I. Introducere

Impozitul indirect este o pârghie aflată în mâinile statului, prin care acesta poate direcţiona consumul în funcţie de perioadele de criză sau de boom prin care trece economia; de asemenea, statul poate influenţa o fază sau alta a procesului reproducţiei sociale, în funcție de interesul pe care îl are la un moment dat. Cu alte cuvinte, se poate spune că impozitele indirecte prezintă o sensibilitate deosebită faţă de conjunctura economică.

Accizele reprezintă o importantă resursă bugetară, prin intermediul acestora urmărindu-se o serie de obiective ale politicii bugetare. În principal este vorba de acoperirea într-o măsură cât mai mare a cheltuielilor publice. Accizele, ca taxe de consumaţie, afectează în primul rând agentul economic importator, întrucât acesta poate imobiliza o importantă categorie de resurse financiare în momentul introducerii bunurilor în ţară.

Acest proiect urmărește prezentarea unor aspecte generale ale accizelor , a normelor de reglementare ale acestora și de asemenea, este prezentată evoluția principalelor accize armonizate în perioada 2006-2010 , în țările de referință România, Slovenia și Austria. În acest sens au fost prezentate și interpretate ponderile accizelor în PIB, respectiv în veniturile fiscale ale țărilor analizate.

1

II. Aspecte generale privind accizele

Resursele financiare ale statului constituie totalitatea mijloacelor bănești necesare îndeplinirii obiectivelor economice și sociale dintr-un interval de timp bine determinat.În vederea procurării acestora, statul instituie impozite directe și indirecte.

Impozitul reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice sau juridice, la dispoziția statului, în mod obligatoriu, cu titlu definitiv și fără o contraprestație directă din partea statului1.

Impozitele indirecte se percep la vânzarea unor bunuri și prestarea unor servicii, al importului sau exportului, astfel acestea vizând cheltuirea unor venituri. În țările dezvoltate, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale este mai mic decât cel al impozitelor directe. În țările în curs de dezvoltare, situația este schimbată, impozitele indirecte având o pondere mai mare în veniturile fiscale decât cele directe. Academicianul Iulian Văcărel explică preferința pentru impozitele indirecte prin faptul că acestea devin operaționale într-o perioadă scurtă de timp din momentul luării deciziei de instituire, cheltuielile de așezare, urmărire și percepere sunt modice și de asemenea, fiind cuprinse în prețul de vânzare al produselor, nemulțumirea cumpărătorilor, totodată beneficiari ai impozitelor indirecte, se va îndrepta spre agenții economici care majorează prețurile produselor și serviciilor și nu asupra statului, care ordonează sporirea impozitelor și astfel determină scumpirea produselor și serviciilor.2

Accizele sunt taxe speciale de consumație așezate asupra unor produse care se consumă în cantități mari și care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, astfel impozitul având un randament fiscal cât mai ridicat în mod constant.Acestea, larg răspândite în cadrul economiilor de piață, sunt taxe incluse în prețul de vânzare al produselor comercializate în interiorul unei țări. Accizele sunt de obicei axate pe produse destinate consumului de masă și pentru care cererea este mai degrabă inelastică. De aceea, accizele trebuie să aibă un grad ridicat de eficiență fiscală și reprezintă o sursă importantă de venituri pentru bugetul de stat. Producătorii sau cumpărătorii trebuie sa plătească bugetului accizele numai într-o singură fază a ciclului economic. Taxele sunt calculate fie ad-valorem, reprezentând un procentaj aplicat prețului de vânzare, fie specific, sub forma unei sume fixe pe unitatea de măsură. Nivelul cotelor utilizate pentru determinarea accizelor diferă de la o țară la alta și de la un produs la altul.

Astfel, accizele pot fi privite sub două aspecte: în primul rând, ca sursă principală de venit a bugetului şi în al doilea rând, ca mod de limitare a consumului unor produse supuse accizelor (de regulă produse dăunătoare sănătăţii sau produse de lux).

În România, se practică accizele armonizate și nearmonizate. Accizele armonizate se aplică pentru produse provenite din producția internă sau import :

- bere;- vinuri (liniștite și spumoase); - băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, produse intermediare (1,2% < concentrație

alcoolică < 22%);- alcool etilic (produse care conțin băuturi spirtoase);- tutun prelucrat (țigări și țigări de foi, țigarete, tutun de fumat);- produse energetice (benzină cu/fără plumb, motorină, kerosen, gaz natural, gaz petrolier

lichefiat, cărbune și cocs);- energie electrică (furnizată către consumatorii finali).

1 Văcărel I., ”Finanțe Publice”, Ediția a-VI-a, Editura Didactică și Pedagogică,R.A, București, 2006, cap.13,p.3652 Văcărel I., ”Finanțe Publice”, Ediția a-VI-a, Editura Didactică și Pedagogică,R.A, București, 2006, cap.15,p.428

2

Pe scurt, accizele armonizate se practică asupra următoarelor categorii de produse 3:- alcool și băuturi alcoolice;- tutun prelucrat;- produse energetice și electricitate.

Produsele pentru care sunt stabilite accizele armonizate sunt supuse accizelor în momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu.

Accizele armonizate devin exigibile în momentul eliberării produselor respective pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Termenul de plată al accizelor armonizate la bugetul de stat este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă, cu unele excepții.

Accizele nearmonizate se pot aplica pentru anumite produse, altele decât cele supuse accizelor armonizate, iar stabilirea nivelului acestora este de competența statului român.4

În România, acestea sunt practicate pentru diferite produse între care :- cafea verde, prăjită sau solubilă;- confecții din blănuri naturale (excepție : cele de iepure, oaie sau capră)- articole din cristal;- bijuterii din aur sau platină (excepție : verighete)- produse de parfumerie- produse de armament, altele decât cele pentru uz militar;- iahturi și alte nave de ambarcațiuni cu/fără motor pentru agrement;- motoare cu capacitatea peste 25 CP destinate iahturilor și altor nave de ambarcațiuni

pentru agrement.Pentru produsele de cafea, acciza este stabilită în sumă fixă, euro/tonă și a evoluat în

perioada 2007-2011 de la 612 euro/tonă în 2007 la 0 euro/tona în 2011. Această descreştere a nivelului accizei pentru cafea se datorează faptului că în ţările Uniunii Europene cafeaua nu intră sub incidenţa accizei, iar România reducând treptat acest nivel a ajuns în anul 2011 la nivelul ţărilor europene. Pentru celelalte categorii de produse enumerate mai sus accizele sunt stabilite în cote procentuale, care se aplică bazei de impozitare.

Accizele neamortizate devin exigibile pentru produsele din producția internă , la data efectuării livrării, pentru produsele care provin din teritoriul comunitar, la momentul recepționării acestora, iar pentru produsele importate din afara UE, la data înregistrării declarației vamale de import. Plata acestor accize se face de asemenea în funcție de proveniența produselor accizabile și, anume, pentru produsele din produția internă, acestea se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, iar pentru produsele provenite din teritoriul comunitar sau din import, plata se efectuează în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepționate produsele sau la momentul înregistrării declarației vamale de import, după caz.

Armonizarea accizelor în UE presupune stabilirea unor reguli și proceduri unice cu privire la baza de impozitare, nivelul cotelor de impozitare și circulația produselor supuse accizelor între statele membre.

Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, şi anume formarea de resurse la dispoziţia statului. Cel puţin la fel de importantă este şi motivaţia de ordin social a accizelor, prin faptul că aceste pot fi folosite ca pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul descurajării acelora care, spre exemplu, dăunează sănătăţii.

3 Codul Fiscal,2012, Cap 1.1, Secțiunea 1, Art.206.1 privind sfera de aplicare4 Văcărel I., ”Finanțe Publice”, Ediția a-VI-a, Editura Didactică și Pedagogică,R.A, București, 2006, cap.15,p.431

3

III. Avantajele și dezavantajele accizelor

Din punctul de vedere al statului, avantajul aplicării accizelor îl reprezintă faptul că accizele constituie (în ţările în care se aplică) o sursă de venit apreciabilă, facil de obţinut, la un cost puţin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afectează, în general, băuturile, ţigările, automobilele şi carburanţii şi furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv ¾. Un alt avantaj al impunerii indirecte, implicit al aplicării accizelor îl prezintă rapiditatea, comoditatea şi costul relativ redus al perceperii.

Ca dezavantaj menţionăm faptul că aplicarea accizelor duce la majorarea preţurilor de producţie, în funcţie de mărimea accizelor, iar acest fapt poate reduce, în anumite condiţii, cererea la aceste produse. Ca urmare, se va diminua volumul vânzărilor şi respectiv, mărimea profitului. Astfel, va fi afectată şi dezvoltarea ulterioară a întreprinderii.

Un alt dezavantaj îl reprezintă faptul că accizele, în general, sunt sensibile la inflaţie, ajungându-se în perioade de inflaţie puternică la o scădere a randamentului accizelor (de altfel această problemă este actuală mai mult sau mai puţin pentru toate categoriile de impozite). Faptul că se aplică asupra valorii în vamă, la care se adaugă taxele vamale, în cazul produselor importate, sau în sumă fixă asupra cantităţilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe să-şi diminueze randamentul în condiţii de inflaţie puternică. Astfel este necesară o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflaţiei.

IV. Accizele – analiza comparativă pe perioada 2006-2010

Ţările Europene au experienţă în ceea ce priveşte aşezarea şi perceperea accizelor.Ca şi impozitele speciale asupra consumului, accizele reprezintă una dintre formele cele mai vechi de impozitare. Accizele, aceste taxe speciale de consumaţie sunt prezente în toate ţările. Diferite sunt doar procentele sau cuantumul în care acestea se percep.

În România, nivelul accizelor pe categorii de produse s-a modificat în fiecare an. Aceste nivele au scăzut sau au crescut de la an la an pentru a putea fi în concordanţă cu nivelul accizelor practicate de ţările Uniunii Europene.

Pentru realizarea analizei comparative a nivelului accizelor pe perioada 2006-2010, au fost folosite ca state de referință România, Slovenia și Austria. Astfel a fost analizat nivelul accizelor (veniturile încasate din accize) și evoluția acestuia în perioada 2006-2010.

Însă pentru a înțelege această evoluție trebuiesc stabilite normele de reglementare ale accizelor în cele trei state.

Asemănări și deosebiri ale reglementărilor accizelor în cele trei state :Un prim aspect este acela că în toate cele trei state, accizele sunt parte a veniturilor

bugetului de stat.Accizele armonizate datorate bugetului de stat sunt accize specifice exprimate în

echivalent EURO pe unitatea de măsură , cu excepția țigaretelor la care acciza este compusă dintr-o acciză specifică exprimată în euro/mia de țigarete la care se adaugă o acciză ad-valorem aplicată asupra prețului maxim de vânzare cu amănuntul5.

Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, această normă fiind valabilă în cele trei state analizate.

Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.

5 Prețul maxim de vânzare cu amanuntul e prețul la care produsul e vândut altor persoane decât comercianți și care include toate taxele si impozitele.

4

În România, accizele se stabilesc conform Codului Fiscal și se calculează la cursul stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie a anului fiscal anterior.

Țara România6 Slovenia7 AustriaSfera de aplicare Accizele vor fi plătite

pentru produsele accizabile produse pe teritoriul României sau introduse pe teritoriul României din Statele Membre ale Uniunii Europene sau importate în către Uniunea Europeană

Accizele vor fi plătite pentru produsele accizabile produse pe teritoriul Sloveniei sau introduse pe teritoriul Sloveniei din Statele Membre ale Uniunii Europene sau importate în Uniunea Europeană.

Accizele vor fi plătite pentru produsele accizabile produse pe teritoriul Austriei sau introduse pe teritoriul Austriei din Statele Membre ale Uniunii Europene sau importate în Uniunea Europeană.

Fapt generator Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:-introducerii acestora, inclusive, acolo unde este cazul, la momentul extracției acestora, pe teritoriul Comunității-importului acestora pe teritoriul Comunității

Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul :- producerii acestora în Slovenia- importului în UE- introducerii acestora de pe teritoriul Statelor Membre UE în Slovenia

Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul :- producerii acestora în Austria- importului în UE- introducerii acestora de pe teritoriul Statelor Membre UE în Austria

Plata accizelor către bugetul de stat

Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, cu excepţia cazurilor pentru care prezentul capitol prevede în mod expres alt termen de plată.

Acciza calculată pentru o perioada fiscală este scadentă în ultima zi a acelei perioade fiscale și trebuie plătită în maxim 30 de zile de la data scadentă.

Acciza calculată pentru o perioada fiscală este scadentă în ultima zi a acelei perioade fiscale și trebuie plătită în maxim 30 de zile de la data scadentă.

Pentru realizarea analizei valorice a accizelor pe perioada 2006-2010 în cele trei state, s-a analizat evoluția veniturilor din accize și ponderea accizelor în PIB și în veniturile fiscale pe perioada analizată. De asemenea, au fost comparate cele trei state din punct de vedere al accizelor înregistrate pentru principalele categorii de produse accizabile : produse alcoolice, tutun și electricitate și combustibili în anul 2009.

1. Evoluția valorică a accizelor în perioada 2006-2010

6 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare7 Excise Duty Act of Slovenia

5

Tabel 1 : Evoluția accizelor în perioada 2006-2010 (mil RON)

AnȚara

România Slovenia Austria

2006 10,588.10 3,232.73 23,361.182007 12,511.80 4,182.28 23,952.562008 13,646.00 7,835.06 30,520.122009 15,581.20 5,982.90 30,265.112010 17,378.90 5,025.11 31,375.13

Sursa : Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul Băncii Mondiale8

Calculul veniturilor din accize aferente Sloveniei și Austriei pentru transformarea în RON a acestora, a fost realizat folosind cursul de schimb de la sfârșitul perioadei, aferent fiecărui an de analiză.

Tabel 2 : Modificarea procentuală a accizelor în perioada 2006-2010 (%)

Perioada România Slovenia Austria

2007/2006 18.17 29.37 2.53

2008/2007 9.07 87.34 27.42

2009/2008 14.18 -23.64 -0.84

2010/2009 11.54 -16.01 3.67 Sursa : Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul Băncii Mondiale

În anul 2007 față de anul 2006, se observă pentru România o creștere în valoarea

accizelor de 18.17%, pentru Slovenia o creștere de aprox 30%, iar pentru Austria o creștere aproape insignifiantă de doar 2.53%. În anul 2008, datorită crizei economice, creșterea procentuală a accizelor din România s-a înjumătățit, pe când în Slovenia și Austria, accizele au crescut accelerat, în Slovenia aproape dublându-se valoarea acestora. În următorii doi ani, se observă că în România, valoarea accizelor a crescut cu 14.18%, respectiv 11.54%, pe când în Slovenia acestea au scăzut de la an la an, iar în Austria au cunoscut o scădere minoră în 2009 și au crescut in 2010, de asemenea cu un procent minor, de doar 3.67%.

Grafic 1 : Evoluția accizelor în perioada 2006-2010

Sursa : Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul Băncii Mondiale

Din Graficul 1 : ”Evoluția accizelor în perioada 2006-2010”, se observă că în perioada 2006-2008, cele trei state au înregistrat creșteri ale veniturilor din accize în fiecare an, cele mai mari fluctuații fiind înregistrate de Slovenia, care în anul 2008 a înregistrat venituri din accize

8http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?order=wbapi_data_value_2007%20wbapi_data_value%20wbapi_data_value-first&sort=desc

6

aproximativ de 2 ori mai mari față de anul precedent. Influența crizei economice din 2008 s-a resimțit asupra Sloveniei, accizele urmând un trend descrescător în 2009 și 2010. În cazul Austriei, s-au înregistrat de asemenea creșteri ale veniturilor din accize în perioada 2006-2008 , însă în 2009 și 2010 , s-a menținut aproape constant nivelul acestora, înregistrându-se mici scăderi în 2009 (de 0.84%), ca efect resimțit de criza economică, dar urmând ca în 2010 veniturile din accize să crescă cu 3.67%. În România, veniturile din accize au urmat un trend ascendent pe toată perioada analizată.

An

Țara

România Slovenia Austria

2006 3.2 3.3 2.5

2007 3.0 3.3 2.5

2008 2.7 3.3 2.5

2009 3.2 4.1 2.5

2010 3.4 4.3 2.42. Evoluția accizelor ca pondere în PIB

Tabel 3 : Evoluția veniturilor din accize ca pondere în PIB în perioada 2006-2010 (%)Sursa : Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul Eurostat9

Din tabelul 3 se observă că în România, nivelul ponderii accizelor în PIB scade din anul 2006 de la valoarea de 3,2% până la 2.7% în anul 2008, începând cu acest an să crească până la 3,4% în anul 2010.

De asemenea, se observă că nivelul ponderii accizelor în PIB în Slovenia și Austria este constant în primii 3, respectiv 4 ani, fiind urmat de o creștere în Slovenia cu pana la 1 pp, iar in Austria cu o scadere de 0,1 pp.

Valoarea scazută a ponderii în PIB din anul 2008 în România se datorează în principal puternicii crize economice. Volumul produselor accizabile realizate pe teritoriul țării a scăzut considerabil acest lucru fiind explicat într-o oarecare măsură de falimentul multor întreprinderi a căror activitate consta în comercializarea acestora.

Pe de altă parte, în Austria, ponderile veniturilor din accize în PIB sunt aproape constante pe perioada analizată. În Austria, 35% din veniturile fiscale sunt reprezentate de

9 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-DU-12-001/EN/KS-DU-12-001-EN.PDF7

2006 2007 2008 2009 20100.00

5,000.0010,000.0015,000.0020,000.0025,000.0030,000.0035,000.00

Evoluția accizelor în perioada 2006-2010

RomâniaSloveniaAustria

Anul

Valo

are

acciz

e

impozitele indirecte însă mai mult de jumătate sunt realizate de TVA, accizele neavând un aport important în cadrul acestora.

Grafic 2: Evoluția ponderii veniturilor din accize în PIB în perioada 2006-2010

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul Eurostat10

Graficul de mai sus reliefează trendul ponderii veniturilor din accize în PIB pentru cele trei state analizate, în perioada 2006-2010. Se observă că atât în Slovenia cât și în Austria, ponderea veniturilor din accize în PIB a avut fluctuații nesemnificative până în anul 2008, în timp ce în România aceasta scădea cu o pondere din ce în ce mai mare, ajungând la o valoare de 3% în 2007 , față de 3.2% în 2006 și la 2.7% în 2008.Cu toate acestea, după anul 2008, România și Slovenia au evoluat asemănător, ponderea veniturilor din accize în PIB crescând în ambele state, în timp ce în Austria , această pondere s-a menținut constantă până în anul 2010, când a înregistrat o scădere de 0.1%. De asemenea, se observă că în Slovenia, accizele au un aport la PIB mai important decât în România și Austria, având cele mai mari ponderi.În același sens, în Austria , veniturile înregistrate din accize contribuie la formarea PIB-ului cu un procent de doar 2.5%.

3. Evoluția accizelor ca pondere în veniturile fiscale

Tabel 4 : Evoluția accizelor ca pondere în veniturile fiscale în perioada 2006-2010 (%)

An

Țara

România Slovenia Austria

2006 11.1 8.6 6.1

2007 10.5 8.7 6.0

10 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-DU-12-001/EN/KS-DU-12-001-EN.PDF8

2006 2007 2008 2009 2010012345

Evoluția ponderii accizelor în PIBîn perioada 2006-2010

Romania

Slovenia

Austria

Anul

Ponderea accizelor în

PIB

2008 9.6 9.0 5.8

2009 11.8 11.0 5.8

2010 12.3 11.3 5.8Sursa: Date furnizate de Publicația : ”Taxation trends in the European Union ”, Eurostat11

Tabelul de mai sus evidențiază ce procent din veniturile fiscale este reprezentat de accize.În cazul Românei se înregistrează cele mai mari ponderi în perioada 2006-2010, maximul atins fiind de 12.3% în anul 2010 și minimul , de 9.6% în 2008, când România a resimțit efectele crizei economice.Fluctuațiile acestor ponderi au fost scăzute, variând de la an la an cu mai puțin de 1 pp.Pe de altă parte, Slovenia a înregistrat fluctuații de maxim 0.3 pp de la un an la altul, având o situație mai stabilă decât cea a României, însă ponderile accizelor în veniturile fiscale au fost mai reduse, cu un minim de 8.6% în 2006 și un maxim de 11.3% în 2010.De asemenea, aceste ponderi au crescut de la un an la altul, spre deosebire de Austria, stat în care trendul ponderilor accizelor în veniturile fiscale a fost unul descrescător.Astfel, accizele au reprezentat 6.1 % din veniturile fiscale din Austria în 2006, iar apoi , au scăzut de la an la an ,ajungând în 2010 la un procent de 5.8% din venturile fiscale.Așadar, accizele aduc un aport de venituri fiscale mai mare în România decât în celelalte două state analizate.

4. Accizele aplicate țigărilor în 2009 Impozitul pe vânzarea de țigări poartă numele de acciză și este o taxă fixă calculată

pentru 1000 de țigarete. Astfel, veniturile bugetare aduse statului din acciza pe ţigări sunt considerabile având în vedere numărul mare de persoane fumătoare. Pentru țigarete acciza se calculeaza însumand acciza specifica (exprimată în euro la 1000 de bucăți) cu acciza procentuală, denumită și ad valorem.

Nr. crt

Țară Nivelul standard de accize(euro/1000 ţigarete) în anul 2009

1. România 50.002. Slovenia 64.003. Austria 104.09

Tabelul 5: Nivelul accizelor aplicate țigărilor în 2009Sursa: http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31023_ro.htmlPentru a efectua o comparație între cele 3 state analizate s-a luat în considerare nivelul

accizelor pe țigări din anul 2009 și s-a observat că România are cel mai scăzut nivel al accizelor dintre ţările comparate, respectiv 50.00 euro/1000 ţigarete. În Austria, nivelul accizei pe țigări este aproximativ de două ori mai mare decât în cazul României sau Sloveniei,caz în care acciza atinge valori de 64.00 euro/1000 țigarete.

Grafic 3: Nivelul accizelor la țigări în 2009Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de site-ul

http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31023_ro.html

11 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-DU-12-001/EN/KS-DU-12-001-EN.PDF9

5. Accizele aplicate băuturilor alcoolice în 2009

Accizele aplicate la băuturi alcoolice și alcool constituie o sursă de venit pentru bugetul de stat.Principalele categorii de produse accizabile în această categorie sunt berea, vinul și alcoolul etilic.Accizele aplicate la bere vor fi fixate în funcţie de numărul de hectolitri/grade de produs finit.Statele membre pot împărţi berea în categorii care constau în cel mult 4 grade Plato şi pot aplica aceeaşi acciză pe hectolitru la toate tipurile de bere care intră în fiecare categorie. Accizele aplicate la vin necarbonatat şi vin spumos şi la alte băuturi fermentate şi produse intermediare vor fi stabilite în funcţie de numărul de hectolitri pe produs finit. Statele membre trebuie să aplice aceeaşi acciză la toate produsele alcoolice din fiecare categorie. Acciza aplicată la alcool şi băuturi alcoolice va fi stabilită la hectolitru de alcool pur la 20 °C. Aceasta va fi calculată în funcţie de numărul de hectolitri de alcool pur. Accize reduse pot fi aplicate la alcoolul etilic produs de distilerii mici. Cu toate acestea, accizele reduse nu pot fi stabilite la mai mult de 50 % sub acciza naţională standard. Statele membre trebuie să aplice orice acciză redusă şi la alcoolul etilic livrat pe teritoriul lor de către alte distilerii mici situate în alte state membre.

Tabel 6 : Nivelul accizelor la bere în anul 2009

Acciza România Slovenia AustriaNivel standard accize (euro/hl/grad Ploto)Nivel minim=0,748 Euro/hl/grad Plato

0.748 - 2.00

Nivel de accize micii berari (euro/hl/grad Plato)

0.43 6.86 1,80

Sursa: http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31023_ro.html

Din tabelul de mai sus se poate observa că nivelul standard accize (euro/hl/grad Ploto) pentru România este minim (0,748), pe când în Austria este mult mai mare (2,00). Nivelul de accize la micii berari în România este 0,43, însă în Austria este de 4 ori mai mare şi anume 1,80 (euro/hl/grad Plato), iar în Slovenia este foarte mare si anume 1,80 (euro/hl grad Ploto).

Berea este una dintre cele mai “curate” băuturi din România, aportul adus bugetului statului fiind semnificativ. Numai accizele la bere reprezintă aproximativ 1% din veniturile fiscale colectate în România. Dacă în 2008 România obţinea în urma colectărilor accizei la bere 520 de milioane de euro, în 2009 ajungea la 552 de milioane de euro, asta în condiţiile în care în România este înregistrat cel mai scăzut nivel al accizelor la bere la nivelul Uniunii Europene, de doar 0,74 euro pe hectolitru. Prin comparaţie, ţări cu tradiţie în producerea berii au accize mai

10

Nivelul standard de accize (euro/1000 ţigarete)0

20

40

60

80

100

120

România

Slovenia

Austria

Acciza

mari, cum ar fi Austria, care are 2 euro/hectolitru. Ca exemplu, în ţări fără tradiţie în producerea berii avem exemplul Sloveniei, care percepe 6,86 euro/hectolitru. În ceea ce priveşte ponderea pe care volumul accizei la bere o reprezintă în totalul accizelor la băuturile alcoolice, reprezentantul MFP a spus că această pondere, de asemenea, a crescut începând cu 2009, de la 56% până la 63,4%, iar în 2010 se estimează că va fi de 64%. În plus, volumul accizelor colectate la bere reprezintă 3,2 - 3,3% din accizele totale colectate în România şi circa 1% din veniturile fiscale colectate de România.

Tabel 7 : Nivelul accizelor la alcoolul etilic în 2009

Stat Nivelul standard de accize (euro/ hl alcool pur)

Nivel accize mici distilării (euro/ hl alcool pur)

România 750,00 475,00Austria 1000,00 540,00Slovenia 694,79 -

Sursa: http://www.customs.ro/UserFiles/CustomFiles/7.1.pdf

După cum se observă în tabelul de mai sus, cel mai scăzut nivel standard de accize se regăsește în Slovenia cu 694,79 ( Euro/hl alcool pur), urmat de România cu 750,00 (Euro/hl alcool pur). Majoriatatea ţărilor, între care și Slovenia, nu practică accize pentru micile distilării, însă sunt câteva ţări în care se aplică accize pentru acestea. În România acestea au un nivel de 475,00 (euro/ hl alcool pur), iar în Austria acciza pentru micile distilării este de 540,00 (euro/ hl alcool pur).

6. Accizele aplicate carburanților și energiei electrice în 2009

Acciza la carburanţi reprezintă o altă sursă importantă de venit la bugetul de stat.12 Pe lângă taxele pe care un posesor de autovehicul trebuie să le plătească pentru a se bucura de propria maşină el mai trebuie să achite şi accizele impuse de fiecare administraţie în carburanţi, nivelul acestora influenţând substanţial preţul la pompă şi implicit, costurile de exploatare ale unui autovehicul.

În anul 2009, nivelul minim impus de UE pentru carburanți era de 359 euro/1000 litri la benzină, respectiv 302 euro/1000 litri la motorină. Tabelul 7 ilustrează nivelul accizei la carburanți în anul 2009 în cele trei state analizate.

Tabel 8 : Nivelul accizei la combustibil în anul 2009 (euro/tonă)

Țara AccizaDiesel Benzină(fără plumb)

România 283 336Slovenia 383 403Austria 347 442

Sursa : European Commission DG Taxation and customs union. Excise Duty Tables. July 2009

12 Moşteanu, T., coordonator, ,,Finanţe publice – Note de curs şi aplicaţii pentru seminar”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, pg. 88

11

Se observă că în anul 2009 , Austria și Slovenia se încadrau în limitele impuse de UE pentru accizele la combustibili. Pe de altă parte, în anul 2009, România a beneficiat de o exceptare de la nivelul minim impus de UE, urmând ca în 2010 nivelul acestora să crească. În acest sens, încasările la bugetul de stat din accizele percepute pe vânzarea de carburanți au crescut în 2010 cu aproximativ 15%, în contextul în care majoritatea estimarilor jucătorilor de profil prevedeau o scădere a consumului situată între 3 si 10%. Datele referitoarele la incasarile din accizele pe carburanți din 2010 arată de fapt că volumele vândute au stagnat sau au fost în scădere foarte ușoara fața de anul precedent, creșterea de 15% venind exclusiv din majorarea valorii accizelor și a deprecierii leului în raport cu euro.

Grafic 4: Nivelul accizelor la carburanți în 2009

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de European Commission DG Taxation and customs union. Excise Duty Tables. July 2009

Graficul 4 evidențiază diferențele dintre valorile accizelor la carburanți practicate în cele trei state analizate în anul 2009 și de asemenea, diferențele între valorile accizei la carburanți în fiecare stat și minimul impus de Uniunea Europeană.Astfel se observă că cel mai ridicat nivel al accizei pentru motorină este înregistrat în Slovenia (383 euro/tonă), fiind cu 81 euro/tonă mai mare decât minimul impus de UE, în timp ce pentru benzină , cel mai înalt nivel al accizei se regăsește în Austria (442 euro/tonă), cu 83 euro/tonă mai mare decât nivelul minim impus.

Tabelul 9 prezintă valoarea accizelor la electricitate în anul 2009, pentru cele trei state analizate.

Tabel 9 : Nivelul accizelor la electricitate în 2009

Țara Nivelul standard de accize-scop comercial13

Nivelul min=0,50 euro/Mwh

Nivelul standard de accize- scop necomercial14

Nivelul min=1,00 euro/MwhRomânia 0,42 0,84Slovenia 0,50 1,00

13 Electricitatea utilizată de agenții economici14 Electricitatea utilizată de consumatori casnici

12

Romania Slovenia Austria UE 0

50100150200250300350400450500

336403

442

359

283

383347

302

Nivelul accizelor la carburanți în 2009

Benzina

Diesel

Stat

euro/tonă

Austria 15.00 15.00Sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/economic_studies/energy_tax_study.pdf

În cadrul tabelului 8 se observă că în anul 2009, Slovenia îndeplinea la limită minimul impus de UE, iar în România, pe de o parte, avea cele mai scăzute valori ale accizei la electricitate, respectiv 0,42 Euro/Mwh fiind nivelul standard de accize pentru electricitatea utilizată în scop comercial şi 0,84 Euro/Mwh pentru electricitatea utilizată în scop necomercial. Pe de altă parte, la polul total opus, acciza la electricitate în 2009 în Austria era de 15 Euro/Mwh atât pentru electricitatea utilizată în scop comercial cât și pentru cea utilizată în scop necomercial, Austria fiind o țară cu un nivel ridicat al accizei la energia electrică.

V. Concluzii

Accizele constituie (în țările în care se aplică) o sursă de venit apreciabilă, facil de obținut, la un cost puțin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afectează, în general, băuturile, țigările, automobilele și carburanții și furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv trei sferturi.

În urma analizei realizate pe perioada 2006-2010 s-au constatat următoarele :

În perioada 2006-2008, veniturile din accize în fiecare dintre cele 3 state analizate au crescut, mai ales în Slovenia unde s-au dublat. Odată cu criza economică veniturile din accize au

13

început să scadă în Slovenia, pe când în Austria reducerea lor a fost aproape insignifiantă. În ciuda impactului puternic al crizei economice asupra statului nostru, aceste venituri au continuat să crească, deși într-un procent mic de până la 15% de la an la an.

Accizele pe țigări reprezintă o sursă importantă de venit pentru stat datorită numărului mare de fumători. Comparația celor 3 state analizate din punct de vedere al nivelului accizelor pe țigări în anul 2009 arată că România are cel mai scăzut nivel al accizelor dintre ţările analizate, respectiv 50.00 euro/1000 ţigarete. În Austria, nivelul accizei pe țigări este aproximativ de două ori mai mare decât în cazul României sau Sloveniei,caz în care acciza atinge valori de 64.00 euro/1000 țigarete.

În ceea ce priveşte accizele ca pondere în veniturile fiscale, atât România, cât şi Slovenia au suferit fluctuaţii semnificative pe parcursul anilor 2006-2010. Austria şi-a menţinut cotele, în mare parte, având în perioada 2008-2010 aceeaşi pondere de 5,8 %.

În ceea ce privește accizele aplicate la băutură alcoolice, acestea constituie o sursă de venit destul de mică pentru bugetul de stat, şi anume 552 milioane euro, având în vedere faptul că România este înregistrat cel mai scăzut nivel al accizelor la bere la nivelul Uniunii Europene, doar de 0,74 euro pe hectolitru. În ceea ce priveşte Austria, aceasta are o acciza la bere destul de mare de 2,00 euro/hl, iar în Slovenia nivel de accize micii berari este semnificativă, şi anume 6, 86 euro/hl.

În urma analizei ponderii accizelor în PIB în perioada 2006-2010 s-a constatat că în România , ponderea accizelor în PIB scade pe perioada 2006-2008 de la 3.2% în 2006 până la 2.7% în 2008, iar apoi , din 2008 crește ajungând în 2010 la un procent de 3.4%. După anul 2008, România și Slovenia au evoluat asemănător, ponderea veniturilor din accize în PIB în slovenia crescând de la 3.3% în 2008 la 4.3% în 2010, în timp ce în Austria , ponderea s-a menținut constantă din anul 2006 până în anul 2010, când a înregistrat o valoare scăzută cu 0.1pp, de 2.4%. De asemenea s-a observat că în Slovenia, accizele au avut un aport la PIB mai important decât în România și Austria, având cele mai mari ponderi.

Din analiza accizelor la carburanți și energie electrică în 2009 , s-a constatat că Slovenia și Austria se încadrau în limitele minime ale accizelor la carburanți impuse de UE, având valori de 383 euro/tona de motorină și 403 euro/ tona de benzină, respectiv 347 euro/tona de motorină și 442 euro /tona de benzină. România a beneficiat de exceptare de la minimul impus de UE , înregistrând valori de 283 euro/tona de motorină și 336 euro/tona de benzină. În ceea ce privește electricitatea, în anul 2009, Slovenia îndeplinea la limita minimul impus de UE, iar în România se înregistrau cele mai scăzute valori ale accizei la electricitate dintre cele trei state și anume de 0,42 Euro/Mwh pentru electricitatea utilizată în scop comercial şi 0,84 Euro/Mwh pentru electricitatea utilizată în scop necomercial.Austria pe de alta parte a înregistrat o valoare de 15 Euro/Mwh atât pentru electricitatea utilizată în scop comercial cât și pentru cea utilizată în scop necomercial.

14

VI. Bibliografie

VĂCĂREL, Iulian, BISTRICEANU, Gheorghe D., BERCEA, Florian, ANGHELACHE, Gabriela, MOŞTEANU, Tatiana, BODNAR, Maria, GEORGESCU, Florin, „Finanţe Publice” ediţia a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007

Moşteanu, T., coord, ,,Finanţe publice – Note de curs şi aplicaţii pentru seminar”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005

15

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare

Excise Duty Act of Slovenia Codul Fiscal, 2012, Cap 1.1, Secțiunea 1, Art.206.1 http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/

economic_analysis/economic_studies/energy_tax_study.pdf http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-DU-12-001/EN/KS-DU-12-001-

EN.PDF

http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?order=wbapi_data_value_2007%20wbapi_data_value%20wbapi_data_value-first&sort=desc

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/sisteme_imp_UE_directe_indir_contributii.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Persp_comparate_taxareain_UE.pdf http://www.mf.gov.si/fileadmin/mf.gov.si/pageuploads/Davki_in_carine/

Sprejeti_predpisi/Zakon_o_tro%C5%A1arinah/Excise_duty_act-unofficial_translation.pdf

http://anale.steconomiceuoradea.ro/volume/2010/n2/092.pdf http://www.customs.ro/UserFiles/CustomFiles/7.1_Nivelul%20accizelor.pdf http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31023_ro.html http://www.focus-energetic.ro/berea-alimenteaza-bugetul-de-stat-8832.html http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD

16