Cap. 1 Dislexie Si Disgrafie

24
CAPITOLUL II PROFILUL PSIHOLOGIC AL VÂRSTEI ŞCOLARE MICI 2.1. Particularitatile psiho-fizice ale copiilor de varsta scolara mica Profilul psihologic este „o expresie cantitativ – calitativă a totalităţii componentelor, proceselor şi însuşirilor psihice, precum şi a relaţiilor interfuncţionale dintre acestea, caracteristice unei anumite etape din dezvoltarea ontogenetică a copiilor şi diferenţiate de la un individ la altul”(Nicola, I., 1994, p. 89). Astfel, în caracterizarea vârstei şcolare mici trebuie să ţinem seama de faptul că, în jurul vârstei de 6 - 7 ani, în viaţa copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit, acela al intrării la şcoală. Întreaga sa dezvoltare fizică şi psihică este influenţată de acest nou factor. „Vârsta şcolară se constituie ca un stadiu nou, calitativ superior, bazat pe achiziţiile anterioare, pe experienţa cognitivă a copilului pe care o valorifică şi o restructurează, în funcţie de noile dominante psihofizice şi noile solicitări ale mediului”(Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., Psihopedagogie, 2004, p.23). P. Osterrieth realizează următoarea caracterizare a acestui stadiu: - „6 ani – vârsta extremismului, a tensiunii şi agitaţiei; - 7 ani – vârsta calmului, a preocupărilor interioare, a meditaţiei, în care apare pentru prima dată interioritatea, una din trăsăturile dominante ale stadiului următor; - 8 ani – vârsta cosmopolită, a expansiunii, a extravaganţei, a interesului universal;

description

DISLEXIE SI DISGRAFIE

Transcript of Cap. 1 Dislexie Si Disgrafie

Conciliul Vatican II afirma: Sfnta Maica Biseric tie c aceste mijloace, bine ntrebuinate, ofer neamului omenesc avantaje mari, ntruct contribuie mult la destinderea, la mbogirea sufletelor i la rspndirea i ntrirea mpriei lui Dumnez

CAPITOLUL II PROFILUL PSIHOLOGIC AL VRSTEI COLARE MICI2. 1. Particularitatile psiho-fizice ale copiilor de varsta scolara micaProfilul psihologic este o expresie cantitativ calitativ a totalitii componentelor, proceselor i nsuirilor psihice, precum i a relaiilor interfuncionale dintre acestea, caracteristice unei anumite etape din dezvoltarea ontogenetic a copiilor i difereniate de la un individ la altul(Nicola, I., 1994, p. 89). Astfel, n caracterizarea vrstei colare mici trebuie s inem seama de faptul c, n jurul vrstei de 6 - 7 ani, n viaa copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit, acela al intrrii la coal. ntreaga sa dezvoltare fizic i psihic este influenat de acest nou factor. Vrsta colar se constituie ca un stadiu nou, calitativ superior, bazat pe achiziiile anterioare, pe experiena cognitiv a copilului pe care o valorific i o restructureaz, n funcie de noile dominante psihofizice i noile solicitri ale mediului(Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., Psihopedagogie, 2004, p.23). P. Osterrieth realizeaz urmtoarea caracterizare a acestui stadiu:- 6 ani vrsta extremismului, a tensiunii i agitaiei;

- 7 ani vrsta calmului, a preocuprilor interioare, a meditaiei, n care apare pentru prima dat interioritatea, una din trsturile dominante ale stadiului urmtor;

- 8 ani vrsta cosmopolit, a expansiunii, a extravaganei, a interesului universal;

- 9 ani vrsta autocriticii, a autodeterminrii,- vrsta de 10 ani, cu echilibru, cu buna sa adaptare, cu calm, dar nsufleita sa siguran, cu inut lipsit de ncordare constituie pe drept cuvnt, apogeul copilriei, momentul de deplin nflorire i deplin integrare, a caracteristicilor copilului mare.

La rndul su, M. Debesse caracterizez vrsta colar ca vrsta raiunii, vrsta cunoaterii, vrsta social, ( Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., Psihopedagogie, 2004, p. 24). Dezvoltarea proceselor cognitive inferioare: senzaii, percepii, reprezentriEste perioada n care continu s se dezvolte toate formele de sensibilitate, i anume: vizual, auditiv, tactil, chinestezic etc., precum i toate formele complexe ale percepiei: spaiului, timpului, micrii. Sub influena sistemului de solicitri determinat de activitatea colar, percepia i diminueaz caracterul sincretic, sporind n precizie, volum, inteligibilitate. Crete acuitatea discriminativ fa de componentele obiectului perceput; se formeaz schemele logice de

interpretare ce intervin n analiza spaiului i timpului perceput.

Acum trebuie realizate obiective importante ale nvrii perceptive, precum:

- dezvoltarea sensibilitii i a activitii discriminative a analizatorilor;

- nsuirea unor criterii i procedee de explorare, investigare a cmpului perceptiv (vizual, tactil, audutiv);

- ordinea de relevare a nsuirilor;

- formarea unor structuri perceptive, cum sunt cele corespunztoare cifrelor, literelor, semnelor convenionale.

n acest fel se realizeaz trecerea treptat de la formele simple, spontane, superficiale ale percepiei la cele complexe i la observaie.

La intrarea n coal percepiile copiilor pstreaz nc unele trsturi care vin n contradicie cu activitatea pe care vin s o desfoare. Elevii de vrst colar mic se caracterizeaz printr-o deosebit receptivitate fa de realitatea nconjurtoare. Dar percepia lor este global uneori, superficial. nvtorul trebuie s asigure, n desfurarea procesului instructiv-educativ, condiii favorabile de sporire a eficienei nvrii perceptive prin orientarea i conducerea complet a capacitii elevilor de sesizare, contientizare, discriminare, recunoatere i interpretare adecvat a obiectelor i fenomenelor percepute concret, intuitiv, direct, observaional. Pe parcursul micii colariti, percepia ctig noi dimensiuni, evolueaz. Procesele percepiei spaiului se datoresc n primul rnd mbogirii experienei proprii de via a copilului sub influena colar, crescnd i precizia diferenierii i denumirii formelor geometrice.n cadrul procesului de nvare uneori nu este necesar i nici chiar posibil ca obiectele, fenomenele reale s fie prezente i s fie percepute direct de elevi. Totui, n aceste condiii cunoaterea lor poate fi realizat deoarece informaiile percepute anterior nu dispar fr urm din mintea elevilor. Ele au capacitatea de a fi conservate i reactualizate la nevoie n lipsa stimulilor care le-au determinat, ca urmare a procesului psihic de reprezentare a lor sub form de imagini secundare. Percepiile stau la baza formrii reprezentrilor, iar acestea la rndul lor, pregtesc i uureaz generalizrile din gndire.

La intrarea n coal copilul posed numeroase reprezentri despre obiectele de uz casnic, despre fructe, animale, oameni din jurul su. Copilul ajunge s neleag toate aceste lucruri apelnd la reprezentri. Caracteristic pentru micul colar este trecerea de la apariia involuntar la capacitatea de a evoca reprezentri n mod voluntar, precum i creterea elementului generalizator care faciliteaz asimilarea, nsuirea treptat a noiunilor. Datorit activitii organizatoare a cuvntului, reprezentrile micului colar se elibereaz treptat de caracterul lor difuz, devenind mai precise, mai clare. De la reprezentri separate se trece la grupuri de reprezentri. Noile caracteristici sunt claritatea, coerena, mobilitatea, pe care le dobndesc reprezentrile n cursul micii colaritai fac posibil ca elevul s le poat stpni i dirija cursul.

Avnd n vedere toate aceste caracteristici, cunoaterea i nelegerea procesului de formare, pe etape, a reprezentrilor i conceptelor matematice, spre exemplu, genereaz cerine de ordin psihologic ce se cer respectate n conceperea actului didactic:

1. orice achiziie s fie dobndit de copil prin aciune nsoit de cuvnt;

2. copilul s beneficieze de experien concret variat i ordonat n sensul implicaiilor matematice;

3. situaiile de nvare trebuie s favorizeze operaiile mentale, copilul amplificndu-i experiena cognitiv;

4. dobndirea unei anume structuri matematice s fie rezultatul unor aciuni concrete cu obiecte, imagini sau simboluri, pentru acelai coninut matematic;

5. dobndirea reprezentrilor conceptuale s decurg prin aciunea copilului asupra obiectelor, pentru a favoriza reversibilitatea i interiorizarea operaiei;

6. nvarea s respecte caracterul integrativ al structurilor, urmrindu-se transferul vertical ntre nivelurile de vrst i logica formrii conceptelor;

7. aciunile de manipulare i cele ludice s conduc treptat spre simbolizare.

Dezvoltarea proceselor cognitive superioare:gndirea, memoria, imaginaia, limbajulDup opinia psihologilor, dezvoltarea intelectual reprezint principalul salt calitativ al colaritii mici, gndirea intuitiv cednd locul gndirii operatorii, procedeele intuitive, empirice ale precolaritii fiind nlocuite cu construciile logice i reversibile. Operaiile mintale se formeaz prin interiorizarea aciunilor externe. Caracteristica principal a operaiei logice este reversibilitatea, adic posibilitatea folosirii concomitente a sensului direct i invers, a anticiprii rezultatului, efecturii unor corecii, toate acestea desfurndu-se pe plan mintal. De asemenea, se formeaz ideea de invarian, conservare a unor caracteristici (cantitate, greutate, volum), dup cum urmeaz: la 7-8 ani copiii admit conservarea substanei, ctre 9 ani recunosc conservarea greutii, iar la 11-12 ani, conservarea volumului.Aceste operaii, care se substituie intuiiei sunt, deocamdat, concrete, ele se desfoar pe plan mintal, dar continu s fie legate de aciunea cu obiectele i datele pe care le ofer percepia. Dat fiind caracterul concret al gndirii elevului din coala primar, faptul c el rmne tributar celor vzute ori trite sau unor imagini i amintiri despre nenumratele situaii cu care a venit n contact, intuiia direct i indirect st la baza ntregii didactici a acestei trepte de nvmnt. Astfel, n procesul nvrii cognitive, elevul pornete de la un material faptic, iar prin intermediul operaiilor de abstractizare i generalizare desprinde nsuirile generale i eseniale ale anumitor clase de obiecte, fenomene, relaii, nsuiri integrate n noiuni / concepte. De aceea, procesul de predare nvare a matematicii n clasele I-IV trebuie s nsemne mai nti efectuarea unor aciuni concrete, adic operaii cu obiectele, care se structureaz i se interiorizeaz, devenind progresiv, operaii logice, abstracte.

nvtorul trebuie s respecte ns anumite cerine privitoare la intuiie:

- s foloseasc raional materialul didactic;

- s selecteze materialul potrivit funciei pe care o ndeplinete intuiia:

* izvor de informaii, sub forma reprezentrilor, n vederea prelucrrii, elaborrii generalizrilor i formrii capacitilor de a opera cu noile concepte

* funcia de concretizare, n sensul c un concept odat elaborat pe calea abstractizrii sau pe cale pur logic, urmeaz s fie aplicat din nou obiectelor i fenomenelor reale, cazurilor particulare- s dozeze raportul dintre cuvnt i intuiie;

- s solicite intens elevul n efectuarea unor activiti variate de observaie, de selectare, analiz, sintez, comparaie, verbalizare etc.

Procesul gndirii, exprimat prin noiuni, judeci i raionamente, se dezvolt la elevi cu precdere prin intermediul nvrii colare, prin solicitarea permanent la lecii, prin activitatea sistematic de cunoatere riguroas a realitii.Memoria, procesul psihic complex de ntiprire, stocare i reactualizare activ, selectiv i inteligibil a informaiei achiziionate, prezint ntre 6 i 10 ani urmtoarele caracteristici:

- crete caracterul activ al memoriei prin faptul c, mai ales elevii de clasa a III-a i a IV-a tind s extrag din materialul de nvat ceea ce este important i reuesc s scoat ideile principale, s alctuiasc planul unei lecturi, planul de rezolvare a unei probleme etc.;

- se accentueaz caracterul voluntar i contient al proceselor memoriei, dezvoltndu-se astfel formele mediate, logice ale memoriei, precum i volumul, trinicia memorrii;

- realizarea unei mai bune legturi cu gndirea i creterea rolului memoriei logice;

- ncep s apar particulariti individuale n realizarea memoriei, referitoare la uurina memorrii la trinicia pstrrii i reactualizarea prompt.colarul mic reine n general mai uor formele, culorile, ntmplrile dect definiiile, demonstraiile, explicaiile. Uneori el memoreaz mecanic, nu logic, memoreaz cuvinte, nu idei, pune pe acelai plan ideile principale cu cele secundare. Importante de cunoscut pentru nvator sunt calitile memoriei: volumul, mobilitatea, rapiditatea, trinicia, promptitudinea la memorare, conservare i reactualizare, caliti ce pot fi modelate, educate i perfecionate la niveluri performaniale superioare, mai ales c la aceast vrst crete considerabil volumul memoriei i se mbogesc indicatorii triniciei i rapiditii memorrii diferitelor coninuturi. nvtorul l ajut s memoreze voluntar, intenionat logic.

ntr-o foarte strns legatur cu gndirea i limbajul se afl imaginaia. Cu ct copilul este mai evoluat pe plan mintal, cu ct posed mai multe noiuni i un vocabular activ mai bogat, cu att imaginaia lui va avea mai multe elemente, mai mult material pentru a construi, pentru a crea. Este foarte mult solicitat imaginaia reproductiv, copilul fiind pus adesea n situaia de a reconstitui imaginea unor realiti. n strns legtur cu imaginaia reproductiv se dezvolt imaginaia creatoare. Ascultnd o poveste, colarul mic este capabil s i-o reprezinte transformator, introducnd modificri n desfurarea subiectului. Formele creative ale imaginaiei colarului mic sunt stimulate de joc i fabulaie, de povestire i compunere, de activitile practice i muzicale, de contactul cu natura i de activitile cu munca.

Aadar, n perioada micii colaritai, imaginaia se afl n plin progres, att sub raportul coninutului ct i al formei. Comparativ cu vrsta precolar, ea devine ns mai critic, se apropie mai mult de realitate, copilul nsui adoptnd acum fa de propria imaginaie o atitudine circumspect, de autocontrol. Jocul constituie polul extern de asimilare a realitii de ctre eul copilului i el conine o doz de imaginaie creatoare care va constitui motorul ntregii gndiri viitoare i chiar a raiunii. Astfel, imaginaia este o condiie, o cauz, a gndirii i totodat un rezultat al ei. La nceputul colaritii mici, imaginaia prezint un coninut redus, dar odat cu naintarea n vrst i ca rezultat al muncii colare, ea devine mai bogat, capt caracter critic i manifest aspecte creative.

Odat cu intrarea n coal i nvarea citit scrisului, copilul dobndete contiina limbajului, Limbajul este activitatea psihic individual de comunicare a mesajului prin intermediul unor ansambluri de coduri, semne i simboluri. Cu ajutorul limbajului, oamenii schimb idei, informaii, emoii, sentimente i imagini, i regleaz comportamentele, interacioneaz n situaii sociale i rezolv diferite probleme.Principala caracteristic a dezvoltrii limbajului n nvmntul primar const n faptul c limba devine un obiect de nvmnt, fiind nsuit n mod contient, sistematic, pe baze tiinifice,

sub toate aspectele sale importante: fonetic, lexical, gramatical, stilistic etc. Dezvoltarea limbajului, ca i dezvoltarea intelectual, este produsul interaciunii psihosociale, ndeosebi verbale, care se desfoar continuu, sistematic ntre aduli i copii. De altfel, nu poate avea loc o achiziie a competenelor lingvistice, matematice, tiinifice, a procedeelor de gndire n afara procesului de comunicare interpersonal, a schimbului de mesaje cu prinii i educatorii.nvarea unei tiine, cum e i matematica, ncepe de fapt cu asimilarea limbajului ei noional. Studiul matematicii, nc de la clasa I, urmrete s ofere elevilor, la nivelul lor de nelegere, posibilitatea explicrii tiinifice a conceptului de numr natural i a operaiilor cu numere naturale. Dac nelegerea acestor noiuni se realizeaz la nivelul rigorii tiinifice a matematicii, atunci i limbajul n care se exprim acest sistem de noiuni trebuie s ntruneasc rigoarea tiinific.

Procesele reglatorii: afective, volitive, motivaia, ateniaIntrarea n coal, trecerea la o nou form de activitate i un nou status rol, i anume cel de elev aduce restructurri importante n planul proceselor i fenomenelor psihice cu rol reglator i stimulativ n nvare. Manifestrile afective se diversific i se extind, (...) se desprind dou tendine convergente, una de expansiune, de ataare fa de alte persoane i alta de preocupare fa de sine. Prin cea din urm se ntrezresc germenii viitoarei contiine de sine, a eului care se privete pe sine. Este aa zisa tendin a interioritii, a concentrrii asupra lui nsui; el nva s nu exteriorizeze tot ce gndete i tot ce simte( Nicola, I., Pedagogie, 1994, p. 91).

Se dezvolt la aceast vrst emoiile i sentimentele intelectuale, morale, estetice: viaa n grup, raporturile de cooperare, contribuind hotrtor n dezvoltarea judecii morale la copil. Curiozitatea, trebuina de a afla, de a cunoate, de explorare i documentare constituie premise ale stimulrii, formrii i dezvoltrii motivaiei colare(Dumitriu, Gh., Dumitriu, C.,Psihopedagogie, 2004, p. 27).nvtorul trebuie s cultive prin toate mijloacele motivaia intrinsec, interesul pentru cultur, pentru cunoatere, pentru frumos. Se structureaz motivaia nvrii colare, trecndu-se de la motive extrinseci simple i personale la cele cu semnificaie social prin faptul c nvarea este cerut de integrarea n societate, nvarea i asigur un loc n via i se formeaz motivaia intrinsec: curiozitate, interes cognitiv.

Pentru a-i determina pe micii colari s se angajeze la o activitate att de complex i de dificil cum este activitatea de nvare, n special a matematicii, trebuie stimulate o serie de mobiluri interne i externe care s declaneze dorina, atracia i interesul pentru nvare nsoite de satisfacia efortului tensional, de bucuria succesului.

Interesul pentru matematic se cultiv prin coninutul nvmntului matematic, prin dezvluirea secretelor tiinei matematice, prin atractivitatea pentru problematic. Copiii de vrst colar mic dau o nuan afectiv ntregii lor activiti. Pe msur ce li se pun n fa dificulti noi, fiind orientai s le depeasc, ei triesc bucuria succesului, dobndesc ncredere n puterile lor, ncepe s-i intereseze activitatea matematic. La aceasta contribuie i coninutul interesant al matematicii, prezentarea lui la nivelul posibilitilor lor de nelegere, formele atractive de desfurare a activitilor (ntreceri, jocuri, prezentarea ilustrat a problemelor n PPT). Orice exagerare, n sensul depirii capacitilor de nelegere ale elevilor (forarea minii lor pentru a accepta abstraciuni matematice improprii acestei vrste), dar i o minimalizare a capacitilor de tip subsolicitare, i ndeprteaz de matematic.Organizarea optim a nvrii, pe temeiul dezideratelor informativ formative ale nvmntului, contribuie i la stimularea procesului de organizare a conduitei voluntare, comportamentul colarului mic fiind tot mai puternic ,,impregnat cu o not de intenionalitate i planificare( Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2004, Psihopedagogie, p. 27). Multe din conduitele copilului ncep s se deruleze sub semnul lui ,,trebuie, ,,este necesar, ,,nu trebuie. Voina, ca mod de rspuns la aceste comenzi, iradiaz larg n cuprinsul personalitii copilului punndu-i amprenta i asupra altor compartimente ale vieii psihice.

Influeneaz mult desfurarea celorlalte procese psihice senzoriale, logice, afective. Percepia devine intenionat, sistematic i susinut prin efort voluntar, transformndu-se n observaie. Tot acum se formeaz memoria i atenia voluntar, capacitatea concentrrii mentale voluntare de durat mai mare n rezolvarea unor probleme de gndire. Regimul muncii colare, prin sarcinile multiple i complexe ce le instituie, impune micului colar i o foarte mare disciplinare a conduitei generale i o permanent solicitare a ateniei.

La nceputul micii colariti, capacitatea de concentrare este nc redus, ca i volumul ateniei. Posibilitatea de distribuire, volumul i flexibilitatea ateniei se dezvolt ns evident chiar din primul an de coal. Condiiile muncii colare determin creterea treptat a volumului ateniei, ceea ce constituie un indicator pentru modificarea activitii vieii psihice n ansamblu, pentru dezvoltarea unor mijloace de orientare i concentrare extensiv. Activitatea de citit i scris creaz condiii de distribuie (la semnul grafic, la cuvntul verbalizat, la sens) i n acelai timp impune dezvoltarea, uneia dintre cele mai importante nsuiri ale ateniei, concentrarea, ce face posibil mobilizarea rapid, de mare volum i adncime a cunotintelor, a capacitii ideative i de creaie. n perioada micii colariti apare i se impune educarea ateniei colarului prin educarea formelor sale: involuntar, voluntar, postvoluntar. Aceasta se realizeaz prin dezvoltarea motivaiei, educarea voinei, formarea unor interese stabile, profunde, a unei atitudini active n procesul cunoaterii, activarea, stimularea permanent a gndirii i implicarea acional n activitate.2.2. Adaptarea colarAdaptarea colar implic aciunea de modificare, de ajustare, de transformare a copilului pentru a deveni pregtit pentru coal, capabil de a face fa cerinelor instructive-educative i de a fi compatibil n acord cu normele i regulile pretinse n programa colar pentru dobndirea cu succes a rolului i statutului de elev.

n sistemul general al tiinelor, adaptarea este conceput ca una dintre proprietile fundamentale ale organismului de a-i modifica adecvat funciile i structurile corespunztor schimbrilor cantitative i calitative ale mediului nconjurtor. Cu alte cuvinte, ea reprezint expresia ansamblului de activiti prin care o persoan i modific conduita pentru a se acomoda optim mediului determinat. Deci, presupune prezena capacitii omului de a face fa, de a rspunde favorabil solicitrilor i exigenelor anturajului, implicndu-i n acelai timp, i cerinele individuale.

n concepia piagetian, adaptarea desemneaz procesul de echilibrare ntre asimilare i acomodare, intervenit n cadrul interaciunii dintre om i realitatea nconjurtoare. Dac transpunem acest mecanism la particularitile activitii instructive-educative, putem afirma c adaptarea colar exprim calitatea i eficiena realizrii concordanei relaiei dintre personalitatea elevului i cerinele colare. Aceasta denota, rezultatul favorabil al procesului de nvmnt, activitate care reclam un efort n vederea realizrii n mod integral a obiectivelor educaiei, nfptuirea fiind recunoscut i apreciat ca atare de ctre colectivitate.

n virtutea acestora, adaptarea colar presupune compatibilitatea eforturilor, a dificultilor cu capacitatea elevului, cu probabilitatea subiectiva a realizrii sarcinilor colare. Concordana dintre cerinele obiectivelor instructive i rspunsul comportamentului elevului fa de ele reprezint condiia de baza a adaptrii. Pornind de la considerentele enunate apreciem adaptarea colar ca fiind procesul de realizare a echilibrului ntre personalitatea n evoluie a elevului pe parcursul formrii sale multilaterale i, exigentele ascendente ale anturajului n condiiile asimilrii coninutului informaional, n conformitate cu propriile disponibiliti i a acordrii la schimburile calitative i cantitative ale ansamblului normelor i valorilor proprii sistemului de nvare.

Esena adaptrii colare const n ajustarea informativ-formativa a procesului instructiv-educativ, pe de o parte, i a caracteristicilor i trsturilor de personalitate ale elevului pe de alta parte. Dar, este cunoscut c personalitatea copilului se afla n continu evoluie, in timp ce exigentele colare i ale pregtirii de specialitate sunt din ce in ce mai mari.

Datorit schimbrilor simultane, att a copilului ct i a mediului colar, pentru evaluarea adaptrii colare trebuie s raportam particularitile mediului colar la o anumita etap de dezvoltare a copilului. n cadrul acesteia, mecanismele de asimilare i acomodare trebuie sa fie cele corespunztoare profilului evolutiv i dinamic al atitudinilor, aptitudinilor i trsturilor motivaional-caracteriale ale elevului fa de munc n general i fa de cea de instruire i formare n specialitatea aleas, n mod particular.

Din punct de vedere al "adaptrii structurii i organizrii colare la nevoile copilului", J. Dubosson vorbete despre "inadaptarea colii la copil, iar R. Zazzo arat c activitatea colar adic formarea, este aceea care trebuie ajustat dup particularitile psihofiziologice ale copilului i nu invers. De asemenea, elevul este acela care trebuie s se adapteze colii, cnd de fapt ar trebui s existe preocupri nemijlocite mai intense, ca cerinele colare s fie adaptate, n mai mare msur, nu numai particularitilor somato-psihosociale, nivelului i formei de nvmnt, vrstei,ci i celor individuale.

Oportunitatea unei adaptri colare iniiale constituie indicele de pregtire pentru activitatea de tip colar a copilului aflat n iminena nscrierii n clasa I. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educaionale, pregtirea pentru coal trebuie neleas ca o adaptare reciproc, pe de o parte a copilului la coal, pe de alta parte a colii la copii.Aprecierea pregtirii unui copil pentru colarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihic i a conduitei sociale. Acestea constituie premisele asimilarii n conditii favorabile, mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev.

Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie s dispun de o perfect stare de sntate , integritate senzorial i o dezvoltare fizic armonioas.

n caz contrar, apare mai frecvent oboseala, agitaia psihomotric, atenia instabil, capacitatea redus de mobilizare voluntar a ndeplinirii sarcinilor colare - simptome ce se resimt tot mai mult pe msura avansrii n clasele mai mari.

Vorbirea copilului apt pentru colarizare trebuie s fie corect i expresiv. Limbajul trebuie astfel dezvoltat nct s-i permita s-i exprime corect gndurile, dorinele, inteniile i strile emoionale, s verbalizeze adecvat ceea ce vrea s comunice altora, prin folosirea lexical i gramatical corect a cuvintelor. Deci, s stpneasc limbajul ca instrument de informare, comunicare i exprimare.Cracteristica important a capacitii de nvare o reprezint receptivitatea copilului fa de asimilarea coninutului informaional, priceperea de a-l interpreta i modul cum aplic cunotinele nsuite n rezolvarea unor probleme similare.Adaptarea n prima clas presupune o dezvoltare corespunztoare a modalittilor de operare a gndirii, analiza, sinteza, abstractizare, generalizare, concretizare, precum i promptitudine, flexibilitate i independen aflate n deplin evoluie pe parcursul colarizrii.Copilul apt pentru coal prezint deprinderea de a observa, de a asculta cerinele adultului, de a reaciona corect pe baza acestora, de a rspunde la ntrebri, de a formula, de a corecta i completa rspunsurile colegilor, precum i prezenta interesului de cunoatere ca raport afectiv - motivaional si volitiv. Adaptarea colar presupune alturi de maturitatea intelectual i prezena unui anumit grad de maturitate social. Aceasta se refer la nsuirea i respectarea unor deprinderi de conduit civilizat n colectiv, la existena unei interdependene relative a copilului n aciune i fa de adult.

Un copil nu se consider apt pentru coal dac nu are dezvoltat o anumit capacitate de munc, adic s poat deosebi munca de joac, s efectueze unele sarcini care nu intr n sfera activitii sale, ceea ce este n strns legatur cu nivelul de dezvoltare a cerinei i a motivaiei.2.3. Demersuri n pregtirea copilului pentru coal

Reforma nvmntului iniiat n Romnia, vizeaz transformri la nivelul structurii i funcionrii sistemului de nvmnt, att pe vertical ct i pe orizontal. Pe vertical prin asigurarea continuitii ntre treptele de nvmnt i pregtirea tranziiei ntre acestea cu mijloace pedagogice adecvate. Pe orizontal prin conceperea coninuturilor ntr-o perspectiv intra, inter i transdisciplinar, deschis valorilor specifice educaiei permanente.

La nivelul structurii organizatorice, activitatea de cunoatere i asistena psihopedagogic a copiilor poate fi realizat pe parcursul anului colar prin urmtoarele aciuni:

- realizarea activitii de testare a copiilor n grdini pe tot parcursul anului colar, prin implicarea educatoarelor i nvtoarelor;

- definitivarea fiei de caracterizare final care confirm sau nu aptitudinea de colaritate pe baza rezultatului testrii i a altor metode.

Finalizarea acestor aciuni i-a gsit o rezolvare prin organizarea n grdiniele de copii a unor grupe pregtitoare pentru coal. Constituirea acestor grupe prezint o ans dat tuturor copiilor pentru a-i nsuii elementele formative care conduc la aptitudinile de colarizare.

Prin structura coninutului i a activitilor specifice se asigur dezvoltarea copilului sub aspect cognitiv i al limbajului, dezvoltarea psihomotorie i fizic i formarea unor abiliti artisticoestetice, socioafective.

Aceste componente structureaz de fapt, direciile de dezvoltare a personalitii copilului care, pe parcursul colarizrii, dobndete o alt devenire.

Anul pregtitor pentru coal are la baz o strategie i coninuturi care copiaz modelele colare. Strategiile adoptate promoveaz un alt sistem dect cel de pn acum i anume o educaie individualizat cu accentuate valene formative, n funcie de sistemul propriu de dezvoltare al fiecrui copil, de cerinele, capacitile i nevoile sale. Pornindu-se de la acest deziderat precolarul este considerat ca persoan care trebuie respectat, ncurajat care solicit o permanent apreciere. Din acest punct de vedere conceptul de educaie timpurie abordat n programa activitii instructiveducative n grdinia de copii trebuie neles nu ca o coborre a perioadei de colarizare ci ca un ansamblu de demersuri n urmtoarele perspective: unicitatea copilului; adaptarea copilului de zero-apte ani n continuitatea fireasc de dezvoltare, n care educaia s aib nu caracter dinamic; respectarea dreptului fundamental al copilului la joc i prin aceast activitate ludic, la nvare; accesul copilului la educaia activ i creativ; sprijinirea dezvoltrii personalitii copilului fr disfuncii; accesul la formele democratice specifice nvmntului precolar; formarea aptitudinii de colarizare, aadar o abordare complet, din punct de vedere socio-emoional, cognitiv, estetic i psiho-motor cu accent pe elementele formative.

Din aceast perspectiv, programa accept orice inovare a coninuturilor, ns solicit respectarea i atingerea intelor pe care le prefigureaz obiectivele generale i specifice ale nvmntului precolar.

Obiectivul major al tututror activitilor din grdini este acela de a sprijinii copilul pentru integrarea n activitatea colar, pentru abilitatea n nsuirea scrierii i a citirii, a nelegerii i efecturii unor exerciii aritmetice.

Formele si modalitaile de realizare ale obiectivelor sunt: exerciii diverse de completare a propoziiei cu cuvinte date; jocuri exerciii; exerciii de folosire a diferitelor pri de vorbire n funcie de modul de expunere care trebuie folosit n cazul povestirilor create, al jocurilor de creaie.

Copilulul are nevoie permanenta de prezenta unui adult in preajma sa. Este imperios ca acesta sa-l indrume, sa-l ajute sa comunice si ce-i mai important sa-l corecteze atunci cand greseste. Cand comunicam cu un copil trebuie sa-i acordam toata atentia, sa-l facem sa aiba incredere in noi si sa-l tratam ca pe un egal. Explicati copiilor tot ce intreaba evitand expresiile esti prea mic, nu sti tu, iti explic altadata.

Prescolarul este la varsta cand recepteaza cu usurinta orice cuvant si din acest motiv trebuie sa avem mare grija cum ne exprimam in preajma lor. Limbajul folosit in familie si in mediul frecventat de copil isi pune amprenta asupra dezvoltarii lui.

Antrenamentul grafic formeaz copiilor comportamentul necesar nsuirii scrierii corecte; o poziie corect n timpul scrierii, formarea unor capaciti oculo- motorii, ordonarea elementelor grafice n pagin, acurateea n scriere, precum i dezvoltarea unor motivaii pozitive fa de aceast activitate. Dac aceste obiecte sunt realizate nseamn c n clasa I a, copilul va fi deja familiarizat cu activitatea respectiv, va scrie literele, structurile silabice, cuvintele i propoziiile corect i cu plcere.

Aceste domenii de activiti necesit abordri interdisciplinare i prefigureaz activitatea din prima clas a ciclului colar.

Adic colaritatea este perioada cnd se modific esenial regimul de munc i de via. coala introduce n fluxul activitilor copilului un anumit orar, anumete planuri i programe cu valoare structural pe activitate.

Mediul colar n care copilul este primit este complet diferit de cel familial, el fiind creat, cum observ M. Debesse, nu pentru a distribuii satisfacii afective, ci pentru o munc disciplinat, continu, organizat.

Pregtirea copilului pentru coal vizeaz deopotriv nivelul de dezvoltare fizica i neurofiziologic, nivelul proceselor cognitive, afective i capacitii de socializare a copilului ntruct toi factorii interni i externi care acionez asupra personalitii n formare pot determina imaturitate colar. Eecurile n ceea ce privete debutui colar se ntlnesc mai des n cazul copiilor care frecventeaz doar grupa mare a grdiniei, dar se produc uneori i n rndul celor care au frecventat grdinia doi sau trei ani.

In cadrul dezbateriolor s-au afirmat opinii care pun accentual, n mod unilateral, pe cte un aspect, considerat esenial, al pregtirii copilului pentru colarizare. S-a susinut, bunoara, ideea c important pentru pregtirea colar e aspectul cognitiv; alte puncte de vedere accentuau rolul determinant al aspectelor socio-afective. In fond, ambele i au nsemntatea lor. Debutul colar poate fi considerat oportun atunci cnd copilul este ,,pregtit att sub aspect cognitiv, ct i socio-afectiv. Accentum ns aspectul socio-afectiv pornind de la ideea c un copil are un bagaj de cunotine mai puin solid i care e maturizat socio-afectiv va pi n clasa I cu mai multe anse dect un copil care a acumulat multe informaii, dar prezint imaturizare social; n acest ultim caz, copilul e dependent de intervenia i ajutorul educatorului, intregarea lui n colectiv se va face lent sau va fi marcat de dificulti insurmontabile, iar rezultatele sale la nvtur vor fi adesea sub limitele posibilitii lui reale.

Unele cadre didactice consider c grupa pregtitoare e o simpla repetare a grupei mari i c nu are nicio contribuie special n pregtirea copilului pentru a deveni elev. Dimpotriv, altele vd grupa aceasta (6-7 ani) ca fiind absolut necesar pentru ca trecerea de la grdini spre coal s se realizeze firesc. Programul grupei mari pregtitoare pentru coal(6-7 ani) nu-l repet pe ce al grupei mari (5-6 ani), ci cunotinele i abilitile sunt exersate i reluate n contexte noi de aplicare, accentundu-se capacitatea copiilor de a opera cu ele, de a stabili noi legturi ntre cunotine, de a le aplica n mod creator n practic. La aceast grup, un accent deosebit se va pune pe tratarea difereniat a copiilor, att din punct de vedere cognitiv, ct i socio-afectiv, asigurndu-se n acest fel anse egale de reuit n viitoarea activitate colar.

Debutul colar e considerabil influenat, pozitiv sau negativ, n funcie de imaginea pe care precolarul o are despre viitoarea activitate colar. Reprezentarea sa este format prin aportul prinilor, educatoarelor, nvtoarelor- ca unitate relativ de idei, concepii i noiuni. Orice fel de disfuncionaliti existente la nivelul relaiei dintre copil-printe, copil-educatoare, printe-educatoare privind pregtirea copilului pentru coal se va rsfrnge negativ asupra viitorului elev.

De aceea, putem afirma urmtoarele:

Necestitatea formrii reprezentrilor despre coal la grupa de 6-7 ani, ca prim aspect n prevenirea eecului colar i n asigurarea anselor egale tuturor copiilor n vederea adaptrii lor rapide la regimul colar, dar i al colii la particularitile individuale ale copiilor;

Realizarea unei concordane ntre imaginea copiilor despre coal i realitatea colar, considernd c numai astfel copilul se poate integra colectivului colar i va putea realiza sarcinile ce decurg din exercitarea ,, meseriei de elev;

Exercitarea influenelor unitare de ctre familie-grdini-coal n direcia formrii reprezentrilor despre coal, a modalitilor de prevenire i nlturare a disfunctionalitilor la cele trei niveluri.

Esenialul n munca educatoarei const n asimilarea i nfptuirea consecvent a obiectivelor i coninutului pregtirii n vederea colarizrii, cluzindu-se dupa ideea, potrivit creia, grdinia nu trebuie s devin o ,,coal n miniatur , iar activitile obligatorii s prefigureze leciile din clas, dup cum nici programa pentru nvmntul precolar s nu preia programa clasei I ci, urmnd obiective specifice, s creeze premise favorabile pentru realizarea continuitii nvmntului precolar cu cel primar. Obiectivele pregtirii precolarului pentru coal vizeaz n principal : dezvoltarea vorbirii, cultivarea inteligenei , a spiritului de observaie, a independenei n gndire i aciune, asimilarea regulilor jocului, familiarizarea copiilor cu noiunile elementare ale limbajului matematic, cu limbajul artei, proceselor cognitive, afective i voluionale, dezvoltarea deprinderilor de integrare n colectivitate, de adaptare la mediul social nconjurtor.

Pregtirea copilului precolar pentru activitatea din coal constituie un scop fundamental al procesului instructiv educativ din grdini i totodat, criteriul esenial al eficienei nvmntului precolar.

Invtorul este cel care-i va ajuta pe copii s se adapteze la tot ceea ce presupune coala, printr-o relaie sincer i deschis, care-i face pe elevi s-i nving teama i chiar insuficienta lor pregtire pentru viaa de colar. Nu toi copiii se confrunt cu aceleai probleme. De aceea, nvtorul, cu rbdare, pricepere i druire, trebuie s se apropie de mintea i sufletul fiecruia i s-l naripeze pentru a merge mai departe n via.

In toti aceti pai parcuri independena achizitionat trebuie mentinut, lucru realizabil dac vom reine c, orice copil se dezvolt echilibrat prin ncurajare i nu prin dezaprobare, prin laud i recompens mai mult dect prin pedeaps.

Integrarea copilului n noua activitate depinde de tactul pedagogic al nvtorului, arta de a ctiga de la nceput nu att respectul bazat pe severitate, ct sentimentele de recunotin i dragoste pentru ajutorul dat copilului ca s depeasc dificultile sarcinilor colare. Nimic nu e simplu cnd e vorba de copil i educaie, ne reamintete Piaget :,, drama pedagogiei , ca de altfel i a medicinei i a multor tiine care in n acelai timp de arta i de tiina, const, ntr-adevar, n faptul c metodele cele mai bune sunt i cele mai dificile.

PAGE 10