Page | 1

Bucureşti, 21 august 2017

În atenţia: Doamnei Secretar de Stat Oana Iacob, Ministerul Finanțelor Publice

Re: Propuneri AmCham România de modificări legislative în domeniul accizelor

Stimată doamnă Secretar de Stat Iacob,

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România), prin Comitetul de Fiscalitate vă

adresează prezenta scrisoare cu intenţia de a vă semnala necesitatea modificării unor prevederi ale

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal („Codul fiscal”) si ale Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 („Norme”), în privinţa cărora

mediul de afaceri a constatat existenţa unor neclarităţi şi a unor dificultăţi deosebite pe parcursul

aplicării lor în practică de către organele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu efecte negative

atât în dauna autorităţilor fiscale/bugetului de stat, cât şi în dauna contribuabilului.

Considerăm că revizuirea unor dispoziţii legale este necesară pentru a se înlătura problemele de

interpretare şi aplicare constatate în practica recentă şi a se preveni apariţia unor alte asemenea

dificultăţi, în viitor. Demersul nostru urmăreşte asigurarea unui cadru legal cât mai clar şi previzibil în

aplicare, care să permită o bună administrare fiscală a contribuabililor şi să încurajeze conformarea

voluntară.

În acest sens, vă rugăm să analizaţi şi să aveţi în vedere următoarele propuneri de modificare:

A. Modificarea prevederilor art. 348 din Codul fiscal şi ale Normelor de aplicare a acestui articol

privind constituirea garanţiei obligatorii, astfel încât să se poată identifica în mod clar

categoriile de produse pentru care garanţia trebuie calculată şi consemnată

În practică există situaţii când alcoolul etilic materie primă urmează a fi folosit atât la fabricarea de

produse scutite în mod direct de la plata accizei, cât și pentru fabricarea de produse accizabile

(băuturi alcoolice). În cazul alcoolului etilic destinat produselor scutite direct de la plata accizelor,

acesta este prelucrat în cadrul antrepozitului fiscal și denaturat, transformat acolo, urmând a părăsi

antrepozitul sub formă de produse scutite direct de la plata accizei, în timp ce, alcoolul pentru

băuturile alcoolice va fi accizat în momentul în care produsele respective vor fi eliberate pentru

consum din antrepozitul fiscal.

Cu toate că alcoolul etilic destinat anumitor produse scutite de acciză (alcool sanitar, oţet, alcool

tehnic, etc.) nu este supus accizelor, în practică autorităţile vamale includ în calculul garanției

constituite de antrepozitarul fiscal si alcoolul etilic produs în anul precedent și scutit de la plata

accizelor, respectiv alcoolul care a fost denaturat, utilizat pentru produse care nu sunt destinate

consumului uman sau utilizat pentru producția de oțet.

Page | 2

Așadar, la momentul stabilirii garanției se cunoaște exact care a fost destinația alcoolului etilic

materie primă din anul precedent, neexistând absolut niciun motiv ca alcoolul etilic folosit pentru

produse neaccizabile să fie inclus în calculul unei garanții.

Instituirea unei garanții asupra alcoolului materie primă destinat produselor scutite direct de la plata

accizelor impune în sarcina producătorului respectiv o obligație financiară de blocare a unei mari

cantități de lichidități, pe care în cele mai multe rânduri nu o are la dispoziție. Acțiunile în contencios

administrativ nu rezolvă pe moment problema deoarece organele vamale refuză să le pună în

aplicare până la epuizarea tuturor căilor de atac. În cursul litigiului a cărei durată se întinde pe mai

mulți ani, garanția este calculată din nou pentru anul următor după exact aceeaşi metodă.

Având în vedere cele de mai sus, propunem modificarea Codului fiscal sau a Normelor metodologice

de aplicare a acestuia, după caz, în sensul în care să se introducă o prevedere care să menționeze –

expres și clar – faptul că alcoolul etilic care în anul precedent a fost denaturat, utilizat pentru

producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman sau, după caz, utilizat pentru

producerea oţetului cu codul NC 2209, să nu intre in calculul aferent garanției pentru plata accizelor

ce pot deveni exigibile.

B. Modificarea definiţiei „sistemului integrat” prevăzută în prezent la pct. 82, alin. (2), teza a

doua din Normele metodologice de aplicare a Titlului VIII, precum şi modificarea

prevederilor de la pct. 79 alin. (5) din Normele menţionate anterior:

Potrivit definiței sistemului integrat abrogată în prezent ce era prevăzută la pct. 111, alin. (21), lit.

b), teza a doua din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, un

producător care deținea mai multe antrepozite fiscale avea posibilitatea de a produce alcoolul etilic

materie primă în unul dintre antrepozite și apoi să îl transfere în regim suspensiv și sub supraveghere

vamală către un alt antrepozit propriu în care se produceau băuturile alcoolice sau alte produse

finite.

Prin modificarea adusă definiției sistemului integrat a fost impusă (în opinia noastră, în mod

nejustificat) o condiție suplimentară, respectiv aceea ca utilizarea alcoolului etilic și a altor produse

alcoolice pentru realizarea de produse finite care se consumă ca atare, fără a mai fi supuse vreunei

modificări, să fie făcută – în mod exclusiv – în antrepozitul fiscal în care acestea au fost produse.

Este evident că vechea definiție oferea mai multă flexibilitate/mai multe opţiuni din punct de vedere

al spațiului utilizat ca antrepozit fiscal, deoarece producătorul nu era limitat să dețină în exact același

loc toate liniile de producție, de îmbuteliere, etc. Dacă producătorul deținea, de pildă, două spații

care nu puteau fi unite între ele, acesta putea să se autorizeze separat pentru fiecare spațiu și să

dețină două antrepozite fiscale în care să își instaleze liniile de producție și cele de îmbuteliere

separat.

Mai mult, restrângerea nejustificată a sferei de aplicare în ceea ce priveşte definiţia sistemului

integrat a creat în practică reale dificultăți în rândul antrepozitarilor autorizaţi care, cu mulți ani în

urmă, își organizaseră producția în două sau mai multe antrepozite fiscale și care nu dispuneau de

un singur spațiu în care să poată aduce toate utilajele din două antrepozite distincte.

Page | 3

Având în vedere cele de mai sus, pentru remedierea acestor probleme și pentru a se reda

investitorilor dreptul de a se organiza așa cum le permite spațiul și bugetul fiecăruia, apreciem ca

fiind absolut necesară:

o revenirea la vechea definiție cu privire la noțiunea de “sistem integrat” prevăzută la pct. 111,

alin. (21), lit. b), teza a doua din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și

o eliminarea sintagmei “în care a fost produs şi a fost denaturat alcoolul etilic – materie primă,

respectiv prin utilizarea sistemului integrat, aşa cum este acesta definit la pct. 82 alin. (2) teza

a doua” din cuprinsul pct. 79, alin. (5), teza a doua din Normele de aplicare a Titlului VIII al

Codului fiscal.

C. Modificarea pct. 81, alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VIII din

Codul fiscal

Pct. 81, alin. (2) şi (3) din Norme prevăd condiţiile ce trebuie îndeplinite de către un operator

economic pentru a beneficia de scutirea indirectă prevăzută la art. 397, alin. (1), lit. e) din Codul

fiscal, respectiv la pct. 90, alin. (1), lit. b) din Norme.

În practică există totuşi anumite produse (de exemplu, anumite arome achiziţionate în scopul

utilizării lor în cadrul procesului de producţie a băuturilor nealcoolice ce au o concentrație ce nu

depășește 1,2% în volum) asupra cărora nu este aplicat un tratament uniform în materie de accize

la nivelul tuturor statelor membre ale UE. Mai exact, un astfel de produs poate fi tratat ca un produs

pentru care se nu datorează accize/nu este supus regimului de antrepozitare într-un anumit stat

membru UE, în timp ce în România, acelaşi produs este supus accizelor.

Prin urmare, un operator economic din România care se găseşte în situaţia descrisă mai sus nu va

putea beneficia de scutirea indirectă prevăzută la art. 397, alin. (1), lit. e) din Codul fiscal, respectiv

la pct. 90, alin. (1), lit. b) din Norme pe motiv că nu va îndeplini condiţia de la pct. 81 , alin. (2) din

Norme, întrucât produsul nu este achiziţionat de la un antrepozit fiscal (această obligaţie neexistând

în statul membru de expediţie).

Mai mult, în continuarea acestui exemplu practic, operatorul economic care achiziţionează produsul

menţionat mai sus din stat membru UE unde nu există obligaţia producerii sub regimul de

antrepozitare, nu va putea beneficia de scutirea indirectă prevăzută la art. 397, alin. (1), lit. e) din

Codul fiscal, respectiv la pct. 90, alin. (1), lit. b) pe motiv că nu îndeplineşte condiţia de la pct. 81,

alin. (3) din Norme care impune ca pentru achiziţiile intracomunitare, utilizatorul trebuie să deţină

calitatea de destinatar înregistrat. Operatorul economic aflat în această situaţie nu deţine calitatea

de destinatar înregistrat deoarece aceasta nu este necesară întrucât achiziţiile în cauză nu pot fi

realizate în regim suspensiv de accize.

Astfel, având în vedere că produsul din exemplul prezentat mai sus nu se va deplasa în regim

suspensiv din statul membru de expediţie către România, considerăm fără obiect condiţia deţinerii

calităţii de destinatar înregistrat de către utilizator. Această condiţie duce, în opinia noastră, la

limitarea sferei de aplicare a scutirii indirecte prevăzută la art. 397, alin. (1), lit. e) din Codul fiscal,

respectiv la pct. 90, alin. (1), lit. b) din Norme.

Page | 4

Scutirea de accize prevăzută la art. 397, alin. (1), lit. e) din Codul fiscal trebuie acordată în mod

obligatoriu conform Directivei 92/83/CEE a Consiliului privind armonizarea structurilor accizelor la

alcool și băuturi alcoolice, aceasta din urmă neimpunând în mod specific statelor membre modul

prin care să acorde scutirea în cauză (şi implicit, neimpunând condiţiile prevăzute la pct. 81, alin. (2)

şi (3) din Norme).

Prin urmare, într-un caz practic precum cel descris mai sus, neîndeplinirea condiţiior de la pct. 81,

alin. (2) şi (3) din Norme nu poate îngrădi dreptul unui operator economic de beneficia de scutirea

prevăzută la art. 27, alin. (1), lit. e) din Directiva 92/83/CEE a Consiliului privind armonizarea

structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm necesară modificarea pct. 81, alin. (2) şi (3) din Norme

astfel încât să permită operatorilor economici care se găsesc în situaţia prezentat să beneficieze de

scutirea indirectă prevăzută la art. 397, alin. (1), lit. e) din Codul fiscal.

D. Modificarea prevederilor art. 421 (alin 2), art. 435, art 449 (alin 2) lit (m), art. 82 alin (1) lit.

(b) din Codul fiscal si modificarea prevederilor Titlului VIII, pct. 78, pct. 82, pct. 90 si pct. 147

din Normele metodologice in scopul introducerii unor masuri de limitare a practicilor curente

care facilitează schimbarea destinației de utilizare a alcoolului sanitar, respectiv prin

consumul sub formă de băutură alcoolică.

Practicarea extinsă a evaziunii fiscale in industria băuturilor spirtoase pune mari probleme

operatorilor economici din lanţul legal. Concret, operatorii economici, atât producători cât și

distribuitori angro autorizați, se confruntă cu o serie de dificultăți cauzate de creșterea comerțului

cu alcool sanitar - produs accizabil scutit de accize - care prin diverse metode capătă o altă utilizare,

respectiv sub formă de băutură alcoolică similară tăriilor alcoolice.

În acest scop considerăm necesar a se adopta anumite măsuri, fie prin instituirea unor noi prevederi,

în completarea celor existente cu privire la comercializarea produselor pe tot lanțul comercial, fie

prin intensificarea măsurilor de supraveghere și urmărire a producției și comercializării produselor,

în special a celor cu risc mare de evaziune fiscală, cum este cazul produselor accizabile.

Avand in vedere practicile care facilitează schimbarea destinației de utilizare a alcoolului sanitar,

respectiv prin consumul sub formă de băutură alcoolica (dintre care enumeram: producția ilegala de

alcool/băuturi alcoolice de catre producători neautorizați sau in anumite cantități de produse

nejustificate; combinarea alcoolului sanitar cu apa si consumarea sub forma de băutură alcoolică;

sistemul fraudulos de gestionare a recipienților pe lanțul de retail prin utilizarea ambalajelor

originale și reintroducerea lor la vânzare cu produse contrafăcute; distribuirea produselor în cadrul

unor evenimente organizate (nunți, botezuri, aniversări etc) ambalate în sticle și alte recipiente, fără

etichete și marcaje fiscale -banderole) și a faptului că mijloacele practicate au luat deja amploare și

au tendința să crească exponențial generând consecințe dintre cele mai nedorite asupra încasărilor

statului, sănătății consumatorilor și, nu în ultimul rând, asupra imaginii și veniturilor producătorilor

și comercianților autorizați, propunem urmatoarele masuri de combatare a acestui fenomen.

Modificarea/completarea legislației fiscale – Codul fiscal, ținând seamă de faptul că este un produs

accizabil scutit de accize: instituirea obligației de marcare; transformarea scutirii din directă în

indirectă; denaturarea alcoolului etilic să se realizeze prin utilizarea a trei substanțe de denaturare.

Page | 5

In mod concret, propunem modificarea/completarea Codului fiscal și a normelor metodologice de

aplicare, după cum urmează:

o Cod fiscal: 1. art. 421 alin. (2), completarea acestuia astfel: “(2) Nu este supus obligației de

marcare orice produs accizabil scutit de la plata accizelor, cu excepțiile prevăzute prin normele

metodologice.”

o Norme metodologice, Titlul VIII: 1. pct. 78 – introducerea alin. (3^1) cu următorul cuprins:

o “(3^1) Prin excepție de la prevederile alin.(3), pentru denaturarea alcoolului sanitar se vor

folosi cumulativ următoarele trei substanțe: a) salicilat de etil (nr. CAS 118-61-6) 0,06

kilograme (chimic pur); b) albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) 0,35 grame (chimic

pur); c) izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 2 litri (chimic pur); 2. pct.82 – abrogarea lit.b) de la

alin.(1) 3. pct. 90 : la alin. (1) lit.c) – eliminarea excepției pentru alcoolul sanitar; 4. pct.147,

introducerea unei dispoziții exprese privind alcoolul sanitar, în sensul că acest produs intră

sub incidența marcării.

E. Elaborarea în cadrul legislativ actual (Cod fiscal/Norme) a unor prevederi prin care să se

reglementeze posibilitatea de a obţine restituirea accizelor plătite pentru produsele care au

fost folosite în scopuri exceptate de la plata accizelor

În practică, există situaţii când acciza aferentă achiziţiei de produse energetice/electricitate este

plătită furnizorilor de către anumiţi operatori economici, în ciuda faptului că produsele energetice

sunt ulterior folosite în scop exceptat de către operatorii economici în cauză conform art. 394 din

Codul fiscal.

Astfel, deşi folosesc produsele/energia electrică achiziţionate în scop exceptat de la plata accizelor

conform art. 394 din Codul fiscal, operatorii economici care se află în această situaţie nu au

posibilitatea de a solicita ulterior restituirea accizelor plătite furnizorilor pe motiv că o notificare nu

a fost depusă în acest sens la autoritatea vamală teritorială, conform Normelor metodologice care

reglementează art. 394 din Codul fiscal.

Având în vedere că scopul final în care produsele energetice/energia electrică sunt folosite este unul

exceptat, considerăm că impunerea unei condiţii reglementată de cadrul legislativ naţional privind

accizele al României (lipsa transmiterii unei notificări la autoritatea vamală conform Normelor, mai

exact Anexa nr. 23 din Normele metodologice ale Titlului VIII din Codul fiscal) nu poate duce la

îngrădirea dreptului unui operator economic de a beneficia de o exceptare de accize acordată de

dreptul european prin art. 2, alin. (4), lit. b) al Directivei 2003/96/CE a Consiliului privind

restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității.

Prin urmare, similar ca în cazul anumitor scutiri de la plata accizelor prevăzute la art. 399 din Codul

fiscal şi la Normele de aplicare ale acestui articol, propunem elaborarea cadrului legislativ fiscal

actual (Cod fiscal/Norme) în sensul includerii unor prevederi care să reglementeze şi această situaţie

şi, totodată, să descrie şi procedura care trebuie urmată pentru a le permite operatorilor economici

care se află în această situaţie să beneficieze de restituirea accizelor plătite pentru produsele

energetice/energia electrică utilizată în scop exceptat de la plata accizelor pentru care nu a fost

transmisă Anexa nr. 23.

Page | 6

F. Adaptarea prevederilor Codului fiscal/Normelor care reglementează exceptările de la plata

accizelor conform art. 394, alin. (1), pct. (2) din Codul fiscal

În practică există situaţii când anumite societăţi specializate pe achiziţii din cadrul unui grup

efectuează importuri/achiziţii intracomunitare/achiziţii locale de produse energetice/electricitate

care ulterior vor fi utilizate în cadrul grupului în scop exceptat de la plata accizelor (utilizare duală în

sensul art. 394, alin. (1), pct. (2), lit. b) sau în cadrul proceselor metalurgice şi electrolitice în sensul

art. 394, alin. (1), pct. (2), lit. c)).

În astfel de situaţii, aceste societăţi care se ocupă doar de achiziţii nu pot beneficia de exceptarea de

la plata accizelor, deşi scopul final al utilizării va fi unul exceptat de la plata accizelor în conformitate

cu art. 2, alin. (4), lit. b) al Directivei 2003/96/CE a Consiliului privind restructurarea cadrului

comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității.

Astfel, propunem modificarea Codului fiscal/Normelor astfel încât să prevadă şi acordarea exceptării

pentru astfel de situaţii care, în opinia noastră, nu pot duce la îngradirea dreptului de a beneficia de

exceptarea de accize prevăzută de dreptul comunitar, atât timp cât utilizarea finală este una

exceptată de la plata accizelor conform Directivei 2003/96/CE a Consiliului privind restructurarea

cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității.

În plus, propunem modificarea Normelor cu privire la deținerea declarației pe propria răspundere

(Anexa 22) că utilizează produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (1) din Codul Fiscal și care

nu se regăsesc la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal în unul dintre scopurile prevăzute la art. 394 alin.

(1) pct. 2 lit. a), b) și e) din Codul fiscal, în sensul eliminării acestei declarații. În acest sens, emiterea

acestei declarații la fiecare achiziție cu privire la utilizarea efectivă a produsului achiziționat, mai ales

în condițiile în care produsul poate fi achiziționat în vederea recomercializării, constituie o povară

administrativă pentru operatorii economici și această măsură este disproporționată în raport cu

riscul fiscal pe care aceste produse energetice îl comportă.

În cazul în care nu este posibilă renunțarea la această prevedere, propunem modificarea formatului

și frecventei declarației pe proprie răspundere (anuală/ inclusă în contractul încheiat între părți)

deoarece furnizarea acestei declarații pentru fiecare livrare este foarte greu de gestionat în practică.

G. Includerea unor clarificări (inclusiv a unor exemple suplimentare) în Norme în legătură cu

semnificaţia utilizării duale a produselor energetice, precum şi a proceselor electrolitice şi

metalurgice în sensul aplicării art. 394, alin. (1), pct. (2), lit. b) din Codul fiscal, respectiv art.

394, alin. (1), pct. (2), lit. c) din Codul fiscal

Cu toate că pct. 69 şi 70 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VIII, prevăd explicaţii,

precum şi o serie de exemple privind semnificaţia utilizării duale a produselor energetice, precum şi

a proceselor electrolitice şi metalurgice în sensul aplicării art. 394, alin. (1), pct. (2), lit. b) din Codul

fiscal, respectiv art. 394, alin. (1), pct. (2), lit. c) din Codul fiscal, din păcate, în practică, autorităţile

vamale nu înţeleg sensul acestor termeni.

Prin urmare, propunem suplimentarea exemplelor prevăzute în acest moment în Norme, precum și

detalierea şi totodată includerea unor clarificări în Norme astfel încât să existe o abordare comună

asupra înţelegerii semnificaţiei acestor aspecte.

Page | 7

Dacă veţi considera necesar putem prezenta modificările propuse în cele de mai sus de o manieră

detaliată. Ţinând cont de numărul redus al modificărilor legislative emise în ultima vreme în domeniul

accizelor şi având în vedere rolul activ al statului de a combate evaziunea fiscală prin diferite modalităţi

(inclusiv prin controlul activităţilor desfăşurate de contribuabili), considerăm că modificările propuse

mai sus sunt imperios necesare pentru a se remedia deficienţe şi disfuncţionalităţi curente, generate

de lipsa de claritate şi de caracterul echivoc al dispoziţiilor legale în vigoare.

În opinia AmCham România, buna administrare fiscală, combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale,

precum şi încurajarea conformării voluntare, nu se pot realiza decât pe baza unei legislaţii fiscale clare,

aplicate unitar şi previzibil de către organele fiscale.

Adoptarea unei astfel de legislaţii presupune, la rândul său, existenţa unui dialog constructiv între

mediul de afaceri şi autorităţile fiscale, pe baza căruia să fie identificate problemele existente şi

acestea să fie adresate de o manieră transparentă, în căutarea unor soluţii echitabile, care să ţină cont

de poziţia tuturor părţilor implicate.

În încheiere, vă asigurăm de intenţia noastră de a participa activ la dezbaterea proiectelor de acte

normative în domeniul fiscalităţii şi de a vă sprijini în demersurile de îmbunătăţire a cadrului legal,

manifestându-ne totodată credinţa că propunerile noastre de modificare și apectele sesizate în

practică şi aduse la cunostinţa dvs. vor fi avute în vedere și vor face obiectul unor discutii eficiente în

cadrul Ministerului.

Pentru detalii și stabilirea unei întâlniri în cadrul căreia să detaliem și discutăm propunerile de mai sus

vă stăm la dispoziție prin Letiția Pupăzeanu, lpupazeanu@amcham.ro, 0748 11 39 36, 021 312 48 34.

Cu stimă,

Ionuț Sas Președinte Comitet Fiscalitate Membru Consiliu Director AmCham România

***

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) este cea mai reprezentativă asociaţie profesională

de afaceri, înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane, dar care reuneşte în prezent peste 400 de

companii americane, internaţionale şi locale.

Acestea au cumulat investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 250.000 de locuri de muncă.

AmCham România este ferm angajată în facilitarea unui dialog deschis între comunitatea de afaceri şi autorităţile

centrale, promovând soluţii şi priorităţi pentru îmbunătăţirea mediul de afaceri şi creşterea competitivităţii

economice a României în plan regional şi european.

AmCham Romania este membră a U.S. Chamber of Commerce şi a reţelei europene AmChams in Europe.

www.amcham.ro /amcham@amcham.ro