Discurs Politic Si Comunicare in Campania Electorala

7/30/2019 Discurs Politic Si Comunicare in Campania Electorala

1/13

Elena Simona Zait studentaUniversitatea tefan cel Mare SuceavaFacultatea de Litere si Stiinte ale Comunicrii, specializarea CRP, anul II, gr. II

Discursul este un mod de utilizare a limbii si a limbajelor (limbaje nonverbale,

limbaje specializate, diferite vocabulare) pe baza cruia un actor social prezint

interlocutorilor si o interpretare a unor fapte.

Un discurs este politic atunci cnd se analizeaz situaii de interes public.

Discursul electoral presupune principala modalitate prin care actorul politic poate genera

evenimente intr-o campanie electorala. O data lansat in spaiul concurenial al campaniei,discursul electoral parcurge o continua micare de reorganizare si negociere.

Discursul este cel mai frumos mod de a-i manipula pe oameni, atunci cnd eti convins

de la nceput si fr nici o ezitare c nu crezi un cuvnt din ce ai de gnd s spui. "Dac

se ntmpl s crezi cu adevrat c adevrul este acolo si c singura menire a discursului

este s-l prezinte ntr-o manier elegant, atunci fie eti orator, fie eti pierdut".

Comunicarea uman reprezint o strategie direct si eficient de influenare

social a comportamentului politic al indivizilor, prin impactul direct pe care l are asupra

atitudinilor si credinelor.

Campania electoral, ncheiat recent si nu numai, a demonstrat ct de departe

suntem de momentul profesionalizrii comunicrii politice. Oamenii voteaz idei,

principii nu afie sau fluturai. Se consuma mult pentru rezultate puine. Nu exist reete

generaliste de succes. Ne-am obinuit cu campanii electorale anoste i lipsite de pasiune.

Candidaii apar fie n ipostaze banale, fie cocoai pe stlpi, n poziii demne de antologia

umorului.

Dac din punct de vedere al temelor de campanie, majoritatea arunca pe pia

banaliti, chipurile inspirate din agenda publicului, alii ncerca s ocheze, fr ca

discursul i prezena scenic s fie n acord cu enunurile afiate sau proclamate. Oamenii


2/13

nu voteaz afie sau pliante. Nici idei i principii. Doar lideri carismatici care tiu s

seduc, s joace, s profite.

Comunicarea politica romaneasca si evoluia sa

Alegerile au fost ntotdeauna castigate de un mesaj de schimbare. Nici o

formaiune politica nu a reuit sa se mentina la guvernare mai mult de un mandat. Nici un

discurs politic nu a fost acceptat mai mult de o legislatura.

Schimbarea a castigat mereu in disputa cu continuitatea. Ultima soluie- inca o

revoluie un slogan care a prins mereu, in preajma alegerilor. Succesul acestui concept

vine din fragilitatea sistemului politic si din existenta in agenda publica din ultimii 17 ani

a peste 50% din populaie preocupata prioritar de propria situaie economica. De

asemenea, a contant si faptul ca, in fiecare guvernare, costurile sociale ale reformelor au

fost mereu foarte mari.

Astzi, discursul despre schimbare este in continuare prezent, prin diverse forme.

Scopul participrii la viata politica a devenit castigarea puterii si nu neaprat exercitarea

ei. Din aceasta cauza, eforturile si resursele se concentreaz pe castigarea campaniilor

electorale si nu pe pstrarea puterii de ctre guvernani.

Un efect al acestui comportament a fost concentrarea pe imagine in detrimentulrealitatii. Dei pentru comunicarea politica aceasta concentrare a fost benefica (in sensul

stimulrii acestei industrii), pe termen mediu se constata o delegitimare puternica a

sistemului politic.

2


3/13

Etape in evoluia comunicrii politice

Etapa 1 caracterizata prin acces relativ larg si facil la instituiile si organizaiile

media; Etapa 2 una de recunoatere a puterii pe care o au organizaiile si instituiile

media asupra instituiilor politice, apare ideea de mass-media;

Etapa 3 se diversifica extrem de mult canalele de comunicare ale mass-media

att in sensul apariiei unor canale noi (Internet si comunicare mediata de PC) cat si in

sensul proliferrii posturilor de radio, TV, numr de publicaii in presa scrisa.

Cele trei etape reprezint stri calitativ distincte in evoluia comunicrii politice,

att pentru actorul politic, cat si pentru organizaiile media si cetean. Cele trei stri

calitativ distincte sunt determinate de schimburi majore care au avut loc in plan social,

cultural si tehnologic. Aceste schimbri au determinat alte schimbri in planul instituiilor

politice si ulterior a comunicrii politice.

Neprofesionalismul de la nceput

1990- Campanie evideniata prin demagogie si populism, din partea politicienilor,

si prin neprofesionalism, din partea specialitilor in comunicare.

Primele campanii au fost dominate de naivitate si entuziasm. Au lipsit mijloacele

profesioniste de comunicare. S-a mizat pe forta (prin manifestaii populare) si pe

monopolizarea accesului la TVR. De asemenea, s-au accentuat temeri noi, si s-au ostilizat

categorii diferite de electorat. Caracterizata drept haotica, prima campanie politica de

dup 1989 a coincis si cu stimularea celor mai nefaste manifestaii publice: mineriadele.

Primele campanii profesioniste

1996- Profesionalizarea comunicrii continua, iar principalele forte se confrunta

in cu totul alta liga dect restul partidelor. Campania e mult mai bine organizata apelnd

la majoritatea instrumentelor moderne de comunicare (inclusiv la consultani strini).

3


4/13

Diferena dintre campaniile mari si cele mici se vede si in rezultatul alegerilor. 1996 e

anul in care devine clar ca un discurs interesant nu are succes daca nu e susinut de o

campanie profesionista.

Schimbarea de putere se face intr-un entuziasm ce prevestete revoluiileportocalii din 2004.

Personalizarea campaniilor

2000- Profesionalizarea continua. Deja si partidele mici au campanii foarte bune.

Dup o guvernare de dreapta, se revine la discursul de stnga, tot pe ideea schimbrii.

Opiunea se face intre doua formule de schimbare: cea moderata a PSD si cea

radical-extremista a PRM. Discursul dreptei pro-occidentale este anulat.

Campania nu mai e axata pe comunism-anticomunism. Se impun tot mai mult

oamenii, care ncep sa acapareze discursul public. Imaginea unor personalitati devine

eseniala pentru succesul unei campanii. Cele mai bine exemple: Ion Iliescu, Corneliu

Vadim Tudor si Traian Basescu.

Tacticizare si implicarea celor mai mari structuri de comunicare

2004-Campania electorala angreneaz extrem de multe resurse, fiind implicate

cele mai importante structuri de comunicare din Romnia, mpreuna cu un contingent

major de consultani strini.

Disputa se poarta la un nivel foarte ridicat, diferentele fiind fcute de detalii att

de organizare, cat si de comunicare. Scorurile sunt foarte echilibrate, voturile fiind date,

previzibil, tot pentru schimbare. Pe de o parte, e vorba de schimbarea din interior, pe care

o promite PSD; pe de alta parte, e vorba de schimbarea revoluionara pe care o promite

Aliana PNL-PD. Aceasta din urma castiga, ca urmare a victoriei personale a lui Traian

Basescu.

4


5/13

Spaiul public si comunicarea politica

Campania electorala este un eveniment convenional in care actorii politici,

indivizi sau partid intra in competiie in fata alegatorilor, in vederea dobndirii decredibilitate. Privind din perspective unei practici politice, campania electorala este

reglementata de un set de coduri socio-politice, existnd un set de proceduri si ritualuri

configurate in principal la scara naionala.

Din punct de vedere al ritualului politic, in cadrul campaniilor electorale sunt

generate discursurile sau practicile de comunicare ce doresc validarea unora sau altora

dintre actorii politici. Se vorbete despre un spaiu discursive in care candidaii apeleaz

la o anumita tematica, fac apel la modalitile diverse de expunere a acestei tematici.

Ritualul politic regsit in campanile electorale este dat de condiiile socio-politice

specifice fiecrei tari.

Spaiul public si campania electorala ofer posibilitatea manifestrii discursului

electoral. Discursul politic este electoral in momentul in care este generat de un element

convenional, si anume campania electorala, este nevoie de un anumit context

comunicaional (practici specifice de campanie electorala), este nevoie de un context de

interaciune (dezbaterile electorale). Discursurile actorilor politici mbrac forme diferite

pentru ca ele comenteaz situaii de comunicare diferite. O situaie de campanie include:un context evenimenial (reprezentat de momentul care declaneaz discursul)

context comunicaional ( verbal, non-verbal sau vizual). Tipul de comunicare

susine schimbul discursiv, cruia ii corespund diferite practici de comunicare.

contextul de interaciune, in care accentul cade pe rolul fiecrui participant la

schimbul discursiv, iar in funcie de aceasta prestaie sunt satisfcute sau nu anumite

asteptari ale interlocutorului.

Discursul politic se distinge de alte forme discursive tocmai prin gradul ridicat decontextualizare. Este punctual, legat de un eveniment, poate genera sau poate fi generat

de anumite evenimente, are rolul de a evalua situaia comunicrii publice.

5


6/13

Discursul electoral este unul codificat, reprezint o oferta, una deja cunoscuta de

electorat, oferta intrebuintata de fiecare data. Prin discursul sau actorul politic trebuie sa

ajung sa simbolizeze exact ceea ce vor masele, intareste astfel nevoia de sigurana,

speranele si nvinge nelinitile.

Strategii de comunicare politica

O alta situaie eronata este aceea in care creatorii publicitatii politice considera ca

mesajul trebuie sa fie frumos. Mesajul trebuie sa schimbe atitudini si comportamente,

trebuie sa motiveze audienta. A vinde spun nu e acelai lucru cu a vinde o idee.

Discursurile politice sunt structurate in jurul a doua tipuri de teme: pozitive si

negative. De obicei, candidaii se folosesc de teme pozitive pentru a-si sublinia propriul

program, modul in care vor rezolva problemele curente cu care se confrunta tara si de un

limbaj negativ pentru a se referi la contracandidaii lor sau la cei aflai la putere in acel

moment. Acest fapt poate avea doua explicaii: in primul rnd, folosirea unor termeni

negativi creeaz o imagine grotesca a contracandidailor si astfel alegatorii au o singura

alternativa, de a nu vota pentru acetia si de a-l alege pe cel care a avut curajul sa demate

rul. De obicei, cei care se folosesc de termeni negativi nu au nici un fel de program

electoral. Doar cei care nu au nici o ansa se folosesc cu preponderenta de mijloacenegative in discursurile lor. Exemple de teme negative putem observa in discursurile lui

C. V. Tudor: Tara Reala e pntecul femeii care a nceput sa-si vnd pruncii, nc

nainte de a-i nate // pe cnd copiii astfel comercializai se duc la o moarte sigura, n

bncile de organe ale bogatasilor lumii. Acesta este unul dintre motivele pentru care

Mafia Politica si juridica implicata n exportul de copii, de unde scoate profituri

financiare de ordinul miliardelor de dolari //. Aceste doua teme negative sunt

recurente n discursurile lui C.V. Tudor si se combina cu altele care fac referire la

contracandidaii lui, n special la Ion Iliescu si la cei aflai la putere.

Caracterizarea contracandidailor politici

6


7/13

Nu m tem de nici unul dintre contracandidaii mei, care se mpart n doua

categorii: activiti de partid si contabili.

Aceste teme negative stau la baza discursurilor lui C.V. Tudor. Unele dintretemele exemplificate sunt prezente si n discursurile lui Ion Iliescu, dar exista diferente n

ceea ce privete modul lor de articulare: discursurile lui C.V. Tudor sunt lungi, pline de

digresiuni, n timp ce tonul lui Ion Iliescu este mult mai calm, mai puin agresiv si mai

pacificator, discursurile sale fiind mai scurte si la obiect: // Romnia celor care

muncesc din greu, dar pentru care srcia, disperarea si nesigurana constituie

nefericita rsplata a trudei lor. neleg greutatile si fenomenele negative cu care va

confruntai. // tiu ca drogurile, violenta, alcoolul, prostituia sunt capcane //.

Aadar, dup cum putem observa, comunicarea nu poate fi fcut, precum politicalui fie ce-o fi deoarece cei care pierd sunt tot ei, care ar putea castiga voturi, daca ar ti

sa plece urechea. Daca nu, tot ce ne ramane de fcut este fie sa radem in

continuare si sa ne distram de beia de cuvinte fara rost, fie sa ne plngem pierderile.

Caracteristici actuale

Comunicarea politica e foarte personalizata. Succesul depinde mai mult de

calitatile si imaginea personala dect de corpul politic (de idei, valori, simboluri) pe care

fiecare l reprezint

Agenda politica este tot mai diferita de agenda populaiei. Lipsa unor

mecanisme de comunicare directa eficienta face ca interesul pentru politica sa fie

dependent de influenta media.

7


8/13

Comunicarea politica a impus mai multe brand-uri, care definesc foarte clar

modul in care electoratul se raporteaz la politica:

Ardeiul iute (simbol al aciditatii si al atitudinii incomode). E un simbol anti-

sistem, care are dificultati in a se perpetua in interiorul sistemului.Srac si cinstit (simbol al ipocriziei si al lipsei de transparenta din politica

romaneasca). E un brand pe baza cruia sunt acceptai liderii dominani.

Tehnocratul (simbol al preocuprii pentru tehnicizarea actului de guvernare in

detrimentul moralitatii si valorilor).

Preocuparea pentru branduri populare, nesofisticate, chiar populiste, sprijin

ascensiunea persoanelor in detrimentul valorilor si ideilor. Din acest motiv, politica

romaneasca este o afacere intre diverse persoane puternice si nu intre diverse corpuri

politice.

Dintr-un punct de vedere, profsionalizarea comunicrii politice a avut si un efect

negativ. A fost trecuta in plan secund performanta guvernamentala. Politica este vzuta

azi ca un joc in care castiga cel care convinge electoratul, indiferent de performanta sa

executiva.

Fiindc se obin mai facil rezultate prin imagine dect prin politici publice, politica a

devenit un spaiu in care se investete mai cu seama in comunicare.

8


9/13

Efectul prevalentei imaginii este ignorarea realitatii. Romnia este o tara mult

schimbata in prezent fata de 1989, dar structura sa politica este inca dominata de aceleai

reguli si clivaje. Pericolul imediat este refuzul societatii de a mai accepta un sistem

politic nvechit, ceea ce conduce la conservarea nevoii de schimbare. Indiferent de formape care o va prelua.

Comunicarea politica este rezultatul interaciunii dintre publicitate- sondaje si

televiziune. Consistenta mesajului in prezent este aproape de zero, motiv serios pentru

scderea prezentei la vot. Televiziunea duce la anomie, aduce nestatornicia individului,

spargerea tradiiilor, socializarea politicii in familie scade. Programele de campanie,

strategiile si demersurile trebuie s tina cont de sondaje.

Rolul mass-media in cadrul campaniilor electorale

Mass-media a devenit un instrument esenial in formarea opiniei publice, peste

80% dintre romani utiliznd cel puin o sursa dintre cele trei pentru propria informare

mass-media.

In 1989, imediat dup Revoluie, mass-media privata a schimbat radical modul in

care s-a fcut comunicarea politica in Romnia, eliminnd monopolul statului. In prima

instana s-au dezvoltat ziarele si radiourile, iar ulterior au nceput sa apar posturile TV.In acest timp, TVR a rmas un reper, fiind televiziunea cu cea mai mare extindere

teritoriala, capabila sa ofere cele mai mari audiente in mediul rural si mic-urban. In

special in primii ani de dup 1989, cta vreme reelele private nu erau foarte decoltate,

lupta pentru controlul TVR a fost o caracteristica a societatii romaneti. Controlul TVR a

fost vizat de toate guvernrile.

Televiziunile private au devenit tot mai puternice in timp, ajungnd sa domine

clasamentele de audienta. Ele sunt mult mai atente la schimbrile pieei. Ele au reuit sa

se impun ca mult mai credibile dect televiziunea de stat. Interesul lor pentru politica

este ceva mai redus dect cel al televiziunii publice, in consonanta cu scderea interesului

populaiei.

9


10/13

Mass-media a devenit in ultimii ani un actor tot mai proactiv pe scena politica,

implicndu-se in dezbateri si in conflictele pentru distribuia puterii. Autoritatea

mediatica este acceptata si de clasa politica, aceasta ncercnd sa cultive o relaie de

colaborare cu mass-media. Puterea politica a oscilat intre a accepta si a limita putereamedia. Instrumentul cel mai facil- publicitatea de la stat, foarte importanta in finanarea

activitatii media in ultimii ani.

Lupta pe Internet

Cred ca o campanie electorala eficienta are nevoie sa se desfasoare in egala

msura si online, dar si pe strada, in contact direct cu electoratul. In Romnia nu am

vzut o comunicare eficienta "numai online" tocmai din cauza faptului ca romanii inca nu

gusta Internetul la parametrii maximi ca mod de comunicare. Si vorbim aici despre

situaia Romniei. Cnd spun despre comunicare electorala prin intermediul netului, m

gndesc la opiunea alegatorilor din restul tarii, si mai puin la cei din capitala. Am avut

ocazia sa vad cum gndesc si alegatorii si candidaii dintr-un ora din tara, fata de

comunicarea prin Internet. Candidaii sunt confuzi, nu se pot exprima pe un site personal,

nu stpnesc instrumentele de a comunica online, deci mai bine renuna sa intre in mediul

Internet, uitnd ca au un blogsite pe care l las nefructificat. La nivelul la care se aflaacum electoratul roman fata de comunicarea online, eu cred ca reuita unei campanii

electorale nu vine in mare parte din comunicarea pe Internet. Inca exista in Romnia un

copleitor numr de electori care nu au nici o priza la Internet, si tocmai acetia aduc cele

mai multe voturi. Sper ca odat cu alegerile uninominale sa se schimbe in timp viziunea

alegatorilor fata de opiunile lor, si sa caute mai multa informaie. M bazez pe principiul

ca atunci cnd vine o mare rspundere peste tine eti mai atent in alegerile pe care le faci.

Deocamdat la comunicarea online rspund prea putini votani pentru a considera ca ocampanie poate avea succes in cea mai mare parte din asta.

10


11/13

Anul acesta lupta pe Internet a fost firav. Doar cteva filmulee postate pe

Youtube au sporit atenia. Pe departe Hai s facem Baia Mare! a fost cel mai accesat.

Marii lideri ai lumii apar n afie cu braele nchise, distani fa de public, cu privir

dur. Ei sunt altfel dect majoritatea. Vor s transmit mesaj de for, nu ceretorieieftin.

Comunicarea pentru politicieni

Comunicarea politic e total diferit de cea comercial. Pofta consumatorului

poate fi provocat artnd produsul: sticla de bere, aburit. Mesajul comercial atac

neuronii i centrii foamei i ai saietii. Nevoia de ingurgitare a pastilelor politice se

strnete mult mai greu. Omul poate tri i fr principii morale sau afiri etice. Fr ap

i mncare, mai greu.

Candidatul trebuie s tie arta seduciei, s cunoasc arta negocierii i mai ales s

aib abiliti de comunicare. Puterea seduciei se obine mai greu. Falsul reprim i

inhib. Niciodat nu provoac.

n alegerile locale, politicienii au artat c nu au nevoie de consultan n

domeniul construciei imaginii publice.

Majoritatea candidailor au pozat n ceretori de voturi. Privind lung panourile i

judecnd scurt, poi remarca minile ntinse ctre electorat. ntrebai fiind fotografii, toi

au spus c aceasta era dorina celor care pozau. Invocau dorina de apropiere de alegtori

i de nevoile lor imediate. Nu mai conta c timp de patru ani au ars gazul.

Politicienii au vrut s spun totul ntr-un spaiu limitat. Au reuit performana s

nu comunice nimic. Nu poate fi lizibil un bannern care se spune: Votai Ilie Pintilie!

candidat al Partidului Cretin al Solidaritii Sociale pentru preedinia Consilului

Judeean. De ce nu au scris simplu pentru oameni simpli, e greu de neles. Parc le-a fostfric de electorat. Au fost i o serie de excepii. Blaga, numele scris mare i personajul pe

afi. Unii au aprut n poziii mai agresive. Nu a fost ru. Electoratul vrea putere. Faptul

c PD-L a mpnzit ara cu afie portocalii a creat efectul de campanie i a dat senzaia de

for. Membrii altor partide, sftuii de diverse persoane nu au participat la competiia

afielor, pierznd din atenie c prima condiie a unei campanii electorale e s fii vzut.

11


12/13

Oamenii voteaz doar oameni capabili i hotri. Sigur c idealul campaniilor e

s te ntlneti cu cetenii, fa n fa.

Din lips de decizie i de hotrre, candidaii au schimbat mesajele i formulele grafice

de nici ei nu mai tiau ce transmit alegtorilor.Asocierile simbolice, acele elemente vizuale creative, n stare s sporeasc simpatia- v

amintii ardeiul - au lipsit cu desvrire.

Mesaje goale de coninut

12


13/13

Temtori de realitate sau prea plin de ei, muli candidai n-au vrut s rite. S aib

i jumtatea plin i cea goal, n funcie de starea vremii politice. Altfel nu se explic

uscciunea din mesaje de gen: Oraul merit mai mult, Alturi de oameni, Fapte, nu

vorbe . Mesajul este esena comunicrii. El trebuie s particularizeze omul n baia decuvinte din spaiul public. Literatura de specialitate spune c e bine s ai o unic

propoziie de vnzare, s ari oferta, avantajul i mai ales motivul pentru care alegtorul

trebuie s te voteze. Cu ce vii la masa electoral?, ntreab omul de rnd. Ce se d? Ce

ctig dac te votez? Mie ce-mi pic, ntreab ceteanulneturmentat.

BIBLIOGRAFIE

Jaques Gerstle, Comunicarea politica, Ed. Institutul european ;Oliver Nay,Istoria ideilor politice, Ed. Polirom;tefnescu, Simona, Mutaii n structura electoratului romnesc.Profiluri i tipologii n anul electoral 1996;Carmines, Edward G., Huckfeldt, Robert, Comportamentul politic: operspectivde ansamblu, n volumul Manual de tiin politic, Editura Polirom.

13

Discurs Politic Si Comunicare in Campania Electorala

Documents

Transcript of Discurs Politic Si Comunicare in Campania Electorala