Ministerul Educaţiei şi Tineretului

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Catedra de drept constituţional

Efectuat : Rusu Elena ,

studentă anul I, gr

Controlat :

CHIŞINĂU 2010

CUPRINS :

1. Introducere – pag. 3

2. Comisia Electorala Centrala (date generale) – pag. 4

3. Membrii Comisiei Electorale Centrale – pag. 6

3.1 Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale – p. 9

4. Atribuţiile de control ale Comisiei – pag. 13

4.1 Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală – p. 13

5. Lucrările  de secretariat în Comisia Electorală Centrală –

pag. 15

5.1 Hotărîrile Comisiei - 17

5.2 Dispoziţiile comisiei - 19

5.3 Procesele -Verbale şi Nomenclatorul - 19

5.4 Scrisorile oficiale şi constituirea dosarelor - 22

6. Şedinţele Comisiei – 25

7. Bibliografie - 28

1. ÎNTRODUCERE

Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă

prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal,

direct, secret şi liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinţei libere

a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului

2

electoral ( Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-

l sili să participle sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către

acesta a liberei sale voinţe, cetăţenii pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă,

naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau

origine socială. Votarea în locul unei alte persoane este interzisă iar fiecare alegător are

dreptul la un singur vot )

Dreptul electoral - drept constituţional al cetăţeanului de a alege, de a

fi ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante

probleme ale statului şi ale societăţii în ansamblu şi/sau în probleme locale

de interes deosebit.

Organe electorale - organe care organizează desfăşurarea alegerilor

Parlamentului, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi desfăşurarea

Referendumurilor (scrutin prin care poporul îşi exprimă opţiunea în cele mai

importante probleme ale statului şi societăţii în ansamblu, avînd drept scop

soluţionarea acestora, precum şi consultare a cetăţenilor în probleme locale

de interes deosebit ).

În scopul organizării şi desfăşurării alegerilor se constituie urmatoarele organe

electorale :

a) Comisia Electorală Centrală(comisie înfiinţată pentru realizarea politicii

electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor)

b) consiliile electorale de circumscripţie (sunt constituite de Comisia Electorală Centrală

cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri )

c) birourile electorale ale secţiilor de votare (Birourile electorale ale secţiilor de votare se

constituie de către consiliile electorale de circumscripţie cu cel puţin 20 de zile înainte de

ziua alegerilor din 5-11 membri cu drept de vot deliberative )

2. Comisia Electorală Centrală

Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea

politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Comisia este organul

electoral ierarhic superior şi activează continuu, mandatul acesteia este de 5  ani.

Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un

membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, un membru - de către

3

Guvern şi 7 membri - de către Parlament, inclusiv 5 de către partidele de opoziţie şi se

confirmă prin hotărâre a Parlamentului.

În activitatea sa Comisia se călăuzeşte de Constituţia Republicii Moldova, de Codul

electoral, de legile şi hotărârile Parlamentului, de decretele Preşedintelui Republicii

Moldova, de ordonanţele şi hotărârile Guvernului,  de tratatele internaţionale în domeniu

la care Republica Moldova este parte, de Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei

Electorale Centrale şi de alte acte normative.

Comisia îşi desfăşoară activitatea în mod colegial, liber şi deschis în limitele competenţei

sale. Hotărârile Comisiei, adoptate în limitele competenţei sale, sînt executorii pentru

toate autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoane cu funcţii de

răspundere, partide, alte organizaţii social-politice şi organele acestora, precum şi pentru

toţi cetăţenii.

Comisia este persoană juridică, are buget propriu, cont bancar, sigiliu cu imaginea

stemei de stat a Republicii Moldova şi denumirea în limba de stat, cont trezorerial,

mijloace financiare şi materiale, dispune de stemă, drapel şi insignă proprie, aprobate de

Comisia Naţională de Heraldică  prin procesul-verbal nr. 78-III din 13 decembrie 2005.

Modul de folosire a acestora este stabilită prin Regulamentul aprobat de Comisia

Naţională de Heraldică.

Sediul permanent al  Comisiei este Republica Moldova, mun. Chişinău, str. Vasile

Alecsandri 119.  deplasare Şedinţele Comisiei se desfăşoară, de regulăei permanent.

Comisia este în drept să adopte  hotărâri privind desfăşurarea şedinţelor în deplasare.

În activitatea sa Comisia conlucrează cu autorităţile publice, instituţii, întreprinderi

organizaţii, partide şi alte organizaţii social-politice. În relaţiile cu autorităţile oficiale ale

statelor străine acţionează în limitele competenţei sale. În exercitarea atribuţiilor sale în

conformitate cu legislaţia în vigoare asigură respectarea, garantarea şi realizarea

drepturilor electorale ale cetăţenilor Republicii Moldova. De asemenea comisia este în

drept să se ocupe de editarea cărţilor, broşurilor şi altor materiale ce ţin de asigurarea şi

respectarea drepturilor electorale ale cetăţenilor,  participarea acestora la alegeri şi

referendumuri.

Comisia îşi exercită atribuţiile în perioada dintre alegeri conform art. 22, iar în 

perioada electorală potrivit art. 26 din Codul electoral şi al unui plan de calendaristic al

acţiunilor electorale, aprobat de Comisie. Acest plan poate fi modificat la propunerea

4

membrilor Comisiei prin hotărâre a acesteia. Vacanţa funcţiei de membru al acesteia

poate interveni în caz de expirare a împuternicirilor, de demisie, de demitere sau de

deces. În  cazul apariţiei unei vacanţe în componenţa Comisiei, Comisia înaintează către

autoritatea respectivă un demers cu privire la completarea vacanţei, potrivit art. 16 din

Codul electoral. Realegerea preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei

poate fi iniţiată de cel puţin 1/3 din membrii Comisiei în condiţiile prevăzute de Codul

electoral. Revocarea poate fi iniţiată de către organele care au desemnat persoanele

respective în componenţa Comisiei. Revocarea poate fi iniţiată şi la propunerea a cel

puţin  1/3 din membrii Comisiei.

Comisia este asistată de un aparat. Aparatul asigură activitatea Comisiei al cărui stat

de personal se aprobă de către aceasta . Şeful aparatului asigură coordonarea activităţii

lucrătorilor aparatului. Unii funcţionari ai aparatului la decizia comisiei, activează

permanent iar ceilalţi se convoacă în perioadele electorale fiind degrevaţi de atribuţiile de

la locul de muncă permanent.

3. Membrii Comisiei Electorale Centrale

Membrii Comisiei Electorale Centrale nu pot fi membri ai partidelor şi ai altor

organizaţii social-politice. Membrii Comisiei Electorale Centrale sînt inamovibili.

Mandatul membrilor Comisiei începe să curgă efectiv de la data confirmării lor şi

durează pînă la data expirării acestuia. Mandatul preşedintelui, vicepreşedintelui,

secretarului Comisiei începe efectiv din momentul alegerii şi durează pînă la data

expirării acestuia. La expirarea mandatului de 5 ani, componenţa Comisiei poate fi

modificată. Membrii Comisiei nu pot exercita mai mult de două mandate consecutive.

Exercitarea mandatului se efectuează personal. Mandatul nu poate fi transmis unei alte

persoane. În calitate de membri ai Comisiei Electorale Centrale pot fi propuse persoane

care deţin exclusiv cetăţenia Republicii Moldova, au domiciliul în ţară, au o reputaţie

ireproşabilă şi aptitudini pentru exercitarea activităţilor electorale.

5

Membrii Comisiei Electorale Centrale cu drept de vot deliberativ:

a) nu pot face parte din partide şi din alte organizaţii social-politice care au

desemnat candidaţi în funcţiile publice eligibile;

b) nu au dreptul de a participa la activităţi politice;

c) nu pot face declaraţii în favoarea sau defavoarea concurenţilor electorali;

d) nu pot contribui în nici un fel la activităţile pe care le desfăşoară concurenţii

electorali, cu excepţia exercitării atribuţiilor prevăzute de prezentul cod.

Calitatea de membru al Comisiei Electorale Centrale încetează în caz de:

a) expirare a mandatului;

b) demisie;

c) demitere;

d) imposibilitate a exercitării atribuţiilor;

e) deces.

Membrul Comisiei Electorale Centrale este demis de către autoritatea care l-a desemnat

în caz de:

a) adoptare în privinţa lui a hotărîrii judecătoreşti definitive de condamnare pentru

infracţiune săvîrşită;

b) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova sau dobîndire a cetăţeniei unui alt stat;

c) constatare, prin hotărîre judecătorească definitivă, a capacităţii de exerciţiu

restrînse sau a incapacităţii de exerciţiu;

6

să solicite pe durata mandatului prin intermediul aparatului CEC, în

scris sau verbal, de la autorităţi publice, instituţii, întreprinderi şi

organizaţii documente, informaţii necesare pentru organizarea şi

desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor.

Membrii Comisiei sunt obligaţi:

să respecte prevederile Codului electoral şi ale prezentului Regulament;

să manifeste responsabilitate în exercitarea atribuţiilor ce le revin;

să participe la şedinţele Comisiei şi să-şi înregistreze prezenţa la

secretarul Comisiei, iar în cazul în care membrul Comisiei este în

imposibilitatea de a participa la şedinţă, el comunică, din timp, despre

Membrii Comisei au  dreptul:

să facă propuneri şi obiecţii privind ordinea de zi a

şedinţei Comisiei şi a modului de  examinare a

problemelor puse în discuţie;

să participe la dezbateri, să înainteze propuneri şi să

voteze la adoptarea hotărârilor Comisiei şi în alte cazuri,

să adreseze întrebări raportorilor, preşedintelui,

vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei şi să ceară

răspunsuri la ele;

să-şi argumenteze propunerile şi să prezinte note

informative asupra problemei puse în discuţie;

să propună amendamente la proiectele hotărârilor şi ale

altor acte prezentate pentru aprobare Comisiei;

să ia cunoştinţă de documentele şi de proiectele hotărârilor

Comisiei ce urmează a fi discutate la şedinţele Comisiei;

să ceară în condiţiile prevăzute de Codul electoral

convocarea şedinţelor extraordinare ale Comisiei

(motivând în scris necesitatea unei astfel de convocări);

să ia cunoştinţă de documentele şi materialele Comisiei;

să înainteze, în scris sau verbal, propuneri în probleme ce

ţin de competenţa Comisiei şi  să ceară  să fie supuse

aprobării;

7

absenţa sa şi motivele absenţei nemijlocit preşedintelui,

vicepreşedintelui sau secretarului Comisiei;

să execute hotărârile Comisiei şi/sau dispoziţiile preşedintelui,

vicepreşedintelui sau ale secretarului Comisiei.

a) să înainteze propuneri, inclusiv la ordinea de zi

b) să beneficieze  şi de alte drepturi prevăzute de legislaţie.

Reprezentanţii cu drept de vot consultativ în Comisie sunt obligaţi:

a) să execute hotărârile Comisiei

3.1 Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale

Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale Centrale sînt aleşi

din rîndul membrilor Comisiei Electorale Centrale cu majoritatea de voturi din numărul

total al membrilor acesteia. Şedinţa de alegere a preşedintelui, vicepreşedintelui şi

secretarului Comisiei Electorale Centrale va fi prezidată de doi membri ai Comisiei

Electorale Centrale, aleşi cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor acesteia, în a

căror sarcină se pune supravegherea procedurii de dezbatere a candidaturilor şi de alegere

a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale, cu

consemnarea rezultatelor într-un proces-verbal. Şedinţa de alegere a preşedintelui,

vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale va avea loc nu mai tîrziu de

În perioada electorală, membrii Comisiei degrevaţi de la locul de muncă

permanent semnează scrisori, telegrame şi alte documente de ieşire în domeniul de

activitate încredinţat cu acordul prealabil al preşedintelui Comisiei. În perioada

electorală, concurenţii electorali pot desemna în componenţa Comisiei cîte un

reprezentant cu drept de vot consultativ.

Reprezentanţii cu drept de vot consultativ în Comisie au dreptul:

a) să ia cunoştinţă de documentele şi materialele Comisiei, să primească copii de

pe aceste documente, să ceară autentificarea  acestora;

b) să ia cuvântul la şedinţele Comisiei;

c) să conteste hotărârile Comisiei în instanţele de judecată;

a) ca să respecte prevederile Codului electoral şi ale prezentului

Regulament;

8

15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii de confirmare a noii componenţe a

Comisiei Electorale Centrale.

În cazul în care, la prima votare, candidatul la funcţia de preşedinte,

vicepreşedinte sau secretar al Comisiei Electorale Centrale nu a întrunit

majoritatea de voturi, se organizează votarea repetată la care pot participa

şi candidaţii care au candidat la aceeaşi funcţie la prima votare.

Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei activează permanent.

3.1.1 Atribuţiile preşedintelui, vicepreşedintelui şi  secretarului Comisiei :

1. Preşedintele Comisiei exercită următoarele atribuţii :

a) convoacă, prezidează şi conduce şedinţele Comisiei;

b) supune votului Comisiei proiectele de hotărîri, asigură numărarea voturilor,

anunţă rezultatul votării cu precizarea voturilor „pro", „contra" şi a abţinerilor;

c) semnează hotărârile Comisiei, chiar dacă a votat împotriva adoptării acestora,

precum şi procesul-verbal al şedinţei;

d) supune votului Comisiei în şedinţă orice problemă care intră în competenţa de

soluţionare a Comisiei;

e) aplică, după caz, sancţiuni în limita competenţei sale sau propune Comisiei

aplicarea unor asemenea sancţiuni;

f) reprezintă Comisia în relaţiile cu Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova,

Guvernul, Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, organele electorale ale

altor state ori internaţionale, cu alte autorităţi publice, întreprinderi, instituţii, organizaţii,

partide, cu persoanele cu funcţii de răspundere, organizaţii social-politice, precum şi cu

cetăţenii;

g) dirijează activitatea aparatului şi emite dispoziţii;

h) soluţionează şi coordonează cu vicepreşedintele, secretarul şi membrii Comisiei

probleme referitoare la deplasarea de serviciu a membrilor Comisiei şi a lucrătorilor

aparatului;

i) este ordonatorul mijloacelor financiare alocate Comisiei de la bugetul de stat sau

din alte surse prevăzute de legislaţie şi este responsabil pentru modul şi condiţiile în care

resursele financiare se cheltuiesc;

î) este responsabil  de întocmirea proiectului de buget al Comisiei pe anul următor şi

de prezentarea acestuia în termen organelor abilitate;

9

j) exercită şi  alte atribuţii prevăzute de Codul electoral şi Regulament.

2. Vicepreşedintele Comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii :

a) exercită atribuţiile preşedintelui Comisiei în caz de imposibilitate a acestuia de a-

şi îndeplini atribuţiile;

b) coordonează întocmirea planului  calendaristic al acţiunilor electorale, verifică

executarea în termenele stabilite a măsurilor programate;

c) este responsabil de examinarea contestaţiilor parvenite la Comisie,  după caz,

acordă consultaţii consiliilor electorale de circumscripţie în examinarea contestaţiilor;

d) coordonează în comun cu preşedintele, secretarul şi membrii Comisiei problemele

financiare ale Comisiei (normele de finanţare a organelor electorale inferioare, cuantumul

mijloacelor financiare în perioada electorală, controlul finanţării campaniilor electorale

ale concurenţilor electorali);

e) efectuează studii şi, după caz, elaborează proiecte de acte legislative şi normative

în domeniul electoral;

f) conlucrează cu autorităţile publice,  întreprinderi, instituţii, organizaţii, partide, cu

persoane cu funcţii de răspundere, organizaţii social-politice, precum şi cu cetăţenii în

domeniul ce ţine pregătirea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor;

g) monitorizează utilizarea, conform destinaţiei, a resurselor financiare ale

concurenţilor

h) este responsabil de organizarea seminarelor şi implementarea programelor de

educaţie civică ce ţin de procesul electoral;

i) exercită şi  alte atribuţii prevăzute de Codul electoral şi de Regulament.

3. Secretarul Comisiei exercită următoarele atribuţii :

a) asigură înştiinţarea membrilor Comisiei despre convocarea şedinţelor, iar la

cererea preşedintelui sau a majorităţii membrilor Comisiei organizează îndeplinirea şi a

altor acţiuni necesare înştiinţării membrilor şi convocării şedinţei;

b) asigură efectuarea lucrărilor de secretariat aferente şedinţei;

c) face apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a membrilor Comisiei;

d) numără voturile şi consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă preşedintelui

Comisiei;

e) informează, în caz de necesitate, preşedintele Comisiei despre numărul de voturi

necesare pentru adoptarea unei sau altei hotărâri a Comisiei;

10

f) asigură întocmirea procesului-verbal al şedinţei, precum şi a dosarelor în care se

păstrează materialele privind fiecare chestiune de pe ordinea de zi a şedinţei;

g) semnează hotărârile şi procesele-verbale ale Comisiei;

h) acordă membrilor Comisiei asistenţă şi sprijin în activitatea lor, inclusiv la

redactarea proiectelor de hotărâre sau la definitivarea celor discutate şi aprobate de

Comisie;

i) coordonează activitatea  aparatului Comisiei;

î) la propunerea preşedintelui, vicepreşedintelui şi a membrilor Comisiei întocmeşte

planul de lucru al Comisiei şi îl înaintează spre aprobare;

j) exercită controlul asupra executării hotărârilor Comisiei şi a dispoziţiilor

preşedintelui;

k) asigură aducerea la cunoştinţa membrilor Comisiei, consiliilor electorale de

circumscripţie, altor organe electorale, organelor administraţiei publice, instituţiilor,

întreprinderilor, organizaţiilor, partidelor, organizaţiilor social-politice, persoanelor cu

funcţii de răspundere a hotărârilor Comisiei, dispoziţiilor preşedintelui, precum şi  a altor

materiale;

l) conlucrează cu mass-media în reflectarea activităţii Comisiei;

m) coordonează activităţile ce ţin de implementarea tehnologiilor informaţionale,

precum şi a procedurii de votare electronică;

n) conlucrează cu organizaţii internaţionale guvernamentale, precum şi cele

neguvernamentale, organe electorale ale altor state în scopul efectuării schimbului de

experienţă în domeniul electoral;

o) coordonează modelele documentelor electorale;

p) exercită şi  alte atribuţii prevăzute de Codul electoral şi de Regulament.

11

4. Atribuţiile de control ale Comisiei

Comisia exercită controlul asupra corectitudinii şi exactităţii aplicării Codului

electoral şi a altor acte normative în domeniu pe teritoriul ţării şi asupra executării

propriilor hotărâri. În limitele competenţei sale, Comisia examinează rapoartele primite

de la autorităţile publice, instituţii, întreprinderi, organizaţii, partide, alte organizaţii

social-politice, persoane cu funcţii de răspundere, precum şi de la cetăţeni, adoptă

hotărâri asupra lor, iar în caz de necesitate înaintează propunerile sale. Propunerile

respective în mod obligatoriu urmează a fi examinate de către cei cărora le sunt adresate

cu comunicarea ulterioară Comisiei a rezultatelor examinării, în termenele prevăzute de

legislaţie.

În baza hotărârilor Comisiei şi  la dispoziţia preşedintelui, membrul Comisiei poate

să verifice activitatea autorităţilor publice, instituţiilor, întreprinderilor, organizaţiilor,

partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale privind chestiunile ce ţin ce

competenţa Comisiei şi să ia cunoştinţă de materialul şi documentele necesare.

4.1 Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală

a) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea pregătirii şi desfăşurării

alegerilor în condiţiile prezentului cod;

b) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod şi ale altor legi care conţin

dispoziţii referitoare la desfăşurarea alegerilor;

c) constituie circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie

şi supraveghează activitatea acestor consilii;

d) în baza datelor prezentate de Ministerul Justiţiei, publică lista partidelor şi altor

organizaţii social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează candidaţii

şi persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare;

12

e) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfăşurarea alegerilor; verifică

asigurarea consiliilor şi birourilor electorale cu localuri, cu mijloace de transport şi de

telecomunicaţie, examinează alte chestiuni ce ţin de asigurarea tehnico-materială a

alegerilor;

f) stabileşte modelul buletinelor de vot şi al listelor electorale, al proceselor verbale ale

şedinţelor consiliilor şi birourilor electorale, al declaraţiei cu privire la venituri şi

proprietate a candidaţilor şi al altor acte ce ţin de desfăşurarea alegerilor, precum şi

modelul urnelor de vot şi cel al ştampilelor consiliilor şi birourilor electorale;

g) examinează comunicările autorităţilor publice în probleme ce ţin de pregătirea şi

desfăşurarea alegerilor;

h) soluţionează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetăţenilor care în ziua

votării se află în afara teritoriului ţării;

j) emite hotărîri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscripţie

şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de

organizare şi desfăşurare a alegerilor şi la chestiunile tehnico-administrative;

l) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor consiliilor electorale

de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, adoptă hotărîri executorii

pe marginea lor;

m) decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor

consiliilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestora, determină

numărul de membri ai birourilor electorale care pot fi degrevaţi şi termenul pentru care

sînt degrevaţi;

n) asigură efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor

anticipate, noi şi parţiale, în condiţiile prezentului cod;

o) adună informaţii privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare

ale alegerilor şi aduce la cunoştinţă publică rezultatele finale.

p) în caz de încălcare gravă a prezentului cod, adresează, adoptînd o hotărîre în acest

sens, Curţii Supreme de Justiţie o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral

respectiv. Curtea Supremă de Justiţie va examina cererea şi va emite o hotărîre asupra ei

în decursul a 5 z.ile, dar nu mai tîrziu de ziua anterioară alegerilor.

În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală este în drept săşi

exercite toate atribuţiile şi în cazul în care nu este completată cu membri

13

reprezentanţi cu drept de vot consultativ

5. LUCRĂRILE  DE SECRETARIAT ÎN

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

Documentele Comisiei constituie proprietate a statului şi sînt reglementate de

legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, de actele normative şi metodice ale

Serviciului de Stat de Arhivă. Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea corectă a

lucrărilor de secretariat, precum şi pentru păstrarea documentelor o poartă şeful

aparatului, indicaţiile sale fiind obligatorii pentru toţi funcţionarii aparatului Comisiei.

Lucrările de secretariat cu caracter secret se organizează în baza Legii nr. 106 din

17.05.1994 cu privire la secretul de stat şi a Regulamentului „Cu privire la asigurarea

regimului secret în organele puterii legislative, executive, judiciare, organele

administraţiei publice locale, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile Republicii

Moldova", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 638-8 din 18.09.1995.

Primirea şi prelucrarea iniţială a corespondenţei intrate la Comisie se face în mod

centralizat în anticameră. Prin prelucrarea iniţială a corespondenţei se are în vedere

verificarea integrităţii (existenţa documentelor, inclusiv a anexelor), fixarea faptului

recepţionării şi pregătirea pentru transmiterea acesteia destinatarului. Corespondenţa

expediată greşit pe adresa Comisiei se reexpediază destinatarului indicat. Atunci când

corespondenţa este primită direct de şeful aparatului sau de conducerea Comisiei, ea se

transmite în aceeaşi zi în anticameră pentru înregistrare. Toate plicurile, cu excepţia celor

cu menţiunea „Personal", se deschid, verificându-se integritatea documentelor. Dacă se

constată deteriorări, lipsa documentului sau a anexei, despre se comunică secretariatului

expeditorului. De regulă, plicurile se distrug. Plicurile se păstrează în cazul în care adresa

expeditorului se poate identifica numai după plic, sau in cazurile când data expedierii

înscrisă pe document diferă cu mai mult de 5 zile de cea indicată pe plic.

Plicurile cu inscripţia „Secret" se transmit persoanei responsabile de ţinerea lucrărilor de

secretariat cu caracter secret, numită prin dispoziţia preşedintelui Comisiei. Mesajul

telefonic (telefonograma) se înscrie intr-un registru special indicîndu-se denumirea

instituţiei, numele şi prenumele, funcţia expeditorului, precum şi cele ale persoanei care

l-a recepţionat, data şi ora cînd a fost primită.

Documentele intrate se înregistrează în registrul corespondenţei intrate. Indicele de

înregistrare este constituit din abrevierea denumirii complete a Comisiei, prin cratimă

14

indicele dosarului din nomenclator şi prin bară numărul de ordine al documentului intrat.

Responsabil pentru rezolvarea documentului este prima persoană din lista celor

nominalizate în rezoluţie. Acesteia i se rezervă dreptul de a-i convoca pe coexecutanţi. În

registrul corespondenţei intrate se înscriu la rubricile respective numele executantului şi

termenul de rezolvare (dacă este indicat). Documentele cu termen de rezolvare se iau la

control. În registre menţiunea cu privire la control se fixează la rubrica „Note".

Documentele rezolvate se îndosariază.

Documentele interne (dispoziţii, procese-verbale etc.) se elaborează, se perfectează

şi se rezolvă în cadrul Comisiei. Documentele interne semnate se transmit subdiviziunilor

responsabile de executare. Documentele semnate şi transmise pentru expediere se

înregistrează în registre de evidenţă conform nomenclatorului. Toată corespondenţa se

expediază prin anticameră. Documentele transmise pentru expediere se prelucrează şi se

expediază în aceeaşi zi. Prelucrarea constă în verificarea corectitudinii întocmirii

documentului transmis pentru expediere (prezenţa semnăturilor respective, numărul de

exemplare şi anexele indicate), înscrierea pe document a indicelui de înregistrare şi a

datei. Documentele expediate pe aceeaşi adresă se pun într-un singur plic. În caz de

necesitate, secretarul Comisiei întocmeşte lista destinatarilor documentului semnat. În

funcţie de localitate şi de caracterul corespondenţei, aceasta se expediază destinatarului

prin poştă sau prin curier special. Corespondenţa prin fax se efectuează numai în cazul

soluţionării unor chestiuni cu caracter urgent sau la solicitarea adresantului.

Toată corespondenţa guvernamentală, transmisă ministerelor şi departamentelor prin

curier special, se înmânează acestora contra semnătură în registrele de evidenţă ale

Comisiei. Semnăturile celor care primesc corespondenţa şi borderourile pentru

corespondenţa interurbană se păstrează în anticameră.

Consultantul din anticameră este responsabil de expedierea la timp a corespondenţei pe

adresele indicate. Copia de pe documentul expediat împreună cu materialele în baza

cărora a fost elaborat se păstrează conform nomenclatorului.

Documentele se elaborează, de regulă, de funcţionarii aparatului, în perioada

electorală şi de membrii Comisiei conform domeniului încredinţat. Documentele se

imprimă pe blanchete ce conţin următoarele elemente: stema Comisiei, aprobată de

Comisia Naţională de Heraldică  prin procesul-verbal nr. 78-III din 13 decembrie 2004,

denumirea completă a Comisiei, adresa juridică, codul poştal, numărul de telefon şi de

15

fax, denumirea tipului de document (după caz), numărul de înregistrare, data, funcţia,

numele şi prenumele persoanei care semnează, semnătura. Pentru a  atribui documentului

un caracter oficial şi a-i da valoare juridică, el se datează şi se certifică prin semnare şi

aplicarea ştampilei Comisiei.

După elaborare, proiectul documentului se transmite spre verificare consultantului-

redactor, şefului aparatului, altor persoane (după caz). Verificarea se face prin vizarea

proiectului de către executant şi de celelalte persoane indicate la punctul 41, după care

executantul îl prezintă secretarului Comisiei sau, după caz, vicepreşedintelui pentru

coordonare. Viza conţine semnătura descifrabilă a semnatarului. Vizele se aplică pe

exemplarele documentelor ce rămîn la Comisie, pe ultima pagină, pe recto. După

coordonare cu secretarul Comisiei, proiectul documentului se transmite spre examinare

preşedintelui sau în şedinţa Comisiei.

Dacă în document au intervenit amendamente, textul cu modificările operate se

transmite consultantului-redactor pentru verificare. Pînă la transmiterea documentului

pregătit spre semnare executantul trebuie să verifice conţinutul lui, corectitudinea

perfectării, prezenţa vizelor şi a anexelor. Documentul este prezentat spre semnare

(aprobare) însoţit de materialele în baza cărora a fost elaborat.

Documentul definitivat se transmite pentru semnare conducerii Comisiei.

5.1 Hotărîrile Comisiei

În activitatea sa Comisia adoptă hotărâri. Toate hotărârile se intitulează. Titlul reflectă

esenţa obiectului hotărârii. Textul hotărârii este alcătuit, de regulă, din două părţi: de

constatare şi de dispoziţie. În partea de constatare se expun faptele ce au servit drept

motiv pentru adoptarea hotărârii, în partea de dispoziţie se enumeră acţiunile preconizate.

Partea de dispoziţie a hotărârii începe cu cuvîntul „HOTĂRĂŞTE", care se tipăreşte cu

majuscule fără a întrerupe textul din alineatul precedent, după care se pun două puncte.

Acţiunile preconizate se dispun pe puncte, ce se numerotează cu cifre arabe. Proiectele de

hotărîri se elaborează de  funcţionarii aparatului şi/sau de membrii Comisiei. La

pregătirea proiectelor de hotărîri persoana responsabilă de elaborare este obligată:

- să studieze minuţios materialele în baza cărora urmează să fie elaborată hotărîrea;

- să verifice documentele anterior adoptate în probleme similare;

16

- să fundamenteze din punct de vedere juridic partea de constatare a textului

hotărîrii;

- să întocmească proiectele, respectîndu-se succesiunea logică a ideilor, fără

contradicţii sau omisiuni în dezvoltarea argumentaţiei, exprimate în fraze simple, scurte,

care să cuprindă relatarea cît mai clară şi succintă a problemei abordate;

- în caz de necesitate, să se consulte cu alţi specialişti din cadrul Comisiei.

Textul trebuie să fie corect din punct de vedere semantic, precum şi al respectării

regulilor de ortografie şi punctuaţie. Proiectul de hotărîre elaborat se transmite spre

verificare consultantului-jurist şi consultantului-redactor. Proiectele de hotărâri sunt

vizate de către funcţionarii aparatului care au fost implicaţi la elaborarea acestora. În baza

proiectelor de hotărîri elaborate, se întocmeşte proiectul ordinii de zi, care se aprobă de

secretarul Comisiei, şi se prezintă pentru informare membrilor Comisiei cu 24 de ore

înainte de  şedinţă. Proiectul ordinii de zi se plasează pe site-ul oficial al Comisiei în

acelaşi termen. Proiectele hotărîrilor se multiplică şi se transmit membrilor Comisiei

pentru informare doar după ce sînt vizate de secretarul Comisiei, în cazul absenţei

acestuia, se vizează de preşedintele ori vicepreşedintele CEC. Raportorilor în cadrul

şedinţei Comisiei li se prezintă proiectele de hotărîri împreună cu materialele în baza

cărora au fost elaborate. Pentru ceilalţi membri ai Comisiei se prezintă doar proiectele de

hotărîri. După examinare în cadrul şedinţei, textul hotărîrii se definitivează în baza

modificărilor şi completărilor potrivit propunerilor acceptate şi se prezintă pentru

semnare secretarului şi preşedintelui Comisiei. Hotărîrile adoptate în cadrul şedinţelor se

numerotează succesiv în decursul mandatului Comisiei ele se legalizează cu ştampila

Comisiei şi se expediază celor vizaţi, precum şi organelor interesate. Hotărîrile adoptate

şi semnate se  plasează în termen de 24 ore pe site-ul oficial al Comisiei şi se publică în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Comisiei şi sînt îndosariate conform

nomenclatorului. Dosarele se păstrează în arhiva Comisiei pînă la predarea acestora

Serviciului de Stat de  Arhivă.

5.2 Dispoziţiile comisiei

Pentru organizarea activităţii sale interne, Comisia emite dispoziţii. Dispoziţia, de

regulă, este alcătuită din două părţi: constatatoare şi dispozitivă. În partea constatatoare se

17

expun faptele ce au servit drept motiv pentru emiterea dispoziţiei, în partea dispozitivă se

enumeră acţiunile preconizate. Partea dispozitivă începe cu cuvîntul „DISPUN", care se

tipăreşte cu majuscule, după care se pun două puncte. Acţiunile preconizate se dispun pe

puncte, ce se numerotează cu cifre arabe. În dispoziţie se indică executantul concret:

subdiviziunea structurală sau persoana.

Dispoziţia este semnată de preşedintele Comisiei şi se numerotează în consecutivitate

pentru fiecare an calendaristic.

5.3 Procesele -Verbale şi Nomenclatorul

Procesul-verbal – este documentul prin care se consemnează cu exactitate fapte,

acţiuni, discuţii şi hotărîri ale unei şedinţe, adunări constituite.

La Comisie se întocmesc câteva tipuri de procese-verbale:

a. procese-verbale ale şedinţelor Comisiei;

b. procese-verbale ale şedinţelor comisiei de atestare a funcţionarilor din

aparatul Comisiei;

c. procese-verbale ale şedinţelor grupului de lucru privind achiziţiile

publice al Comisiei ş.a.

Procesele-verbale au următoarea structură:

- titlul cu indicarea felului şedinţei, data ei; după caz,

ora la care începe;

- menţiuni prealabile (membrii prezenţi, persoanele

invitate);

- ordinea de zi;

- expunerea dezbaterilor, numele raportorilor şi ale

persoanelor care au luat cuvîntul;

- hotărîrile adoptate;

- semnăturile.

Procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei se numerotează succesiv în decursul

mandatului Comisiei. După caz, procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei se întocmesc

în baza înregistrării efectuate la dictafon. Responsabil de înregistrarea acestora este

consultantul în sarcina căruia este pusă această activitate conform atribuţiilor funcţionale.

18

Ele sunt semnate de preşedintele şi secretarul Comisiei şi se legalizează cu ştampila

Comisiei. Celelalte tipuri de procese-verbale sînt semnate de membrii comisiilor sau

grupurilor de lucru constituite în scopul realizării unor anumite activităţi.

În scopul întocmirii corecte şi evidenţei dosarelor se aprobă anual

nomenclatorul dosarelor Comisiei. Nomenclatorul dosarelor reprezintă o listă a tuturor

dosarelor constituite la Comisie pe baza indicatorului termenelor de păstrare, sub forma

unui tabel, în care se înscriu, pe compartimente, grupele de documente create de acestea

în raport cu problema la care se referă cu indicarea termenelor de păstrare. La întocmirea

nomenclatorului dosarelor se iau în considerare direcţiile de bază ale activităţii Comisiei,

conform regulamentului şi nomenclatorului dosarelor din anul precedent. Ele servesc la

repartizarea şi clasificarea documentelor rezolvate în dosare, ca indicator al indicilor

documentelor şi al termenului de păstrare a dosarelor, în calitate de schemă pentru

întocmirea inventarelor dosarelor cu termen permanent şi cu termen îndelungat (mai mult

de 10 ani) de păstrare în arhiva Comisiei.

Nomenclatorul dosarelor se întocmeşte de către persoana responsabilă de păstrarea

documentelor în Comisie, se coordonează cu Serviciul de Stat de Arhivă, se aprobă de

către preşedintele Comisiei şi se pune în aplicare începînd cu 1 ianuarie al fiecărui an

nou. După aprobarea nomenclatorului dosarelor Comisiei, compartimentele de muncă ale

acesteia primesc extrase corespunzătoare pentru organizarea corectă a lucrărilor de

secretariat. În nomenclatorul dosarelor nu se includ, de regulă, publicaţiile Parlamentului

şi ale Guvernului, broşurile şi alte publicaţii similare.

Nomenclatorul dosarelor se compune din şapte părţi:

I. Activitatea curentă a Comisiei.

II. Alegerile parlamentare.

III. Alegerile locale.

IV. Referendumurile.

V. Completarea vacanţei funcţiei de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

VI. Completarea vacanţei funcţiei de consilier local.

VII. Nomenclatura registrelor contabile.

Fiecare parte din nomenclatorul dosarelor, expus sub formă de tabel, se compune

din trei rubrici:

1) indicele dosarului;

19

2) denumirea dosarului;

3) termenul de păstrare.

În prima parte indicele dosarului este compus din denumirea abreviată a Comisiei,

în celelalte părţi din abrevierea AP, AL, R, VDP şi, respectiv, VCL, NRC şi prin cratimă

numărul de ordine al dosarelor.

Denumirile dosarelor se stabilesc în funcţie de conţinutul documentelor grupate în

dosare.

În rubrica a treia se indică termenul de păstrare, articolul indicatorului, aprobat de

Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova.

5.4 Scrisorile oficiale şi constituirea dosarelor

Scrisoarea oficială este un act administrativ. Scrisorile se imprimă pe blanchete

pentru scrisori şi sunt semnate de conducerea Comisiei. Conţinutul scrisorii (textul) este

alcătuit dintr-o formulare scurtă, care justifică sau enunţă chestiunea ce urmează a fi

tratată. Tratarea cuprinde expunerea chestiunii respective cu datele şi argumentele

necesare pentru înţelegerea şi rezolvarea ei.

Elementele accesorii ale scrisorii sunt menţiunile despre anexele la scrisoare, numele

complet şi prenumele notat prin iniţiale ale executantului, menţiunile speciale (personal,

confidenţial etc.). În scrisorile de răspuns se indică în mod obligatoriu indicele sau

denumirea documentului la care se răspunde.

Copia de pe scrisoare şi materialele în baza cărora a fost întocmită se restituie

anticamerei care le plasează în dosare conform nomenclatorului. Mesajul telefonic

(telefonograma) serveşte pentru transmiterea informaţiilor prin telefon. La transmiterea

mesajului telefonic se indică destinatarul, funcţia, numele şi prenumele semnatarului,

data şi ora când a fost transmisă şi numărul de telefon/fax al Comisiei.

Constituirea dosarelor înseamnă gruparea documentelor rezolvate în dosare,

conform nomenclatorului. Gruparea documentelor în dosare se efectuează  pentru ţinerea

lucrărilor de secretariat la sfîrşitul fiecărui an calendaristic. La gruparea dosarelor se ţine

cont de următoarele: se grupează numai documentele rezolvate, documentele care vizează

aceleaşi probleme şi au acelaşi termen de păstrare.

20

Documentele din dosar se ordonează cronologic, în ordinea numerelor de intrare sau a

datei, începînd cu numărul cel mai mic, astfel încât actele mai vechi – din ianuarie – să

fie la începutul dosarului, iar cele mai noi – din decembrie – la sfîrşitul dosarului. Se

înlătură documentele inutile, dubletele, maculatoarele, documentele din alt domeniu, de

asemenea acele, agrafele, clamele metalice. Documentele cu termen permanent şi

temporar de păstrare se clasifică în dosare separate. În dosarele personale documentele se

grupează în ordinea intrării lor.

Corespondenţa se clasifică în dosare pe perioada anului calendaristic şi include toate

documentele ce apar în procesul soluţionării problemei. Corespondenţa se sistematizează

în consecutivitate cronologică: documentul-răspuns se ataşează la documentul-solicitare.

La reluarea corespondenţei pe anumite chestiuni din anul trecut, documentele se

includ în dosarul anului curent, cu indicarea indexului dosarului din anul trecut, în care se

păstrează documente precedente, ce tratează aceeaşi problemă.

În scopul selectării documentelor pentru păstrare în arhiva de stat şi stabilirea

termenelor de păstrare se efectuează expertiza valorii acestora.

La finele fiecărui an şi la finele fiecărei campanii electorale  documentele se

pregătesc pentru predare la arhiva Comisiei. În scopul acesta se efectuează definitivarea

şi perfectarea dosarelor constituite în cursul anului, care constă în:

- numerotarea filelor dosarelor: numerotarea începe cu numărul 1; filele se

numerotează în colţul din dreapta, sus, cu pix. În dosarele compuse din mai multe volume

filele fiecărui volum se numerotează separat; fiecare dosar trebuie să conţină cel mult 250

de file;

- coaserea dosarelor, ce ar asigura citirea completă a textului, datelor şi rezoluţiilor;

- completarea datelor pe coperta dosarului: se indică numărul dosarului, data

începerii, data încheierii, numărul de file, după caz numărul volumului;

- verificarea conformităţii denumirilor dosarelor cu componenţa documentelor

incluse în el. În cazurile necesare, în denumirea dosarului se pot face rectificări.

Dosarele cu termen temporar de păstrare nu sunt supuse perfectării. Din momentul

deschiderii dosarelor şi pînă la predarea lor la arhiva Comisiei ele se păstrează în

încăperile compartimentelor de muncă. Dosarele se păstrează în dulapuri ce se încuie,

pentru a le proteja de praf şi raze solare şi a le asigura integritatea. Constituirea şi

păstrarea dosarelor conform nomenclatorului permite găsirea cu uşurinţă şi utilizarea

21

acestora. Extrasul din nomenclator se afişează pe uşa din interiorul dulapului, pe

cotoarele dosarelor se notează indicele din nomenclator. Extragerea documentelor din

dosarele cu termen permanent de păstrare este interzisă. Remiterea dosarelor în interes de

serviciu se face în baza unui registru în care se indică indicele dosarului, data eliberării şi

restituirii, persoana căreia i-a fost eliberat dosarul, semnătura de primire şi

restituire. Notele marginale sau sublinierile în documentele eliberate din arhivă pentru uz

de serviciu sînt interzise. Multiplicarea originalelor arhivate este o atribuţie a persoanei

responsabile de păstrarea documentelor în arhivă si coordonata cu secretarul comisiei.

În arhiva Comisiei se depun dosarele cu termen permanent de păstrare, cu termen

îndelungat de păstrare (mai mult de 10 ani) şi dosarele personalului scriptic. Transmiterea

se efectuează conform inventarelor aprobate de către Serviciul de Stat de Arhivă.

Procesul pregătirii documentelor şi dosarelor pentru păstrare în arhiva Comisiei este

controlat de şeful aparatului.

Primirea documentelor se face de către persoana responsabilă de păstrarea

documentelor în prezenţa lucrătorului care le predă şi se consemnează într-un act de

predare-primire.

Persoana responsabilă de păstrarea documentelor este obligată să ţină evidenţa

inventarelor documentelor şi a circulaţiei acestora pe parcursul păstrării lor în arhiva

Comisiei. Documentele pot fi scoase din evidenţa arhivei în cazul selectării, deteriorării

ireparabile, cînd sunt predate la păstrare în arhiva de stat sau cînd se constată lipsa

acestora.

În toate cazurile menţionate mai sus, persoana responsabilă de păstrarea

documentelor este obligată să întocmească procesul-verbal, care va fi prezentat comisiei

permanente de expertiză spre aprobare, fiind coordonat cu Serviciului de Stat de

Arhivă.După expirarea termenelor-limită de păstrare provizorie a documentelor, stabilite

de Regulamentul Fondului Arhivistic de Stat, ele se depun la păstrare permanentă în

arhiva de stat.

6. ŞEDINŢELE COMISIEI

Forma de lucru a Comisiei este şedinţa. Şedinţele Comisiei sînt deliberative, dacă la

ele participă majoritatea membrilor cu drept de vot deliberativ. Prezenţa membrilor

Comisiei la şedinţă este obligatorie. Şedinţele Comisiei sînt ordinare şi extraordinare. În

22

perioada dintre alegeri, şedinţele ordinare se desfăşoară o dată la două săptămîni - marţi,

în perioada alegerilor - de două ori pe săptămînă, marţi şi vineri.

Şedinţele extraordinare se convoacă ori de cîte ori este necesar prin dispoziţia

preşedintelui Comisiei. Şedinţele extraordinare pot fi convocate şi la cererea a cel puţin 5

membri ai Comisiei. Ordinea de zi a şedinţei cuprinde chestiunile ce urmează a fi

examinate în şedinţă şi numele raportorului (coraportorului). Ordinea de zi se aduce la

cunoştinţa membrilor Comisiei, de regulă, cu 24 ore înainte de începerea şedinţei ordinare

sau cu 12 ore înainte de începerea şedinţei extraordinare. Ordinea de zi a şedinţelor

anunţate se publică pe site-ul oficial al Comisiei, în termenele stabilite.

În avizul despre convocarea şedinţei, pe lîngă ordinea de zi, data, ora şi locul

şedinţei, se indică modul de familiarizare a membrilor Comisiei cu proiectul şi/sau

proiectele de documente ce urmează a fi examinate la şedinţă, cu timpul acordat pentru

raport, discuţii, luări de cuvînt şi alte probleme care se supun examinării în şedinţa

Comisiei. Proiectul ordinii de zi se întocmeşte la propunerea preşedintelui,

vicepreşedintelui, secretarului sau a membrilor Comisiei care au cerut convocarea

Comisiei în condiţiile art. 25 din  Codul electoral şi se supune aprobării Comisiei la

începutul şedinţei. Dacă şedinţa se va desfăşura în lipsa unui sau mai multor membri ai

Comisiei, preşedintele, vicepreşedintele sau secretarul Comisiei sunt obligaţi să aducă la

cunoştinţa membrilor Comisiei prezenţi în şedinţă informaţia privind motivul absenţei

membrului respectiv.

Dezbaterile asupra problemelor se fac în ordinea în care acestea sunt înscrise pe

ordinea de zi. Dezbaterile încep cu prezentarea succintă de către raportor a problemei

înscrise pe ordinea de zi. Se interzice intervenţia unui membru al Comisiei în discuţii în

timpul prezentării de către un alt membru al punctului său de vedere.

Preşedintele Comisiei are dreptul să limiteze timpul acordat pentru luările de cuvînt

în funcţie de obiectul dezbaterii. În acest scop, el poate propune Comisiei spre aprobare

durata de timp ce va fi oferită fiecărui vorbitor, precum şi durata totală pentru dezbaterea

proiectului de hotărîre, care nu poate depăşi:

pentru prezentarea proiectului de hotărîre – 15 minute,

cuvîntul de totalizare – 5 minute,

dezbateri – 3 minute,

informaţii şi comentarii – 2 minute.

23

Membrul Comisiei este obligat ca în luarea sa de cuvînt să se refere exclusiv la

problema care formează obiectul dezbaterii. Asupra unui subiect aflat în discuţie un

membru al Comisiei poate să intervină cel mult de două ori. Preşedintele poate propune

să fie încheiate dezbaterile asupra unor probleme luate în discuţie la şedinţă. Propunerea

privind încheierea dezbaterilor se aprobă cu acordul majorităţii membrilor prezenţi. El

asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor. În cazul în care ordinea este perturbată,

preşedintele poate să întrerupă dezbaterile şi să ceară respectarea prezentului Regulament,

fiind în drept:

a) să cheme la ordine;

b) să lipsească vorbitorul de cuvînt;

c) să ceară eliminarea din sală a persoanelor, altele decît membrii Comisiei, care

împiedică desfăşurarea şedinţei.

Membrilor Comisiei li se acorda dreptul la replică, în situaţia în care la adresa lor au

fost aduse acuzaţii de un alt membru.

Şedinţele Comisiei se desfăşoară în limba de stat sau, după caz, în limba rusă,

asigurîndu-se în caz de necesitate traducerea în altă limbă. Actele Comisiei se întocmesc

şi se adoptă în limba de stat, urmînd, după caz, să fie traduse în limba rusă. Şedinţele sînt

publice. Reprezentanţilor mijloacelor mass-media din ţară şi străinătate li se garantează

dreptul de a asista la şedinţele Comisiei. Dacă la şedinţa Comisiei participă  persoane

invitate, preşedintele Comisiei informează membrii Comisiei despre componenţa şi

numărul de persoane invitate la şedinţă.

Lucrările şedinţei  se consemnează în procesul-verbal. În procesul-verbal al şedinţei

se introduc în mod obligatoriu toate observaţiile şi propunerile membrilor Comisiei

privind problemele luate în discuţie şi, după caz, opinia separată prezentată în scris,

inclusiv a reprezentanţilor cu drept de vot consultativ. Procesul-verbal este semnat de

către preşedintele şi secretarul Comisiei. În cazul în care preşedintele Comisiei este în

imposibilitatea de a participa la şedinţa respectivă, atribuţiile acestuia sînt exercitate de

către vicepreşedintele Comisiei. Secretarul Comisiei este responsabil de întocmirea

proceselor-verbale, ţine evidenţa hotărîrilor adoptate şi mersul executării lor, asistă

preşedintele în realizarea atribuţiilor ce-i revin.

Sesizările oficiale (prezentate în scris) ale partidelor, organizaţiilor social-politice,

blocurilor electorale, precum şi ale candidaţilor independenţi depuse la Comisie în

24

perioada dintre şedinţe, urmează a fi examinate la şedinţa imediat următoare cu adoptarea

unei hotărîri.

 

Bibliografie :

Constituţiea Republicii Roldova,

Codul electoral.

Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale

H O T Ă R Î R E pentru aprobarea Instrucţiunii privind  lucrările 

de secretariat în Comisia Electorală Centrală.

„ Drept constituţional”, T. Cirnat, Chisinau 2010.

25