data de 1 august 2010, s-a înfiinţat în cadrul Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală, Registrul operatorilor intracomunitari,30 care cuprinde toate persoanele
impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare.
Aceste operaţiuni se declară în decontul de TVA, precum şi în declaraţia recapitulativă 390 în
luna în care s-a emis factura, dar nu mai târziu de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care
s-a efectuat livrarea bunurilor.
Declararea incorectă sau incompletă a livrărilor sau a achiziţiilor intracomunitare de
bunuri, în declaraţia 390 reprezintă contravenţie conform Codului de Procedură fiscală şi se
sancţionează cu 2% din valoarea tranzacţiei declarată eronat sau nedeclarată. Amenda se reduce
cu 50% în situaţia în care persoana impozabilă corectează declaraţia recapitulativă până la
termenul legal de depunere a următoarei declaraţii recapitulative.
1.4.2 Consideraţii generale privind achiziţiile intracomunitare
Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un
proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de
cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul
furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare al
transportului sau de expediere a bunurilor. 31
Locul achiziţiei intracomunitare, se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în
momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. În cazul în care cumpăratorul
îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autorităţile
unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziţia intracomunitară, locul achiziţiei
intracomunitare de bunuri se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în
scopuri de TVA.32 Aceste prevederi nu se pot aplica în cazul în care cumpărătorul face dovada că
achiziţia intracomunitară a fost supusă la plata taxei pe valoarea adaugată în statul membru în
care are loc achiziţia intracomunitară.
Sunt asimilate unei achiziţii intracomunitare cu plată următoarele:
29 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 34330 OUG 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale31 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 34832 Codul Fiscal, Art. 132-Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri
12
a) utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfăşurării activităţii
economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în
numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase,
achiziţionate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfăşurării activităţii economice
proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din
România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru.33
b) preluarea de către forţele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul
civil din cadrul forţelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este
parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la data de 4 aprilie 1949, şi la a
căror achiziţie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel stat membru, în situaţia în
care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. 142 din Codul
Fiscal.
1.5 Regimul TVA al operaţiunilor de comerţ exterior
Spre deosebire de export, care potrivit Codului fiscal este scutit de taxă pe valoare
adăugată, importul de bunuri este o operaţiune ce intră în sfera de aplicare a acestei taxe. Cota
aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea
aceluiaşi bun.34
Faptul generator şi exigibilitatea intervin, de regulă, la data livrării bunurilor sau la data
prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute de lege. Pentru bunurile importate supuse taxelor
vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici
comune, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care
intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.35 Dacă bunurile importate
nu sunt supuse taxelor comunitare prevăzute anterior, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe
valoarea adaugată intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe
comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. În cazul în care, la
import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, faptul generator şi exigibilitatea taxei
intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.
33 Codul Fiscal, Art. 128, alin. 10 şi 11, privind livrarea intracomunitară de bunuri34 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 20135 Codul Fiscal Art. 136 -Faptul generator si exigibilitatea importul de bunuri
13
Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în vamă a
bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite,
comisioane şi alte taxe datorate în afara României, precum şi cele datorate ca urmare a importului
bunurilor în România, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. Baza
de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare,
transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în
măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare.
Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia indicată în documentul de
transport sau în orice alt document însoţitor al bunurilor, când acestea intră în România, sau, în
absenţa unor astfel de documente, primul loc de descărcare a bunurilor în România.36 Baza de
impozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde elemente precum rabaturi, remize, sconturi sau
alte reduceri de preţ, sumele reprezentând daune-interese, dobânzi, valoarea ambalajelor care
circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare.
Tranzacţiile intracomunitare sunt supuse taxei pe valoarea adăugată prin sistemul taxării
inverse, care constă în transferul obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată de la furnizor la
client. Astfel, taxarea inversă se aplică în ţara de destinaţie, clientul urmând să înregistreze taxa
pe valoarea adăugată atât ca taxă deductibilă, cât şi ca taxă colectată. Acest mecanism al taxării
inverse este concis, simplu, uşor de aplicat şi avantajos din punct de vedere al fluxurilor de
numerar.37
Această procedură a fost impusă datorită semnalelor alarmante primite din partea
mediului de afaceri, precum şi din partea organelor fiscale teritoriale, care au solicitat în
numeroase rânduri măsuri legislative pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, operaţiunile
rămân impozabile, dar taxa pe valoarea adăugată nu mai este efectiv plătită între companiile care
sunt înregistrate ca plătitoare de TVA.38
În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care
ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face
achiziţia, iar exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura către persoana care
efectuează achiziţia, pentru întreaga contravaloare a livrării de bunuri, dar nu mai târziu de a
cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. Sunt scutite de taxă
36 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 20137 Cernuşca L., Achiziţiile şi livrările intracomunitare, Revista Gestiunea şi contabilitatea firmei, Nr. 8, 2007, pag. 2538 Buşan Gabriela, Ecobici Nicolae, Analele Universităţii “Ct. Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1 / 2009, pag 94
14
pe valoarea adăugată achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice
situaţie scutită de taxă în interiorul ţării, achiziţia intracomunitară de bunuri al căror import în
România este în orice situaţie scutit de taxă, achiziţia intracomunitară de bunuri pentru care
persoana care cumpără bunurile în orice situaţie ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei
care s-ar datora, dacă respectiva achiziţie nu ar fi scutită. Pentru achiziţiile intracomunitare de
bunuri baza de impozitare se stabileşte pe baza aceloraşi elemente utilizate pentru determinarea
bazei de impozitare în cazul livrării aceloraşi bunuri în interiorul ţării. 39
Persoanele juridice române care efectuează o achiziţie intracomunitară au obligaţia de a
comunica furnizorului codul de înregistrare în scopuri de TVA, situaţie în care furnizorul va
factura fără TVA, de a plăti TVA-ul în România prin aplicarea taxării inverse şi de a înscrie
TVA-ul românesc în factura primită de la furnizorul din alt stat membru.
În cazul livrărilor intracomunitare, sunt scutiţi de la plata TVA acei agenţi economici care
îndeplinesc cumulativ două condiţii: dovada că mărfurile au părăsit teritoriul statului membru, iar
cumpărătorul comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA emis în statul
membru de destinaţie. În situaţia neîndeplinirii cumulative a celor două condiţii, furnizorul este
obligat să colecteze TVA similar unei operaţiuni interne.40
Sunt scutite de taxă pe valoare adăugată: livrările intracomunitare de bunuri către o
persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit
de autorităţile fiscale din alt stat membru (cu excepţia livrărilor intracomunitare efectuate de o
întreprindere mică, altele decât livrările de mijloace de transport noi şi livrările care au fost
supuse regimului special pentu bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi
antichităţi) şi livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi
comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, etc.
1.6 Modalităţi de plată internaţionale
Acreditivul documentar41 este modalitatea de plată cea mai utilizată pentru stingerea
obligaţiilor care decurg din tranzacţiile comerciale şi reprezintă angajamentul ferm asumat de
către o bancă, la ordinul şi în contul clientului său (importatorul), de a plăti o sumă de bani
exportatorului prin intermediul altei bănci, la termenele stabilite de importator, contra remiterii
39 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 35040 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 21741 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag 55
15
documentelor care atestă faptul că marfa a fost livrată. Acest mecanism de derulare a plăţilor este
reglementat printr-un set de norme intitulate „Reguli şi uzanţe uniforme referitoare la acreditivele
documentare”, elaborat de Camera Internaţională de Comerţ de la Paris. Este o tehnică de plată
utilizată pe scară largă în tranzacţiile comerciale internaţionale deoarece prezintă numeroase
avantaje: un risc foarte redus de neplată a mărfurilor livrate având în vedere angajamentul unei
bănci, implicarea băncilor în verificarea documentelor de livrare, derularea plăţilor este supusă
unor reguli recunoscute pe plan internaţional, adaptabilitatea la specificul diferitelor categorii de
operaţiuni comerciale internaţionale, etc. Acreditivul documentar prezintă însă şi o serie de
inconveniente, în special pentru importator: caracterul complex al acestei tehnici, bazată pe
proceduri stricte, costul relativ ridicat, durata de operare relativ ridicată, etc.42
În derularea unui acreditiv documentar sunt implicate mai multe părţi:
ordonatorul/solicitantul acreditivului, beneficiarul acreditivului, banca emitentă, banca
notificatoare, banca corespondentă, banca confirmatoare şi banca nominalizată. Documentele
necesare în executarea acreditivului sunt: factura comercială, documentele de transport,
documentul de recepţie calitativă a mărfii, certificatul de origine a mărfii, poliţa de asigurare,
licenţa de import, licenţa de export, etc.
Acreditivul documentar cuprinde o serie de clauze: denumirea şi sediul băncii emitente
din străinătate care deschide acreditivul, denumirea şi sediul băncii notificatoare, denumirea şi
sediul ordonatorului, denumirea şi sediul beneficiarului, natura acreditivului, modul de utilizare şi
valoarea acestuia, termenele intermediare şi finale de valabilitate, denumirea mărfii cu precizarea
caracteristicilor de calitate, ambalaj, preţ, condiţia de livrare şi termenul de livrare a mărfii,
documentele necesare pentru deschiderea acreditivului, comisioanele şi cheltuielile ce revin
ordonatorului şi beneficiarului de acreditiv documentar.43
Această modalitate de plată presupune mai multe etape. După încheierea contractului de
vânzare-cumpărare internaţională, importatorul cere băncii sale să deschidă un acreditiv în
favoarea exportatorului, şi anume societăţii Sc Holver Srl. Banca emitentă transmite textul
acreditivului documentar la banca corespondentă din România. După ce este confirmat, banca
corespondentă, sau notificatoare avizează deschiderea acreditivului şi transmite un exemplar
exportatorului. După ce exportatorul expediază mărfurile şi prezintă documentele băncii
notificatoare, acesta verifică daca sunt întocmite conform cu termenii şi condiţiile stabilite în
42 Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag 26643 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2010, pag. 57
16
contract, după care remite documentele pentru plata băncii emitente. Banca emitentă verifică, la
rândul ei documentele şi apoi le eliberează clientului său contra plată.44 Aceste etape fiind
parcurse, importatorul poate vămui şi recepţiona marfa. Schema derulării acreditivului
documentar este ilustrată în graficul următor:
Figura 1.1 – Schema derulării acreditivului documentar (Sursa: www.brd.ro)
Băncile implicate în derularea acreditivului documentar se ocupă numai de modul de
întocmire a documentelor, nu şi de mărfurile sau serviciile la care acestea se referă. Prin urmare,
obţinerea plăţii depinde de întocmirea corectă a documentelor şi de credibilitatea băncii care va
efectua plata. În caz contrar, pot apărea situaţii nefavorabile cum ar fi întârzierea mărfii sau
expirarea termenului de valabilitate a acreditivului etc.
Această modalitate internaţională de plată conferă siguranţă tuturor părţilor implicate în
tranzacţie, deoarece plata se efectuează numai după ce se dovedeşte că furnizorul a respectat în
totalitate condiţiile prevăzute în acreditiv. Acreditivul documentar poate fi revocabil sau
irevocabil, confirmat sau neconfirmat de către banca corespondentă, transferabil, subsidiar, cu
plata amânată, etc. Sc Holver Srl utilizează acreditivul la vedere deoarece acesta permite
efectuarea plăţii imediat ce documentele au fost prezentate şi verificate.
44 www.brd.ro
17
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA SOCIETĂ II S.C. HOLVER S.R.L.Ț
2.1 Înfiinţare, denumire, capital
Sc Holver Srl s-a înfiinţat în anul 2000 şi este membră a Grupului Frischeis din Austria.
Acesta este cel mai mare comerciant en-gross de produse din lemn din Europa Centrală. În anul
1948 a fost înfiinţat de soţii Josef şi Antonia Frischeis centrul comercial din Stockerau, la
aproximativ 15 km NV de Viena.
Din anul 1959 s-au înfiinţat noi filiale în Austria, iar din 1991 Grupul Frischeis s-a extins
şi în Europa Centrală şi cea de Sud. Grupul Frischeis deţine în total 52 de filiale în 14 ţări:
Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, Rusia,
Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina şi România, având peste 1200 de angajaţi şi o cifră de afaceri
de 363 milioane de euro.
După ce a acumulat experienţă în alte ţări est–europene, în anul 2000, Sc Holver Srl îşi
începe activitatea şi în România, deschizând puncte de lucru în Iaşi, Cluj–Napoca, Sibiu,
Timişoara, Bucureşti, Constanţa şi Braşov.
Societatea a avut o evoluţie ascendentă. În 2004, Sc Holver Srl avea 20 de angajaţi şi o
cifră de afaceri de 1,8 milioane euro, iar în 2008 a realizat 38 de milioane euro în România şi 20-
25 de milioane euro la export, având un număr de angajaţi de 10 ori mai mare.
Ponderea exportului reprezintă aproximativ 30% din totalul cifrei de afaceri al companiei,
produsele Holver la export având ca destinaţie în principal ţările Uniunii Europene, dar şi alte ţări
din America de Sud şi de Nord, Africa, Asia.
Sc Holver Srl este situată pe oseaua Cristianului, numărul 46, şi este înregistrată laȘ
Registrul Comerţului din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Braşov sub nr.
J/08/745/2000 din data de 28.08.2000, cod unic de înregistrare RO13312578. Este o societate cu
răspundere limitată în sensul că obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar fiecare
asociat în parte răspunde în limita cotei lui de participare la constituirea capitalului social.
18
Administratorii societăţii sunt Franz Podleschak şi Adrian Fredy Marie. Capitalul de bază în
valoare de 1.596.280,00 RON a fost majorat în baza fuziunii cu Frischeis Trading SRL,
Bucureşti, cu 7.400,00 RON şi este acum 1.603.680,00 RON. Capitalul social este privat,
asociaţii fiind persoane juridice austriece, aşa cum se observă în tabelul următor :
Tabel 2.1 – Structura asociaţilor
Asociaţi AdresăCapital vărsat
integral (Lei)
Capital vărsat integral
(Euro)
J.u.A Frischeis
Gesellschaft
A-200 Stokerau
Gerbergasse 2 1.203.910,00 333.474,55
Kunststoff Zengerer
Gessellschaft
A-8055
Herrgott-wiesgasse 170 399.770,00 110.733,52
TOTAL 1.603.680,00 444.208,07
2.2 Domeniul de activitate
Firma Holver are ca obiect de activitate comercializarea produselor din lemn: placaj,
plăci, i materiale de construc ii, u i i tocuri, elemente pentru construc ii, cherestea, furnirș ț ș ș ț
elastic, etc. Conform contractului de societate, Sc Holver Srl are următoarele obiecte de
activitate:
4673 Comerţ cu ridicata cu lemn şi materiale de construcţie
0210 Silvicultură şi alte activităţi silvice
1610 Tăierea şi rindeluirea lemnului
1621 Producţia de furnir şi paneluri din lemn
1623 Producţia de alte piese de tâmplărie şi dulgherie
1624 Producţia de ambalaje din lemn
La început, principalele activităţi ale firmei au constat în achiziţia de buşteni (în principal
stejar, fag şi cireş) şi prelucrarea acestora în cherestea şi furnir. Ulterior a apărut departamentul
de vânzări, iar activitatea s-a diversificat prin montarea unei linii moderne de sortare a furnirului.
De asemenea, pentru a răspunde mai bine cerinţelor clienţilor, s-a trecut şi la uscarea cherestelei.
Datorită dezoltării activităţii, în anul 2005 au început lucrările de amenajare a celei de a doua linii
de sortare a furnirului şi a unui depozit cu o gamă variată de produse din lemn. Astfel, pe langă
19
compania Holver, grupul austriac mai deţine şi firma JF Furnir, producatoare de furnir estetic şi
cherestea.
Sc Holver Srl este specializat în producerea şi comercializarea unei game diversificate de
cherestea din specii lemnoase autohtone, sortimente netivite şi tivite, producţia proprie cu utilaje
performante fiind axată pe specii nobile precum lemnul de stejar, fag, frasin, cireş, salcâm, molid,
larice, etc. Societatea oferă de asemenea o gamă largă de cherestea uscată, din numeroase specii
exotice, provenite din import. Din America de nord se importă specii precum cireş american, ulm
roşu, stejar roşu, tulipwood, pin carolina, brad douglas etc. Din America de sud se importă
mahon, teak, cumaru, garapa etc, iar din Africa specii precum wenghe, teak, iroko, aningre,
abachi etc.
Achiziţia buştenilor destinaţi producţiei de furnir se face pe baza unor standarde clare de
calitate. Clasificarea cuprinde două clase de calitate pentru buşteanul de furnir şi trei clase de
calitate pentru buşteanul de cherestea.
După achiziţie, buştenii sunt stocaţi în depozitul fabricii, prevenindu-se degradarea
acestora cu ajutorul unei instalaţii moderne de stropire pe timp de vară. Înainte de prelucrare, au
loc câteva operaţii pregătitoare: decojire, secţionare, despicare şi tratare termică. După înlăturarea
scoarţei şi tăierea transversală, buşteanul este introdus în bazine de fierbere pentru a se asigura
elasticitatea necesară tăierii optime în foi de furnir. Timpul de fierbere şi temperatura de fierbere
este diferită în funcţie de specie, diametrul buşteanului şi culoarea dorită. Speciile de foioase pot
sta până la 8 zile la fierbere, iar răşinoasele până la 3 zile.
După tratare, buşteanul este curăţat şi intră în procesul de tăiere. În cadrul acestui proces
există două moduri de obţinere a furnirului: prin tăierea plan-paralelă a jumătăţilor de buştean sau
prin derularea excentrică a sferturilor de buştean. Utilajele fabricii sunt de ultimă generaţie,
asigurând o calitate superioară a furnirului. După tăiere, furnirul rezultat intră la uscare, presare,
împachetare, şi este apoi îndreptat pe cele patru laturi şi presortat de către specialiştii.
Principalele specii lemnoase prelucrate pot fi livrate în următoarele grosimi: standard /0,9/1,4/2,5
mm precum şi grosimi speciale până la 4 mm. Întreaga producţie ajunge apoi pe una din cele 3
linii de sortare unde este sortată în până la 60 de clase de calitate.
Sc Holver Srl pune la dispoziţie furnir produs din 140 de specii lemnoase dintre care
amintim: stejar, fag, nuc, cireş, molid, frasin, brad, tei, paltin, mesteacăn, dintre speciile
20
autohtone, zebrano, wenghe, mahon, teak, bambus, meranti, makassar, aningre, padouk, dintre
speciile exotice şi plop, magnolia, ulm, vavona, myrte, madrona, dafin, dintre specialităţi.
De asemenea, Sc Holver Srl livrează toate sortimentele de placaj pentru orice domeniu de
utilizare: placaj neşlefuit pentru construcţii, placaj furniruit pentru industria mobilei, placaj pentru
cofraje de beton, placaj pentru industria constructoare de vehicule, paneluri pentru uşi şi
amenajări interioare, etc. Această societate deţine şi o gamă completă de materiale de contrucţii
precum: grinzi pentru cofraje, plăci din lemn masiv unistratificate, plăci triplu stratificate, OSB
(plăci din aşchii orientate), PAL (plăci din aşchii lemnoase), blaturi de lucru, glafuri pentru
ferestre, plăci decorative şi perforate, plăci izolatoare din fibre de lemn, parchet furniruit, parchet
laminat, podele din plută, etc.
În ceea ce priveşte producţia de uşi, Holver, pune la dispoziţie clienţilor săi mai multe
tipuri clasificate astfel: din punct de vedere al finisajului uşi furniruite, laminate, cu finisaj folie
decor, lăcuite, iar din punct de vedere al tipului uşi pline, uşi din sticlă, uşi design, uşi albe
clasice, uşi masive, etc .
Grupul Frischeis şi-a poziţionat mereu unităţile de producţie aproape de locaţiile unde se
regăsesc cele mai abundente resurse forestiere scurtând astfel distanţa de la punctele de
exploatare a buştenilor până la locul de prelucrare a acestora. Acest lucru a dus la costuri
avantajoase şi preţuri atractive de vânzare. Achiziţia de buşteni se face cu cea mai mare grijă de
către achiziţioneri profesionişti, ţinând cont de calitatea şi utilitatea finală a produsului obţinut
din aceştia.
Grija pentru protecţia mediului înconjurător şi a dependenţei societăţii actuale de resurse
naturale sunt reflectate în cadrul firmei Holver de politica de achiziţie a buştenilor axată pe
selecţia atentă a furnizorilor. Holver promovează şi susţine ideea de achiziţii de buşteni din
păduri gestionate conform legislaţiei silvice. Începând din anul 2009 Holver pune la dispoziţia
clienţilor interesaţi certificate FSC( Forest Stewardship Council) pentru produsele comercializate.
2.3 Structura organizatorică
Fiind o societate comercială mare, SC Holver SRL prezintă o structură organizatorică
amplă.45 Societatea dispune în total de 220 de angajaţi, dintre care 35 cu funcţii de conducere şi
185 cu funcţii de execuţie.
45 Anexa nr. 2.1 – Organigrama societăţii Sc Holver Srl
21
Directorul Economic este răspunzător pentru activitatea desfăşurată în cadrul biroului
financiar-contabil, respectiv pentru ţinerea contabilităţii analitice, pentru gestiuni de produse
finite, materii prime, materiale consumabile, pentru menţinerea legăturii cu vama şi cu banca.
Alături de Directorul General şi Directorul Economic există şi un Director Tehnic, care are rolul
de a îndeplini sarcinile cu privire la bunul mers al activităţii de producţie, de a conduce şi
supraveghea activitatea desfăşurată.
Serviciul resurse umane formulează şi implementează strategiile de resurse umane, care
sunt integrate în strategia companiei şi se ocupă cu prevederea, planificarea şi participarea la
acoperirea necesarului de resurse umane al companiei. De asemenea, acest compartiment
realizează şi aplică strategia şi politicile interne de salarizare, strategia privind pregătirea,
instruirea şi formarea resurselor umane ale companiei.
Departamentul Import–Export are numeroase responsabilităţi: ţine legatura cu partenerii
externi, participă la stabilirea strategiei preţului de export pe fiecare produs în parte, asigură
derularea contractelor şi a comenzilor pentru activitatea de import–export, studiază politica
vamală, etc.
2.4 Parteneri comerciali
Sc Holver Srl are numeroase contracte comerciale atât cu furnziori interni, cât şi cu
furnizori externi. Aprovizionarea cu materii prime şi materiale este asigurată din pădurile proprii,
sau din import, în funcţie de preţurile practicate, calitate şi nu în ultimul rând de respectarea
termenelor de livrare convenite. Principalii clienţi externi sunt: Fornett-Italia, Valtek-Polonia, Si
Floor-Franţa, Fiol–Vitansel-Franţa, Euroforest-Italia, Valimpex-Spania, Dealwood-Letonia etc.
Principalii furnizori externi sunt: Danzer-Austria, Duropal-Germania, MFanplit-Ucraina,
Euroshipping-Slovenia, Zealtex Limited-Ucraina, Lap Internaţional-Franţa, Ferspeed-Slovenia,
Haussermann-Germania, etc.
Concurenţa este influenţată în principal de numărul şi mărimea firmelor care controlează
oferta unui anumit produs. Piaţa românească de prelucrare a lemnului este caracterizată de o
concurenţă puternică. Cei mai importanţi concurenţi ai societăţii sunt Holziundistrie, a treia mare
companie producătoare de cherestea din lume, Sc Laprom Trading Srl , Sc Vasco Forest Srl, etc.
2.5 Analiza principalilor indicatori economico-financiari
22
Importanţa calculării indicatorilor economico-financiari constă în cunoaşterea evoluţiei
acestora şi în compararea cu exerciţiile financiare precedente, ceea ce oferă conducerii entităţii,
posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul decizional. De
asemenea, cunoaşterea nivelului indicatorilor economico-financiari permite efectuarea de
comparaţii cu alte entităţi din sectoare de activitate similare, autohtone sau internaţionale.
În teoria economică, noţiunea de echilibru are semnificaţii multiple. Într-o concepţie
generală, echilibrul economico-financiar la nivelul întreprinderii se realizează atunci când se
recuperează integral mijloacele consumate, respectiv când veniturile sunt egale cu costurile. O
asemenea înţelegere are un caracter reducţionist, nu pune în evidenţă legătura ansamblului cu
componentele echilibrului general, cu stările parţiale ale lui, care se constituie într-un sistem de
proporţionalitate şi relaţii prin care se realizează şi se menţine starea generală.
Pentru aprecierea echilibrului financiar trebuie avute în vedere mai multe tipuri de
“egalităţi” şi “corelaţii” între “necesităţile” şi “posibilităţile” întreprinderii, respectiv între sursele
financiare şi mijloacele economice necesare desfăşurării activităţii de exploatare şi
comercializare pe termen lung şi scurt. 46
Asigurarea echilibrului financiar al firmei reprezintă o condiţie de bază pentru
desfăşurarea unei activităţi profitabile, iar realizarea acestui echilibru financiar se poate obţine
prin reglarea dezechilibrelor care se manifestă în activitatea curentă a firmei.
Bilanţul este un instrument de reflectare a echilibrului financiar la încheierea exerciţiului
financiar ca şi de reflectare a modului de folosire a capitalurilor proprii şi împrumutate. Analiza
bilanţului se poate realiza cu ajutorul mai multor indicatori (de structură şi combinaţi) care au
drept scop studiul utilizărilor efectiv realizate şi al resurselor ce au finanţat aceste utilizări.
Informaţiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situaţiile
financiare simplificate, şi anume bilanţul şi contul de profit şi pierdere.
Indicatorii de lichiditate şi solvabilitate
Lichiditatea reflectă capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe termen scurt şi
implică aptitudinea de a transforma rapid activele circulante în disponibilităţi. O întreprindere
este “lichidă“ când resursele degajate de operaţiuni curente ale exerciţiului îi furnizează
suficiente disponibilităţi pentru a face faţă scadenţelor pe termen scurt. Dacă lichiditatea vizează
46 Dincă Marius, Dincă Gheorghiţa, Botiş Sorina, Finanţe, monedă şi credit, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov, 2006, pag. 323.
23
obligaţiile pe termen scurt, solvabilitatea se referă la toate obligaţiile pe care firma le are faţă de
creditori, indiferent de perioada de angajare a acestor obligaţii: pe termen scurt, mediu sau lung.
Tabel 2.2 - Situaţia indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate
Denumirea indicatorului2008
(lei)
2009
(lei)
2010
(lei)Active circulante 98.013.856 37.276.952 35.010.420Datorii curente 42.374.195 12.031.554 9.772.591
Stocuri 56.792.893 20.624.234 18.160.152Active totale 122.872.171 61.778.785 59.390.678Datorii totale 96.773.504 47.084.057 50.530.488
Rata lichidităţii generale exprimă capacitatea de acoperire a datoriilor totale prin
lichidarea activelor circulante, iar rata curentă indică măsura în care drepturile creditorilor pe
termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie în bani lichizi.
Se apreciează că situaţia lichiditaţii generale este satisfăcătoare, în condiţiile încadrării acesteia în
jurul cifrei de referinţă 2.
Rata solvabilităţii generale exprimă capacitatea agentului economic de a-şi achita datoriile
la scadenţă, prin valorificarea tuturor activelor, precum şi gradul în care capitalul social este
utilizat în scopul obţinerii unui profit corespunzător. O întreprindere este solvabilă atunci când
suma activelor fixe, financiare şi circulante este cel puţin egală cu totalul datoriilor sau
obligaţiilor. Valoarea minimă se apreciază că trebuie să se încadreze în limitele 0,3 – 0,5 , iar
peste 0,5 situaţia poate fi considerată normală.
Tabel 2.3 - Calculul indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate
24
Rata Mod de calcul2008
(%)
2009
(%)
2010
(%)
Rata lichidităţii generalecurenteDatorii
circulanteActive=Lg 2,31 3,09 3,58
Rata lichidităţii curentecurenteDatorii
stocuricurenteActive −=Li 0,97 1,38 1,72
Rata solvabilităţii generale
totaleDatorii
totaleActiveLsg = 1,26 1,31 1,17
Aşa cum se observă în Tabelul 2.3, indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indică o
lichiditate în creştere. Valorile obţinute în anii 2008, 2009 şi 2010 sunt peste cele recomandate,
deci nu există nici un pericol ca întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe
termen scurt din valoarea activelor. Rata solvabilităţii generale este considerată normală,
depăşind limitele de referinţă atât în anul 2008, cât şi în anii 2009 şi 2010, ceea ce rezultă că
situaţia financiară de ansamblu este foarte bună, iar entitatea este independentă faţă de creditori.
Indicatorii de gestiune furnizează informaţii privind viteza de intrare sau de ieşire a
fluxurilor de numerar ale întreprinderii, precum şi capacitatea întreprinderii de a controla
capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale întreprinderii.
Tabel 2.4 - Situaţia indicatorilor de gestiune
Denumirea indicatorului2008
(lei)
2009
(lei)
2010
(lei)Cifra de afaceri 224.373.814 217.303.495 119.698.581
Stocuri 56.792.893 20.624.234 18.160.152Creanţe 26.319.533 16.430.697 17.606.916
Datorii curente 42.374.195 12.031.554 9.772.591Active totale 122.872.171 61.778.785 59.390.678
Active imobilizate 23.499.531 24.143.732 24.032.279
Viteza de rotaţie a stocurilor (Vrs ) aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul
exerciţiului financiar şi arată influenţa stocurilor existente asupra mişcării bilanţiere. O viteză
mare de rotaţie a stocurilor indică utilizarea eficientă a capitalului cu un risc asociat minim de
valorificare a produselor.
Viteza de rotaţie a activelor totale (Vrat ) evaluează eficienţa activelor totale prin
examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele societăţii.
Viteza de rotaţie a activelor imobilizate (Vrai ) evidenţiază aportul adus de activele
imobilizate la realizarea cifrei de afaceri.
Necesarul de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant al echilibrului funcţional,
întrucât evidenţiază acele nevoi ciclice neacoperite financiar din resursele temporare reînnoibile
permanent în cadrul aceloraşi cicluri de exploatare. Datorită decalajului dintre plăţi şi încasări
apare necesitatea identificării unor surse de finanţare pentru NFR. Evoluţia NFR este influenţată
de mai mulţi factori, cum ar fi: cifra de afaceri, durata ciclului de exploatare, costurile de
25
producţie, gestiunea stocurilor, modificarea preţurilor la materii prime, materiale, comustibil şi a
tarifelor pentru energie şi transport, precum şi de nivelul datoriilor ciclice sau de exploatare.
Tabel 2.5 - Calculul indicatorilor de gestiune
Indicatori Mod de calcul 2008 2009 2010
Viteza de rotaţie a
stocului (%) circulante Active
afacerideCifraVrs = 3,19 10,53 7,62
Număr de zile de
stocare (zile) stocuricreditorRulaj
stocurimediuSoldNzs = 92 35 55
Necesar de fond de
rulment (lei)
NFR = Stocuri + Creanţe –
Datorii curente40.738.231 25.023.377 25.994.477
Viteza de rotaţie a
activelor totale (%) totaleActive
afacerideCifraVrat = 1,82 3,51 2,01
Viteza de rotaţie a
activelor
imobilizateeimobilizat Active
afacerideCifraVrai = 9,54 9,00 4,98
În urma calculelor efectuate, observăm o creştere a vitezei de rotaţie a stocurilor în anul
2009 faţă de anul 2008, cu 7,34% ceea ce a determinat o creştere a vânzărilor şi implicit a
profitului brut din vânzări. În anul 2010 însă, se constată o descreştere a vitezei de rotaţie cu
2,91%, care determină scăderea profitului din vânzări.
Numărul de zile de stocare arată de câte zile este necesar pentru asigurarea unei rotaţii
complete a activelor circulante. În anul 2009 numărul de zile de stocare s-a redus, de la 92 de zile
la 34 de zile, ceea ce asigură o creştere a eficienţei, iar în 2010 creşte la 55 de zile. Atât viteza de
rotaţie a stocului, cât si numărul de zile de stocare sunt direct influenţaţi de evoluţia cifrei de
afacere şi a nivelui mediu al stocurilor. Viteza de rotaţie a activelor totale creşte în anul 2009 faţă
de anul 2008 cu 1,69%, ceea ce semnifică creşterea eficienţei utilizării activelor, creşterea
gradului de lichiditate a acestora şi îmbunătăţirea structurii activelor în corelaţie cu specificul
activităţii societăţii.
Valoarea pozitivă a NFR reprezintă o situaţie normală în activitatea unei întreprinderi
Situaţia nefavorabilă o reprezintă rotaţia lentă a stocurilor, deoarece încetinesc încasările şi se
urgentează plăţile.
26
2.6 Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010
Comerţul exterior are o influenţă semnificativă asupra creşterii economice a unei ţări.
Balanţa de plăţi externe este un instrument economico-statistic în care se includ şi se compară
încasările şi plăţile realizate de o ţară, din relaţiile sale economice, financiare şi monetare cu alte
ţări, pe o anumită perioadă, de obicei un an. Balanţa comercială poate fi excedentară, când
exporturile depăşesc valoarea importurilor, sau deficitară, când importurile depăşesc valoarea
exporturilor. În cadrul balanţei comerciale, valorile exporturilor sunt exprimate FOB, iar valoarea
importurilor sunt exprimate CIF.
În momentul în care o economie consumă mai mult decât obţine ca venituri,
economiseşte mai puţin decât investeşte, sau statul cheltuieşte mai mult decât încasează ca
impozit se confruntă cu un deficit. În anul 2009, deficitul de cont curent al României a înregistrat
o scădere semnificativă, ca urmare a deteriorării mediului extern, ceea ce a condus la restrângerea
puternică a exporturilor. În acelaşi timp, importurile s-au comprimat într-un ritm mult mai alert
decât exporturile, reflectând diminuarea cererii interne.47
Dacă în statisticile vamale, înregistrarea exporturilor se face la valoarea FOB şi a
importurilor la valoarea CIF, pentru a fi aduse la aceeaşi paritate şi pentru a putea fi comparate, în
balanţa de plăţi externe înregistrarea importurilor şi exporturilor se face la valoarea FOB,
valoarea CIF a importurilor fiind corectată cu o marja de 5% (practic din valoarea CIF a
importurilor se scade această marjă), urmând ca serviciile de transport/asigurare pe parcurs extern
să fie înregistrate la alte poziţii în balanţă.
Aşa cum se observă în Graficul 2.1, volumul total al comerţului internaţional al României
a scăzut în anul 2009 cu 25,2% faţă de anul 2008, exportul înregistrând o scădere de 13,7%, iar
importul o scădere de 32,1%. În anul 2009, exportul FOB al României a fost de 29.116.3
milioane euro, cu 4.608.3 milioane euro mai mic decât în anul precedent, când s-a cifrat la
33.724.6 milioane euro. Importul CIF realizat în anul 2009, a fost de 38.896,9 milioane euro, cu
18.343.4 milioane euro mai mic decât în anul 2008, când s-a cifrat la 57.240.3 milioane euro.
Această scădere a determinat un deficit comercial de 9.780.6 milioane de euro, cu 13.735.11
milioane euro mai mic decât în anul 2008, când s-a cifrat la -23.517.5 milioane euro.
47 www.bnr.ro
27
Grafic 2.1-Evoluţia comerţului exterior al României în perioada 2008-2010 (milioane euro)
-30000
-20000-10000
010000
2000030000
4000050000
60000
2008 2009 2010
Export Import Sold
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Raportul de schimb, sau „terms of trade” reprezintă indicatorul principal al preţurilor în
comerţul exterior. Acesta are rolul de a evidenţia măsura în care bunurile sau serviciile se
valorifică sau nu pe piaţa externă, la preţuri mai mari decât cele atribuite importurilor. Dacă acest
raport este supraunitar, arată creşterea preţurilor la export superioare celor de la import, iar dacă
raportul este subunitar, arată scăderea preţurilor la export, faţă de cele de la import.
Tabel 2.6 – Evoluţia raportului de schimb în comerţul exterior de bunuri
2008 (%) 2009 (%) 2010 (%)
Indicele valorii unitare la export 109,5 108,2 106,0
Indicele valorii unitare la import 105,3 103,6 98,2
Raport de schimb 104,0 104,0 108,0 Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Astfel, am obţinut un indice al valorii unitare (IVU) de 106% la exporturile de bunuri şi
un indice al valorii unitare de 98,2% la importurile de bunuri, ceea ce determină un raport de
schimb de 108%. Evoluţia raportului de schimb în comerţul exterior de bunuri, este prezentată în
graficul următor:
Grafic 2.2 - Evoluţia raportului de schimb
28
90
95
100
105
110
2008 2009 2010
IVU export IVU import Raport de schimb
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Lemnul reprezintă una dintre cele mai importante resurse regenerabile cu ciclu lung, pe
baza căruia s-au dezvoltat numeroase activităţi de prelucrare. România are un fond forestier
apreciabil, respectiv 6,4 milioane hectare de pădure, în care există 1,35 miliarde mc de masă
lemnoasă, într-o structură armonioasă: 32% fag, 30% răşinoase, şi 38% stejar şi alte specii.
Activităţile de exploatare forestieră şi de prelucrare a lemnului asigură 3,0% din produsul intern
brut. De remarcat, este faptul că 70% din producţia industriei de prelucrare a lemnului are
orientare către export. Din acest motiv, această ramură contribuie pozitiv la soldul balanţei
comerciale. Excedentul comercial aferent comerţului exterior cu produse din lemn a fost de 1,1
miliarde euro în anul 2008 şi aproape 1 miliard de euro în anul 2009.
La nivelul Uniunii Europene, în perioada 2008-2010, importurile de lemn şi produse din
lemn au crescut cu o rată medie anuală de 6%, atingând, în ultimul an, valoarea de 31,1 miliarde
euro şi provenind dintr-un număr foarte mare de ţări. Cele mai importante ţări de provenienţă au
fost Germania (14% din total importuri), Austria (7%), Suedia (7%) şi Rusia (7%). Cei mai
importanţi furnizori în curs de dezvoltare au fost China (3,2%), Brazilia (2,6%) şi Indonezia
(2,0%). Importurile provenind din China au crescut considerabil, cu o rată medie anuală de 44%
în perioada 2002-2006, în timp ce importurile din Brazilia au avut o rată de creştere medie anuală
de 6%. Exporturile de lemn şi produse din lemn au crescut cu o rată medie anuală de 6% ,
atingând, în ultimul an, valoarea de 31,3 miliarde euro şi având un volum de 76 milioane tone.
Aproape 74% din totalul exporturilor a fost orientat tot către state membre, principalele ţări de
destinaţie fiind Germania (3,6 miliarde euro), Italia (2,9 miliarde euro) şi Marea Britanie (2,9
miliarde euro). Exporturile direcţionate către ţările Europei de Est şi spre ţările baltice au
29
înregistrat cele mai substanţiale creşteri. Exporturile către Polonia au crescut cu o rată medie
anuală de 18%, ajungând la o valoare de 644 milioane euro în anul 2006. Mai mult de jumătate
din exporturile de lemn şi produse din lemn, la nivelul UE, au fost efectuate timp îndelungat de
Germania, Austria, Suedia şi Finlanda. În perioada analizată, exporturile efectuate de Germania şi
Austria au depăşit, ca valoare, media anuală de creştere la nivel UE cu 7%, respectiv 8%.
În anul 2010, volumul total al comerţului internaţional a fost de 76.642.8 milioane euro,
în creştere cu 22,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, exportul înregistrând o creştere de
27,1%, iar importul o creştere de 19,5%. Astfel, exportul înregistrează o valoare de 33.980.1
milioane euro, iar importul 42.662.7 milioane euro. În aceste condiţii, deficitul balanţei
comerciale scade cu 3,1%, de la – 9.780.6 milioane euro, la -8.686.6 milioane euro.
În anul 2009, volumul total al comerţului intracomunitar a scăzut cu 21,1% faţă de anul
2008. Valoarea exportului intracomunitar a fost de 21.642,0 milioane euro, în scădere cu 8,9%
faţă de anul 2008, iar valoarea importului intracomunitar a fost de 28.526,4 milioane euro, în
scădere cu 28,4% faţă de anul trecut. În anul 2010, comerţul total intracomunitar s-a majorat cu
20,9%, ajungând la 55.793.9 milioane euro. Evoluţia comerţului intracomunitar este evidenţiată
în următorul grafic:
Grafic 2.3 – Evoluţia comerţului intracomunitar al României în perioada 2008-2010
Sursa:
Institutul Naţional de
Statistică
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA I ANALIZAȘ
OPERA IUNILOR DE COMER EXTERIOR LA SC HOLVER SRLȚ Ț
30
-20000
-10000
0
10000
20000
30000
40000
2008 2009 2010
Export Import Sold
3.1 Organizarea contabilităţii privind activitatea de comerţ exterior la Sc Holver Srl
În acest capitol vom studia principalele operaţiuni contabile ce se înregistrează în
contabilitatea societăţii Sc Holver Srl în luna ianuarie 2011. În exportul de mărfuri pe cont
propriu, societăţile de comerţ exterior au calitatea de cumpărător - vânzător. Ele cumpără mărfuri
de la unităţile producătoare şi le vând clienţilor externi pe contul şi pe riscul lor, reflectând
rezultate în propria lor gestiune. În importul de mărfuri pe cont propriu, societăţile de comerţ
exterior acţionează pe pieţele externe şi în continuare pe piaţa internă în numele, pe contul şi pe
riscul lor, rezultatele financiare reflectându-se în gestiunea societătii importatoare.
Relaţiile economice ale societăţilor de comerţ exterior cu unităţile producătoare sunt
reglementate prin contracte interne, iar cele cu beneficiarii externi prin contracte externe.
Contractele economice încheiate cu unităţile prestatoare de servicii, se referă la serviciile externe,
precum asigurarea şi transportul extern, ce urmează să fie prestate pentru toate tipurile de operaţii
de import sau de export şi modul de decontare a serviciilor prestate. Elementul esenţial al
contractului este preţul de vânzare al mărfurilor, negociat în diferite condiţii de livrare.
Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a stocurilor şi a decontării
mărfurilor vândute sunt: factura externă, declaraţia vamală de import, factura unităţii prestatoare
de servicii, fişa de calcul a importului, ordinul de plată, cererea de deschidere a acreditivului,
extrasul de cont, etc. Relaţiile financiare ale societăţilor de comerţ exterior, au ca obiect
decontarea cu partenerii săi, care se efectuează în ordinea fluxului circulaţiei mărfii astfel:
societatea importatoare achită furnizorul extern şi furnizorul prestator de servicii pe parcurs
extern, cum ar fi asigurarea şi transportul extern, şi taxele datorate în vamă.
Evidenţa stocurilor şi a mişcării mărfurilor se realizează după metoda inventarului
permanent. Sc Holver Srl a implementat un program de gestiune a stocurilor foarte bine pus la
punct, cu ajutorul căruia se ţine evidenţa intrărilor şi ieşirilor de mărfuri aflate în gestiune.
Evidenţa mărfurilor se ţine pe fiecare stoc în parte, acestea fiind înregistrate printr-un cod pentru
a fi identificate mai uşor.
3.2 Monografie contabilă privind principalele operaţiuni economico-financiare
Sc Holver Srl efectuează vânzări de cherestea de fag către o societate din China în
condiţia de livrare CIF pentru suma de 10.000 €, conform facturii numărul 123 din data de
3.01.2011. Asigurarea mărfurilor pe parcurs extern este de 1.000 €, transportul extern, calculat la
31
facturare pe bază de date efective este în valoare de 1.300 €, iar costul produselelor finite calculat
după metoda FIFO este de 26.500 lei.
Tabel 3.1 - Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CIF
Nr.
crt.Elemente de calcul
Valoarea în valută
(€)
Valoarea în lei
(1€ = 4,00 lei)1 Valoarea externă CIF 10.000 40.0002 Asigurare pe parcurs extern 1.000 4.0003 Transport extern 1.300 5.200
4Valoarea externă FOB net
rd[1-(2+3)]7.700 30.800
1) În data de 3.01.2011 se livrează produsele finite pe baza Facturii externe, a Facturii
externe de uz intern şi a Declaraţiei vamale de export.
411 “ Clienţi” = % 40.000 lei
701 “Venituri din vânzarea 30.800 lei
produselor finite”
708 “Venituri din activităţi diverse 9.200 lei
2) Concomitent, se evidenţiează ieşirea din gestiune a mărfurilor vândute
711 “Venituri aferente” = 345 “Produse finite” 26.500 lei
costurilor stocurilor
de produse”
3) Se înregistrează factura de asigurare a mărfurilor pe parcus extern
613 “Cheltuieli = 401 “Furnizori” 4.000 lei
cu asigurarea”
4) În data de 5.01.2011 se plăteşte factura de asigurare pe parcurs extern. Cursul valutar la
această dată este 1€ = 4,10 lei. Deoarece valoarea la facturare este de 4.000 lei, iar la plată
valoarea este de 4.100 lei, rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de
100 lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 4.100 lei
401 “Furnizori” 4.000 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe 100 lei
de curs valutar
32
5) Se înregistrează factura de transport extern
624 “Cheltuieli = 401 “Furnizori” 5.200 lei
cu transportul
de bunuri şi personal”
6) În data de 6.01.2011 se plăteşte factura de transport extern. Cursul valutar la această dată
este 1€ = 4,08 lei. Deoarece cursul valutar la facturare este de 1€ = 4,00 lei, iar la data
plăţii este de 1€ = 4,08 lei, rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 80
lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 5.304 lei
401 “Furnizori” 5.200 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe 104 lei
de curs valutar”
7) În data de 7.01.2011 se încasează contravaloarea produselor finite vândute clientului
extern, pe baza Declaraţiei de încasare externă. Cursul valutar la data facturării este de 1€
= 4,00 lei, iar la încasarea facturii este de 1€ = 4,05 lei. Rezultă o diferenţă favorabilă de
curs valutar în valoare de 500 lei.
5124 “Conturi la bănci = % 40.500 lei
în valută” 411 “Clienţi” 40.000 lei
765 “Venituri din diferenţe 500 lei
de curs valutar”
8) În data de 8.01.2011 Sc Holver Srl vinde buşteni de stejar societăţii Lesna Tip din Serbia
în condiţia de livrare CFR(CAF) pentru suma de 20.000 €, conform facturii numărul 185.
Transportul extern, este calculat la facturare, pe bază de date previzibile pentru suma de
2.000 € şi costul mărfurilor vândute, calculat după metoda FIFO de 70.000 lei. Ulterior se
primeşte factura unităţii prestatoare de servicii pentru suma de 1.800 €.
Tabel 3.2 - Fişa de calcul a exportului în condiţia de livrare CFR (CAF)
Nr. crt. Elemente de calculValoarea în valută
(€)
Valoarea în lei
(1€ = 4,05 lei)1 Valoarea externă CFR (CAF) 20.000 81.0002 Transport extern 2.000 8.1003 Valoarea externă FOB net (1-2) 18.000 72.900
33
9) Se înregistrează livrarea mărfurilor pe baza Facturii externe, a Facturii externe de uz
intern şi a Declaraţiei vamale de export.
411 “ Clienţi” = % 81.000 lei
707 “Venituri din vânzarea 72.900 lei
mărfurilor”
708 “Venituri din activităţi 8.100 lei
diverse”
10) Concomitent, se evidenţiează ieşirea din gestiune a mărfurilor
607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 70.000 lei
mărfurile”
11) Ulterior se primeşte factura unităţii prestatoare de servicii pentru suma de 1.800 €.
Cursul valutar la data livrării la extern este de 1€ = 4,05lei, iar la data primirii facturii este
de 1€ = 4,15 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 180 lei.
% = 401 “Furnizori” 7.470 lei
624 “Cheltuieli cu transportul 7.290 lei
de bunuri şi personal”
665 “Cheltuieli din diferenţe 180 lei
de curs valutar”
12) Se regularizează veniturile cu diferenţa dintre cheltuielile de transport extern antecalculate
de 2.000 € şi cele efective de 1.800 €. Cursul valutar la această dată este 1 € = 4,05 lei.
708 “Venituri din = 707 “Venituri din 810 lei
activităţi diverse” vânzarea mărfurilor”
13) În data de 9.01.2011 se plăteşte factura de transport extern unităţii prestatoare de
servicii. Cursul valutar la data facturării transportului este de 1€ = 4,15 lei, iar valoarea la
plată a acestuia este de 1€ = 4,22 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în
valoare de 18 lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 7.596 lei
401 “Furnizori” în valută” 7.470 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe 126 lei
de curs valutar”
34
14) În data de 9.01.2011 are loc încasarea clientului extern. Cursul valutar la data facturării
este de 1€ = 4,05 lei, iar la încasarea facturii este de 1€ = 4,23 lei. Rezultă o diferenţă
favorabilă de curs valutar în valoare de 3.600 lei.
5124 “Conturi la bănci = % 84.600 lei
în valută” 411 “Clienţi” 81.000 lei
765 “Venituri din diferenţe 3.600 lei
de curs valutar”
15) În data de 10.01.2011 Sc Holver Srl vinde buşteni de fag unei societăţi din Japonia în
condiţia de livrare FOB pentru suma de 15.000 €, în baza facturii cu numărul 589156.
Costul mărfurilor vândute, calculate după metoda FIFO este de 50.000 lei.
411 “ Clienţi” = 707 “Venituri din vânzarea 63.000 lei
mărfurilor”
16) În ziua următoare are loc încasarea mărfurilor livrate, în condiţia de livrare FOB.
La data încasării este de 1 € = 3,85 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în
valoare de 750 lei.
% = 411 “Clienţi” 58.500 lei
5124 “Conturi la bănci în valută” 57.750 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe 750 lei
17) Concomitent, se evidenţiează ieşirea din gestiune a mărfurilor vândute.
607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 50.000 lei
mărfurile”
18) Se înregistrează diferenţele de curs valutar aferente creanţelor neîncasate. Situaţia
se prezintă astfel:
Creanţe în sold la cursul de facturare : 15.000 € x 4,20 lei = 63.000 lei
Creanţe în sold la cursul zilei : 15.000 € x 3,90 lei = 58.500 lei
Diferenţă de curs valutar : 4.500 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe = 411 “ Clienţi” 4.500 lei
de curs valutar”
Tabel 3.3 - Calculul diferenţelor de curs valutar
Cursul € Valoarea în lei
35
Solda) scriptic
28.695 €- 112.996
b) la cursul zilei 3,90 lei 111.910
Diferenţă de curs valutar nefavorabilă (a-b ) 1.086
19) Se calculează şi se înregistrează diferenţele de curs valutar aferente
disponibilităţilor în valută.
665 “Cheltuieli din diferenţe = 5124 “Conturi la bănci 1.086 lei
de curs valutar” în valută”
5124 € 5124 lei
Sid = 3.000
op.7 10.000 1.000 op.4
op.14 20.000 1.300 op.6
1.800 op. 13
205 op.20
Rd 33.000 4.305 Rc
Tsd 33.000 4.305 Tsc
Sfd = 28.695
20) În data de 11.01.2011 se înregistrează cheltuieli cu servicii bancare în valoare de
50 €. Cursul valutar la această dată este de 4,10 lei.
627 “ Cheltuieli cu serviciile = 5124 “Conturi la bănci 205 lei
bancare şi asimilate” în valută”
36
Sid = 12.500
op.7 40.500 4.100 op.4
op.14 84.600 5.200 op.6
7.470 op. 13
7.834 op.16
Rd 137.600 24.604 Rc
Tsd 137.600 24.604 Tsc
Sfd = 112.996
21) Sc Holver Srl are în stoc mărfuri din import evaluate la costul de achiziţie de
120.000 lei, din care 75 bucăţi placaj de cireş american a 220 lei/buc. În data de
12.01.2011 cumpără din America de Nord, de la societatea Haussermann încă 100 de
bucăţi de placaj, în condiţia de livrare FOB portul străin de încărcare, cu plata prin
acreditiv documentar. Preţul unitar FOB este de 50 €/buc. La data sosirii mărfurilor în
vamă, asigurarea pe parcurs extern a fost de 400 €, iar transportul extern de 600 €.
22) Calculul valorii externe FOB
a) Cantitate achiziţionată 100 buc
b) Preţ unitar 50 €
Valoarea externă FOB ( a x b ) 5.000 €
23) Calculul costului unitar de achiziţie
a) Cost de achiziţie în vamă 26.520 lei
b) Cantitate achiziţionată 100 buc
Costul unitar de achiziţie în vamă ( a / b ) 265,20 lei/buc
24) Calculul costului de achiziţie în valută
a) Cost de achiziţie în vamă 26.520 lei
b) Curs valutar 1 € = 4,00 lei
c) Costul de achiziţie în valută ( a / b ) 6.630 €
d) Cantitatea achiziţionată 100 buc
Costul unitar de achiziţie în valută ( c / d ) 66,30 €/buc
Tabel 3.4 - Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare FOB
Nr.
crt.Elemente de calcul
Valoarea în valută
(€)
Valoarea în lei
(1 € = 4,00 lei)1 Valoarea externă FOB 5000 20.0002 Asigurare pe parcurs extern 400 1.6003 Transport extern 600 2.4004 Valoarea extrenă CIF(rd.1+2+3) 6000 24.0005 Taxa vamală ( rd.4 x 10%) 600 2.4006 Comisionul vamal (rd.4 x 0,5%) 30 1207 Cost achiziţie în vamă ( rd.4+5+6) 6.630 26.5208 TVA deductibilă ( rd. 7 x 24% ) 1.259,70 5.038,809 Cost unitar de achiziţie în vamă
Costul de achiziţie în valută
= 265,20 lei/buc
10 = 6.630 €
37
25) Se înregistrează mărfurile importate conform Facturii externe, Declaraţiei vamale de
import şi a Fişei de calcul al importului.
371 “Mărfuri” = % 26.520 lei
401 “Furnizori” (externi) 20.000 lei
401 “Furnizori”(servicii) 4.000 lei
446 “Alte impozite, taxe şi 2.400 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe şi 120 lei
vărsăminte asimilate”
26) În data de 13.01.2011 se efectuează plăţile în vamă cu ordine de plată potrivit
DVI.
% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 7.558,80 lei
446 “Alte impozite, taxe şi 2.400 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe şi 120 lei
vărsăminte asimilate”
4426 “TVA deductibilă” 5.038,80 lei
27) Se înregistrează deschiderea acreditivului documentar pentru suma de 5.000 €, la cursul
valutar de 1 € = 4,02 lei.
581” Viramente interne” = 5124 “Conturi la bănci în valută” 20.100 lei
5412“Acreditive la bănci = 581” Viramente interne” 20.100 lei
în valută”
28) Se înregistrează plata furnizorului extern, utilizând acreditivul documentar. Valoarea în
lei la facturare este de 5.000 € x 4,00 lei, respectiv 20.000 lei, iar valoarea în lei la cursul
zilei este de 5.000 € x 4,02 lei, respectiv 20.100 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de
curs valutar în valoare de 100 lei.
% = 5412“Acreditive la bănci în valută” 20.100 lei
401 “Furnizori” (externi) 20.000 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe 100 lei
de curs valutar”
38
29) În data de 14.01.2011 se achită valoarea angajamentelor faţă de furnizorii de servicii
externe în valoare de 1.000 € ( 600 € pentru asigurare şi 400 € pentru transport). Valoarea
în lei la cursul din DVI este de 1.000 € x 4,00 lei, respectiv 4.000 lei, iar valoarea în lei la
plată este de 1.000 € x 4,01 lei, respectiv 4.010 lei, de unde rezultă o diferenţă de curs
valutar în valoare de 10 lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 4.010 lei
401 “Furnizori” (servicii) 4.000 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe 10 lei
de curs valutar”
30) În data de 15.01.2011, societatea cumpără cherestea de teak din import, din
America de Sud, în condiţia de livrare CIF portul românesc de descărcare în sumă de
4.000 €. Plata furnizorului extern se face la sfârşitul lunii, la cursul valutar de 1 € = 4,11
lei.
Tabel 3.5 - Fişa de calcul a importului în condiţia de livrare CIF
Nr.
crt.Elemente de calcul
Valoarea în valută
(€)
Valoarea în lei
(1€ = 4,05 lei)
1 Valoarea externă CIF 4.000 16.2002 Taxa vamală ( rd.1 x 10%) 400 1.6203 Comisionul vamal (rd.2 x 0,5%) 20 81
4 Cost de achiziţie în vamă (1+2+3) 4.420 17.901
5 TVA deductibilă (rd.4 x 24%) 839,90 3.401,19
31) Se înregistrează mărfurile importate în condiţia de livrare CIF
371 “Mărfuri” = % 17.901 lei
401 “Furnizori” (externi) 16.200 lei
446 “Alte impozite, taxe şi 1.620 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe şi 81 lei
vărsăminte asimilate”
32) În data de 16.01.2011 se efectuează plăţile în vamă cu ordine de plată
% = 5121 “Conturi la bănci în lei 5.102.19 lei
39
446 “Alte impozite, taxe şi 1.620 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe şi 81 lei
vărsăminte asimilate”
4426 “TVA deductibilă” 3.401,19 lei
33) În aceeaşi zi se înregistrează factura aferentă transportului pe parcurs intern, în
valoare de 2.000 lei, TVA 24%. Societatea a adoptat soluţia înregistrării cheltuielilor
interne de transport-manipulare în contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”.
% = 401 “Furnizori” 2.380 lei
378 “Diferenţe de 2.000 lei
preţ la mărfuri”
4426 “TVA deductibilă” 380 lei
34) În data de 17.01.2011 se înregistrează plata facturii privind transportul pe parcurs extern.
401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei 2.380 lei
35) În data de 17.01.2011 se efectuează plata către furnizorul extern. Rezultă o diferenţă de
curs valutar de 40 de lei, cursul euro crescând de la 4,10 lei la data angajamentului, la
4,11 lei la data plăţii.
% = 5124 “Conturi la bănci 16.440 lei
401 “Furnizori” (externi) în valută” 16.400 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe 40 lei
de curs valutar”
36) În data de 18.01.2011, societatea vinde la intern 120 bucăţi cherestea de teak cu
300 lei/buc, TVA 24%. Evaluarea la ieşire se face după metoda LIFO.
411 “Clienţi” = % 42.840 lei
707 “Venituri din vânzarea 36.000 lei
mărfurilor”
4427 “TVA colectată” 6.840 lei
37) Concomitent, are loc scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute
100 bucăţi la un preţ de 265,20 lei = 26.520 lei
20 bucăţi la un preţ de 220,00 lei = 4.400 lei
40
Total 120 bucăţi 30.920
lei
607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 30.920 lei
mărfurile”
38) În data de 18.01.2011 se încasează contravaloarea mărfurilor de la clienţii interni
5121 “Conturi la bănci = 411 “Clienţi” 42.840 lei
în lei
39) Se repartizează cheltuielile reprezentând diferenţele de preţ aferente mărfurilor vândute
1.371Κ = 371)(
1.371)(
RdSi
RdSi
++
= 421.44000.120
000.20
++
= ≈ 0,012
Suma diferenţelor aferente mărfurile vândute este:
Rc 371 x 1.371Κ =30.920 x 0.012 = 371,04
40) Se înregistrează suma diferenţelor aferente mărfurilor vândute
607 “Cheltuieli privind = 378 “Diferenţe de 371,04 lei
mărfurile” preţ la mărfuri”
41) Se înregistrează diferenţa favorabilă de curs valutar aferente disponibilităţilor în
valută
5124 “Conturi la bănci = 765 “Venituri din diferenţe 1.460 lei
în valută” de curs valutar”
Tabel 3.6 – Calculul diferenţelor de curs valutar
42) Se înregistrează diferenţa nefavorabilă de curs valutar aferente angajamentelor
comerciale neachitate în valută, în valoare de 200 lei.
Angajamente în sold la cursul din DVI : 4.000 € x 4,05 lei = 16.200 lei
Angajamente în sold la cursul zilei : 4.000 € x 4,10 lei = 16.400 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe = 401 “Furnizori” (externi) 200 lei
41
Cursul € Valoarea în lei
Sold
a) scriptic
4.000 €
- 14.940
b) la cursul zilei 4,10 lei 16.400
Diferenţă de curs valutar favorabilă (a-b ) 1.460
de curs valutar”
43) Pot apărea situaţii în care, la sosirea mărfurilor în vamă, să nu se primească
factura unităţii prestatoare de servicii privind transportul pe parcurs extern. Aceste
cheltuieli sunt luate în calculul valorii în vamă la nivelul antecalculat ( operaţiunea 26) şi
acceptat de autoritatea vamală de 600 €. În termen de 30 de zile, Sc Holver Srl prezintă
documentele privind determinarea valorii în vamă.
44) Înregistrarea mărfurilor la primirea în vamă
371 “Mărfuri” = % 26.520 lei
401“Furnizori” (externi) 20.000 lei
401“Furnizori“(servicii) 1.600 lei
408“Furnizori facturi nesosite” 2.400 lei
446“Alte impozite, taxe şi 2.400 lei
vărsăminte asimilate”
447“Fonduri speciale- taxe şi 120 lei
vărsăminte asimilate”
45) Concomitent se înregistrează garantarea drepturilor de import prin prezentarea
unei scrisori de garanţie în sumă de 7.558,80 lei
Debit 8011 “Giruri şi garanţii acordate” 7.558,80 lei
46) În data de 25.01.2011 se primeşte factura unităţii prestatoare de servicii şi se constată ca
valoarea efectivă a transportului pe parcurs extern este de 500 €, mai mică decât valoarea
antecalculată, acceptată de autoritatea vamală. Cursul valutar la această dată este de 1 € =
4,20 lei.
47) Se înregistrează factura de transport pe parcurs extern
Valoarea în lei a facturii privind transportul pe parcurs extern este de :
500 € x 4,20 lei = 2.100 lei
Valoarea antecalculată este de :
600 € x 4,00 lei = 2.400 lei
Diferenţă de valoare în minus:
100 € x 4,00 lei = 400 lei
Diferenţă nefavorabilă de curs valutar:
500 € x ( 4,20lei – 4,00lei ) = 100 lei
42
% = 401 “Furnizori”(servicii) 2.100 lei
408 “Furnizori facturi nesosite” 2.400 lei
378“Diferenţe de 400 lei
preţ la mărfuri”
665 “Cheltuieli din diferenţe 100 lei
de curs valutar”
48) Înregistrarea diminuării de taxe datorate în vamă
378“Diferenţe de = % 42 lei
preţ la mărfuri 446 “Alte impozite, taxe şi 40 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe 2 lei
vărsăminte asimilate”
49) Se înregistrează plată taxei vamale, a comisionului vamal şi a TVA
% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 7.432,82 lei
446 “Alte impozite, taxe şi 2.360 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe şi 118 lei
vărsăminte asimilate”
4426 “TVA deductibilă” 4.954,82 lei
Tabel 3.7 - Calculul diminuării de taxe datorate în vamă
Nr.crt Elemente de calcul Valoarea în lei
1 Diferenţa de valoare în minus dintre valoarea
efectivă şi cea antecalculată a transportului extern400
2 Taxa vamală ( 1 x 10%) 403 Comisionul vamal (1 x 0,5% ) 24 TOTAL ( 2 + 3 ) 42
Tabel 3.8 - Calculul taxei vamale
Nr.crt Elemente de calcul Valoarea în lei
1 Taxa vamală aferentă mărfurilor sosite în vamă
( taxa vamală antecalculată)2.400
43
2Taxa vamală aferentă diferenţei în minus dintre valoarea
efectivă şi cea antecalculată a transportului extern40
3 TOTAL ( 1-2 ) 2.360
Tabel 3.9 - Calculul comisionului vamal
Nr.crt Elemente de calcul Valoarea în lei
1 Comisionul vamal aferent mărfurilor sosite în vamă
( comisionul vamal antecalculat)120
2Comisionul vamal aferent diferenţei în minus dintre
valoarea efectivă şi cea antecalculată a transportului 2
3 TOTAL ( 1-2 ) 118
Tabel 3.10 - Calculul taxei pe valoarea adăugată
Nr.crt. Elemente de calcul Valoarea în lei1 Valoarea externă CIF (op. 26) 24.000
2Diferenţa în minus dintre valoarea efectivă şi cea
antecalculată a transportului extern400
3 Taxa vamală (taxa vamală antecalculată – diferenţe ) 2.360
4Comisionul vamal
(Comisionul vamal antecalculat – diferenţe)118
5 Taxa pe valoarea adăugată 24% x (1-2+3+4) 4.954,82
50) Se înregistrează eliberarea scrisorii de garanţie bancară de către autoritatea vamală
Credit 8011 “Giruri şi garanţii acordate” 7.558,80 lei
51) În cazul în care Sc Holver Srl nu prezenta documentele privind determinarea valorii în
vamă, în termen de 30 de zile, autoritatea vamală proceda la executarea garanţiei,
operaţiunea de vămuire fiind considerată încheiată:
% = 5121 “Conturi la bănci în lei 7.558,80 lei
446 “Alte impozite, taxe şi 2.400 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe şi 120 lei
vărsăminte asimilate”
44
4426 “TVA deductibilă” 5.038,80 lei
52) Se înregistrează eliberarea scrisorii de garanţie bancară de către autoritatea vamală
Credit 8011 “Giruri şi garanţii acordate” 7.558,80 lei
53) În data de 5.01.2011, Sc Holver Srl efectuează o livrare intracomunitară de
cherestea în valoare de 2.500 € către societatea Si Floor din Franţa, de la care nu primeşte
codul de înregistrare în scopuri de TVA. Cursul valutar la data facturării este 1€ = 3,80
lei.
411 „Clienţi” = % 11.780 lei
701 „Venituri din vânzarea 9.500 lei
produselor finite”
4427 „TVA colectată” 2.280 lei
54) În data de 8.01.2011 se încasează factura. Cursul valutar la această dată este de
4,00 lei. Deoarece valoarea la facturare este de 2.500 € x 3,80 lei, respectiv 9.500 lei, iar
la încasare valoarea este de 2.500 € x 4,00 lei,respectiv 10.000 lei, rezultă o diferenţă
favorabilă de curs valutar, în valoare de 500 lei.
5124 “Conturi la bănci = % 10.000 lei
în valută” 411 „Clienţi” 9.500 lei
765 “Venituri din diferenţe 500 lei
de curs valutar”
55) În data de 15.01.2011, societatea efectuează o livrare intracomunitară de furnir, în valoare
de 1.500 €, către societatea Euroforest din Italia, de la care primeşte codul de înregistrare
în scopuri de TVA. Cursul valutar la această dată este 1 €=3,90 lei.
411 „Clienţi” = 701 „Venituri din vânzarea 5.850 lei
produselor finite”
56) Factura se încasează în aceeaşi zi
5124 “Conturi la bănci = 411 „Clienţi” 5.850 lei
în valută”
57) În data de 18.01.2011, Sc Holver Srl cumpără OSB de la societatea Sc Tedina Srl din
România, în valoare de 8.000 lei, TVA 24%.
% = 401 “Furnizori” 9.920 lei
371 “Marfuri” 8.000 lei
45
4426 “TVA deductibilă” 1.920 lei
58) În aceeaşi zi se înregistrează plata furnizorului intern.
401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci 9.920 lei
în lei”
59) În data de 20.01.2011, aceeaşi marfă este vândută societăţii Valtex din Polonia,
pentru suma de 2.000 €. Această societate este înregistrată în scopuri de TVA.
411 „Clienţi” = 707 „Venituri din vânzarea 8.400 lei
mărfurilor”
60) Se evidenţiază ieşirea din gestiune a mărfurilor vândute
607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 8.000 lei
mărfurile”
61) Încasarea facturii clientului extern se înregistrează în data de 25.01.2011. Cursul valutar la
data facturării către clientul extern este 1 € = 4,20 lei, iar la încasare 1 € = 4,10 lei.
Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în valoare de 200 lei.
% = 411 „Clienţi” 8.400 lei
5124 “Conturi la bănci în valută” 8.200 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe 200 lei
de curs valutar”
62) În data de 20.01.2011, Sc Holver Srl efectuează o achiziţie intracomunitară de cherestea
în valoare de 5.000 € de la societatea Danzer din Austria, înregistrată în scopuri de TVA.
Sc Holver Srl a transmis furnizorului extern codul de înregistrare în scopuri de TVA. La
data facturării 1 € = 4,00 lei.
371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 20.000 lei
63) Se înregistrează taxarea inversă în sumă de 4.800 lei ( 24% x 20.000)
4426 “TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 4.800 lei
64) În data de 20.01.2011, societatea efectuează o achiziţie intracomunitară de placaj în
valoare de 10.000 €, de la societatea Duropal din Germania, înregistrată în scopuri de
TVA. Cursul valutar la data facturării este 1 € = 4,08 lei
371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 40.800 lei
65) Se înregistrează taxarea inversă în sumă de 9.792 lei ( 24% x 40.800 lei )
4426 “TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 9.792 lei
46
66) Plata furnizorului extern se înregistrează în data de 22.01.2011. Cursul euro
valabil la această dată este de 4,09 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar în
valoare de 100 lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 40.900 lei
401 “Furnizori” 40.800 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe 100 lei
de curs valutar”
67) Încasarea mărfurilor livrate, în condiţia de livrare FOB. Cursul zilei este de 1 € = 3,90 lei,
iar la data încasării este de 1 € = 3,85 lei. Rezultă o diferenţă nefavorabilă de curs valutar
în valoare de 750 lei.
% = 411 “Clienţi” 58.500 lei
5124 “Conturi la bănci în valută” 57.750 lei
665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
3.3 Aplicaţie informatică privind activitatea societăţii Sc Holver Srl
Evoluţia diferitelor metode şi tehnici de organizare a datelor pe suporturi de memorie
externă, a fost determinată de necesitatea de a avea un acces cât mai rapid şi mai uşor la un
volum cât mai mare de date. Datele stocate şi prelucrate sunt foarte complexe, cu foarte multe
interdependenţe, lucru ce a făcut necesară apariţia bazelor de date. O bază de date reprezintă un
ansamblu de date, organizate coerent, structurate cu o redundanţă minimă, accesibile cât mai
multor utilizatori în acelaşi timp.48
Microsoft Access operează cu baze de date relaţionale, ale căror elemente de bază sunt
tabelele. Un tabel este definit ca entitate în care sunt stocate datele sub formă de înregistrări
organizate pe o structură de câmpuri. Fiecărui tabel i se asociază o cheie primară, care identifică
în mod unic înregistrările din tabele.
Pentru această aplicaţie am creat următoarele tabele:
48 Dulu Ana, Baze de date Access, ECDL modulul 5, Ed. Andreco Educaţional, 2004, pag. 11
47
Fig. 3.1 - Tabela FURNIZORI
Fig. 3.2 - Tabela CLIEN ÎȚ
Fig. 3.3 - Tabela ÎNCASĂRI
Fig. 3.4 - Tabela PLĂ ÎȚ
48
Fig. 3.5 - Tabela CONTRACTE CLIEN ÎȚ
Fig. 3.6 - Tabela CONTRACTE FURNIZORI
Fig. 3.7 - Tabela ĂRIȚ
49
Fig. 3.8 - Tabela TRANZAC IIȚ
Legaturile dintre tabele sunt prezentate în figura următoare:
Fig. 3.9 - Relaţia dintre tabele
Societatea doreşte să afle numărul tranzacţiilor efectuate în luna ianuarie. Pentru a afişa
aceste date se aplică interogarea:
SELECT COUNT(*) AS NUMAR_TRANZACTII FROM TRANZACTII
Rezultatul execuţiei este:
50
Fig. 3.10 - Numărul tranzacţiilor
Dacă dorim să obţinem informaţii referitoare doar la operaţiunile de export aplicăm
următoarea interogare:
SELECT * FROM TRANZACTII WHERE DEN_TRANZACTIE=”EXPORT”
Fig. 3.11 - Exporturile efectuate de Sc Holver SRl
Furnizorii sunt prezentaţi în ordine descrescătoare, aplicând următoarea interogare:
SELECT DENUMIRE_SOCIETATE FROM FURNIZORI ORDER BY
DENUMIRE_SOCIETATE DESC
Fig. 3.12 - Furnizorii prezentaţi în ordine alfabetică
Pentru a afişa clienţii dintr-o anumită ţară apelăm la urmatoarea interogare:
SELECT [DENUMIRE_SOCIETATE] FROM CLIENTI WHERE
DENUMIRE_TARA=”ITALIA”
Fig. 3.13 - Clienţii din Italia
Lista clienţilor în ordinea alfabetică este afişată aplicând următoarea interogare:
SELECT DENUMIRE_SOCIETATE FROM CLIENTI ORDER BY
DENUMIRE_SOCIETATE ASC.
51
Fig. 3.14 - Clienţii prezentaţi în ordine alfabetică
În cazul în care dorim să aflăm dacă am încasat sau mai avem de încasat bani de la un anumit
client, spre exemlu Valimpex, introducem codul clientului respectiv în următoarea interogare:
SELECT SUMA_INCASATA FROM INCASARI WHERE COD_CLIENT=”CM5846”
Fig. 3.15 - Încasări de la Valimpex
În acest mod, am constatat că Valimpex şi-a achitat datoriile aferente celor două facturi, faţă de
Sc Holver Srl.
Societatea doreşte să afle valoarea facturilor transformate în lei. Utilizând interogarea
SELECT ([VAL_EXTERNA]*[CURS_VALUTAR]) AS VALOARE_LEI FROM
TRANZACTII , se obţine următorul rezultat:
Fig. 3.16 - Valoarea facturilor în lei
Pentru a calcula taxa pe valoarea adăugată se aplică interogarea:
52
SELECT (VAL_EXTERNA)*24/100 AS TVA FROM TRANZACTII
Rezultatul execuţiei este :
Fig. 3.17 - TVA aferentă facturilor în lei
Pentru a calcula taxa vamală se utilizează interogarea:
SELECT (VAL_EXTERNA)*10/100 AS TAXA_VAMALA FROM TRANZACTII
WHERE DEN_TRANZACTIE="IMPORT"
Se pune condiţia ca denumirea tranzacţiei să fie „IMPORT”, deoarece taxa vamală nu se aplică
şi la celelalte operaţiuni de comerţ exterior.
Fig. 3.18 - Taxele vamale aferente facturilor de import
Comisionul vamal se aplică de asemenea, numai în cazul importurilor:
SELECT (VAL_EXTERNA)*0.5/100 AS COMISION_VAMAL FROM TRANZACTII
WHERE DEN_TRANZACTIE="IMPORT". Se obţine:
Fig. 3.19 - Comisioanele vamale aferente facturilor de import
53
Formularele (Forms) reprezintă interfaţa principală între utilizator şi o aplicaţie MS Access,
fiind obiecte ale bazei de date ce permit introducerea şi afişarea datelor într-o manieră cât mai
atractivă, mai prietenoasă. Aceste formulare se pot modifica, sau se pot adăuga noi date. Un
formular este alcătuit din trei părţi, şi anume antet, zona de detaliu şi subsol, aşa cum se observă
în exemplul următor:
Fig. 3.20 – Formularul aferent unei operaţiuni de export
Rapoartele (Reports) sunt o modalitate eficientă de a prezenta datele într-un format tipărit.
Acestea sunt utilizate pentru a comunica informaţii din baza de date într-un mod organizat,
vizual. Spre deosebire de formulare, rapoartele nu pot fi folosite pentru introducerea datelor.
Pentru exemplificare, am creat rapoarte referitoare la clienţii şi furnizorii societăţii Sc Holver Srl,
şi la încasările şi plăţile aferente tranzacţiilor efectuate.
54
Fig. 3.21 - Raport privind evidenţa clienţilor
Fig. 3.22 - Raport privind încasările
Fig. 3.21 - Raport privind evidenţa furnizorilor
Fig. 3.22 - Raport privind plăţile efectuate
55
CAPITOLUL 4
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Acest ultim capitol al lucrării este menit să creeze o imagine de ansamblu a operaţiunilor
de comerţ exterior concretizate în import şi export de bunuri, achiziţii şi livrări intracomunitare.
Acest sector a devenit o componentă indispensabilă a economiei mondiale, având un rol
semnificativ în dezvoltarea acesteia.
În cadrul primului capitol, intitulat „Consideraţii privind operaţiunile de comerţ exterior”,
am evidenţiat caracterul complex şi diversificat al operaţiunilor de comerţ exterior, cu referire la
exportul şi importul de bunuri pe cont propriu cu plata la vedere şi la achiziţiile şi livrările
intracomunitare. De asemenea, am abordat regimul taxei pe valoarea adăugată, care, odată cu
aderarea României la Uniunea Europeană a suferit schimbări majore, în special în domeniul
fiscal, în sensul că tranzacţiile intracomunitare sunt supuse TVA prin sistemul taxării inverse.
Regimul vamal a suferit la rândul său modificări importante. Desfiinţarea barierelor
vamale a determinat presiuni noi asupra importatorilor şi exportatorilor români, sub aspectul
adaptării la cerinţele pieţei unice. Noţiunile de import şi export au fost înlocuite de noţiunile
achiziţie şi livrare intracomunitară. Adoptarea unui tarif vamal comun a determinat libera
circulaţie a mărfurilor. Astfel, indiferent dacă sunt importate sau exportate, mărfurile nu
întâmpină la frontieră nici un obstacol stabilit de stat.
Aceste schimbări determină o serie de avantaje. În primul rând, populaţia beneficiază de o
varietate mare de produse care nu se obţin în ţară, la preţuri mai scăzute, importate fără taxe,
deoarece importurile determină o ofertă mai bogată de produse, iar concurenţa dintre produsele
importate şi cele autohtone conduc la scăderea preţurilor, la îmbunătăţirea calităţii şi la sporirea
productivităţii muncii sociale. În al doilea rând, piaţa unică a adus cu sine o creştere a produsului
intern brut al Uniunii Europene de 1,1-1,5 % şi a contribuit la creearea a aproximativ 900.000 de
locuri de muncă. Pe de altă parte, veniturile din exporturi permit efectuarea de investiţii în
infrastructură, determinând creşterea nivelului de trai şi a securităţii sociale. Pe lângă faptul că
stimulează creşterea economică şi contribuie la ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei, comerţul
exterior stimulează activitatea companiilor străine de a investi în ţara noastră.
În condiţiile economiei de piaţă analiza economico-financiară are un rol deosebit de
important în viaţa unei întreprinderi, fiind metoda obiectivă de evaluare şi prezentare a societăţii
56
din punct de vedere economic şi financiar. Pe de altă parte, ea constituie un instrument pentru
managementul firmei, întrucât oferă soluţii pentru remedierea dezechilibrelor apărute, precum şi
pentru îmbunătăţirea activităţii de ansamblu a firmei. Efectuarea unei analize diagnostic este
necesară nu numai atunci când societatea întâmpină dificultăţi, ci şi atunci când din punct de
vedere economic şi financiar este sănătoasă şi doreşte sporirea performanţelor sau atingerea unor
obiective propuse.
Pe parcursul analizei efectuate la capitolul 2, am observat că societatea analizată
înregistrează fluctuaţii semnificative ale indicatorilor de activitate şi a indicatorilor de gestiune.
Am observat că indicatorul de lichiditate are un trend ascendent. Valorile obţinute sunt peste cele
recomandate, deci nu există nici un pericol ca întreprinderea să nu poată acoperi drepturile
creditorilor pe termen scurt din valoarea activelor.
Rata solvabilităţii generale depăşeşte limitele de referinţă, ceea ce rezultă că societatea
este independentă faţă de creditori, iar situaţia financiară este foarte bună. Viteza de rotaţie a
stocurilor variază. Dacă în anul 2009 creşte faţă de anul 2008 cu 7,34% determinând totodată
creşterea profitului brut din vânzări, în anul 2010 scade cu 2,91%. Numărul de zile de stocare
scade de la 92 de zile în anul 2008, la 34 de zile în anul 2009, asigurând creşterea eficienţei, însă
în anul 2010 creşte la 55 de zile.
Analiza comerţului exterior al României, efectuată în intervalul 2008-2010, ne oferă
argumente importante cu privire la influenţa pe care acesta o exercită asupra creşterii economice.
Volumul total al comerţului internaţional al României a scăzut în anul 2009 cu 25,2% faţă de anul
2008, exportul înregistrând o scădere de 13,7%, iar importul o scădere de 32,1%. În anul 2009,
exportul FOB al României a fost de 29.116.3 milioane de euro, cu 4.608.3 milioane de euro mai
mic decât în anul precedent, când s-a cifrat la 33.724.6 milioane de euro. Importul CIF realizat în
anul 2009 a fost de 38.896.9 milioane de euro, cu 18.343.4 milioane euro mai mic decât în anul
2008, când s-a cifrat la 57.240.3 milioane de euro. Această scădere a importului, a determinat un
deficit comercial de 9.780.6 milioane de euro, cu 13.735.11 mai mic decât în anul 2008.
Balanţa de plăţi constituie un instrument care furnizează o multitudine de informaţii
indispensabile analizei situaţiei economice a fiecărei ţări. O balanţă negativă sporeşte
dependenţa statului de exportatorii externi, lipseşte ţara de resurse pentru achitările la timp, duce
la deprecierea leului şi la şomaj, deci, duce la performanţe slabe al economiei. Pentru a avea un
efect pozitiv asupra produsului intern brut, este necesară îmbunătăţirea exportului net,
57
prin creşterea mai accentuată a volumului exporturilor, comparativ cu volumul
importurilor.
În anul 2010, volumul total al comerţului internaţional a fost de 76.642.8 milioane euro,
în creştere cu 22,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, exportul înregistrând o creştere de
27,1%, iar importul o creştere de 19,5%. Astfel, exportul înregistrează o valoare de 33.980.1
milioane de euro, iar importul 42.662.7 milioane de euro. Din acest motiv, deficitul balanţei
comerciale scade cu 3,1%, de la -9.780.6 milioane de euro, la -8.686.6 milioane de euro.
Valoarea exportului intracomunitar a fost de 21.642,0 milioane euro, în scădere cu 8,9%
faţă de anul 2008, iar valoarea importului intracomunitar a fost de 28.526,4 milioane euro, în
scădere cu 28,4% faţă de anul trecut. În anul 2010, comerţul total intracomunitar s-a majorat cu
20,9%, ajungând la 55.793.9 milioane euro.
Activităţile de exploatare forestieră şi de prelucrare a lemnului asigură 3,0% din produsul
intern brut. De remarcat, este faptul că 70% din producţia industriei de prelucrare a lemnului are
orientare către export, motiv pentru care această ramură contribuie pozitiv la soldul balanţei
comerciale. Excedentul comercial aferent comerţului exterior cu produse din lemn a fost de 1,1
miliarde euro în anul 2008 şi aproape 1 miliard de euro în anul 2009. SC Holver Srl a obţinut în
anul 2009 o cifra de afaceri de circa 51,6 milioane euro. Ponderea exportului reprezintă
aproximativ 30% din totalul cifrei de afaceri, produsele având ca destinaţie în principal ţările
Uniunii Europene, dar şi alte ţări din America de Sud şi de Nord, Africa şi Asia.
Un alt indicator analizat este raportul de schimb. Acesta are rolul de a evidenţia măsura
în care bunurile sau serviciile se valorifică sau nu pe piaţa externă, la preţuri mai mari decât cele
atribuite importurilor. Având în vedere că indicii obţinuţi sunt mai mari de 100%, atât în anul
2008 (104,0 %) cât şi în anii 2009 ( 104,0 %) şi 2010 (108,0%), aceştia indică faptul că
preţurile de export au crescut mai mult decât preţurile de import. Acest lucru are ca efect o
ieftinire relativă a importurilor comparativ cu anul de bază.
În concluzie, comerţul exterior reprezintă un factor deosebit de important pentru
creşterea economică, care echilibrează economia naţională şi care contribuie la creşterea
nivelului de trai al populaţiei. Fiecare ţară trebuie să găsească o modalitatea de a favoriza
comerţul exterior şi mai ales investiţiile străine. Acestea au un rol important deoarece ajută
la apariţia de noi firme, noi tehnologii, noi specializări, determinând dezvoltarea industriei
naţionale. EXIMBANK, banca de import-export a României reprezintă o componentă
58
importantă a mecanismului de susţinere şi promovare a comerţului exterior. Viziunea
strategică a EXIMBANK pentru sprijinirea exportului are în vedere mecanisme şi instrumente
financiar-bancare care susţin creşterea productivităţii şi competitivităţii agenţilor economici,
astfel încât produsele româneşti să poată concura pe pieţele internaţionale prin calitate, tehnicitate
şi unicitate.
Pentru promovarea comerţului exterior voi aduce următoarele propuneri: atragerea
investiţiilor, prospectarea pieţei şi producerea bunurilor cerute pe piaţă, crearea condiţiilor
favorabile pentru producătorii de bunuri destinate exportului, crearea unui climat investiţional
potrivit.
59
BIBLIOGRAFIE
1. Bălună R., Goagără D., Ionescu I.,Contabilitatea comerţului exterior, Ed. Universitaria,
Craiova, 2007
2. Belu Mihaela, Joldeş Cosmin, Marinaş Laura, Sistemul vamal, Ed. Economică, 2003
3. Buşan Gabriela, Ecobici Nicolae, Analele Universităţii “Ct. Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria
Economie, Nr. 1 / 2009
4. Cernuşca L., Achiziţiile şi livrările intracomunitare, Revista Gestiunea şi contabilitatea firmei,
Nr. 8, 2007
5. Dincă Marius, Dincă Gheorghiţa, Botiş Sorina, Finanţe, monedă şi credit, Ed. Universităţii
Transilvania, Braşov, 2006
6. Dulu Ana, Baze de date Access, ECDL modulul 5, Ed. Andreco Educaţional, 2004
7. Fântână R. Sorin, Expertiza mărfurilor de import-export, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti,
2010
8. Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Ed.Pro Universitaria,
Bucureşti, 2010
9. Paliu-Popa Lucia, Analele Universităţii “Ct. Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1 /
2009
10.Paraschivescu M.D., Lepădatu Ghe. (coordonator), Contabilitatea activităţilor de comerţ
exterior, Ed.Pro Universitaria, Bucureşti 2009
11.Paxino Octav Dan, Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale,
Ed. Economică, 2003
12.Popa Ioan, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008
13.Toma Constantin C., Contabilitatea în comerţul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iaşi,2005
14.Vişan D., Contabilitatea în comerţul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2005
15.Codul vamal, Legea 86/2006
16.Codul fiscal, Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările
ulterioare
17.Legea nr. 82/1991, Legea contabilităţii
18.OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
60
europene
19. OUG 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale
20. Ordonanţa 54/15.06.2010, publicată în Monitorul Oficial
21. Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene
22. www.bnr.ro
23. www.brd.ro
24. www.dce.gov.ro
25. www.eximbank.ro
26. www.insse.ro
27.www.intrastat.ro
61
ANEXE
Anexa 1.1 - Declaraţia recapitulativă 390 VIES privind livrările/achiziţiile intracomunitare
Anexa 2.1 - Organigrama societăţii Sc Holver Srl
Anexa 2.2 - Bilanţul societăţii Sc Holver Srl la data de 31.12.2008
Anexa 2.3 - Bilanţul societăţii Sc Holver Srl la data de 31.12.2009
Anexa 2.4 - Bilanţul societăţii Sc Holver Srl la data de 31.12.2010
62