Proiect pentru obţinereacertificatului de competenţe profesionale:nivel III

Specializarea:TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE COMERŢ

ÎDRUMATOR: CANDIDAT PROF. PINTILIE MIHAELA BARZU RAZVAN Clasa: a-XII-a J

IASI

2015

1

CUPRINS

CUPRINS................................................................2ARGUMENT.............................................................3CAP. I. Domeniul de marketing.............................5CAP.II.Analiza mediului de desfăşurare................6CAP.III.Secvenţierea obiectivelor..........................7CAP.IV.Strategia de creare a pieţei........................8CAP.V.Strategia de dominare a pieţei..................10CAP.VI.Programul de cercetare de marketing.....11CAP.VII.BIBLIOGRAFIE...................................34

2

ARGUMENT

Înca din negura vremurilor,brânzeturile au fost prezente în nutriţia noastră.Brânza e un produs lactat obţinut prin coagularea laptelui anumitor animale si care conţine o multitudine de beneficii pentru organismul uman(calciu,vitamine,proteine,minerale).Am ales ca unitate pentru proiectul meu S.C.Kaufland.S.C.S.,deoarece aici am încheiat stagiul de practică comasată,dar şi fac adesea cumparături de la această unitate,deci pot spune că cunosc magazinul destul de bine pentru a-mi încheia proiectul cu succes. Tema proiectului meu ”Distribuţia brânzeturilor la S.C.Kaufland.S.C.S.” face parte integrantă din domeniul pregătirii mele profesionale pentru meseria de tehnician in activităţi de comerţ.În cei patru ani de studiu am abordat intreaga gamă de module de pregătire in domeniu,însă cel mai mult m-a atras modulul care studiază distribuţia produselor.Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi distincte.Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor tehnice/practice şi teoretice specifice specializării,structurarea pe capitole a acestora.Lucrarea prezintă în mod sintetic şi actualizat sub forma unor scheme,principale aspecte a distribuţiei brânzeturilor la S.C.Kaufland.S.C.S.În elaborarea lucrării am folosit cunoştinţe tehnice/teoretice asimilate la diferite obiecte de învăţământ studiate în anii de liceu. În partea finală a lucrării am specificat şi bibliografia utilizată.

3

CAP. I. Domeniul de marketing

S.C.Kaufland.S.C.S. este o persoană juridică de naționalitate germana care își desfășoară activitatea în conformitate cu legile în vigoare și cu statutul societății.Conform statutului, obiectul principal de activitate îl reprezintă comerțul cu amănuntul in magazinele nespecializate,cu vânzare predominantă de produse alimentare,băuturi și tutun, cu codul CAEN 5211.

Societatea este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J22/17052/2003și cu următorul Cod Unic de Înregistrare:RO 15991149.

Sediul firmei:Judeţul Iaşi;Bulevardul Chimiei;Nr.2;Cod poştal 700291Furnizorul principal este S.C. Lacta Impex S.R.L din judeţul Maramureş, o fabrică

producătoare de brânzeturi, care acorda distribuţie firmei.Marfa va fi insoţită de un certificat sanitar veterinar şi de un aviz de însoţire a mărfii.

Produsele achiziţionate sunt aduse săptămânal proaspete de la furnizorul din Maramureş.Atât transportul cât şi distribuţia se va face în cele mai rapide şi bune condiţii cu o maşină izolată termic cu autorizaţie de transport de la inspecţia sanitar-veterinară. Depozitarea produselor se va face într-o cameră frigorifică, autorizată de asemenea de inspecţia sanitar-veterinară.

Produsele se găsesc într-o gamă sortimentală, cat şi de ambalare destul de variată, după cum urmează:

- Caşcaval Muscel mic (200g) - Caşcaval Muscel mare (500g)- Caşcaval Penteleu mic (200g)- Caşcaval Penteleu mare (1000g)- Caşcaval Dalia mic (200g)- Caşcaval Dalia mare (500g)- Caşcaval Rucăr mic (200g)- Caşcaval Rucăr mare (500g)- Brânză telemea - vaci - oi- Brânză topita- Brânză burduf- Brânză telemea vid

Distribuţia se va face după cum s-a mai spus cu o maşină izolată termic de personal cu experienţă în distribuţie în cele mai bune condiţii. Comenzile se vor lua la ’la faţa locului’ adică se va trece o dată pe săptămână pe la fiecare magazin cu marfa în maşină iar magazinele interesate vor putea face comenzile pe loc. plata se va face în general la 7 zile de la data livrării,săptămânal magazinele vor putea face comenzi noi şi să le plătească pe cele primite în urmă cu o săptămână. Prin această metodă de livrare şi încasare se va evita trecerea de mai multe ori la acelaşi magazin, reducându-se astfel cheltuielile cu deplasarea şi dând posibilitatea magazinelor să vândă marfa, procurând astfel banii necesari plăţii facturilor anterioare ţi totodată să comande marfă doar cât să, poată să o vândă având astfel tot timpul produsele vor mereu proaspete (fapt ce atrage clienţii şi duce la creşterea vânzărilor produselor în magazin.

4

CAP.II.Analiza mediului de desfăşurare

Analiza SWOT

Pentru a-şi forma o imagine mai clară asupra şanselor de reuşită şi nereuşită, pentru a analiza punctele sale tari şi slabe, ocaziile şi riscurile macromediului vis-a-vis de obiectivele sale, firma face o analiză SWOT. Această analiză îi va arăta firmei poziţia ei pe piaţa ei de referinţă (piaţa brânzeturilor).

Elaborarea acestui tip de analiză presupune identificarea în mod real a punctelor tari şi slabe ale întreprinderii şi ocaziile şi riscurile macromediului.

Puncte tari:

- calitatea produselor este ireproşabilă- calitatea distribuţiei ireproşabilă (produsele livrate la termen şi în condiţii foarte bune)- preţul este cel mai mic în comparaţie cu cel al concurenţilor direcţi- calitatea serviciilor (plata prin virament bancar sau numerar la termene stabilite, iar în caz de

neputinţă de plată nu se recurge la penalităţi imediate sau întreruperea livrării ci se recurge la renegocierea termenului)

- experienţa in domeniu (s-a mai lucrat în distribuţie şi comerţ, se cunosc conducătorii magazinelor şi modul lor de a gândi, la fel şi concurenţa).

Puncte slabe:- lipsa cunoaşterii produselor în rândul consumatorilor- lipsa unei politici de promovare

Ocaziile pieţei:

- municipiul Iaşi este o zona dezvoltată din punct de vedere economic, cu o putere de cumpărare a populaţiei destul de ridicată comparativ cu alte zone ale ţării

- populaţie mare cu putere de cumpărare relativ mare - contractul cu furnizorul permite firmei să fie distribuitoare unică a mărcii respective în

municipiu şi judeţ

Riscurile pieţei:

- inflaţia este un risc caracteristic tuturor afacerilor din România - politica fiscală aplicată în momentul de faţă este foarte ridicată, lucru ce se reflectă negativ în

profiturile firmelor. Cum strategia acestei firme este preţul cât mai redus faţă de concurenţă, va avea de suferit (se urmăreşte creşterea profitului prin vânzarea unor cantităţi cât mai mari de marfă)

- brânzeturile nu sunt produse de bază ca şi pâinea, carnea etc., deci nu reprezintă priorităţi în preferinţele cumpărătorilor şi aşa destul de săraci.

5

CAP.III.Secvenţierea obiectivelor

Orice firmă, pentru a avea succes, trebuie sa aibă in vedere unele obiective (cum obţine patrimoniul, cum îl utilizează, cât vinde etc.). Aceste obiective trebuie ordonate succesiv astfel încât intre ele să existe o concordanţă. Pentru fiecare obiectiv trebuie să se aloce o anumită sumă din patrimoniul întreprinderii astfel încât aceste obiective să poată fi îndeplinite. Trebuie, de asemenea, acordată o atenţie deosebită sumelor alocate fiecărui obiectiv in funcţie de priorităţile existente. Priorităţile obiectivelor trebuie, de asemenea foarte bine precizate.

1. Obiective privind vânzările

În ceea ce priveşte volumul vânzărilor, acesta va creşte odată cu creşterea reputaţiei firmei, cu numărul de clienţi.

- În primele două luni se încearcă pătrunderea pe piaţă (stabilirea rutelor cunoaşterea mai bine a magazinelor, a concurenţilor), iar veniturile vor fi reduse datorită politicii de preţ.

- În intervalul 2-6 luni preţurile se vor menţine aceleaşi, dar veniturile vor creşte datorită creşterii numărului de clienţi. Estimările in acest interval vor fi de aproximativ 10 mii lei/ lună

- În intervalul 6 luni - 1,5 ani, in funcţie de situaţie se pot duce preţurile la nivelul concurenţei, iar datorită reputaţiei acumulate în cele 6 luni foarte probabil va creşte şi numărul de clienţi. Veniturile estimate vor fi de aproximativ 20-25 mii lei/ lună

Obiectivele privind profitul

Datorită adaosului comercial mic practicat pentru atragerea clienţilor, datorită fiscalităţii ridicate, profitul va fi şi el mic, dar va creşte odată prin creşterea vânzărilor. Se încearcă majorarea profitului prin rulaj.

Astfel se prevede următoarea situaţie a profitului:- in primele două luni când firma îşi creează piaţa de desfacere, vânzările firmei

sunt mici profitul va fi şi el foarte mic, posibil 0.- în intervalul 2-6 luni profitul va fi unu redus de 5-10 % , adică 500-1000 lei/

lună din valoarea cifrei de afaceri, deoarece firma aplică încă politica de preţ redus

- in intervalul următor 6 luni-1,5 ani daca firma va duce preţurile la acelaşi nivel cu al concurenţei, atunci profitul va fi de 10-20 %, adică in jur de 2000 lei / lună sau chiar 4000 lei / lună din totalul cifrei de afaceri. Dacă situaţia nu îi permite majorarea preţului produselor, atunci va obţine aceeaşi cotă de profit, dar masa acestuia va fi mai mare datorită creşterii numărului de clienţi şi implicit a cifrei de afaceri.

6

Obiective privind piaţa

În ceea ce priveşte piaţa brânzeturilor se are în vedere ocuparea a aproximativ 10 – 15 % din cota acestei pieţe. Cota propusă nu este exagerată în comparaţie cu cifrele de afaceri menţionate mai sus, deoarece aceste produse se vând în cantităţi mai mici, deoarece nu constituie alimente strict de bază iar veniturile populaţiei sunt şi ele destul de reduse.

Obiective privind numărul de clienţi

Principalii clienţi sunt magazinele Kaufland din municipiul Iaşi, dar in cazul unor comenzi mai mari şi firma consideră că merită efortul, se pot livra produse şi în alt judeţ.

CAP.IV.Strategia de creare a pieţei

După ce s-a efectuat analiza SWOT, analizându-se punctele tari şi slabe ale firmei, ocaziile şi riscurile pieţei, după stabilirea şi secvenţierea obiectivelor urmează ca firma să-şi formeze o strategie de creare a pieţei, care să îi permită atât pătrunderea pe piaţa brânzeturilor, cât şi menţinerea pe această piaţă.

Pentru început firma va trebui să estimeze volumul vânzărilor. Valoarea vânzărilor este estimată în primele 6 luni la o valoare de 10mii lei / lună, iar în perioada următoare până la 1,5 ani această valoare să depăşească cifra de 20-25 mii lei / lună. Aceste cifre sunt identice cu cele stabilite de obiectivele ce privesc vânzările. La aceste cifre de afaceri profitul va fi de 5- 10 % în primele 6 luni şi va putea ajunge la 15- 20 % pe o perioadă de 1,5 ani..

Principalele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească firma pentru a se menţine cât mai mult pe piaţă sunt:

- crearea unor presiuni asupra furnizorilor pentru a menţine standardele de calitate ale produselor, chiar îmbunătăţirea acestora. Acest lucru este absolut necesar pentru a menţine clienţii actuali şi atragerea altora, pentru a putea concura atât cu firmele existente existente, cât şi cu cele ce vor intra pe piaţa brânzeturilor din România. Chiar dacă în momentul de faţă produsele similare au aceeaşi calitate, iar consumatorii nu au de unde alege, pe viitor cu siguranţă vor apărea firme ce vor oferi produse de o calitate mai bună, iar consumatorii vor putea alege dintr-o gamă mai variată din punct de vedere calitativ.

- practicarea unor preţuri mai reduse. Această condiţie este una foarte importantă atât în prezent, cât şi pe viitor, deoarece România este o ţară cu un nivel de trai destul de scăzut, iar preţul fiind considerat foarte important de către consumatori.

- o distribuţie bună. Este o condiţie esenţială pentru firmă, deoarece acesta este obiectul de activitate. Printr-o distribuţie bună se formează şi o imagine favorabilă firmei, lucru greu de obţinut şi foarte uşor de pierdut. O distribuţie eficientă presupune:

1. livra rea produselor la momentul specificat de client2. condiţiile în care se transportă produsele să fie în conformitate cu legea

7

3. frecventarea magazinelor să fie periodică, la intervale egale4. în ceea ce priveşte plata şi aceasta trebuie să se realizeze în funcţie de

înţelegerea dintre cele două părţi

O altă strategie a firmei este transformarea consumatorilor în clienţi. Acest lucru este posibil numai prin păstrarea raportului dintre calitatea şi preţul produselor. După ce consumatorii consumă produsele achiziţionate din magazine îşi vor face o părere despre produs, analizând calitatea şi preţul la care le-au achiziţionat. Dacă raportul este unul convenabil în opinia lor, atunci aceştia vor mai cumpăra produsul şi pe viitor, în caz contrar se vor axa pe un alt produs similar. Faptul că produsul va mai fi cumpărat în continuare de către consumator în mod frecvent îl va transforma în client al produselor din magazine, iar acestea la rândul lor vor deveni clienţii firmei. Dacă cererea din magazine este mare, acestea ar putea deveni dependente de serviciile firmei, fapt ce ar avantaja-o în raporturile cu aceste magazine (ar putea stabili condiţiile livrării, preţul, plata etc.)

Datorită lipsei de fonduri în momentul de faţă nu se recurge la o promovare prin intermediul mass-mediei. Promovarea se va face de către distribuitor la magazine, iar clienţii vor cunoaşte şi vor intra în contact cu produsul din magazine. Obiectivul imediat al promovării este să convingă să convingă câţi mai mulţi consumatori de brânzeturi că merită să cumpere produsele datorită calităţilor deosebite posedate, fiind total diferite de cele existente momentan pe piaţa brânzeturilor

După cum s-a precizat mai sus promovarea va fi una orală şi va fi făcută şefilor de la unităţile vizate. Instrumentul promovării vor fi vizitele şi deplasările la magazine. Chiar dacă acest tip de promovare este unul primitiv şi ineficient, deoarece nu se adresează direct consumatorilor, în momentul de faţă nu sunt alte variante mai eficiente şi economice în acelaşi timp.

Principalii vizaţi, pentru început, sunt gestionarii magazinelor. Dacă se intră în relaţii bune cu aceştia, marfa va putea ajunge pe rafturile mai multor magazine. Acest lucru constituie un avantaj psihologic, deoarece consumatorii vor dori să cumpere un produs întâlnit peste tot din curiozitate, iar cei ce vor fi mulţumiţi de acesta îl vor cumpăra în continuare. Pentru început li se vor oferi gestionarilor mostre gratuite din produse pentru a îi determina să cumpere produsele.

Principalele trăsături pentru a convinge magazinele să cumpere produsele vor fi: condiţiile avantajoase de distribuţie şi plata la un anumit termen stabilit în

funcţie de împrejurări un ambalaj destul de atrăgător faţă de alte produs

Firma va participa la manifestări de tip EXPO, unde se vor oferi mostre gratuite trecătorilor. Acest mijloc de promovare va fi unul foarte benefic şi eficient, deoarece produsul va putea fi cunoscut direct de consumatori, care vor putea solicita produsele din magazine, determinând astfel conducătorii acestora să achiziţioneze produsele.

Chiar dacă strategia de promovare pare una demodată în comparaţie cu ceea ce se practică în ziua de azi, este una destul de eficientă pentru crearea unei pieţe locale, care să îi permită firmei să îşi îndeplinească obiectivele propuse.

O altă strategie de atragere a consumatorilor şi clienţilor este cea de preţ. Preţul este o caracteristică foarte apreciată de consumatorii din România şi nu numai.

8

Pentru început preţul produselor va fi unul mic de aproximativ 11 lei/kg. Această politică de preţ are scopul de a atrage atenţia consumatorilor de brânzeturi asupra produselor. După ce acestea vor fi achiziţionate şi cunoscute bine de consumatori va avea loc o aducere a preţurilor la nivelul acelora a concurenţilor de 13 lei/kg. Din acest moment valorile cifrelor de afaceri şi valorile absolute ale profiturilor vor atinge cotele maxime.

CAP.V.Strategia de dominare a pieţei

După ce s-a stabilit strategia de creare a pieţei, urmează ca firma să îşi creeze o strategie de dominare a acesteia. Nu este suficient ca firma doar să existe pe piaţă ci şi să reuşească să se menţină şi să se dezvolte. Acest lucru este posibil doar prin oferirea unor produse de calitate consumatorilor, să îşi menţină şi să-şi dezvolte imaginea, să îşi creeze o identitate.

Pentru început firma va trebui să îşi menţină standardele de calitate şi de preţ faţă de ceilalţi concurenţi, încercând să le dezvolte pe viitor. Acest lucru este posibil prin investiţii şi seriozitate din partea conducerii firmei. Deoarece firma intră cu o marcă nouă pe piaţa brânzeturilor şi neavând resursele financiare necesare realizării unei campanii promoţionale puternice, iar produsul nu se va vinde de la sine, este necesară o foarte bună relaţie cu administratorii magazinelor, care vor fi stimulaţi primi mici cadouri pentru a prezenta clienţilor lor produsele.

În momentul în care consumatorii cumpără şi consumă produsele, aceştia trebuie să fie convinşi că au făcut cea mai bună alegere, că dacă ar fi cumpărat orice alt produs similar nu ar fi obţinut acelaşi efect de statisfacere a acelei nevoi.

Pentru a se dezvolta firma va trebui să se modernizeze. Să îşi dezvolte sistemul de promovare şi distribuţie.

Pentru dezvoltarea sistemului de promovare sunt necesare fonduri destul de mari, pe care firma trebuie să le strângă din profiturile anilor precedenţi.

Se va trece de la prezentarea orală prin intermediul deplasărilor cu mostre şi cataloage la o promovare pin mijloace mass-media. se va recurge la filmarea unor reclame sugestive, care să determine consumatorii de brânzeturi că acestea sunt cele mai bune produse de pe piaţă capabile să le statisfacă pe deplin nevoile pe care alte produse nu le pot.

Reclama va trebui să dea impresia de prospeţime a produselor, bucurie a producătorilor şi să îmbine valorile rustice ale poporului cu cele ale tehnologiei moderne. Actorii vor fi variaţi: femei, bărbaţi copii, bătrâni şi străini, pentru a îndrepta produsele către toate categoriile de consumatori indiferent de sex, vârstă sau naţionalitate. Este foarte important ca la slogan să participe toţi reprezentanţii acestor categorii. Din peisaj nu vor lipsi nici animalele de lapte din care vor fi făcute produsele. Acestea trebuie să intre în armonie cu celelalte personaje. Acest lucru va insufla sentimentul de prospeţime produselor. Transportul în reclamă se va face cu maşini moderne, atent colorate, pentru a intra în armonie cu peisajul, iar şoferii vor fi şi ei îmbrăcaţi în stil rustic.

Ideea finală este că produsele sunt naturale, rustice şi pe placul tuturor. Reclama va fi difuzată pe mai multe posturi de televiziune la ore de maximă audienţă.

Formarea imaginii s-a format prin reclamă, dar datorită costurilor ridicate, aceasta nu va fi difuzată la nesfârşit. Odată cu nedifuzarea reclamei produsele vor scădea din popularitate, scăzând vânzările.

Imaginea se câştigă greu şi se pierde uşor. În acest moment firma nu mai este interesată să îşi promoveze propria-i imagine, ci pe cea a produselor, deoarece a devenit dependentă de acestea..

9

Dacă în timp această imagine se va deteriora, fiind un lucru normal, firmele producătoare şi de distribuţie vor putea să filmeze o nouă reclamă, care să sugereze acelaşi lucru ca şi precedenta, dar în alt fel.

Toate cele spuse mai sus sunt posibile planuri viitoare ale firmei şi se referă la un viitor relativ depărtat. Cu aceste strategii firma va putea concura liniştită cu firmele mari ce vor invada România pe viitor.

Clienţii trebuie şi ei atent studiaţi. Dacă se ajunge la un anumit nivel de popularitate trebuie avut în vedere cui se vinde marfă, deoarece unele magazine cunoscute pentru nerespectarea condiţiilor minime a condiţiilor de păstrare şi manevrare a mărfii pot dăuna imaginii produselor. prin nepăstrarea produselor în condiţii normale acestea îşi pierd calităţile: gustul culoarea, mirosul, putând astfel dăuna chiar sănătăţii consumatorilor, care cu siguranţă nu vor mai consuma produsele, iar vestea s-ar putea răspândi, insuflând astfel o imagine negativă produselor, chiar dacă totul se petrece din cauza unui proprietar de magazin care nu a păstrat produsele în condiţii minime de igienă.

Vor trebui astfel evitaţi şi rău platnicii, deoarece orice proces, indiferent de vinovat, va aduce prejudicii firmei.

Se va urmări fiecare client ce fel de produse vinde cel mai bine, cantitatea vândută. Acest lucru va ajuta la crearea unei imagini asupra ce se consumă în fiecare zonă şi din ce tipuri de magazine (magazin specializat, tarabe, supermarket etc.). în funcţie de aceste date se vor stabili şi priorităţile de distribuţie.

După cum se vede studiul clienţilor este foarte important pentru o firmă modernă.

CAP.VI.Programul de cercetare de marketing

Scopul cercetării este observarea imaginii produselor oferite de firma S.C.Lacta Impex S.R.L. în rândul consumatorilor municipiului Iaşi.Cercetarea este făcută de către institutul judeţean de statistică Iaşi la cererea firmei S.C.Kaufland.S.C.S.

Obiectivele cercetăriiPentru observarea imaginii produselor se urmăresc următoarele obiective:

- determinarea clarităţii imaginii produselor- cercetarea măsurii în care imaginea este favorabilă sau nefavorabilă- identificarea surselor ce determină formarea imaginii- aflarea preferinţelor pentru diferite sortimente de brânzeturi- determinarea frecvenţei de cumpărare a produselor- aflarea segmentului de populaţie ce consumă cel mai des produsele în cauză- identificarea elementelor de diferenţiere a produselor în cauză faţă de alte mărci existente pe

piaţă - determinarea elementelor care favorizează produsele în cauză de celelalte produse existente pe

piaţă

Colectivitatea cercetată o reprezintă populaţia municipiului Iaşi, pentru cercetare se foloseşte cercetarea unui eşantion de 150 persoane.

10

Recoltarea informaţiilor se face de către operatorii de interviu în municipiul Iaşi în 4 zone diferite, intens populate : zona Campus Tudor, Baza 3,Podul Roş, pe o durată de trei zile folosind cercetarea simplă aleatoare şi având ca instrument de colectare chestionarul.

Chestionar

1. Obişnuiţi să consumaţi brânzeturi ?a ) Dab) Nu (se trece la întrebările de identificare)

2. Ce brânzeturi consumaţi cel mai frecvent?a) Caşcavalb) Brânză telemea (oi, vaci)c) Altele (brânză topită, brânză burduf, telemea vid etc.)d) Toate

3) Cât de bine cunoaşteţi produsele: Rucăr, Dalia, Penteleu, Muscel?a) Foarte bineb) Binec) Puţind) Foarte puţine) Deloc (se trece la întrebările de identificare)

4) Acordaţi note de la 1 (mai puţin important) la 5 (foarte important) caracteristicilor brânzeturilor consumatea) gustb) calitatec) preţd) ambalaj

5. De unde aţi aflat de existenţa produselor în cauză?a) Prieteni, rudeb) Magazinec) Contact direct cu produsuld) alte surse (care ?)

6. Cât de frecvent consumaţi brânzeturile în cauză ? a) foarte desb) des c) ocazionald) rare) foarte rar

7. De unde obişnuiţi să cumpăraţi produsele noastre ?

11

a) De la magazine specializateb) De la tarabec) Din supermarketd) Nu are importanţă locul

8. Acordaţi note de la 1 (foarte nefavorabil) la 5 (foarte favorabil) în funcţie de cum apreciaţi următoarele caracteristici produselor noastre :a) gustb) ambalajc) calitated) preţ

9. Dintre următoarele brânzeturi ce consumaţi cel mai des?a) Muscel mic (200 g)b) Muscel mare (500 g)c) Penteleu mic (200 g)d) Penteleu mare (1000 g)e) Dalia mic (200 g)f) Dalia mare (500 g)g) Rucăr mic (200 g)h) Rucăr mare (500 g)i) Altele (brânză topită, brânză burduf, telemea vid etc.)

10. Care sunt diferenţele dintre gama noastră şi celelalte existente pe piaţă ?a) Preţb) Disponibilitatec) Ambalaj (Design)d) Calitate e) varietate sortimentală

11) Care credeţi că sunt elementele care favorizează produsele noastre comparative cu alte mărci existente pe piaţă ?

………………………………………………………………………………..

12) Ocupaţia dumneavoastră este :a) Elev/Studentb) Muncitorc) Personal cu studii superioared) Pensionare) Altă ocupaţie

13) Vârsta dumneavoastră este cuprinsă între:a) Sub 20 ani

12

b) Între 21 şi 29 anic) Între 30 şi 39 anid) Între 40 şi 49 anie) Între 50 şi 59 anif) peste 60 ani

14) Venitul dumneavoastră mediu lunar este :a) mic (sub 200 lei)b) mediu (între 200 şi 500 lei)c) mare (peste 500 lei)

15. Sexul :a) Femeiescb) Bărbătesc

16. Aveţi domiciliul stabil în zona :a) Urbanăb) Rural

Centralizarea datelor

Chestionarul a fost utilizat pe un eşantion de 150 persoane, iar în urma preluării informaţiilor din chestionare s-au obţinut următoarele rezultate :

Nr. intreb.

ÎntrebareVariante de

răspunsNumăr

răspunsuriPondere

1Obişnuiţi să consumaţi brânzeturi?

a) Da 130 86,66 %

b) Nu 20 13,33 %

2Ce brânzeturi consumaţi cel mai frecvent

a) caşcaval - -

b) Brânză telemea

- -

c) Altele - - d) Toate

150 100 %

3Cât de bine cunoaşteţi produsele: Rucăr, Dalia, Penteleu, Muscel ?

a) foarte bine 16 12,30 %b) Bine 34 26,15 %c) Puţin 63 48,46 %d) Foarte puţin 10 7,69 %e) Deloc 7 5,38 %

4) Acordaţi note de la 1 (mai puţin important) la 5 (foarte important) caracteristicilor brânzeturilor consumate :

13

Caract notă 1 2 3 4 5Gust 15 18 13 63 21Calitate 14 10 58 31 17Preţ 5 8 11 23 83Ambalaj 97 12 8 7 6

5De unde aţi aflat de existenţa produselor în cauză?

a)prieteni, rude 18 13,84 %b) magazine 93 71,53 %c)contact direct cu produsul

12 9,23 %

d)alte surse (care ?)

- -

6Cât de frecvent consumaţi brânzeturile în cauză ?

a) Foarte des 23 17,69 %b) des 49 37,69 %c) Ocazional 27 20,76 %d) Rar 17 13,07 %e) Foarte rar 7 5,38 %

7De unde obişnuiţi să cumpăraţi produsele noastre ?

a)Magazine 41 31,53 %b) Tarabe 26 20 %c) Supermarket 21 16,15 %d) nu are importanţă locul

35 26,92 %

8. Acordaţi note de la 1 (foarte nefavorabil) la 5 (foarte favorabil) în funcţie de cum apreciaţi următoarele caracteristici :

Caract notă 1 2 3 4 5Gust 8 10 15 33 57Ambalaj 43 31 24 15 10Calitate 13 9 28 57 16Preţ 8 11 14 29 61

14

9Dintre următoarele brânzeturi ce consumaţi cel mai des?

a) Muscel mic (200 g)

15 11,53 %

b) Muscel mare (500 g)

12 9,23 %

c) Penteleu mic (200 g)

15 11,53 %

d) Penteleu mare (100 g)

21 16,15 %

e) Dalia mic (200 g)

16 12,30 %

f) Dalia mare (500 g)

11 8,46 %

g) Rucăr mic (200 g)

13 10 %

h) Rucăr mare (500 g)

10 7,69 %

i) Altele 10 7,69 %

15

10Care sunt diferenţele dintre gama noastră şi celelalte existente pe piaţă ?

a) Preţ 59b)Disponibilitate 13c) Design 11d) Calitate 34e)Varietate sortimentală

6

11

Care credeţi că sunt elementele care favorizează produsele noastre comparative cu alte mărci existente pe piaţă ?

a) Preţ 71

b) Calitate 39

c) Altele 13

12 Ocupaţia dumneavoastră este 

a) Elev/Student 45b) Muncitor 61c) Personal cu studii superioare

15

d) Pensionar 9e) Altă ocupaţie 0

13Vârsta dumneavoastră este cuprinsă între

a) Sub 20 ani 29b) 20 – 29 ani 20c) 30 – 39 ani 47d) 40 – 49 ani 15e) 50 – 59 ani 10f) Peste 60 ani 9

14Venitul dumneavoastră mediu lunar este 

a) Mic 49b) Mediu 74c) Mare 7

15 Sexula) Femeiesc 69b) Bărbătesc 61

16Aveţi domiciliul stabil în zona 

a) Urban 93b) Rural 37

Analiza şi interpretarea informaţiilor

1. Analiza informaţiilor :

Întrebarea 1: Obişnuiţi să consumaţi brânzeturi?

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Da 130 87,67 %

Nu 20 13,33 %

Total 150 100 %

Din tabelul şi graficul de mai sus se poate observa uşor că majoritatea din cei chestionaţi sunt consumatori de brânzeturi ( 87 % ) şi doar câţiva ( 13 % ) nu consumă deloc brânzeturi din diferite motive. Din cele 150 de persoane chestionate doar 20 nu consumă deloc brânzeturi.

Motivele celor ce nu consumă brânzeturi pot fi : problemele de sănătate sau nu sunt consumatori de brânzeturi.

Întrebarea 2 : Ce brânzeturi consumaţi cel mai frecvent ?

Dintre cele 130 de persoane chestionate ce consumă brânzeturi, toate consumă orice fel de brânzeturi : caşcaval, brânză telemea, brânză topită etc. Acest lucru se poate observa foarte clar din graficul de mai jos.

Se observă că cererea consumatorilor de pe piaţa brânzeturilor este una foarte variată, iar pentru a le câştiga încrederea firma trebuie să le ofere o gamă variată de produse.

16

Întrebarea 3 : Cât de bine cunoaşteţi produsele: Rucăr, Dalia, Penteleu, Muscel?

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Foarte bine 16 12,31 %Bine 34 26,15 %Puţin 63 48,46 %Foarte puţin 10 7,69 %Deloc 7 5,38 %Total 130 100 %

Această întrebare urmăreşte popularitatea produselor distribuite de firma S.C. Kaufland.S.N.C. în rândul consumatorilor de brânzeturi. Rezultatele sunt satisfăcătoare, deşi produsele nu au avut parte de o promovare la fel ca şi cele ale concurenţilor.

17

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Caşcaval 0 0 %

Brânză telemea 0 0 %Altele 0 0 %Toate

130 100 %

Total 130 100 %

Rezultatele au fost următoarele: 12,31 % din consumatori cunosc foarte bine produsele, 26,15 % cunosc bine produsele, deci se poate spune ca aproximativ 38,46 % din consumatori consumă, sau au consumat în mod frecvent produsele. 48,46 % din consumatori cunosc puţin, iar 7,69 % cunosc foarte puţin produsele şi doar 5,38 % nu le cunosc deloc.

Întrebare 4: Acordaţi note de la 1 (mai puţin important) la 5 (foarte important) caracteristicilor brânzeturilor consumate:

1 2 3 4 5Gust 15 18 13 63 21Calitate 14 10 58 31 17Preţ 5 8 11 23 83Ambalaj 97 12 8 7 6

Gust:

3,43

Calitate:

3,20

Preţ:

4,31

Ambalaj:

1,56

Ierarhizarea caracteristicilor apreciate de consumatorii de brânzeturi este:1. Preţul………. 4,312. Gustul……… 3,433. Calitatea……. 3,204. Ambalajul.......1,56

18

Cele mai apreciate brânzeturi de consumatori sunt cele care au un preţ cât mai scăzut (nivel de trai scăzut), după care urmează cele care au un gust bun, plăcut. Calitatea este numai a treia caracteristică luată în seamă de consumatori, iar ambalajul nu are aproape nici o importanţă pentru cei mai mulţi dintre aceştia.

Întrebarea 5: De unde aţi aflat de existenţa produselor în cauză?

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Prieteni, rude 18 14.63 %Magazine 93 75.61 %Contact direct cu produsul

12 9.76 %

Alte surse 0 0 %Total 123 100 %

Această întrebare are scopul de a observa mijlocul prin care consumatorii intră în contact cu produsele. Prin analiza acestui grafic se observă că produsul a fost cunoscut de 75,61 % din consumatori

pe rafturile magazinelor, iar 14,63 % de la prieteni sau rude. 9,76 % dintre cei chestionaţi au contact direct cu produsul.

Publicitatea este slab dezvoltată . Probabil dacă s-ar investi mai mult în publicitate o bună parte din cei 5,38 % care nu cunosc produsele vor deveni clienţi, iar cei ce le cunosc mai puţin (56,15 %) şi care sunt sau au fost posibili consumatori vor deveni consumatori,fapt ce va determina o creştere exponenţială a vânzărilor.

19

Întrebarea 6: Cât de frecvent consumaţi brânzeturile în cauză ?

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Foarte des 23 18,79 %Des 49 39,84 %Ocazional 27 21,95 %Rar 17 13,82 %Foarte rar 7 5,69 %Total 123 100 %

Prin această întrebare se urmăreşte a se vedea intervalul la care se cumpără produsele de către consumatori.

Din graficul consumului produselor firmei se observă că cei mai mulţi dintre cei chestionaţi (39,84 %) le consumă des, iar 18,70 % le consumă foarte des. Statistica arată că 58,54 % din cei ce cunosc produsele le şi consumă în mod frecvent, acest lucru indicând o calitate ridicată, în opinia consumatorilor, a produselor . Se ajunge din nou la concluzia că o bună promovare a produselor ar fi extrem de benefică firmei.

21,95 % din cei chestionaţi consumă produsele ocazional, 13,82 % rar, iar 5,69 % foarte rar.

Întrebarea 7: De unde obişnuiţi să cumpăraţi produsele noastre ?

Întrebarea are scopul de a afla locul de unde preferă consumatorii să cumpere produsele.În urma chestionarului s-a constatat că cei mai mulţi dintre cei chestionaţi (33,33 %) cumpără produsele din magazine.

21,14 % din consumatorii produselor le achiziţionează de la tarabe, iar 17,07 % din supermarket-uri. O altă parte însemnată a consumatorilor (28,46 %) acestor produse declară că nu au preferinţe asupra locului din care le cumpără.

20

Toate acestea se pot observa mai bine din graficul de mai jos:

Variante de răspunsNumăr

răspunsuriPondere

Magazine 41 33,33 % Tarabe 26 21,14 % Supermarket 21 17,07 % Nu are importanţă locul

35 28,46 %

Total 123 100 %

Întrebarea 8: Acordaţi note de la 1 (foarte nefavorabil) la 5 (foarte favorabil) în funcţie de cum apreciaţi următoarele caracteristici produselor noastre :

1 2 3 4 5Gust 8 10 15 33 57Ambalaj 43 31 24 15 10Calitate 13 9 28 57 16Preţ 8 11 14 29 61

21

Gust :

3,98

Ambalaj:

2,33

Calitate:

3,43

Preţ:

4,00

Prin această întrebare se doreşte să se afle atuurile produselor. Ierarhizarea caracteristicilor apreciate de consumatori la produse este:

1. Preţul………….. 4,002. Gustul…………. 3,983. Calitatea……….. 3,434. Ambalajul……... 2,33

Se observă ca produsele au o imagine favorabilă. Aceasta se datorează în primul rând preţului foarte bun , care obţine un punctaj de 4,00 puncte. Altă caracteristică foarte apreciată de consumatori este gustul plăcut, care obţine un punctaj, aproape de cel al preţului, de 3,98. Calitatea este şi ea de asemenea apreciată de consumatori, obţinând un punctaj bun de 3,24, în schimb aceştia consideră că ambalajul nu este deloc la înălţimea celorlalte caracteristici. Acest lucru nu înseamnă mare lucru, deoarece s-a văzut la întrebarea 4 că aprecierile consumatorilor de brânzeturi în legătură cu ambalajul a obţinut un punctaj redus de doar 1,56 puncte (consumatorii nu pun accent pre mare pe ambalaj).

În concluzie, în opinia consumatorilor, produsele sunt caracterizate ca fiind ieftine cu un gust foarte plăcut de o calitate satisfăcătoare, dar căreia nu are un design pe măsură.

Întrebarea 9: Dintre următoarele brânzeturi ce consumaţi cel mai des?

Prin analiza acestei întrebări S.C.Kaufland.S.C.S. urmăreşte să vadă care sunt produsele cele mai frecvent consumate de consumatori, iar în funcţie de aceasta să îşi planifice aprovizionarea.

Variante de răspunsNumăr

răspunsuriPondere

Muscel mic (200 g) 15 12,20 % Muscel mare (500 g) 12 9,76 % Penteleu mic (200 g) 15 12,20 % Penteleu mare (1000 g) 21 17,07 % Dalia mic (200 g) 16 13,01 %

22

Dalia mare (500 g) 11 8,94 % Rucăr mic (200 g) 13 10,57 % Rucăr mare (500 g) 10 8,13 % Altele 10 8,13 %Total 123 100 %

Din analiza graficului de mai sus se observă că produsele ambalate în gramaj mai mic se vând cel mai bine, chiar dacă sunt mai scumpe. Singura excepţie o face caşcavalul Penteleu mare ambalat la 1000 g.Se observă de asemenea că ponderele de consum ale produselor este aproape egale, toate produsele fiind consumate în mod egal, aşadar firma nu poate să se axeze doar pe un anumit sortiment dintre cele enumerate ci trebuie să-şi păstreze această gamă sortimentală sau chiar să o îmbogăţească.Întrebarea 10: Care sunt diferenţele dintre gama noastră şi celelalte existente pe piaţă ?

23

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Preţ 59 47,97 %Disponibilitate 13 10,57 % Design 11 8,94 % Calitate 34 27,64 %Varietate sortimentală

6 4,88 %

Total 123 100 %

Din graficul de mai sus se poate vedea ce au în plus produsele firmei S.C.Kaufland.S.C.S. faţă de cele ale concurenţilor direcţi existenţi pe piaţa brânzeturilor.

Cei mai mulţi dintre consumatorii chestionaţi (47,97 %) apreciază preţul ca fiind principalul punct forte al produselor, în timp ce 27,64 % dintre aceştia consideră că acesta ar fi calitatea.

10,57 % consideră că disponibilitatea este un plus al produselor. 10,57 % este o ponderă destul de ridicată având, iar această ponderă ar putea creşte semnificativ printr-o organizare mai bună a distribuţiei.

4,88 % dintre cei chestionaţi apreciază varietatea sortimentală. S-ar putea spune că aproximativ 4,88 % din cei chestionaţi cumpără în mod regulat produse din întreaga gamă, nefiind axaţi pe un singur produs.8,94 % din consumatorii chestionaţi consideră că produsele au un ambalaj atrăgător, diferit de cele ale concurenţilor, deşi acest lucru nu pare să aibă o importanţă majoră, deoarece s-a văzut la alte întrebări că ambalajul nu ocupă un loc important în alegerea consumatorilor.Întrebarea 11 : Care credeţi că sunt elementele care favorizează produsele noastre comparative cu alte mărci existente pe piaţă ?

Pentru a afla exact părerile consumatorilor cu privinţă la plusurile produselor în cauză faţă de cele ale concurenţei se studiază graficul de mai sus.

Cei mai mulţi dintre consumatori (57,72 %) sunt de părere că preţul este cel mai bun, iar 31,71 % sunt

24

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Preţ 71 52,72 %

Calitate 39 31,71 %Altele 13 10,57 %Total 123 100 %

de părere că produsele au o calitate superioară comparativ cu cele ale concurenţilor. Aşadar pentru menţinerea şi extinderea firmei pe piaţa brânzeturilor este necesar să se păstreze cel puţin acest raport calitate-preţ.

10,72 % din cei chestionaţi au alte păreri, în

privinţa caracteristicilor de diferenţiere:- gust………….. 5,36 %- ambalaj……… 3,75 %- disponibilitate.. 1,61 %

Pe lângă raportul calitate-preţ, care este considerat de cei mai mulţi respondenţi elementul principal de diferenţiere al produselor Kaufland faţăde cele ale concurenţilor, o pondere mai redusă consideră alte elemente care fac această diferenţiere. 5,36 % dintre aceştia consideră că produsele au un gust mai plăcut decât cele ale concurenţei, 3,75 % că au un ambalaj mai atrăgător, iar 1,61 % o distribuţie mai bună (uniformă).Întrebarea 12 : Ocupaţia dumneavoastră este:

25

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Elev/Student 50 33,33 % Muncitor 66 44,00 % Personal cu studii superioare

2013,33 %

Pensionar 14 9,33 % Altă ocupaţie 0 0,00 %Total 150 100 %

Din graficul de mai jos reiese faptul că cele mai multe persoane chestionate (44,00 %) au fost muncitori fără studii superioare, iar următorii sunt elevii şi studenţii cu o ponderă de 33,33 %. În număr mai redus sunt persoanele cu studii superioare (13,33 %) şi pensionarii şi şomerii (9,33 %), iar persoane cu altă ocupaţie decât cele menţionate nu s-au întâlnit.

Întrebarea 13: Vârsta dumneavoastră este cuprinsă între:

Majoritatea persoanelor chestionate (36,00 %) este reprezentată de persoane cu vârsta cuprinsă între 30 şi 39 ani, apoi tinerii sub 20 ani (24,00 %) şi cei între 20-29 ani (15,33 %), iar persoanele de peste 50 ani sunt mai puţine (14,67 %).

26

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Sub 20 ani 36 22,31 % 20 – 29 ani 23 15,38 % 30 – 39 ani 54 36,15 %

Sub 20 ani 36 22,31 % 20 – 29 ani 23 15,38 % 30 – 39 ani 54 36,15 % 40 – 49 ani 15 11,54 % 50 – 59 ani 10 7,69 % Peste 60 ani 12 6,92 %Total 150 100 %

Întrebarea 14: Venitul dumneavoastră mediu lunar este :

27

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Mic 53 35.33 % Mediu 84 56.00 % Mare 13 8.67 %Total 150 100 %

Din graficul de mai sus se observă că cei mai mulţi dintre persoanele chestionate (56,00%) au un venit mediu între 200 şi 500 lei/lună. Cei cu venituri mici (sub 200 lei/lună) au şi ei o pondere mare de 35,33 %, pe când cei cu venituri mari de peste 500 lei / lună sunt foarte puţini cu o pondere de doar 8,67 % .

Întrebarea 15: Sexul :

Se observă că numărul femeilor chestionate este aproape egal cu cel al bărbaţilor.

Întrebarea 16: Aveţi domiciliul stabil în zona :

28

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Femeiesc 79 52,67 % Bărbătesc 71 47,33 %Total 150 100 %

Variante de răspuns

Număr răspunsuri

Pondere

Urban 103 68,67 % Rural 47 31,33 %Total 150 100 %

Din graficul de mai sus se observă că majoritatea celor chestionaţi (68,67 %) sunt din mediul urban, iar restul de 31,33 % din mediul rural.

După cum se vede din ultimele 5 analize eşantionul este destul de variat din toate punctele de vedere. Se observă că cea mai mare parte a celor chestionaţi fac parte din clasa muncitoare 44,00 % , urmaţi apoi de elevi şi studenţi cu o pondere de 33,33 %, iar cei mai puţini (22,67 %) sunt personal cu studii superioare, şomerii, pensionarii.

Vârstele chestionaţilor sunt şi ele variate, cea mai mare ponderă (36,00 %) o au persoanele cu vârstă cuprinsă între 30 şi 39 ani, apoi tinerii sub 20 ani cu o pondere de 24 %, urmaţi de cei cu vârste între 20 şi 29 ani (15,33 %), iar persoanele de peste 50 ani au o pondere mai redusă de 14,67 %.

În funcţie de venituri eşantionul este dominat de persoanele cu venituri medii lunare cuprinse între 200 şi 500 lei care au o pondere de 56,00 %. Persoanele cu venituri mici (sub 200 lei) au o pondere de 35,33 %, iar cele cu venituri medii lunare de peste 500 lei de doar 8,67 % din totalul celor chestionaţi.

Din totalul persoanelor chestionate femeile au o pondere de 52,67 %, iar bărbaţii de 47,33 %, o diferenţă mică pentru a influenţa rezultatele finale.

Din punct de vedere al domiciliului respondenţilor se poate observa că cei mai mulţi dintre aceştia (68,67 %) au domiciliul în mediul urban, iar doar 31,33 % au domiciliul stabil în zona rurală.

29

Concluzii

Produsele oferite de S.C.Kaufland.S.C.S sunt cunoscute în municipiul Iaşi foarte bine sau bine în proporţie de 38,45 % din populaţia consumatoare de brânzeturi, şi nu este cunoscută deloc de 5,38 %. Cei mai mulţi (48,46 %) însă, le cunosc puţin.

Consumatorii cunosc produsele ca fiind la un preţ foarte bun, având un gust plăcut şi de o calitate acceptabilă, dar neavând un ambalaj nu prea aspectuos. Dacă s-ar găsi un design pe măsură produsele s-ar bucura de un mare succes în municipiu.

Din varietatea sortimentală cel mai bine se vinde caşcavalul Penteleu ambalat la 1000 g.Produsele ambalate la 200 g se vând mai bine, chiar dacă sunt mai scumpe. Motivul ar putea fi

lipsa imediată a banilor consumatorilor, care preferă să dea mai puţin odată chiar dacă acelaşi produs este mai scump ambalat astfel.

Produsele ambalate la 500 g au şi ele o cerere constantă şi variată. Sunt preferate, în general de persoanele cu venituri medii sau mari, deoarece necesită o sumă mai mare de bani plătită odată.

Consumatorii fac diferenţa uşor între produsele firmei S.C.Kaufland.S.C.S. şi cele ale concurenţilor de pe piaţa brânzeturilor, rezultând o imagine favorabilă pentru firmă. Din toţi consumatorii de brânzeturi doar o pondere redusă de 5,38 % nu cunosc produsele. Consumatorii consideră că elementele care fac diferenţa între produsele în cauză şi cele ale concurenţei sunt în primul rând preţul foarte bun (52,72 %), după care urmează calitatea, apreciată de 31,71 % dintre consumatori. 10,57 % consideră că altele ar fi elementele de diferenţiere (gust, disponibilitate, ambalajul etc.)

Cei ce nu consumă brânzeturi sunt în număr redus de doar 13,33 % comparativ cu cei ce le consumă (87,67 %). Din cei ce consumă brânzeturi o pondere de 38,45 % cunosc produsele, iar o pondere de 57,63 % le şi cumpără des sau foarte des. 54,47 % dintre cunoscătorii produselor spun că le cunosc din magazine.

Cele mai frecvente spaţii de vânzare a produselor sunt magazinele (33,33 % din consumatori îşi procură produsele de la acestea), tarabele (21,14 %) şi supermarket-urile (17,07 %). Pentru un procent destul de mare dintre consumatori (28,46 %) locul de unde acchiziţionează produsele nu are importanţă.

În ceea ce priveşte calităţile produselor, părerile consumatorilor sunt : preţ, gust (au punctaje foarte apropiate), urmate de calitate şi de departe ambalajul. Faptul că, calitatea este doar pe locul 3 se poate explica prin faptul că consumatorii sunt influenţaţi de alte mărci cu o reclamă mai puternică. Ambalajul nu este pe placul consumatorilor, care consideră ambalajul destul de nepotrivit (acelaşi lucru se întâmplă şi la alte produse brânzeturi de la alte firme. Firmele producătoare de brânzeturi, în general au o problemă în producerea unui design pe placul consumatorilor ), dar majoritatea consumatorilor nu pun deloc accentul pe ambalaj.

Preţul are pondera cea mai importantă în conturarea imaginii produselor. Deoarece produsele sunt cumpărate de consumatorii cu venituri mici şi medii (care şi acestea sunt destul de mici) de multe ori se preferă consumul unui produs mai ieftin de o calitate inferioară decât alt produs mai scump.

Punctul forte al acestui produs este raportul calitate – preţ, astfel produsele Kaufland au preţul de 12 lei/kg, iar cele ale concurenţei 14 lei/kg. Gustul şi calitatea sunt de asemenea apreciate de către consumatori, astfel dacă cei mai mulţi (47,97 %) consideră preţul ca fiind cel mai mare avantaj asupra concurenţilor, o pondere de 27,64 % consideră că acest avantaj ar fi calitatea sporită faţă de produsele acestora.

Din moment ce aproape jumătate dintre consumatori preferă produsele pentru un preţ mai bun şi mai mulţi de un sfert dintre aceştia consideră produsele mai bune din punct de vedere calitativ,

30

înseamnă că acest raport calitate-preţ există şi este în momentul de faţă cea mai puternică armă împotriva concurenţei. Pentru a reuşi să se menţină cât mai mult timp pe piaţă şi să se dezvolte, firma va trebui să îmbunătăţească acest raport.

Consumatorii municipiului Iaşi sunt în cea mai mare parte mulţumiţi de produsele oferite de S.C.Kaufland.S.C.S., iar dacă ar exista o campanie promoţională pregătită de o firmă publicitară, atunci firma şi produsele ei ar putea deveni cunoscute la un nivel mai mare.

31

CAP.VII.BIBLIOGRAFIE

a) www.markmedia.ro b) www.tmctv.ro c) www.wikipedia.ro d) www.referat.ro e) www.scribd.com

32