Discriminare de Gen in Media

7/16/2019 Discriminare de Gen in Media

http://slidepdf.com/reader/full/discriminare-de-gen-in-media 1/11

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

FACULTATEA SOCIOLOGIE ŞI COMUNICARE

SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Identificarea mijloacelor de discriminare de gen

in media

-analiza comparata Tv-presa-

STUDENT:

Cam Diana

BRAŞOV

2012-2013



1

Introducere

Discriminarea de gen a reprezentat de-a lungul timpului o temă de dezbatere în rândul

sociologilor, deoarece existenţa acesteia a generat numerose schimbări în cadrul societăţii. Evoluţia

discriminării este o condiţie sine qua non în cercetarea unei societăţi, aceasta nemanifestându-se în

aceeaşi formă de la o societate la alta. Deşi în România discriminarea de gen a suferit numeroase

transformări, garantându-se raportul de egalitatea dintre persone de sex opus prin lege, eu sunt de parere

că sub o altă formă, aceasta se manifestă încă.

În primul rând, situaţia economică a femeilor se află în inferioritate faţă de cea a bărbatului în

general, acestea sunt de asemenea dezavantajate în ceea ce priveşte locul de muncă, bărbaţii fiind

favorizaţi în obţinerea mai rapidă a unui loc de muncă şi mai ales a unuia mai bine platit. Aceastăafirmaţie este susţinută şi de Liliana Popescu în lucrarea “Gen si politică -femeile din România în viaţa

publică”, care analizează situaţia femeilor implicate în viaţa activă: “Din totalul populaţiei active, 43,8%

o reprezintă femeile. Dar deşi cele mai multe femei au propriile resurse de câştig, în România, ca în

majoritatea statelor sărăcia este feminizată. Câştigurile erau în 1996, în medie, cu 10,9% mai mici decât

ale bărbaţilor, iar domeniile în care femeile sunt majoritare sunt “dotate” cu salarii sub media pe

economie. Numărul familiilor monoparentale a crescut de 1,5 ori faţă de 1990. Ele sunt cele mai sărace

familii, iar cazul clasic e cel al mamei abandonate cu unul sau mai mulţi copii. Protecţia nu funcţionează nici în privinţa şomajului. Femeile sunt primele concediate, iar şansele de a abţine o slujbă sunt din ce în

ce mai mici pentru femeile tinere. Aproape un sfert din aceasta categorie, 23%, sunt şomere. Iar atunci

când se angajează, femeile tinere sunt vulnerabile la hărţuirea sexuală- un alt aspect pe care legislaţia

românească îl cuprinde doar în forma unui proiect de Egalitate de şanse, aprobat numai la nivelul

Executivului în mai 1998.

De asemenea, un alt argument al existenţei discriminării de gen în România il constituie

neconsemnarea istorică a femeilor. Deşi sunt multe femei ce au avut realizări pe toate planurile,

activitatea bărbaţilor este considerată mult mai importantă în ceea ce priveşte societatea. Astfel conform

Lilianei Popescu, femeile sunt lipsite de exemple ce ar putea să le stimuleze implicarea în sfera privată,

acestea fiind consemnate de foarte puţine ori, fiind de asemenea cunoscute în cercuri restrânse, masele

neavând acces la astfel de informaţii. Această opinie este confirmată şi în cartea Arinei Avram, “Femei

celebre-mică enciclopedie”, în aceasta regăsindu-se doar un caz particular, o româncâ ce a reuşit să



2

devină celebră prin activitatea sa şi anume Nadia Comăneci, un exemplu de perseverenţă, talent şi

success.

În altă ordine de idei, discriminarea de gen există în România, iar aceasta poate fi subliniată cel

mai bine de poziţia socială a femeii din România.

De cele mai multe ori, concepţia implementată de-a lungul anilor conform căreia femeia trebuie să aibă

grijă de familie, iar bărbatul trebuie să asigure situaţia economică a acesteia, împiedică femeia să acceadă

la poziţii înalte în societate, acestea centrându-se pe îngrijirea copiilor, satisfacerea nevoilor afective ale

familiei, uitând cu desăvârşire de propriile dorinţe şi simţiri. În acest sens într -un articol ştiinţific de

economie teoretică şi aplicată, redactat de Mihaela Dobre şi Dorel Ailenei este studiată importanţa

familiei atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Astfel, se scoate în evidenţă că pentru femei acesta are o

importanţă mult mai mare, în timp ce bărbaţii acordă o importanţă deosebită locului de muncă.

Raportat la un alt palier de analiză, raportul femeie- bărbat se soldează aproape întotdeauna cu

aprecierea celui de-al doilea menţionat. Din totdeauna femeile au fost considerate mai puţin inteligente decât bărbaţii, mai puţin pricepute în ceea

ce priveşte conducerea automobilelor şi aşa mai departe. Aceste afirmaţii se pare că nu se bazează totuşi

pe niciun temei. Astfel, în ziarul “Adevărul”, se regăseşte un articol postat în data de 21 februarie 2010,

realizat de redactorul Valeria Cupă unde se infirmă prejudecata conform căreia femeile conduc mai prost

decât bărbaţii, conform rapoartelor poliţiei. Se pare că se înregistrează mai puţine accidente grave la

femei decât la bărbaţi.

La sfârţitul anului trecut, în România existau 4.261.479 (70,28%) de şoferi bărbaţ i şi 1.801.617 (29,72%)

de femei cu permis auto. Raportat la numărul de accidente grave produse anul trecut, rezultă că bărbaţii

au fost vinovaţi în 8.515 de cazuri (83,5 %), urmate de decesul a 2.431 de persoane şi rănirea gravă a

altor 7.588. În aceeaşi perioadă de referinţă, femeile au produs 1.684 de accidente grave (16,5% ), soldate

cu 365 de mor ţi şi 1.500 de răniţi. (ziarul Adevărul´, ediţia din 21februarie 2010, articol:<< Statistica

ucide mitul: Of femei la volan!´>>)



3

Diferenta dintre discriminarea sexuala si cea de gen

Sexul desemneaza diferenţele biologice dintre bărbaţi şi femei, universale şi determinate prin naştere, în

timp ce genul însumează roluri şi responsabilităţi ale femeilor şi bărbaţilor determinate socio-cultural.

Conceptul include şi aşteptările asupra caracteristicilor, atitudinilor şi comportamentelor femeilor si

bărbaţilor (feminitate şi masculinitate). Aceste roluri şi aşteptări sunt învăţate, se modifică in functie de

epoc şi variază între culturi.

Discriminarea sexuală (numită și sexism) este o atitudine sau prejudecată, exprimată sau ne-exprimată,

privind superioritatea unui reprezentant al unui sex asupra altui sex și cu discriminarea acestuia din urmă.

Discriminarea de gen. Orice diferentiere, excludere sau restrictie bazata pe sex, care are ca efect sau

scop împiedicarea sau anularea recunoasterii, beneficiului sau exercitarii de catre femei, indiferent de

statutul lor matrimonial, pe baza egalitatii dintre barbati si femei, a drepturilor omului si libertatilor

fundamentale, în domeniile politic, economic, social, cultural, civil sau în orice alt domeniu.

De ce avem stereotipuri si de ce le mentinem?

De cele mai multe ori stereotipurile nu sunt lucruri pe care noi le-am inventat, ci sunt primite, mostenite

sau invatate din diverse surse. Ele functioneaza ca ”manuale” de citire si de întelegere a celorlati si nu le

regasim numai in ceea ce priveste relatiile dintre femei si barbati.

Avem astfel de ”manuale” despre persoane tinere si despre persoane in varsta, despre persoane care

apartin unei anumite etnii sau despre persoane care au o anumita nationalitate, despre persoane cu

dizabilitati sau despre persoane cu diferite orientari sexuale etc.

Cum arata stereotipurile de gen?

Le recunosti ca etichete, care iti spun cum sunt barbatii si femeile si cum ar trebui ei sa fie. Exemple de

astfel de etichete:

daca esti barbat, nu ai voie sa plangi

daca esti femeie, este nepotrivit sa fumezi pe strada

femeile sunt meticuloase si responsabile, dar se pierd in conditii de stres

barbatii au capacitatea sa ia rapid decizii si fac fata foarte bine presiunii

femeile sunt empatice si preocupate de ceilalti

barbatii sunt mai degraba duri si directi

femeile sunt in mod natural pricepute la a avea grija de copii, de familie si de casa

barbatii sunt mai degraba buni sa dezvolte si sa sustina idei si sa faca politica

http://ro.wikipedia.org/wiki/Prejudecat%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminare




4

femeile sunt bune in profesii care implica comunicarea, barbatii in cele tehnice.

Mai mult decat a ne spune cum suntem, stereotipurile ne spun, intr-un mod foarte simplificat, si cum

trebuie sa fim, cum trebuie sa fie persoanele de alt sex, cum trebuie sa gandim, cat trebuie sa gandim,

cum trebuie sa simtim, cat trebuie sa simtim, ce trebuie sa simtim, la ce trebuie sa fim buni, la ce nu

trebuie sa fim buni, ce trebuie sa ne motiveze, cum si in ce domenii trebuie sa avem succes, cat deambitiosi trebuie sa fim, cum trebuie sa aratam etc.

Pe scurt stereotipurile de gen ne conditioneaza sa fim/ facem numai lucrurile impamantenite ca fiind

specifice genului din care fiecare face parte. Stereotipurile de gen sunt limitari, atat pentru femei, cat si

pentru barbati.

Exemplu de stereotip si discriminare de gen din istorie

Unul dintre cele mai importante argumente in favoarea restrictionarii participarii femeilor la

luarea deciziilor in societate si la accesul la diferite profesii a fost cel care indica creierul baietilor ca fiindmai mare decat cel al fetelor.

Iata un exemplu al modului in care acest argument a fost folosit in legatura cu problematica

acordarii dreptului de vot femeilor: ”Daca in treacat vom deschide aici chestiunea emanciparii femeii, noi

observam atat numai, ca ideea, cu toata frumusetea ei teoretica, in starea de azi a lucrurilor, este

precipitata si cam nerealizabila. Cum am putea in adevar sa incredintam soarta popoarelor pe mana unor

fiinte a caror capacitate craniana e cu 10% mai mica? Abia ajung astazi creierii cei mai dezvoltati pentru

a putea conduce o natiune pe calea progresului si a prosperitatii materiale.” (discurs public TituMaiorescu, la conferinta de la Ateneu, despre ”Darvinismul in progresul intelectual”, publicat in Romania

Libera din 5 mai 1882, redat de catre Stefania Mihailescu in publicatia ”Emanciparea femeii romane”,

Editura Ecumenica, 2001)

Studiile arata ca diferentele exista, insa este vorba doar despre diferente de cantitate si nu de calitate,

diferente care sunt explicabile prin faptul ca, in general, barbatii sunt mai inalti si cantaresc mai mult

decat femeile, atat la nastere, cat si la maturitate. (Lise Eliot, Creier roz, creier bleu. Diferente de gen la

copii si adulti, Editura Trei, 2011)

Consecințele stereotipurilor de gen asupra vietii tale

Stereotipurile de gen pot duce, in viata de zi cu zi, la situatii de discriminare.



5

te pot limita pe tine, ca persoana si iti pot limita dezvoltarea potentialului, iti pot pre-scrie

scenariul de viata in ceea ce priveste alegerile si comportamentele din viata personala si profesionala;

te pot determina sa operezi cu opinii prefabricate, sa ii judeci si sa ti-i explici pe ceilalti prin

prisma acestor ”manuale”, netinand cont de diferente individuale si facand erori de judecata si de

interpretare;

te pot pune in situatia de a discrimina sau de a fi discriminat in diverse contexte din viata

personala, profesionala sau sociala, cu consecinte si impact negativ pe termen lung.

Cercetarea Altfem

Echipa de cercetare a urmărit timp de trei luni cele mai importante dimensiuni din viaț a noastră de

consumatori media. Incursiunea în lumea celor mai populare emisiuni de divertisment ne oferă o imagine

asupra modului în care este construit spectacolul și ne indică și locul sau rolul pe care îl ocupă femeilesub lumina reflectoarelor, astfel:

Descifrarea spoturilor publicitare ne oferă o imagine și mai detaliată asupra modului în care

publicitatea comercială (oxigenul oricărei instituț ii de presă) reușește să surprindă (sau nu) prin

creativitate;

Au fost listate cele mai utilizate reț ete și artificii pe care publicitarii români le exploatează, cu

ajutorul imaginii femeii, pentru a încuraja consumul și pentru a promova bunuri și servicii;

A fost sondat și universul informării cotidiene, prin analiza emisiunilor de dezbateri și a ziarelor.

Obiective:

Aceasta cercetare și-a propus să analizeze imaginea femeilor și a bărbaț ilor în massmedia, așa cum este

ea reflectată prin agenda propusă de instituț iile de presă, prin acț iunile, rolurile sociale ale actorilor

prezenț i pe scena media și stereotipurile de gen utilizate de aceștia.

Studiul a avut 3 paliere de analiză:

Reclame TV

Emisiuni TV

Presă scrisă

Eşantion analiză:

Emisiuni de divertisment: Acces Direct (Antena 1), Happy Hour (Pro TV), Schimb de mame (Prima TV) şi

Odată-n viaţă (TVR 1).



6

Emisiuni de dezbateri: Sinteza Zilei (Antena 3)

Interval monitorizare: 14 februarie – 15 mai 2011

Reclame TV: Antena 1, Antena3, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV și TVR 1

Interval monitorizare: 24 februarie – 2 martie, 28 aprilie – 4 mai

Ziare: Adevărul, Click, Libertatea şi Jurnalul Naţional

Interval monitorizare: 14 februarie – 15 mai 2011

Distribuția invitaților în funcție de sex și tip emisiune

În cele 91 de emisiuni analizate, femeile și bărbaț ii apar în propor ț ii diferite, bărbaț ii fiind mai numeroși

în apariț iile TV decât femeile.

Dispropor ț ia este dată de emisiunile de talk -show, unde femeile apar foarte rar. Totuși, în emisiunile de

divertisment, bărbaț ii și femeile apar în egală măsură.

Tipul acțiunii invitaților

Urmând formatul emisiunilor, în cele de divertisment se vorbește în foarte mare măsură despre viaț a

personală a invitaț ilor sau a unor ter ț e persoane și mai puț in despre viaț a profesională a acestora.

Emisiunile de tip talk-show pun accent pe viaț a profesională.

Viață personală vs. viață profesională

Raportat la totalul emisiunilor analizate, propor ț ia femeilor care vorbesc de viaț ă personală este mai mare

decât cea a bărbaț ilor (Fig. 7 și Fig 8). Diferenț a este dată de numărul mic de apariț ii al femeilor în

emisiunile de talk-show. În cele de divertisment, procentele de femei și bărbaț i care vorbesc de viaț a

personală, a lor sau a ter ț ilor sunt apropiate – 72% bărbaț i faț ă de 77% femei.

vorbesc

despre viata

personala

75%

vorbesc

despre viata

profesionala

25%

Fig. 7 Acţiuni - femei

total emisiuni, procente

vorbesc

despre viata

personala

60%

vorbesc

despre viata

profesionala

40%

Fig. 8 Acţiuni - bărbaţi

total emisiuni, procente



7

Concluzii publicitare. Personaje și acțiunile lor

Acț iunile personajelor din reclame sunt foarte diferite în funcț ie de gen. Cele mai multe acț iuni ale

femeilor sunt domestice, au activităț i zilnice în care ajută bărbatul de lângă ea sau familia în general să se

simtă mai bine. O altă acț iune cu care sunt asociate femeile este legată de îngrijirea corporală. Bărbaț ii

apar mai degrabă în postura de personaje care așteaptă să fie îngrijiț i, dar și în situaț ii de joc sau activităț i

de timp liber.

Notă explicativă:

Pasiv – definește o situaț ie în care actorii nu sunt angajaț i în acț iuni explicite, concrete. Exemple:

așteaptă, doarme, postură statică.

Ludic – definește o situaț ie în care actorii sunt implicaț i în jocuri, dramatizări sau evenimente de

socializare (distracț ie).

Corporal – definește o situaț ie în care actorii sunt prezentaț i în plan secund, accentul fiind pus pe anumite

păr ț i ale corpului sau proprietăț i ale unor păr ț i ale corpului. Exemple: păr, dantură, siluetă, tonusul pielii

etc.

68

60

49

15

7

1

13

12

16

19

11

50

57

64

48

37

21

18

11

9

7

1

0 10 20 30 40 50 60 70

pasiv

ludic

ajută

activităţi zilnice

se ingrijeşte

corporal

consumă

erotic

alintă

acrobaţii, efort fizic

altele

Fig. 13 Acţiunile personajelor

femeie

barbat



8

Presa scrisa

În ceea ce privește presa scrisă, analiza a reliefat că bărbaț ii apar ca personaje principale în articole de 3

ori mai mult decât femeile. Femeile apar mult mai puț in în ziarele generaliste decât în cele tabloide. De

asemenea, femeile au fost actori principali în doar 22% dintre apariț ii.

Cele mai semnificative discrepanț e privind domeniul profesional au fost identificate în cazul artelor și

divertismentului (unde femeile au o vizibilitate de 17%, faț ă de cele 9% ale bărbaț ilor), politicii (unde

bărbaț ii au o vizibilitate de 15%, faț ă de cele 7% ale femeilor), precum și în cazul sportului, unde

bărbaț ii au o vizibilitate de 23%.

Femei și bărbați enuntați ca experți

Aproximativ două treimi dintre bărbaț ii menț ionaț i în articolele de presă au fost prezentaț i de jurnaliști în

calitate de exper ț i.

CONCLUZII

Analiza de faț ă a scos în evidenț ă faptul că, în mass-media, există tendinț a de a folosi reț ete sigure, fie că

este vorba despre divertisment, publicitate sau chiar despre agenda media cotidiană. De asemenea,

demersul analitic a confirmat necesitatea și obiectivele proiectului ALTFEM. Imaginea femeii

românce din anul 2011 este marcată de reprezentări stereotipe și de vulgarizare gratuită. Dincolo de

listarea dezechilibrelor în reprezentarea celor două genuri, acest raport de analiză vă oferă și un sumar al

principalelor ingrediente utilizate de mass-media pentru a-și consolida produsele care se bucură la ora

actuală de o foarte mare popularitate.

barbati -

expert

65%

femei -

expert

35%

Fig. 27 experţi enunţaţi de ziarist procente



9

Ingredientele emisiunilor de divertisment

Intruziunea în viaț a privată a unor ter ț i;

Auto- promovarea sau expunerea benevolă a unor detalii din viaț a privată;

Scandalul, conflictul readus în atenț ia publicului în formă repetată;

Sexualizarea discursului și comportamentului actorilor implicaț i.

Rezultatul: femeia are un rol controversat, marcat de stereotipuri tradiț ionaliste sau sexiste. Predomină

discursul conservator (transmis prin glume, snoave, istorii de viaț ă sau prin apel la cutumă) și tendinț a de

a prezenta femeia ca fiind un actor social care își dobândește statutul datorită asocierii cu un bărbat

puternic sau calităț ilor fizice și sexuale.

Ingredientele emisiunilor de dezbateri

Femeia profesionist, cvasi-absentă din peisajul analizelor și dezbaterilor politice;

Discursul critic la adresa unor femei din politică sau guvern este impregnat uneori cu stereotipuri

sexiste.

Rezultatul: femeile care deț in funcț ii de putere și responsabilitate publică

devin ț inta unor evaluări subiective și stereotipale, care depășesc astfel cadrul

unor discuț ii bazate pe analize concrete a performanț elor profesionale.

Ingredientele publicității (TV)

Femeia răspunde de bunul mers al unei gospodării, de la întreț inere până la alimentaț ia familiei; Armonia din cuplu sau din casă depind de femeie;

Femeia este cea care oferă îngrijire tuturor mebrilor familiei sau partenerului;

Acț iunile de înfrumuseț are, întreț inere corporală au drept consecinț ă atragerea unui (potenț ial)

partener.

Rezultatul: în majoritatea cazurilor, produsele și serviciile comerciale exploatează imaginea unei femei

devotate mediului familial sau unui partener. Scenariile domestice apar ț in exclusiv femeilor. Contextele

aspiraț ionale (frumuseț e, tinereț e sau tonus fizic) cuprind etapa de validare de către un bărbat.

Ingredientele ziarelor

doar o treime din femeile invocate de jurnaliști sunt prezentate în calitate de profesioniști/exper ț i;

există domenii profesionale care apar ț in exclusiv bărbaț ilor.



10

Rezultatul: agenda media, care de multe ori este confundată cu agenda publică, nu oferă suficiente date și

informaț ii despre femeile „invizibile” din jurul nostru.

În aproape orice discuț ie despre discriminarea și stereotipurile de gen se ajunge aparent la un consens:

dacă există o criză de imagine sau de reprezentare a femeilor din societatea românească, „vina” apar ț ine,

într-o masură însemnată, mesajelor venite din mass-media.

Bibliografie

www.altfem.ro

Roxana Boboc,, Facultatea de Sociologie şi Asistenţa Socială, Discriminare de gen, Poziţie: proexistenţei

discriminării de gen în România

Discriminare de Gen in Media

Documents

Transcript of Discriminare de Gen in Media