1

DOCTRINĂ ŞI DEONTOLOGIE A PROFESIEI CONTABILE

dr. ec. Leonica Bochis

FILIALA CECCAR BIHOR

2

Partea A – Tezele fundamentale ale

profesiei contabile

Partea B – Etica în profesia contabilă

Partea C – Organizarea şi execitarea

profesiei contabile în România

3

Partea A – Tezele fundamentale ale profesiei contabile

(partea C este inclusa in partea A)(1-116)

Capitolul I. Introducere

Capitolul II. Profesia contabilă: concept,

structură, rol şi mod de reglementare

Capitolul III. Organizarea profesiei contabile

Capitolul IV. Standardele internaţionale ale

profesiei contabile

4

Capitolul I. Introducere

Profesia contabilă asumându-şi responsabilitatea faţă de public, cunoştinţele de natură doctrinară şi deontologică sunt obligatorii şi trebuie asumate de către toţi profesioniştii contabili, ceea ce presupune:

Să fie conştineţi de rolul pe care profesia contabilă îl are pentru dezvoltarea economiei naţionale şi mondiale şi pentru apărarea interesului public;

Să fie convinşi de rolul social pe care îl au la nivelul entităţii căt şi la nivel naţional;

Munca şi profesia contabilă sunt recunoscute şi apreciate doar dacă satisfac trei deziderate – comandamente fundamentale ale profesiei:

EDUCAŢIE, ETICĂ şi CALITATE;

> Să cunoască modul de organizare a profesiei contabile;

5

Să înţeleagă semnificaţia şi importanţa unor termeni-cheie pentru profesia contabilă dacă se doreşte a deveni o profesie de top în economia şi societatea românească:

- unitatea: unitatea profesiei contabile, unitatea membrilor organismului profesional şi unitatea tuturor profesioniştilor contabili indiferent de statut

- unicitatea profesiei contabile

> să fi absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi epxerienţă cerut de activitate de profesionist contabil în acea ţară şi care, cel puţin, întruneşte nivelul de calificare al Directivei a VIII-a, odată autorizaţi, pot desfăşura fără restricţii auditul statutar al tuturor entităţilor care sunt supuse auditului.

6

Profesia contabilă este o profesie reglementată în toate statele membre din UE.

Accesul la profesie se obţine prin autorizare de către autorităţile competente din statul membru desemnat în conformitate cu prevederile legislative, de reglementare sau statutare ale acelui stat, pentru a obţine totodată o calitate profesională condiţionată de buna practică în domeniu.

Calificări profesionale pentru contabili la nivel european:• Sistemul de calificare a pregătirii- deţinătorul a terminat un anumit

curs de educaţie şi pregătire – element esenţial în obţinerea calificării funcţionale.

• Sistemul de calificare funcţională – calificare profesională care permite deţinătorului să exercite îndatoririle specifice la care numai această calificare permite accesul.

Calificarea funcţională nu este de obicei incompatibilă cu deţinerea altor calificări profesionale care pot asigura deţinătorului accesul la un domeniu mai larg de activităţi.

7

Pentru a se menţine calitatea înaltă şi diversitatea serviciilor profesionale prestate, este esenţial să se asigure că firmele profesionale sunt capabile să

elaboreze cea mai largă serie posibilă de competenţe şi a atrage şi a reţine cele mai talentate persoane pentru a servi clienţilor lor.

Pentru a asigura o profesie contabilă europeană competitivă şi cu influenţă la nivel internaţional pentru o mai mare liberalizare a serviciilor profesionale din

întreaga lume – FEE recomandă: ca eventualele limitări privind aria de practică profesională care nu pot fi justificate obiectiv pe motive de competenţă, integritate, independenţă şi obiectivitate să fie eliminate.

8

Profesia contabilă fiind o profesie liberă şi autonomă acolo unde există liberate şi democraţie, asumându-şi riscul compensării, experţii contabili trebuie să-şi indeplinească activităţile independent şi liber indiferent de modul încare sunt constrânse, limitate şi impiedicate, libertatea, independenţa, autonomia şi conducerea democratică.

Este sarcina organismelor profesionale de a reflecta şi a asigura capacitatea comună a membrilor profesiei şi solidaritatea profesiei.

9

Capitolul II. Profesia contabila: concept,structura , mod de organizare si

reglementare ,rolul profesiei contabile

1.Concept si structura

Profesia contabila este in mod curent definita ca

totalitatea

A) activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii

B) a specialistilor care le efectueaza(presteaza),

C) a organismelor profesionale .

10

A) Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversificata

Luată ca un întreg profesia contabilă este alcatuită din mai multe activităţi

11

Expertize contabile

Servicii fiscale

Alte misiuni contabile

Misiunea de examinare a situaţiilor financiare

Evaluarea economică a intreprinderil

or

Audit statutarManagement financiar contabil

Misiunea de ţinere a

contabilităţii

12

Fiecare activitate este standardizată prin norme şi ghiduri profesionale elaborate de Corpul Experţilor Contabili si al Contabililor Autorizaţi din România.

• Standardul profesional nr.21 Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

• Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilităţii, intocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

• Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor în societăţile comerciale.

• Standardul profesional nr.32 Misiunea experţilor contabili pentru fuziuni şi divizări.

• Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile.• Satndardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a întreprinderii.• Standardul profesional nr.39Misiunea de consultanţă pentru crearea

întreprinderilor.• Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de

prevenire şi combatere a spălării banilor.

13

Particularitatea care diferenţiează profesia contabilă de celelalte profesii care acţionează în cadrul organizaţiilor constă în enumerarea responsabilităţii de a acţiona în interes public.

Relaţiile contractuale dintre un profesionist contabil şi un client al său se stabilesc pe bază de contract de prestări de servicii sau contract de muncă dar responsabilitatea activităţii prestate nu satisface numai nevoile individuale de informare ale acestuia ci şi interesul public.

14

Interesul public

DEFINIŢIE

Bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil care se bazează pe increderea acordată acestuia, pe inteligenţa si obiectivitatea sa.

Din acest motiv, standardele profesiei contabile sunt puternic influenţate de exigenţele interesului public.

15

EXEMPLIFICĂRI ÎN SENS CONTEXTUAL

• Experţii contabili şi contabilii au responsabilitatea stabilirii unor proceduri de lucru adecvate, care să confere informaţiei contabile exactitate, sinceritate si regularitate;

• Auditorii financiari validează fiabilitatea informaţiilor financiare, bazându-se şi pe un sistem, de control intern corect, care sporeşte încrederea in informaţiile financiare;

• Experţii fiscali contribuie la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de organizare;

• Consultanţii manageriali au o responsabilitate ridicată în ceea ce priveşte corectitudinea unor strategii decizionale pertinente.

16

AUDITUL STATUTAR

Definitia auditului• Prin audit in sens larg , se intelege

„examinarea profesionala a unei informatii,efectuata de o persoana competenta si independenta in scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate:standard,norma sau reglementare”.

17

Prin audit financiar se intelege” orice

interventie cu, caracter de control,analiza,verificare sau studiu in contabilitatea unei entitati,efectuata de un profesionist contabil competente si independent”.

18

Prin audit statutar se intelege „ examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ele unei entitati in ansamblul lor, in scopul emiterii unei opinii motivate responsabile si independente in legatura cu imaginea fidela ,clara si completa a pozitiei financiare si a performantelor finaciare, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit.

19

O sinteza a elementelor fundamentale ale celor trei tipuri de audit in functie de aria de cuprindere se prezinta astfel:

Nr.

Crt.

Tipul de audit

Elementele auditului (criterii definitorii)

Audit în general Audit financiar Audit statutar

1. Denumirea acţiunii Examen profesional

Examen profesional

Examen profesional

2. Obiectul acţiunii Orice informaţie Orice informaţie financiar-contabilă

Situaţiile financiare în ansamblul lor,aşa cum sunt stabilite prin referenţialul contabil adoptat

3. Profesionistul care realizează acţiunea

Orice profesionist competent independent in domeniu sau de pregatire

Profesionist contabil competent şi independent,membru al unui organism profesional recunoscut

Profesionist contabil competent şi independent, autorizat sa presteze servicii de audit statutar

20

Nr.

Crt.

Tipul de audit

Elementele auditului (criterii definitorii)

Audit în general Audit financiar Audit statutar

4. Scopul acţiunii Imbunatatirea informatiei in domeniul respectiv

Emiterea unei opinii motivate, responsabile şi independente

Emiterea unei opinii motivate, responsabile şi independente

5. Obiectul opiniei Calitatea informaţiei

Calitatea informaţiei financiar-contabile

Imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei, situaţiei şi performanţelor financiare prezentate prin situaţiile financiare în ansamblul lor.

6. Criterii de referinţă Standardul, norma sau reglementarea specifică

Standardele profesionale emise de o autoritate profesională independentă şi/sau reglementările aplicabile.

Standardele naţionale sau internaţionale de audit.

21

O clasificare a diferitelor tipuri de audit în funcţie de domeniu se prezintă astfel:

AUDIT FINANCIAR

Orice intervenţie ca caracter de control, analiză, studii sau cercetare în contabilitatea unei entităţi.

AUDIT OPERAŢIONAL

Ameliorarea performaţelor unei entităţi.

AUDIT DE GESTIUNE

Judecată critică asupra unei operaţii de gestiune

ALTE TIPURI

a) social;

b) Tehnic;

c) Juridic;

d) Fiscal, etc.

22

În funcţie de obiective, diferitele tipuri de audit se clasifică după cum urmează:

Obiectivele urmărite Specialiştii folosiţi Denumirea auditului

Verificarea şi certificarea situaţiilor financiare

Profesionişti contabili care au cel puţin calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional recunoscut, autorizat sa efectueze audit statutar

Audit statutar (legal) sau misiune de audit financiar de bază.

Orice intervenţie în contabilitatea unei entităţi pentru a-i aprecia procesele, tranzacţiile şi operaţiile economico-financiare

Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional recunoscut.

Audit financiar

Diagnostic asupra controlului intern al unei entităţi

Compartimente specializate ale entităţii sau profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil

Audit intern

23

Analiza riscurilor şi a deficienţelor pentru a face recomandări şi a propune strategii în domeniul funcţiei financiar-contabile a entităţii

Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional recunoscut.

Audit operaţional

Gasirea de probe ale unei fraude sau critica operaţiunilor de gestiune

Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional

Audit de gestiune

24

În funcţie de specialiştii care îl efectuează, diferitele tipuri de audit se clasifică astfel:

Obiectivele urmărite Specialiştii folosiţi Denumirea auditului

Verificarea şi certificarea situaţiilor financiare

Profesionişti contabili autorizaţi să presteze audit statutar

Audit statutar (legal); misiune de audit financiar de bază

Diagnostic sectorial Experţi independenţi Audit fiscal; Audit social;Audit juridic; Audit al calităţii; Audit financiar (altele decât auditul statutar); etc.

Diagnostic asupra conturilor şi diagnostic sectorial

Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil sau compartimente specializate din cadrul entităţii

Audit intern

25

În funcţie de poziţia auditorului faţă de entitatea auditată, se disting următoarele tipuri de audit:

Denumirea auditului Poziţia faţă de întreprindere

Audit statutar

Audit financiar

Audit operaţional

Audit de gestiune

Audit intern

Extern, legal

Extern, contractual

Extern, contractul

Extern, contractual

Intern sau externalizat, pe bază de contract

26

Publicul (utilizatorul) se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale prin oferirea unei reasigurări referitoare la cinci aspecte care privesc întreprinderea:

• Acurateţea situaţiilor financiare;• Continuitatea activităţii şi solvabilităţii firmei;• Existenţa/inexistenţa unor fraude;• Respectarea de către firmă a reglementărilor

specifice şi generale;• Comportamentul responsabilal firmei faţă de

problemele legate de mediu şi problemele sociale.

27

Profesia contabila si fiscalitatea

Profesia contabila inca de la inceputurile mediului de afaceri modern a lucrat cu impozitarea clientilor ca fiind unul dintre serviciile sale fundamentale.

In prezent profesia contabila este principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate sectoarele de afaceri.

28

Consiliera fiscala inseamna furnizarea unei opinii ,formularea unui sfat sau asistarea clientilor in orice problema fiscala,in special cu privire la impozitarea personala,impozitarea corporativa,TVA,impozitul pe castiguri de capital etc.

29

• Cele mai frecvente sarcini sunt:

- intocmirea declaratiilor de impozitare;- evaluarea implicatiilor fiscale ale unei

operatii sau tranzactii;

-sugerarea acordurilor sau planurilor eficinta in domeniul fiscal;

- asistenta la negocieri cu autoritatile fiscale si cu completele de judecata;

- Planificarea fiscala,in scopul gestionarii optime a obligatiilor fiscale in conformitate cu legislatia aplicabila;

30

Profesia contabilă –o profesie reglementată

a. Necesitatea reglementării

Rolul organismelor profesionale se regăseşte în cele trei comandamente de bază ale acestora:

* Educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor săi;

* Etica: comportamentul deontologic al membrilor sai;

* Calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.

O profesie,în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele,

aptitudinile,atitudinea şi etica celor implicaţi în această profesie;

Reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de

Standarde sigure, care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii.

31

Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:

• Profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi societăţii;

• Condiţiile de piaţă în care activează profesia;• Calitatea serviciilor furnizate de membrii săi, reglementarea este

necesară pentru a certifica faptul că serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvate, ceea ce implică: adoptarea de standarde profesionale tehnice, adoptarea de reguli etice, nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii, etc.

(Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securităţii financiare în Franţa)

32

b. Aria de acoperire şi calitatea reglementării• Cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;• Cerinţele referitoare la educaţia continuă;• Monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;• Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili

trebuie să le respecte;• Sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii

contabili nu îndeplinesc cerinţele de mai sus.

Reglementarea trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie să fie: proporţională, transparentă, să nu fie împotriva competiţiei, nediscriminatorie, precisă, segmentată în funcţie de ţinta sa, implementată consecvent şi just, supusă unei examinări periodice.

33

c. Modalităţi de implementare a reglementării

1. Autoreglementarea, specifică economiilor liberaleOrganismul profesional este recunoscut de guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia;

2. Reglementarea externăProfesia este reglementată de guvern, fie prin intermediul unei

agenţii guvernamentale,fie prin intermediul unei agenţii independente,

căreia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare;3. Coreglementarea

Reprezintă o combinare între autoreglementare şi reglementarea externă

34

Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie complementare, şi nu să se concureze.

Modalităţi de combinare între autoreglementare şi reglementarea externă:

- Autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă de o agenţie independnetă: supravegherea este complementară reglementării şi o întăreşte

- O combinare în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementării, iar guvernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte.

Organismele profesionale trebuie să joace un rol hotărâtor în reglementarea profesiei fiind cel mai bine poziţionate pentru apărarea interesului public:

35

• Publicul are nevoie de servicii de calitate, dar şi reputaţia organismului profesional va reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii săi;

• Ele sunt apropiate de pieţele în care operează membrii lor şi deci cunosc felul în care reglementarea poate afecta comportamentul;

• Ele pot urmări eficienţa sistemului de reglementare;• Ele au responsabilitatea de a comunica şi de a lucra cu guvernele în

interesul public.

36

Guvernele trebuie:• Să înţeleagă natura şi caracteristicile problemelor pe

care reglementarea caută să le rezolve;• Să beneficieze de un sistem de monitorizare a

performanţei organismului însărcinat cu reglementarea profesiei;

• Să se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generală şi consecvenţa serviciilor contabile;

• Să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementarea atunci şi acolo unde este nevoie.

37

Organismele profesionale şi guvernele au interese şi obiective comune: profesioniştii contabili să servească interesul public prin

utilizarea de standarde de înaltă calitate în serviciile prestate.

Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public, lucru care va face ca profesia să câştige respectul comunităţilor şi al organelor de reglementare din ţară şi la nivel global.

38

d. Regelementarea profesiei contabile la nivel european

1. Reglementarea generală

Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE

înlocuită prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea

calificărilor profesionale.

PROFESIONISTUL CONTABIL

Definiţie

“Specialistul care a absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel

de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de

profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate serviciile şi

activităţile componente ale profesiei contabile, inclusiv, odată autorizat,

la activitatea de audit statutar.”

39

Nivel de pregătire:- Studii universitare de specialitate;- Un stagiu practic de cel puţin trei ani;- Au promovat un test de aptitudini

Calitatea profesională obţinută are diferite denumiri:

“expert contabil” (în ţările latino-continantale)

“chartered accountant” (zona anglo-saxonă)

“contabil public” (CPA) în SUA

40

2. Reglementarea specialăDirectiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de a 8-a

Directivă,înlocuită prin Directiva 2006/43/CF, cunoscută şi sub

denumirea de noua Directivă a 8-a.

Prevederi principale ale Directivei a 8-a:• Condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist

contabil de a efectua audit statutar.

Condiţii ce trebuie îndeplinite de o persoană fizică să fie autorizată să efectueze audit statutar:

- Să aibă studii universitare relevante sau un nivel echivalent;- Să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profesionist

contabil;

41

- să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel puţin trei ani;

- să fi promovat un examen de competenţă profesională• Condiţiile speciale privind independenţa auditorului,

calitatea prestaţiilor de audit statutar şi standardele aplicabile

• Crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activităţii de audit statutar şi a auditorilor statutari.

Auditul statutar încheie fluxul informaţiilor desprinse din situaţiile financiare înainte ca acestea să ajungă la utilizatorii (consumatorii) finali – auditorul statutar plasându-se ca ultim apărător al interesului public.

42

ROLUL PROFESIEI CONTABILE

a) Satisfacerea interesului publicExercitarea profesiei liberale de expert contabil şi contabil

autorizat presupune asumarea răspunderii de a acţiona în interespublic, nu numai de a satisface nevoile unui client sau ale unuiangajator.

Acţionând în interes public, format din clienţi,finanţatori, autorităţipublice, angajatori, investitori –expertul contabil şi contabilul autorizatca membru al unei profesii liberale, trebuie să onoreze încredereacare i s-a acordat, respectând anumite norme de conduită, în moddeosebit conştiinţa profesională şi Independenţa.

43

Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public

44

b)Dezvoltarea economicaProgresul uman duce la dezvoltarea pietelor,dar aceste nu

se pot dezvolta fara profesionisti contabili deci profesia contabilasatisface un interes general.

Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblu lorconstituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi,iarprofesionistul contabil este artizanul acesteia.

Profesionisti contabili au un rol important in dezvoltareaeconomica durabila prin satisfacerea interesului public numaidaca exista la nivel national organisme profesionale puternicecare sa lupte pentru aplicare standardelor internetionale indomeniul auditului si contabilitatii.

45

Profesionisti contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale.

Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili ,in orice sector din economie ar lucra ,sunt foarte diversificate:

• Ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara;• In mamagement;• In fiscalitate;• In sisteme informatice;• In finante corporative si inteligenta manageriala,• Ca auditorui interni sau externi,• In consultanta,in educatie,etc

46

PROFESIA CONTABILĂ ÎNTRE REGLEMENTARE ŞI INTERESUL PUBLIC

În cazul organismelor profesionale cu atribuţii de autorizare a

auditorilor statutari şi care se autoreglementează, activitatea de audit

statutar, ca şi auditorii statutari, trebuie să facă obiectul unui sistem de

supraveghere publică.

Supravegherea publică, în spiritul şi litera Directivei a 8-a, constă în implementarea unui sistem eficient de supraveghere publică a auditorilor statutari şi a firmelor de audit; aceasta nu presupune neapărat crearea unui organism de supravegherepublică.

Supravegherea publică trebuie să respecte următoarele principii:

47

• Toţi auditorii statutari şi toate firmele de audit sunt supuşi supravegherii publice,iar când autoritatea competentă în domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom, sistemul de supraveghere publică se extinde şi asupra acestuia.

• Sistemul de supraveghere publică este condus de nepracticieni

Nepractician este orice persoană fizică ce în cel puţin ultimii trei ani înainte de implicarea sa în conducerea unui sistem de supraveghere publică nu au efectuat audituri statutare, nu a deţinut drepturi de vot într-o firmă de audit, nu a fost membru al organelor de administrare sau de conducere ale unei firme de audit şi nu a fost salariat sau asociat într-o firmă de audit.

48

• Persoanele implicate în conducerea sistemului de supraveghere publică sunt selectate printr-o procedură de nominalizare independentă şi transparentă;

• Sistemul de supraveghere publică îşi asumă responsabilitatea finală a supravegherii:

-autorizării (acreditării) şi evidenţei auditorilor statutari şi ale firmelor de audit;

- Adoptării standardelor de conduită profesională şi de control intern de calitate a firmelor de audit, precum şi a standardelor de audit;

- Dezvoltării profesionale continue, asigurării calităţii şi sistemelor de investigaţii şi sncţiuni disciplinare.

49

Capitolul III. Organizarea profesiei contabile

B) a specialistilor care le efectueaza(presteaza),

1. MODALITATI DE ORGANIZARE a profesiei la nivel national

O data cu aderarea României la U.E am asimilat si noi legislatia europeana in domeniu care a eliminat conditia de vechime pentru accederea la profesia contabila.

50

Calitatea de expert contabil

• Definirea expertului contabil: persoana care a dobândit această calitate şi are competenţă profesională de a (art.2, alin.(1) din O.G. nr.65/1994, republicată):

• Organiza şi conduce contabilitatea;

• Supraveghea gestiunea societăţilor comerciale;

• Efectua expertize conta

51

Dobândirea calităţii de expert contabil (art.3, alin.(1) din O.G. nr.65/1994, republicată):

• Examen de acces la profesie (cel puţin media 7 şi minimum 6 la fiecare disciplină);

• Stagiu de 3 ani;

• Examen de aptitudini la terminarea stagiului.

52

Condiţii pentru prezentare la examen de admitere (art.4, alin.(1) din O.G. nr.65/1994, republicată);

• Are capacitate de exerciţiu deplină;• Are studii economice superioare şi diplomă

recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;• Nu a suferit nici o condamnare care, potrivit

legislaţiei în vigoare, intezice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale

53

Calitatea contabil autorizat

Profesia de contabil autorizat se exercită de către persoane care au această calitate, în condiţiile prevăzute de O.G. nr.65/1994, republicată.

Definirea contabilului autorizat: persoana care a dobândit această calitate şi are comompetenţa profesională de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale.

54

Dobândirea calităţii de contabil autorizat (art.3, alin.(1) din O.G. nr.65/1994, republicată):

• Examen de acces la profesie (cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină);

• Stagiu de 3 ani;• Examen de aptitudini la terminarea

stagiului.

55

Condiţii pentru prezentare la examen de admitere (art.5 din O.G. nr.65/1994, republicată):

• Are capacitate de exerciţiu deplină;• Are studii medii cu diplomă recunoscută de

Ministerul Educţiei şi Cercetării;• Nu a suferit nici o condamnare care, potrivit

legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.

56

Exercitarea profesiei de expert contabil şi de coantabil autorizat

Expertul contabil• Competenţe profesionale (art.6 din O.G.nr.65/1994):• Ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi

semnează situaţiile financiare;• Acordă asistenţă privind organizarea şi conducerea contabilităţii;• Efectuează analize economico-financiare şi evaluării patrimoniale;• Efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau

solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţile prevăzute de lege;• Execută alte lucrări cu caracter financiar – contabil, de organizare

administrativă şi informatică;• Îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul

de cenzor la societăţile comerciale;• Acordă asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi

reorganizarea societăţilor comerciale;• Efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care

presupun cunoştinţe de contabilitate;

57

* Efectuarea de activităţi de audit financiar şi consultanţă fiscală cu respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi (O.G. nr.75/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de audit finaciar; O.G. nr.71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală);

Modalităţi de exercitare a profesiei (art.7 din O.G. nr.65/1994, republicată):

• Individual (activitate independentă, conform art.46, alin.(1) şi (3) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal);

• Societăţi comerciale de expertiză contabilă (art.8 din O.G. nr.65/1994,republicată, Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale,republicată).

58

Contabilul autorizatCompetenţe profesionale (art.9 din O.G.nr.65/1994,republicată):

• Ţine contabilitatea operaţiunilor economic – finaciare prevăzute în contract;

• Pregăteşte lucrările în vederea elaborării situaţiilor finaciare.

Modalităţi de exercitare a profesiei (art.10 din O.G.nr.65/1994, republicată):

• Individual (activitate independentă, conform art.46, alin.(1) şi (2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal;

• Societăţi comerciale (art.10 din O.G. nr.65/1994; Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale).

59

EC pot sa exercite aceasta profesie atat pe plan intern cat si in orice stat din U.E. cu conditia sa se inscrie in organismul profesional similar cu CECCAR din acel stat la care sa sustina un interviu de limba si legislatia specifica acestui stat.

60

• C) a organismelor profesionale .

• Corpul Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizaţi din România are ca obiectiv principal recunoaşterea profesiei contabile române atât la nivel naţional cât şi la nivel european şi mondial.

• Corpul Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizaţi din România este membru activ în mai multe organisme internaţionale şi regionale ale profesiei contabile şi anume:

61

• Federaţia internaţională a experţilor contabili (IFAC)• Federaţia experţilor contabili europeni (FEE)• Federaţia internaţională a experţilor contabili francofoni

(FIDEF)• Federaţia experţilor contabili mediteraneeni (FCM)• Comitetul de integrare latină Europa –America (CILEA)• Parteneriatul Sud - Est European pentru dezvoltarea

contabilitaţii şi auditului (SEEPAD),etc.

62

2. citerii de recunostere a unui organism al profesiei contabile

• Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice şi de organismele internationale un organism national al profesiei contabile trebuie:

• - sa fie un organism necomercial si neguvernamental;

• Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;

• Membrii sai sa fie perofesionisti contabili;

63

• Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publica si al publicului;

• Sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile(etica,disciplina,practica profesionala,controlul calitatii);

• Membri sai trebuie sa fie autorizati,sa desfasoare ,la cel mai inalt nivel posibil,activitatile traditionale efectuate de profesionisti contabili;

• Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pt indeplinirea misiunii si obiectivele sale.

64

3.Organizarea profesiei contabile la nivel global

a) Federatia Internationala a Contabililor (IFAC)S-a infiintat in anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de tari ca

raspuns la provocarile perioadei:sustinerea contabililor in rezolvarea unorprobleme tehnice si de afaceri mai complexe, furnizarea unei directii si a unuimecanism institutional care sa orienteze contabilii din intreaga lume pe caleadreapta si etica.

In prezent, IFAC este o organizatie globala, semnificativa, care cuprinde155 de organisme membre si asociate din 118 state, reprezentand peste 2,5milioane de contabili care lucreaza in practica publica sau angajati in industriesi comert, educatie, institutii publice etc.

IFAC este organizatia globala pentru profesia contabila care acoperatoate sectoarele si toate specializarile profesiei: contabilitate de afaceri,consultanta fiscala, audit, tehnologia informatiei, insolvabilitate etc.

Misiunea IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sacontribuie la dezvoltarea economiilor internationale prin promovarea aderarii lastandarde profesionale de inalta calitate.

65

IFAC colaboreaza cu alte organizatii si normalizatori internationali precum Organizatia Internationala a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancara, Forumul de Stabilitate Financiara, Asociatia Internationala de Supraveghere a Sistemului de Asigurari si Banca Mondiala. IFAC elaboreaza standardele, cu aplicabilitate la nivel global, in domeniile: educatie, etica, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publica.

Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional solicitant trebuie:-sa fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism national profesional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie. In cazul consensului general s-a constatat faptul ca el trebuie sa fie sustinut de comunitatea de afaceri;-sa participe sau sa contribuie la procesul de normalizare profesonala;-sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza membrii;

66

- sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile profesionale personelor carora li s-a acordat o functie sau alte imputerniciri de catre o autoritate recunoscuta sau carora organizatia le-a acordat o functie si care trebuie sa respecte criteriile statutului de membru;

- sa se oblige sa participe in IFAC si sa promoveze importanta IFAC si a programelor, activitatilor si hotararilor luate de IASB;

- sa fie solvabil financiar si operational; - sa aiba o structura operationala interna care furnizeaza sprijin si

reglementari pentru membrii sai.

Profesia contabila din Romania este reprezentata la IFAC prin CECCAR - membru plin din anul 1996 si CAFR - din anul 2008

67

b)Organizatii si grupari regionale ale profesiei contabile

• IFAC este recunoscuta drept o organizatie mondiala a profesiei in general in ceea ce priveste stabilirea standardelor profesionale. Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respectiva in fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si, in anumite cazuri, in fata organizatiilor internationale in care sunt importante din punct de vedere regional.

• Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea dezvoltarii relatiilor economice in regiunile respective.

68

Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca :

• va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze activ aceste obiective, si se va asigura ca prin intermediul propriilor organisme membre sunt promovate in regiune reglementarile si standardele IFAC si IASC;

• are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in regiunea respectiva;

• constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este in general reprezentativa pentru profesia contabila;

• nu este alcatuita deja dintr-un numar substantial de organisme membre din tari deja deservite de o organizatie regionala;

• contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC;

• este infiintata corespunzator atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic, a functionat pe o perioada rezonabila de timp si dispune de infrastructura si resursele organizationale si financiare necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC.

69

In urma recunoasterii de catre IFAC, organizatia regionala si IFAC isi asuma anumite angajamente si responsabilitati reciproce.

Organizatiei regionale i se va cere:• sa continue sa sustina activ IFAC si sa asigure

diseminarea pe scara larga a reglementarilor tehnice;

• sa asiste IFAC in relatiile si comunicarea cu organismele membre(de exemplu, colectarea datoriilor), dupa cum se cere, si in legatura cu potentiale organisme membre din regiuni;

• sa furnizeze periodic Secretariatului IFAC rapoarte de activitate;

70

• asa cum se cere, sa permita presedintelui IFAC sau reprezentantului sau sa participe la intalnirile Consiliului(sau la structura de conducere echivalenta);

• sa furnizeze informatii si sa participe la activitatile tehnice ale IFAC(comitete, grupuri de lucru etc.) in acele situatii in care o reprezentare regionala sau un punct de vedere ar fi potrivite;

• sa trimita un reprezentant, preferabil presedintele organizatiei regionale, sa participe la intalnirile Consiliului de Administratie al IFAC, la intalnirile cu presedintele, vicepresedintele, directorul executiv si presedintii Comitetelor; reprezentantul poate sa fie insotit de un consultant tehnic;

• sa informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbari propuse in Constitutia sau in randul membrilor organizatiei regionale;

• sa mentina o comunicare directa, adecvata, cu alte organizatii regionale recunoscute, privind diverse intalniri, noi reglementari tehnice, proceduri de lucru, buletine informative etc.

71

In mod similar, IFAC va trebui:• sa furnizeze Secretariatului organizatiei regionale exemplare din

toate reglementarile tehnice ale IFAC si alte comunicari administrative, precum si minute sau alte comunicari administrative, precum si minute sau alte documente legate de Consiliul de Administratie al IFAC;

• sa se sfatuiasca si sa se consulte cu organizatia regionala asupra oricaror modificari propuse pentru Constitutia IFAC si privind orice modificari in randul membrilor;

• dupa cum se cere, si in masura in care este posibil, sa furnizeze asistenta organizatiilor regionale in desfasurarea misiunii lor si in diseminarea reglementarilor tehnice ale IFAC;

• dupa cum se cere, sa furnizeze vorbitori sau alti reprezentanti la conferinte regionale si seminarii pentru a promova coeziunea dintre IFAC si organizatia regionala;

• sa sfatuiasca organizatia regionala asupra activitatilor Comitetului de Nominalizare privind recomandarile IFAC asupra alcatuirii Consiliului de Administratie al IFAC si a Comitetelor.

72

Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile aceleiasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regionala.Pentru a fi recunoscuta de IFAC gruparea regionala trebuie sa demonstreze ca:- exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta(care poate fi cunoscuta ca organizatie regionala pentru propriile sale scopuri locale);- gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC;- zona acoperita de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar semnificativ de organisme contabile profesionale; gruparea are potential sa indeplineasca eventual criteriile pentru recunoasterea oficiala de catre IFAC, are o intentie si un plan evident in vederea obtinerii acestei recunoasteri.

Gruparile regionale recunoscute nu vor primi dreptul de a participa la intalnirile Consiliului de Administratie al IFAC ca observatori, cu exceptia unei decizii specifice a Consiliului de Administratie de a emite o invitatie pentru a participa a o anumita intalnire, pentru un anumnit scop.

73

Gruparile recunoscute vor primi exemplare din toate publicatiile IFAC in schimbul platii unei cotizatii anuale rezonabile. Acestea vor fi incurajate sa contribuie la raspunsurile pentru proiectele de expunere ale IFAC si pentru reglementari si alte documente inaintate.

Principalele organizatii si grupari regionale care functioneaza in Europa sunt:

• Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) este organizatia - recunoscuta de IFAC - care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organisme profesionale, admise conform principiului de tara, din toate cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv intarirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.

74

Pentru ca un organism profesional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar:- sa nu fie organism guvernamental;- sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;- sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;- sa provina dintr-o tara europeana.Cand dintr-o tara exista o a doua candidatura pentru calitatea de membru este necesara consultarea membrului existent;

• Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF);• Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM);• Comitetul de Integrare Latina Europa-America (CILEA);• Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea

Contabilitatii (SEEPAD).

75

Sistemul de supraveghere publica trebuie sa aiba o finantare sigurasi libera de orice influenta negativa a auditorilor statutari sau a firmelorde audit.

Persoanele care asigura guvernarea sistemului de supravegherepublica trebuie sa reprezinte toate partile interesate: furnizorii siutilizatorii situatiilor financiare, investitorii, organismele si asociatiileprofesionale, normalizatorii de standarde, mediul academic, mediul deafaceri etc.

Interesul public este afectat ori de cate ori profesia contabila este excesiv

reglementata, aceasta impiedicand competitia si concurenta, sau candreglementarea este discriminatorie sau netransparenta.

Exista tendinta, mai ales din partea unor guverne, de a limita, prinreglementari, rationamentul profesional contabil, iar excesul de

reglementaresau reglementarea rigida franeaza procesul de globalizare , deinternationalizare si de modernizare a economiilor.

76

4. Înfiinţarea unui organism profesional de contabilitateConsideraţii generale

Nu există un model unic valabil pentru fiecare organism profesional de contabilitate, dar există principii şi roluri compatibile ale organismelor profesionale.

Obiectivele generale ale profesiei contabile:- Protejarea interesului public prin asigurarea faptului că membrii

respectă cele mai ridicate standarde de conduită profesională şi etică;

- Obţinerea unei recunoaşteri publice a unei game largi de servicii pe care contabilii profesionişti le pot oferi;

- Promovarea, menţinerea şi sporirea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţei membrilor organizaţiei şi stagiarilor;

77

- Promovarea şi protejarea obiectivelor şi sustenabilitatea organizaţiei şi profesiei de contabil;

- Păstrarea drepturilor legitime ale membrilor;- Asigurarea independenţei profesionale a contabililor

indiferent de locul ocupat;- Avansarea teoriei şi practicii de contabilitate;- Determinarea criteriilor de eligibilitate pentru apartenenţa

la organism;- Dezvoltarea şi păstrarea unor relaţii eficiente de lucru cu

administraţia, cu alte organisme naţionale, regionale şi internaţionale de contabilitate.

78

b. Structura legală şi organizaţională presupune stabilirea:- Scopurilor- Obiectivelor- Activităţilor cheie ale organizaţiei- Termen general de implementare

Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel puţin următoarele aspecte:

• Categorii şi cerinţe pentru a fi membru (ex. cu drepturi depline, asociat, stagiar,etc.)

• Prevederea de menţinere a “drepturilor dobândite” pentru calitatea de membru;

• Componenţa, utoritatea şi responsabilitatea organismului suprem de conducere şi a altui comitet executiv sau grup împuternicit să acţioneze în numele Consiliului;

79

• Autoritatea şi responsabilitatea directorului executiv;• Autoritatea şi responsabilitatea Comitetelor Permanente;• Desemnarea ca membru.

c. Colaborarea cu guvernul pentru protejarea interesului public

O colaborare eficientă cu administraţia şi alte părţi interesate poate

duce la dezvoltarea unui organism profesional care respectă

necesităţile administraţiei, ale profesiei şi ale interesului public în

general.

Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual şi ca grup, organismul profesional de contabilitate trebuie să poată acţiona în mod eficient în calitate de purtător de cuvânt al

80

profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale şi financiare în faţa

administraţiei, publicului, precum şi în faţa altor grupuri interesate.

Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă

ceea ce se cuvine, ci trebuie să aibă un plan oficial care:• Să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa membrilor;• Să facă declaraţii publice cu privire la politica publică, cu implicaţiile

contabile, de audit sau fiscale;• Să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea calităţii

de membru, calificări şi regulamente.

81

d. Reglementările organismului

Organismul profesional de contabilitate trebuie să aibă propria structură de reglementare adecvată cadrului legal naţional.

O structură de reglementare constă în:• O lege a contabililor sau o altă legislaţie care recunoaşte organismul

profesional ca entitate legală care reprezintă profesia şi care îi poate conferi putere legală pentru reglementarea membrilor;

• un statut şi regulamente proprii;• Cerinţe de admitere şi un registru al membrilor;• Reguli de conduită profesională şi etică în afara cadrului legal, reguli

care trebuie să se bazeze pe Codul etic al IFAC;• Standarde contabile şi de audit;• Sisteme disciplinare pentru membrii care nu respectă regulile de

conduită ale organismului;

82

• Cerinţe de autorizare pentru auditori şi alte funcţii;• Sisteme de monitorizare pentru membrii.

Statutul organismului profesional de contabilitate este documentul oficial care stabilieşte numele şi scopul, şi cerinţele de administrare a organizaţiei.

Conţine:• Cerinţele de membru, drepturile şi puterile membrilor;• Sistemul disciplinar şi cerinţele cu privire la suspendarea, demiterea

şi reprimarea membrilor.

Stabilesc un set de regulamente care determină diversele cerinţe de politică la nivel înalt care nu sunt neapărat acoperite de statut. Aceste regulamente pot fi modificate şi actualizate mai frecvent decât statutul.

83

c. Conducerea organismului

Organul principal de conducere este Consiliul (în anumite ţări este numit “Consiliu”)

Consiliul este condus de un Preşedinte ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri.

Personalul angajat poate:

-să influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor;

- Să asigure respectarea directivelor organului de conducere;

- Să execute funcţii importante administrative, de relaţiipublice şi de legătură;

- Să asigure o contiuitate şi o perspectivă istorică;

- Să îndeplinească activităţi operaţionale pentru realizarea obiectivelor Consiliului;

- Să îşi asume un rol consultant, inclusiv să ofere voluntarilor îndrumări cu privire la aspecte statutare; să acţioneze ca punct de contact pentru membri

84

Responsabilităţile Consiliului:• Conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru

asigurarea ca organismul să funcţioneze efectiv şi eficient;• Responsabil de strategia organismului şi de politicile generale de

monitorizare a activităţilor• În primii ani de funcţionare va avea probabil un rol direct în

abordarea problemelor operaţionale şi tehnice.

Sarcinile şi funcţiile Consiliului includ:

-aprobarea planului strategic şi ainiţiativelor cheie ale organismului profesional de contabilitate;

- Aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului;- Aprobarea eventualelor modificări ale statutului organismului;- Aprobarea politicii în domeniile de importanţămajoră.

85

Structura managementului

Consiliul trebuie să numească o persoană cu normă întreagăpentru

responsabilitatea de management al organizaţiei- director executiv.

Directorul executiv va trebui să fie:- Un manager cu experienţă;- Capabil de a gândi şi planifica în mod strategic;- Creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta organizaţia;- O persoană cu abilităţi excelente de comunicare;- Sociabil şi capabil de a stabili şi crea contacte-cheie în afaceri,

guvern şi învăţământ

86

Rolul directorului executiv:• De a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un plan de

lucru care să includă date-ţintă specifice;• De a dezvolta şi conduce structura de personal pentru executarea

activităţilor;• De a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, memebrilor

Consiliului şi altor voluntari;• De a crea şi păstra relaţii eficiente cu guvernul, comunităţile de

afaceri şi profesinale şi instituţiile de învăţământ;• De a asigura că procedurile de autorizare şi disciplinare sunt

realizate imparţial şi eficient conform statutului sau regulilor organismului profesional;

• De a asigura că Consiliul, membrii şi alte persoane relevante sunt ţinute la curent cu evoluţiile internaţionale, religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil;

87

• De a administra resursele şi personalul organizaţiei conform bugetelor şi politicilor aprobate de Consiliu;

• De a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiectivele organizaţiei.

88

f. Finanţarea organismului

Fondurile de la membri vor fi colectate prin două modalităţi:- Sub formă de cotizaţii, cu plată pentru drepturile şi privilegiile în

calitate de membru;- Recompensă pentru serviciile primite cum ar fi cursurile,

examinările, activităţile de dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promoţionale.

Alte surse de venit:- Subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate);- Sponsorizarea iniţiativelor specifice;- Donaţii;- Agenţii de ajutorare din străinătate;- Surse caritabile;- Spaţiu publicitar; firme

89

g. Marketingul şi promovarea profesiei

Componentele-cheie ale mediului de marketing sunt

* macromediul – factori sociali, legali,economici, politici şi tehnologici;

* micromediul – studenţi şi membri, părţi interesate (lideri industriali, angajatori, organe de reglementare, instituţii de învăţământ), furnizori (de pregătire) şi concurenţi (la nivel naţionalşi global);

* mediul intern –oameni, finanţe, resurse şi infrastructură.

Marca este un instrument puternic în comunicarea către studenţi, stagiari şi

comunitatea de afaceri a valorilor şi poziţiei pe piaţă a organizaţiei.

O imagine puternică de marcă ajută la identificarea organizaţiei şi percepţia de calitate şi profesionalism.

Componentele de marcă uşor de implementat includ:- Un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organizaţia;- Valorile de marcă aliniate la obiectiveleorganizaţiei;

90

- Un logo uşor de reţinut care va fi folosit în toate comunicările;- Un design şi un stil consecvent care se folosesc la corespondenţă,

documente şi referinţă şi website;- Recrutarea şi formarea oamenilor care se încadrează în valorile de

marcă ale organizaţiei.Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare către membri a ultimelor noutăţi cu privire la organizaţie şi problemele curente care afectează profesia.Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaţiilor şi de încurajare a interacţiunii cu clienţii şi părţile interesate.Proiectarea unui website trebuie să ţină cont atât de structură, cât şi de conţinut pentru a asigura faptul că informaţiile relevante pot fi obţinute de către toţi potenţialii clienţi şi toate părţile interesate.Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie să fie planificată şi coordonată pentru a furniza un exerciţiu de recrutare de succes şi pentru formarea durabilă a studenţilor şi membrilor.

91

O campanie de promovare eficientă va include o combinaţie a următoarelor activităţi:

-saloane, congrese, seminarii şi mese rotunde;- prezentări, întâlniri biunivoce;- Publicitate;- Crearea de relaţii cu angajatorii potenţialilor membri sau studenţi.

Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza gradului de satisfacţie, proceduri conforme şi scheme de sugestii, poate asista satisfacerea aşteptărilor clienţilor,comunicarea obiectivelor de servicii pentru clienţi şi facilitarea unei culturi bazate pe inovaţie şi îmbunătăţire.

92

h) Rolul sectorului public

Un sector public bine administrat şi stabil, cu bugetare solidă pentru

susţinerea obiectivelor şi controlul atent al executării bugetului, este foarte

important pentru stabilirea unei politici monetare şi fiscale eficiente.

Pe lângă adminsitrarea bugetului,rolul directorilor financiari din sectorul

public este şi de susţinere a performanţei şi posibilitatea administraţiilor de ase

adapta la noile circumstanţe în evoluţie.

Dezvoltarea şi menţinerea unui cadru profesional de directori financiari din

sectorul public necesită o organizaţieprofesională independentă de guvern, dar

care să colaboreze strâns cu acesta, să educe, să susţină, să stabilească şi să

păstreze standardele etice şi tehnice.

93

Dezvoltarea contabilităţii în sectorul public necesită o schemă de învăţîmânt

şi training pentru formarea directorilor financiari din acest sector, detrminând cu

timpul nevoia de dezvoltare profesională continuă, de elaborare a standardelor

şi declaraţiilor tehnice conform standardelor internaţionale, şi de profesionişti

pregătiţi să se întâlneacsă cu alţi profesionişti.

Organismele existente membre IFAC au Comitete pentru Sectorul Public

pentru reprezentarea intereselor sectorului public.

Organismul profesional trebuie să analizeze felul în care poate suţine şi

păstra standarde corespunzătoare, inclusiv:

• Dacă trebuie făcute modificări în ceea ce priveşte regimul etic şi disciplinar şi felul în care organismul profesional va administra problemele disciplinare, inclusiv sancţiunile, în cazul membrilor angajaţi în sectorulpublic;

• În ce măsură aranjamentele de control al calităţii profesionale care afectează membrii sectorului privat trebuie adaptate sectorului public;

94

• Dacă organismul are capacitatea tehnică şi de cercetare pentru a face faţă cerinţelor din sectorul public;

• Dacă organismul poate adopta Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public;

• Cum va stabili organismul un dialog cu studenţii şi membrii din sectorul public prin intermediul monitoarelor, conferinţelor, seminariilor şi activităţilor de altă natură;

• Cum se va aplica dezvoltarea profesională continuă a membrilor din sectorul public şi cum pot fi cerinţele existente din sectorul privat corelate cu sectorul public;

95

4.1. Rolul şi responabilităţile unui organism profesional de contabilitate

a. Cerinţe pentru a deveni membru

• Nivelul minim de studii necesar calificării,durata perioadei oficiale de studiu,materiile studiate;

• Examinările necesare, acordându-se o atenţie deosebită examinărilor competenţelor profesionale;

• Experienţa minimă şi tipul acesteia cerute înainte de autorizare;

• Cadrul general alstandardelor tehnice şi etice din ţara în care i s-a acordat titlulpersoanei respective.

Titluri acceptate pentru a fi membru cu drepturi depline:

• Contabili autorizaţi sau experţi;

• Contabili asociaţi;

• Tehnicieni contabili;

• Studenţii.

96

b. Certificate de practică

“O caracteristică a profesiei de contabil este acceptarea responsabilităţii de a

acţiona în interesul public” (paragraful 100.1 din Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili).

Certificatele de practică trebuie să aibă valabilitate limitată şi să poată fi reînoite conform regulilor stabilite de Consiliu.

Certificatele de practică sunt recomandate şi pentru membrii care oferă şi alte servicii în afara celor atestate.

Pentru păstrarea certificatului de practică, membrii vor fi supuşi unor reexaminări ale actvităţii prin intermediul unor programe corespunzătoare de asigurare a calităţii.

97

c. Adoptarea şi implementarea standardelor

Implementarea standardelor internaţionale va diferi de la o ţară la alta.

Mândria naţională şi profesionalăpoate avea ca reză.ultat o primă reacţie, şi anume că un organism profesional trebuie să stabilească şi să implementeze propriul set de standarde.

Stabilirea standardelor este o sarcină dificilă şi complexă, este un proces de lungă durată şi costisitor deoarece necesită acceptarea acestor standarde de către comunitatea de afaceri, organele de reglementare guvernamentale şi membrii profesiei locale de contabilitate.

d. Codul de conduită profesională şi etică

Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv al publicului şi al instituţiilor deservite de contabilii profesionişti, necesitând adoptarea şi implementarea unui cod etic chiar şi atunci când organullegislativ al ţării are responsabilitatea de promulgare a cerinţelor de eti

98

Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili a fost stabilit pentru a deservi nevoile contabililor profesionişti, indiferent dacă sunt angajaţi în practică sau în alte sectoare economice.Toate organismele membre IFAC trebuie să adapteze principiile Codului etic IFAC la codul naţional.

e. Asigurarea calităţii serviciilor profesionaleÎn cazul contabililor profesionişti, în afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calităţii ţine de organizaţia (angajatorul) care angajează contabilul profesionist.Controlul calităţii este abordat pe trei niveluri:

- Nivelul de contract;- Nivelul firmei;- Nivelul organismului profesional.

Organizaţia profesională trebuie să ia măsuri pentru asigurarea independenţei auditorilor de calitate.

99

f. Investigaţie şi proces disciplinar

Structura de bază comună proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este:

• O metodă de a decide, conform regulamentului intern corespunzător, prin care plângerile înaintate organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigaţii disciplinare (ex: investigaţiile pot fi începute atunci când o acuzaţie, dacă este adevărată, este o dovadă principală a încălcării codului sau a unui alt comportament inadecvat);

• O curte disciplinară care investighează şi judecă plângerile;

• O curte de apel care audiază apelurile împotirva constatărilor curţii disciplinare.

100

Comportamentul inadecvat include în cele ce urmează:

- Activitate infracţională;

- Acţiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputaţiei profesiei contabile;

- Încălcarea standardelor profesionale;

- Încălcarea cerinţelor etice;

- Neglijenţă profesională crasă;

- Un număr de cazuri mai puţin grave de neglijenţă profesională care, cumulate, pot indica incapacitatea de a profesa;

- Activitate nesatisfăcătoare.

101

Penalizări:- avertizarea;- Pierdera sau limitarea drepturilor de practică;- Amenda/plata cheltuielilor;- Pierderea titlului profesional;- Excluderea ca membru.

g. Dezvoltarea profesională continuă

Este o activitate de învăţare pentru dezvoltarea şi menţinerea abilităţilor contabililor profesionişti de a-şi desfăşura activitatea în mod competent în mediul lor profesional.

Dezvoltarea profesională continuă este metoda prin care contabilii profesionişti îşi potîndeplini obligaţiile de competenţă permanentă.

Este o componentă-cheie a sistemului de asigurare a calităţii al organismului profesional de contabilitate.

102

Standardul Internaţional de Educaţie pentru Contabilii Profesionişti 7 “Dezvoltarea profesională continuă: Un program de învăţare de durată şi dezvoltare continuă a competenţei profesionale”, stabileşte referinţa internaţională de dezvoltare profesională continuă pentru toţi contabilii profesionişti.

Standardul promovează activităţile dezvoltării profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate şi verificate.

103

4.2. Educaţia şi examinările membrilor

a. Prezentarea programelor de educaţie contabilă

Procesul de învăţământ contabil constă în şase elemente-cheie:

- Cerinţe de admitere;

- Abilităţi profesionale;

- Cunoştinţe profesionale;

- Valori, etică şi atitudine profesională;

- Experienţă practică;

- Evaluare.

Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Educaţie Contabilă al IFAC elaborează standarde internaţionale de educaţie pentru contabilii profesionişti care prevăd referinţele pentru educaţia contabilă.

104

b. Conţinutul programelor de educaţie

Programul de educaţie trebuie să dezvolte cunoştinţele şi abilităţile profesionale. Setul de cunoştinţe se va schimba în mod constant şi condiţiile locale vor determina, de asemenea, modificări în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe necesare.

Programul trebuie să conţină următoaiirele domenii vaste:

1. Contabilitate, finanţe şi cunoştinţe aferente

2. Cunoştinţe de organizare şi afaceri

3. Cunoştinţe şi competenţe IT (tehnologia informaţiei)

Programul de educaţie trebuie să dezvolte o gamă de abilităţi profesionale necesare pentru contabilii profesionişti, inclusiv:

- Abilităţi intelectuale;- Abilităţi tehnice şi funcţionale;- Abilităţi personale;

105

- Relaţii interpersonale şi comunicare;

- Abilităţi de management de organizare şi afaceri

Programul de educaţie trebuie să ducă la un angajament în ceea ce priveşte:

- Interesul public şi responsabilităţile sociale;

- Perfecţionarea continuă şi învăţarea de durată;

- Încrederea, responsabilitatea, oportunitatea, politeţea şi respectul,

- Legile şi regulamentele.

106

c. Experienţa practică

Programele de preacreditare a profesioniştilor contabili includ o cerinţă, şi anume candidaţii să aibă experienţă practică înainte de acordarea acreditării complete.

Stagiarii trebuie să îşi găsească de lucru într-un mediu adecvat şi în urma unor îndrumări corespunzătoare, care să le ofere provocări şi oportunităţi de dezvoltare a abilităţilor profesionale.

Stagiarii şi angajatorii trebuie să păstreze o documentaţie a trainingului şi lui şi experienţei practice dobândite, şi trebuie reexaminată periodic pentru asigurarea faptului că cerinţele stabilite de organismul profesional de contabilitate sunt îndeplinite.

Organismul profesional de cotabilitate îi pot asista pe angajatori şi studenţi prin furnizarea de instrucţiuni scrise detaliate cu privire la programul de experienţă practică şi rolurile şi responsabilităţile acestora.

107

d. Evaluarea competenţei profesionale

Standardele Internaţionale de Educaţie prevăd un proces corespunzător de evaluare a competenţei profesionale.

O componentă a acestui proces pentru persoanele care doresc să se califice este un examen final administrat de sau cu implicarea organismului profesional de contabilitate sau a autorităţii de reglementare.

Alternatie de reducere a costurilor privind stabilirea şi administrarea unui program de examinare profesională:

1. Afilierea cu un organism profesional de contabilitate existent pentru a folosi unii dintre examinatori;

2. Organismul profesional de contabilitate să îşi unească forţele cu unul sau mai multe organisme de contabilitate din ţările învecinate pentru a dezvolta şi administra în comun examinările.

108

4.3 Dezvoltarea capacităţii organismului profesional

a. Îndrumarea şi colaborarea cu alte organisme profesionale şi organizaţii sau grupări regionale

b. Agenţii de dezvoltare

Organizaţii care au fost implicate în dezvoltarea profesiei: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite, Bănci de dezvoltare regională, donatori bilaterali, organizaţii privind societatea civilă.

109

c. Priorităţi pe termen scurt, mediu şi lung.

110

CAP.IV Standardele Internationale ale Profesiei Contabile

• 1.Standardele internationale de educatie

• 2.Standardele internationale de calitate

• 3.Standardele internationale de etica

• 4.Standardele internationale de contabilitate

• 5.Standardele internationale de audit

111

1.Standardele Internationale de Educatie

• Misiunea IFAC de “dezvoltare in intrega lume si intarirea unei profesii contabile prin standarde armonizate,capabilasa ofere servicii de inalta calitate in interesul public”

• IFAC pana in prezent a emis 8 standarde internationale de educatie pentru profesionisti contabili(IES.uri)

112

• IES 1 - Cerinte de intrare intr-un program de educatie contabila profesionista;

• IES2 – Continutul programelor de educatie profesionala;

• IES3 – aptitudini profesionale;• IES4 – valori profesionale,etica si aptitudini;• IES5 – cerinte de experienta practica;• IES6 – evaluarea capacitatilor profesionale si

competentei

113

• IES7 – dezvoltarea profesionala continua

• IES8 – cerinte privind competenta profesionistilor contabili din domeniul auditului;

114

2.Standardele internationale de calitate

• Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:

• - la nivelul misiunii• -la nivelul cabinetului(firme) - controlul intern• La nivelul organismului profesional –

control extern• Pentru misiunile de audit si serv conexe

sunt ISA 220 si ISQC NR.1

115

3.standardele internationale de etica

• Consiliul pentru standarde de etica pt contabili (IESBA ) din cadrul IFAC a emis Codul etic al profesionistilor contabili care cuprinde standarde etice de inalta calitate precum si alte prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume.

116

4.Standardele Internationale de Contabilitate

• IFAC prin Consiliul pentru Standarde

Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB),emite Standardele Internationale de Contabilitate pt Sect.Public(IPSAS)

iar Consiliul pt Sarndarde Internationale de Contabilitate(IASB) emite Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS)

117

5.Standardele Internationale de Audit

• IFAC-prin Consiliul pt Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB) emite urmatoarele categorii de standarde:

Standardele Internationale de Audit(ISA) Standardele Internationale pt Misiunile de Examinare (ISRE) Standardele Internationale pt Misiunile de

Certificare(ISAE) Standardele Internationale pt Serv.Conexe

(ISRS)

118

• Standardele profesionale aplicabile• Standardul profesional nr.21 Misiunea de ţinere a contabilităţii,

întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.• Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a

contabilităţii, intocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.• Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor în societăţile

comerciale.• Standardul profesional nr.32 Misiunea experţilor contabili pentru

fuziuni şi divizări.• Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile.• Satndardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a întreprinderii. • Standardul profesional nr.39Misiunea de consultanţă pentru

crearea întreprinderilor.• Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea

de prevenire şi combatere a spălării banilor.• Standardulprofesional nr.40 Controlul calitatii si managementul

relatiilor cu clientii unei firme membre CECCAR si Ghidul de aplicare

119

CALITATEA PĂRŢILOR ÎN EXPERTIZELE CONTABILE JUDICIARE