Identificarea/Diagnosticarea dislexiei

Este recomandabila o identificarea/diagnosticare timpurie a dislexiei pentru ca elevul sa primeasca ajutor corespunzator .Indetificarea elevilor dislexici se face de obicei in primul an de scoala primara atunci cind sunt descoperite probleme de citire si scriere care depasesc sfera normalului. O evaluarea psihologica ,standard in toate tarile vorbitoare de limba engleza , este singura metoda de identificare a elevilor dislexici . Cu toate acestea , in practica ,lipsa unui acord international in cea ce priveste definirea dislexia si cauzele acesteia ,determina incapacitatea de a realiza un diagnostic diferentual ,astfel evaluarea psihologica nu face decit sa identifica anumiti indici a unei posobile forme de dislexie . Deoarece SUA si Canada precum si teriotriile aferente ,au definitii diferite asupra temenului de dislexie , crietriile de diagnostificare difera . Astfel un copil diagnosticat cu dislexie intr-un anumit , este foarte posibil sa nu mai aiba acelasi statut odata cu trecerea granite .Aceasta situatie submineaza credibilitatea si integritatea oricarui process de diagnoza , si demonstreaza astfel ca orice deficient de invatare nu este permanenta.(Klassen, 2002)O evaluare completa trebuie sa fie facuta de catre specialist in domeniu si presupune urmatoarele :

-istoricul familial si social-testare cognitiva-testare nivelului de cunostinte -observarea la clasa si o analiza a situatiei scolare-examinare medicala-un raport cu observatii si recomandari In practica ,datorita constringerilor financiare si a celor legate de timp ,aceste teste atit de vaste si complexe nu sunt efectuate si sunt inlocuite de teste mai simple si rapide care identifica indici sau semne ale dislexiei .Au fost create un numar de teste pentru ai utilizate in secventa de evaluare cognitiva din cadrul testului formal .Aceste teste pot fi de asemeneautilizate si intr-un cadru izolat ,dar in aceste cazuri ele sunt folosite ca si un instrument de screening pentru a identifica elevii cu risc de dislexie si nu pentru a dignostica dislexia . Cu toate acestea trebuie consemnat faptul ca simpla identificare a elevilor cu risc de dislexie ,nu imbunatateste sub nici o forma gradul lor de alfabetizare ,in continuare acestia necesitind o interventie specializata .Testele cognitive identifica punctele tari si cele slabe ale unui elev in anumite domenii ,indicind posibile strategii de interventie in domeniile vizate .Teoriile ce stau la baza acestor teste au fost detaliate in capitolul anterior .Consulatrea literaturii de specialitate a demonstrate ca unele teste sunt mai bine sustinute stiintific decit altele si informatiile privind standardizarea variaza in functie de tipul de test .Cercetatorii au sperat la posibilitatea intocmirii unor teste de screening care sa pemita indentificarea copiilor cu risc de dislexie la o visrta timpurie .respectiv inaintea virstei de 6 ani , inainte ca acestia sa esueze in procesul de invatare a citirii .Testarea timpurie in privinta dislexiei are o serie de avantaje ,dar in ciuda cercetarilor intensive in domeniu , in nici una din tarile vorbitoare de limba engleza , nu s-a ajuns la ora actuala la o nici o serie de masuri viabile .Urmatoarele doua sectiuni ale acestui capitol descriu doua teste de screening care au fost acceptate in UK : Testul timpuriu de screening al dislexiei (DEST ) ,si Sistemul Cognitiv de Profilare (CoPS ); precum si doua teste recomandate de politica SUA utilizate la scara mare in America de Nord :Testul de inteligenta Wechsler pentru copii (WISC) si Raspuns /Reactie la interventie (RTI)In Marea Britanie, marea majoritate a profesorilor nu au capacitatile necesare pentru a identifica dislexia la elevii lor ,sau alte dificultati de invatare ,dar Codul de bune practice (1994) spune ca profesorii trebuie sa identifice orice nivel al dislexiei precum si alte dificultati de invatare sis a puna imediat in practica un plan de interventie personalizat . Elaborarea unor Teste precum DEST si CoPS au venit ca un raspuns la aceasta problema deaorece acestea au fost create pentru a putea fi folosite la scara larga de personal nespecializat in testarea psihometrica .Aceste instrumente de screening au fost traduse in mai multe limbi ,si sunt din ce in ce mai utilizate in tarile vrobitoare de limba engleza , si odata cu introducerea RTI in Legea privind Educarea Indivizilor cu Dizabilitati in SUA , teste ca acesta sau alte teste similare vor fi necesare .Testul timpuriu de screening al dislexiei (DEST)Acest test a fost elaborate pentru a putea fi pus in practica de catre profesori in primul semestru de scoala si dureaza aproximativ 30 de minute pt fiecare elev in parte . DEST nu intentioneaza sa inlocuiasca procesul traditional de diagnosticare ,ci mai de graba sa identifice copii cu risc de esec din varii motive ,si sa stabileasca necesitatea unor evaluarii viitoare . DEST testeaza o gama larga de abilitati precum cele motorii, de viteza , teste de memorie sau teste fonologice .

Tabelul 1.O selectie a testelor disponibile pentru indetificare indivizilor dislexiciTESTANDESCRIERETEORIECERCETARE

Aston Index (Newton &Thompson ,1982)1982Elaborat pentru a putea fi utilizat de profesorii de la clasa .Testul include 2 nivele,L1 pentru elevii care au fost la scoala mai mult de sase luni .L2 pentru elevii de peste 7 ani.Rezulttul testului reprezinta varsta mentalasi sunt comparate cu rezultatele din manual corespunzatoare virstei cronologice a copilului . MagnoceluaraSutherland si Smith considera ca tesul este oarecum depasit ,avind o utilizare limitate la copii peste 11 ani ,iar rezultatele acestui sunt greu de interpretat .Pumfrey si McGhee sunt critici in privinta informatiilor din manual ,in cea ce priveste constructia. Standardizarea si validarea Indexului .

Bangor Dyslexia Test (Miles, 1997)19831997Administrat ca parte a unui test clinic efectuat pe elevii peste 7 ani .Implica indici pozitivi ai dislexiei prin intermdiu a 10 teste .CerebralaFonologicaItemii ce alcatuiesc testul au fost elaborati din cadrul unor studii clinice effectuate pe 291 de subiecti .Testul nu poate fi considerat un instrument psihometric si interpretarea acestuia depinde de mai mult de o gindire medicala decitrezultate pozitive ale testarii dislexiei.

Childrens test of Non-word repetition (Gathercote&Baddeley1996)1996Un test ce testeaza memoria de scurta durata ce utilizeaza 40 de non-cuvinte .Testul este standard pentru copii cu varste cuprinse intre 4 si 8 ani .CerebralaSe considera ca acest test completeaza teste eleaborate pentru a evalua gradul de procesare fonologica .Datele standardizate sunt raportate utilizind 612 copii cu virste intre 4 si 8 ani .Studii de fiabilitate arata o buna corelare si sunt demonstrate prin intermediul a doua mici studii.

Testul de screening al dislexiei (DST) Testul timpuriu de screening al dislexiei (DEST)19962003Aceste teste sunt elaborate pt a putea fi administrate de catre profesori sau psihologi si dureaza aproximativ 30 de minute.DST este pt copii cu varste cuprinse intre 6.5 si 16.5 ani ,iar DEST pt copii cu virste cuprinse intre 4.5 si 6.5 ani .Fiecare test este alcatuit din 10/11 subteste ce cuprind o gama variata de cerinte .Testul ofera un scor de risc precum si un profil al abilitatilor ,dar nu incearca sa diagnisticheze dislexia. FonologicCerebralMagnocelularAceste teste iau in considerare dovezile aduse de toate cele 3 teorii ale dislexiei .Cu toate acestea ,puterea discrimanorie a acestor teste se bazeaza pe proprii cercetarii effectuate de catre autori iar validarea individuala a altor autori nu este momentan disponibila .

Sistemul de profilare cognitiva (Cops) (Singleton et. Al 1996)1996Acesta este un sistem de evaluare computerizata standard ce poate fi folosit de profesori si psihologi pentru copii de 4 sau 5 ani .Exista 8 teste principale prezentate sub forma de joc .Un profil graphic al rezultatelor este calculate in mod automat la finalul testului, si de asemenea se ofera si un manual pentru interpretarea profilului .FonologicCerebralMagnocelularCercetarile ce stau la baza CoPS presupun un stiu longitudinal de 5 ani pe un esnation de 500 de copii .Testele finale au fost selectate din 27 pe baza acuratetii si exactitatii .Toate testele ,s-au dovedit utile ulterior in imbunatatirea gradului de alfabetizare .

Testul abilitatilor fonologice (Muter et. Al 1997)1997Testul contine 4 subteste de constintizare , un subtest de evaluare a vitezei vorbirii si un test de testare a cunostintelor .Este recomandat pentru copii cu virste cuprinse intre 5 si 7 ani .Este in primul rind un instrument de indentificare a copiilor cu risc de de esec in cea ce priveste citirea datorita unei lente dezvoltari fonologice .Scopul acestui test nu este de a diagnostica dislexia.Fonologica Rezultatele standardizate ale acestui test provin de la 826 de copii cu virste cuprinse intre 4 si 8 ani .Studiile de fiabilitate si cele de validare sunt prezentate in manual ,iar autorii recomanda precautie in privinta interpretarii rezultatelor.

Bateria de evaluare fonologica (Frederickson et.al 1997)1997Aceasta baterie de teste a fost elaborate pentru a fi utilizata de psihologi sau profesori cu pregatire in domeniul educatiei speciale si logopezi pentru a evalua procesarea fonologica .Manualul inclus ofera informatii pentru interpretarea rezultatelor si pentru alborarea planurilor de interventie .FonologicaDatele pentru acest test au fost colectate de la 629 de elevi cu virste cuprinse intre 6 si 15 . Valabilitatea testului a fost evaluata in cadrul unui studiu ce include 89 de copii diagnosticati cu SLD ,acestia obtinind un scor mai scazut la test decit alti copii din grup cu aceiasi varsta .

Profilul de auto-perceptie pentru elevii cu dizablitati de invatare (Renick &Harter 1997)1997Este chestionar elaborat pt a analiza capictatea copiilor de a-si autoevalua competentele, capacitatile si respectul de sine in anumite domenii .Chestionarul consta in 46 de intrebari dvizate in 10 sectiuni .Rezultatele sunt comparate cu datele standard oferite de manual . NA Datele standard au fost adunate de la 210 copii cu SLD 367 de copii fara SLD cu varste cuprinse intre 9 si 13 ani .Rezultatele exacte, tiparele ,semnificatiile si deviatiile standard pentru fiecare grup si categorie de virsta sunt raportate precum si modalitatile de interpretare sunt .Utilizarea acestor profile pentru elevii cu SLD este relative noua ,dar Boetsch a raportat rezultate care arata ca elevii cu dislexie se autopercep ca avind un nivelul intelectual mult mai scazut , comptente academice limitate si de asemenea nivelul stimei lor de sine este mult mai scazut .Aceste profile ar putea fi utile in identificarea ariilor ce influenteaza stima de sine a copiilor .

Testul de inteligenta Wechsler pentru copii (WISC) (Wechsler, 1992 )19922004Aceste exte cel mai des folosit instrument de diagnosticare in proceul de evaluare a nivelului intellectual al copiilor cu virste cuprinse intre 6 si 16 ani .Sunt utilizate rezultatele obtinute de elev la 4 testariacademice (ACID) si comparate cu rezultatele altor teste ce determina nivelul intelectual si capacitatea de invatare .Procedura de identificare a unui profil ACID este evidentiata in WISC-III si WISC-IV . Elevii cu dislexie sunt considerate cei care obtin rezultate slabe la testele ACID , insa variatiile mari si discrepantele sunt si ele importante in procesul de diagnosticare .Fonologic CerebralDatele standard privind rezultatele fiecarui subtest si a fiecarui test de inteligenta se bazeaza pe rezultatele obtinute de la 2200 de copii din intreaga tara (SUA) .Comparat cu celelalte teste, putem afirma ca pentru aceasta metoda exista o multitudine de informatii in literatura de specialitate .Anumiti autori au pretins faptul ca profilul ACID este important in identificarea si diagnosticarea dislexiei .Cu toate acestea,majoritatea studiilor critica testul ACID datorita lipsei specificatiilorclare in cea ce priveste subiectii,absenta unui grup normal de control ,variatiilor mari de virsta si si lipsa unui numar mare de exemple/mostre .

Woodcock Johnson III ()WJIII) ( Woodcok et al 2001)2001Sunt doua baterii de teste separate dar co-normate ,menite sa masoare capicitatile intelectuale in general, abilitatile cognitive ,aptitudinile scolare si exprimarea orala .Testele au fost elaborate pentru a fi administrate de psihologi sau de catre profesori cu pregatire in domeniul educatiei speciale si pot fi folosite pentru personae cu virste cuprinse in 2 si 90+ ani .Rezultatele testelor sunt interpretate pe baza discrepantelor teste . Fonologic MagnocelularTranzactional Rezultatele standard pentru fiecare subtest in parte se bazeaza pe informatiile obtinute de la 8800 de subiecti cu virste cuprinse intre 2 si 90+ ani .Datele normate sunt disponibile pentru fiecare luna , pentru fiecare categorie de virsta in parte si pentru fiecare nivel de studio de la gradinita pina la clasa a 12 a.Aceste teste sunt relativ noi si validarea lor nu s-a facut de carte autorii lor .Studiile de validare au aratat faptul ca evaluare neconcordantele reprezinta cea mai buna metroda de identificare a dizabilitatilor de invatare cu o acuratete de 0.8.

Raspuns la interventie (RTI)(Fuchs &Fuchs 2001)2001Aceasta reprezinta o metoda dinamica de evaluare ,prin care fiecare elev dintr-o clasa este evaluat cu ajutorul unui instrument de screening pentru a identifica elevii cu risc .Elevii cu risc sunt monitorizati ulterior cu ajutorul unor interventii de instruire intensiva pe o perioada extinsa de timp .Elevii fara dificultati mari de citire sunt cei care nu reusesc sa depaseasca aceste dificultati prin intermediul interventiilor .FonologicMagnocelular Tranzactional RTI reprezinta o inovatie recenta care ofera posbilitatea unor interventii timpurii pentru elevii cu risc de esec scolar si de asemenea identifica cu dizabilitati de lectura .Modelul RTI este scalat pe baza unor cercetari controlate ,dar din pacate aceste cercetari in domeniu sunt putine.Pentru ca aceasta metoda sa fie eficienta este necesara dezvolatarea unor tipuri de evaluare pentru toate categoriile de virsta .De asemenea este necesara instruirea profesorilor si monitorizarea si sprijinirea perma a acestora .

Indicatori dinamici pentru competentele de baza ale alfabetizarii timpurii (DIBELS)1998DIBELS reprezinta un set de teste individuale administrate pentru a aprecia gradul de alfabetizare timpurie .Ele pot fi administrate de catre profesori sau psihologi si dureaza aproximativ 7 minute pentru fiecare elev in parte .DIBELS masoare fluenta ,identificarea literelor, segmentarea fonemelor ,lectura orala, capacitatea de a povesti , nonsensurile si utilizarea corecta a cuvintelor .Fiecare masuratoare este un indicator al dezvaltarii alfabetizarii timpurii ,iar rezultatele obtinute evalueaza dezvoltarea elevilorsi identifica ariile unde este necesar sa se intervina . Testele sunt elabaorate pentru a fi folosite in mod regulat pentru a se putea observa progresul elevilor .Fonologic Fiecare test a fost standardizat incepind de la gradinita si pina la nivelul 3 de studiu si validitatea lor, exactitatea si fiabilitatea acestora au fost analizate in literatura de specialitate .in cadrul unei serii de studii .Cercetarile au confirmat ca se pot face corelari intre rezultatele testelor DIBELS si capacitatea de a citi un an mai tirziu .Acest test nu are drept scop diagnosticarea dislexiei ci este mai mult un instrument menit sa previna dificultatile de lectura si promoveaza succesul in actul lecturii prin interventii timpurii si monitorizare permanenta .

DEST a fost normat utilizind 1000 de copii .Aceste norme au fost calculate pentru copii cu virste cuprinse intre 4.5 si 6.5ani .Initial au fost testate si 50 de subteste care ulterior au fost reduse la 10 tinind cont de usurinta administrarii ,resursele necesare,feedback-ul obtinut de la elevi si profesori precum si in functie de cit de utile sunt in procesul de depistare a dislexiei .Implica 11 subteste cu o durata de 2 minute ,oferind un profil al abilitatilor precum si aptitudinile cheie ,si un idex de risc general care sa stabileasca necesitatea unor interventii specializate .Este alaborat pentru a identifica toate posibilele dizabilitati de de invatare,nu doar dislexia.Subtestele evalueaza cunostintele legate de cunoasterea literelor si a cifrelor ,viteza de recunoastere a acestora,capacitatile fonologice ,memoria, capacitatile motorii,echilibrul,procesarea temporala,si capcitatea de redare a formelor .Rezultatele ofera o imagine de ansamblu asupra abilitatilor copilului si reprezinta punctul de pornire pentru elaborarea strategiilor de interventie ulterioare ,sau pot fi utilizate ca si referinte pentru efectuarea unei evaluari de catre un psiholog specializat .Validarea testului DEST s-a facut prin intermediul unui studiu predictiv longitudinal care a urmarit evolutia a 97 copii de la virsta de 5 ani pana cind acestia au implinit 7 ani ,si a vrut sa stabileasca daca subiectii identificati initial cu risc de dislexie au fost in cele din urma diagnosticati cu aceasta dizabilitate sau nu .O rata fals pozitiva de 12 % si una fals negativa de 2% au fost obtinute in urma testului .In aceasta faza testul DEST pare a fi unul efficient din punct de vedere al costurilor pentru identificarea copiilor cu risc .Ofera avantajul de a putea fi administrat si evaluat de catre profesor ,dureaza 30 de minute ,implica resurse minimale si poate fi folosit pentru dezvolta ulterior strategii de interventie specializate ,Cu toate acestea ,validari ale altor cercetatori de abia incep sa apara in literatura de specialitate ,astfel ca utilizarile sale la scara larga inca nu au fost determinate .Sistemul Cognitiv de profilare (CoPS)CoPS reprezinta o evaluarea asistata de calculator ce poate fi folosita pt copii cu virste cuprinse intre 4 si 9 ani .Ca si DEST ,CoPS nu se vrea sa inclouiasca metodele traditionale de diagnosticare ,ci isi propune sa identifice la nivel cognitiv punctele tari si cele slabe ale copilului care pot fi considerate indici in procesul de diagnosticare al dislexiei sau al altor dizabilitati de invatare .Cu toate acestea, informatiile oferite de CoPS sunt utile in stabilirea de catre profesor a stilului de invatare pentru fiecare elev in parte .CoPS este usor de administrat si creat pt a putea fi utilizat de catre profesori si psihologi ,insa interpretarea rezultatelor oferite de calculator necesita experienta si expertiza in domeniiul educatiei sau psihologiei .Cercetarile care au dus la CoPS ,aveau drept scop identificarea profesorilor care pot recunoaste cu usurinta dislexia la copii .S-a hotarit ca un calculator sa administreze testul pt ca :-este precis, obiectiv si flexibil-testarile asistate de calculator necesita cunostinte minime din partea celui care opereaza calculatorul-este atractiv iar copii nu sunt speriati de acesta

Din 1990 pina 1996 s-a desfasurat un studiu longitudinal pe aproximativ 400 de copii din 24 de scoli .La inceputul studiului copii aveau 5 ani .Initial au fost create 27 de teste pentru a evalua o gama larga de abilitati cognitive ,care sunt importante in mod special in etapele de inceput ale procesului de alfabetizare ,acestea considerate a fi indici puternici ai dislexiei .Toate testele au fost administrate tuturor copiilor iar in urmatorii patru ani au fost urmarite procesele de dezvoltare intelectuala si alfabetizare ,prin intermediul unor instrumente de masura psihologice .Datele rezultate au fost utilizate pentru a determina daca testele au fost eficiente sau nu in prezicerea dislexiei sau a altor dizabilitati de invatare .Au fost alese 8 teste care au oferit rezultatele cele mai satisfacatoare ,acestea implicind memoria,constientizarea fonologica si discriminarea auditiva . Testul a fost standardizat pt 800 de copii .Gradul de prezicere a CoPS a fost de 96%cu o rate fals negativa de 16.7% si una fals pozitiva de 2,3% .CoPS este un instrument de diagnoza si evaluare care poate fi folosit de catre profesori care lucreaza atit cu copii normali cit si cu cei cu dislexie sau alte dizabilitati de invatare .Ofera avantajul ca este usor de administrat in 45 de minute si identifica cu success punctele tari si cele slabe ale elevului .Desi administrarea testului necesita o pregatire minimal a administratorului de test ,interpretarea rezultatelor necesita expertiza si experienta in domeniul educatiei sau psihologiei ,fapt ce determina o crestere a costurilor si in functie de volumul de munca rezultatul ar putea fi intirziat si acest lucru incetineste elaborarea strategiilor de interventie .

Testul de inteligenta Wechsler pentru copii Acesta este cel mai des folosit test de catre psihologii din intreaga lume pentru a masura IQ-ul copiilor si pentru a stabili punctele tari si cele slabe ale acestuia in cea ce priveste capacitatea de a invata .A fost tradus si adaptat pentru o serie de tari cum ar fi Spania. Suedia, Franta, Canada si Italia .Pentru fiecare traducere in parte s-au stabilit norme separate .Au fost revizuite versiuni ale WISC ,si fiecare noua versiune a renormat testul ,a regandit si reformulat intrebarile si a actualizat materialele pentru a fi mai facile si accesibile pentru administratorul de test .Administrarea si notarea WISC necesita un administrator de test competent care sa poate comunica cu copii de diferite virste si trebuie sa cunoasca protocol si specificatiile testului .Testul dureaza intre 50 si 75 de minute este impartit in 2 sectiuni :

-Sectiunea Verbala evalueaza capacitatea de exprimare verbala a copiilor si cit de bine recepteaza mesajele care le sunt transmise . Include o scara de masurare a informatiilor ,vocabularului ,intelegerii ,similitudinilor, matematicii si a diviziunii cifrelor . -Partea Practica masoare doemniile non-verbale cum ar fi capacitatea de orientare in spatiu pt rezolvarea unor probleme ,capacitatea de perceptive vizuala ,viteza si eficienta visual-motorie .Scala de notare se refera la aranjarea diverselor imagini, codare ,completarea imaginilor ,ansamblarea unor piese sau construirea cu ajutorul blocurilor de jucarie .Pe linga exprimarea verbala si abilitatile practice mai pot fi evaluate intelegerea verbal, capacitatea de perceptive vizuala ,capacitatea de concentrare .Acestea se vor adauga la imaginea de ansamblu a capacitatii de invatare a unui copil .Rezultatul ACID al unui copil la subtestele de aritmetica, codificare ,informative si diviziune a cifrelor sunt comparate cu rezultatele obtinute la celelalte teste .Daca rezultatele la toate cele patru subteste ACID sunt egale sau mai scazute decit ce la mai scazut scor la la celelalte subteste ,atunci elevul se considera ca ca are un profil ACID pozitiv.Anumiti autori au sustinut ca profilul ACID este de folos in identificarea si diagnosticarea dislexiei (Virgo et all) ,dar studiile lor limiteaza de asemenea la grupul SLD si la cel de control , astfel incit nu se incearca comparatii individuale .Astfel, intimp ce profilul ACID este considerat a fi mai bogat in esantioane SLD decit in esantioane random ,iar aceste mici diferente nu sunt utile in procesul de evaluare individuala .Studii similare efectuate de Prifitera si Dersch si Watkins care analizieaza incidenta profilului ACID in esantioanele normale si cele cu dizabilitati au descoperit ca profilul ACID a fost mai des intilnit in esantionul SLD decit .Rata acestei incidente a fost doar de 4-5%. Astfel Watkins et all.au concluzionat ca profilul ACID este un slab indicator al dislexiei si nu ar trebui utilizat in procesul de diagnosticare .Parearea unanima este ca WISC este mai efficient in masurarea gradului de inteligenta si nu pentru a diagnostic dizabilitatile de invatare . Cu toate acestea , WISC este folosit in continuare la scara larga de catre specialist dar pentru a fi mai eficient si pentru a reprezenta mai bine interesele copilului este corelat cu date obtinute din alte surse .Exista de asemenea si extensii ale testului WISC care evalueaza nivelul de educatie ,numite Testele de dimensiune Wechsler ,acestea concentrindu-se pe anumite dimensiuni ale educatiei .Acestea includ :-Testul Wechlser de evaluare a dimensiunii citirii obiective (WORD )-testeaza citirea ,ortografia si scrierea de mana .-TheWechsler Objective Language Dimension ?(WOLD)-testeaza capacitatea de intelegere a unui text audiat , exprimarea scrisa si cea orala -The Wechsler Objective Numeric Dimension (WOND)-testeaza rationamentele matematice si calculele numerice Rezultatele finale sunt combinate pentru a obtine Testul Wechsler de reusita individuala (WIAT)

Raspuns/Reactie la Interventie (RTI)Testul RTI se concentreaza asupra oferirii unei instruiri mai eficiente prin incurajarea unor interventii timpurii pt elevii care intimpina dificultati in citire .Aceste este la mare cautare in America de Nord datorita faptului ca specialistii sunt incurajati sa se axeze pe identificarea copiilor cu dizabilitati decit sa se limiteze la masurarea coeficientului de inteligenta .In 2004 presedintele Bush a semnat legea educatiei pt persoanele cu dizabilitati .Aceasta lege introduce metoda RTI ca si allternativa pt metodele dj existente .Legea perrmite utilizarea pina 15% din fondurile IDEA pt a oferii servicii elevilor inainte ca acestia sa fie diagnisticati cu diverse dizabilitati .

Scopul RTI este de a oferi o instructiuni de alfabetizare de calitate in mediul educational ,reducind astfel numarul elevilor diagnosticati gresit si plasati in scoli pt educatie speciala .Desi nu exista la ora actual un model standard RTI universal acceptat ,exista mai multe variante posibile :-Screening in prima luna a anului scolar toti elevii sunt testate pentru ai identifica pe cei cu risc de esec scolar . La momentul actual nu exista instrumente de screening specific pt a identifica potentialii elevi cu risc de esec ,dar specialistii considera ca cele mai bune metode include (1)evaluarea individuala a fiecarui elev pentru a stabili competentele de lectura si cele matematice (2)separarea elevilor a caror randament in anul curent este cu 25% mai slab decat cel din anul precedent si testarea lor individuala cu metode specifice. -Implementarea instructiunilor la clasa (Nivelul 1)-elevii primesc din partea profesorului instructiuni temenice si sprijin comportamental la nivelul educatiei generale .Acurateatea implementarii este atent documentata .-Monitorizarea reactiei clasei la interventie (Nivelul 1)-Elevii identificati ca fiind cu risc sunt monitorizati timp de 8 saptamani pentru a-i identifica pe cei care nu raspuns pozitiv la procesul educational general .Cele mai bune metode implica evaluarea acestor elevi in fiecare saptamina timp de 8 saptamini cu ajoutorul unor instrumente specifice in doemniile in care acestia intimpina dificultati . Raspunsul adecvat la Faza 1este operationalizat cu ajotorul normelor locale sau chiar nationale sau chiar cu ajutorul normelor/criteriilor clasei stabilite pt evoluatia saptaminala .-Implementarea unor instrumente suplimentare de diagnoza (Nivelul 2)-Rapsunzul negative la Faza 1 este suplimentat cu un nou interval de timp cuprins intre 8 si 12 saptamini pentru introducerea unor instructiuni suplimentare .Profesori/Educatorii din domeniul educatiei speciale colaboreaza pentru a elabora o interventie personalizata pt fiecare elev .Aceste interventii urmeaza sa fie puse in practica de catre profesori pe elevii care nu au avut un raspuns pozitiv in Faza 1 ,aceastia urmind sa fie grupati in grupuri nu mai mari de 3 persoane .Elevii din fiecare grup trebuie sa aiba aproximativ acelasi nivel , aceleasi pucnte tari si puncte slabe .Aceste grupuri au ore de 30 de minute de cel putin 3 ori pe saptamina cu informatii din domeniul educatiei generale .-Monitorizarea reactiei la interventia suplimentara (Faza 2).Aceasta etapa se va desfasura ca si prima etapa de monitorizare din Faza 1.Se ofera de asemenea si feedback-ul parintilor .Monitorizarea continua determina eficienta interventiei si daca mai sunt necesare modificari .-Desemnarea LD-ului si plasarea in unitati de educatie speciala (Faza 3)-elevii cu raspuns negativ la Faza2 primesc cu acordul parintilor o evaluare individuala detaliata care sa stabileasca daca sunt eligibili ,evaluare ce exclude capacitatile mintale sau comportamentale .Daca acest process este implementat cu suces ,el ofera o serie de avantaje in privinta altor metode :-Copii nu trebuie sa esueze sau sa ramina in urma colegilor lor unainte de a fi considerate eligibili pentru a primi sprijinul necesar -Reprezinta o metoda valida pt identificarea LD ,doarece o interventie timpurie reduce numarul de cazuri fals pozitive, sau elevi diagnosticati gresit .-Evita problemele de deficit si discrepantele -Este intemeiata instructional Cu toate acestea, in prezent modeul RTI este doar in mod ipotetic capabil sa identifice elevii cu deficiente de lectura sis a previna esecul scolar .Din putinele cercetari facute pe acest model RTI rezulta faptul ca acesta se caracterizeaza prin 2 focare :1 .studiile de interventiie ce evalueaza eficienta metodelor de remediere ;2.studii in domeniu ce analizeaza testul RTI propriu-zis .Ambele domenii de cercetare RTI au aratat rezultate promitatoare ,insa o parte din aspectele practice nu au fost inca determinate ,lasind multe intrebari ce necesita raspuns inaintea punerii in practica metodei .Spre exemplu ,dezvoltarea unor metode educationale practice si stiintifice ,o evaluarea exacta pt toate grupele de varsta ,rata de success la fiecare nivel ,instruirea profesorilor si monitorizarea si evaluarea permanenta a acestora .Lipsa dovezilor stiintifice in toate ariile de actiune ale modelului RTI face specialistii in domeniu sa fie rezervati in pronuntarea asupra eficientei acestei metode .Capacitatea de a prezice care copil va intimpina cele mai mari dificultati in citire este departe de a se apropia de un final ,avind multe rezultate fals pozitive sua fals negative in toate testele si procedurile .Acuratetea prezicerii creste pe masura ce copiilul petrece mai mult timp la scoala , iar testele administrate pt identificarea diabilitatilor de lectura se dovedesc a fi mai eficiente daca sunt administrate in primul an de scoala decit cele effectuate in perioada presocalara .Astfel ,pentru a maximiza sansele de a identifica elevii cu risc este necesara o interventie cit mai timpurie si aceasta trebuind a fi aplicata pe un numar cit mai mare de elevi .Trebuie subliniat faptul ca testele de screening nu evalueaza capacitatea de aciti a e levului in ansamblul ei .Scopul acestor teste este de a cunatifica abilitatile pe care un copil le are in diferite domenii esentiale pt dezvoltarea eficcienta a lecturii ,cum ar fi fluent sau constientizarea fonologica .Deoarece toate aceste teste de screening scot cuvintele din context, ele nu pot fi autentificate drept metode autentice care sa sigure succescul lecturii ,insa aofera o imagine asupra ariilor deficitare ale unui copil care ar are dificultati de citire .si bazat pre rezultatele acestor teste se poate stabili daca un copil este legibil sau nu pentru o scoala speciala .In acelasi timp se poate stabili si un plan de interventie personalizat care sa poate fi implementat si monitorizat .Cu toate acestea ,pentru a obtine o imagine completa a abilitatilor de lectura ale unui copil este nevoie sa se urmareasca felul in care el asimileaza informatii legate de cuvinte din text ,iar acest lucru nu poate fi estimat decit prin observarea atenta a copiilor atunci cind citesc pasaje conectate intre ele . Bibliografie Aaron, P. G. (1997). The Impending Demise of the Discrepancy Formula. Review of Educational Research, 67, 461-502. Abu-Rabia, S.; Share, D.; Mansour, M. S. (2003). Word Recognition and Basic Cognitive processes Among Reading-Disables and Normal Readers in Arabic. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, 16, 423-442. Agnew, J. A.; Dorn, C.; Eden, G. F. (2004). Effect of Intensive Training on Auditory Processing and Reading Skills. Brain and Language, 88, 21-25. Alexander, A. W.; Slinger-Constant, A-M. (2004). Current Status of Treatments for Dyslexia: Critical Review. Journal of Child Neurology, 19, 744-758. Alm, J.; Anderson, J. (1997). A Study of Literacy in Prisons in Uppsala. Dyslexia, 3, 245-246. Anderson, M. L. (2003). Embodied Cognition: A Field Guide. Artificial Intelligence, 149, 91-130. Ansara, A.; Geschwind, N.; Galaburda, A. M.; Albert, M.; Gartrell, M. (1981). Sex Differences in Dyslexia. Towson, MD: Orton Dyslexia Society. Blomert, L.; Mitterer, H.; Paffen, C. (2004). In Search of the Auditory, Phonetic, and/or Phonological Problems in Dyslexia: Context Effects in Speech Perception. Journal of Speech, Language, and Hearing Research, 47, 1030-1047. Boetsch, E. A.; Green, P. A.; Pennington, B. F. (1996). Psychosocial Correlates of Dyslexia across the Lifespan. Development and Psychopathology, 8, 539-562. Borstrom, I.; Elbro, C. (1997). Prevention of Dyslexia in Kindergarten: Effects of Phoneme Awareness Training with Children of Dyslexic Parents. In Hulme, C.; Snowling, M. Dyslexia: Biology, Cognition and Intervention. London: Whurr. Bright Solutions for Dyslexia. (date unknown). Symptoms of Dyslexia, http://www.dys-add.com/symptoms.html British Columbia Health Guide. (date unknown). http://www.bchealthguide.org /kbase/topic/special /te7211/sec1.htm British Dyslexia Association. (2005). Practical Solutions to Identifying Dyslexia in Juvenile Offenders. British Psychological Society. (1999). Dyslexia, Literacy and Psychological Assessment.