1891 Gen Si Mass Media

7/28/2019 1891 Gen Si Mass Media

http://slidepdf.com/reader/full/1891-gen-si-mass-media 1/72

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare”

Loretta HANDRABURA

S T U D I U



Gen şi

mass-media

Loretta HANDRABURA

S T U D I U

Pentru o presă sensibilă la gen

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare”



Lucrarea a ost elaborat n cadrul proiectului „Şae egae per aegere cae 2007” , realizat deCentrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD), cu sprijinul nanciar al Institutului pentru o Societate DeschisNew York şi al Fundaiei SOROS-Moldova.

Cer Pareera per Devare este o organizaie nonguvernamental, independent şi non-prot. CPD promoveaz valorile egalitii de gen, ca parte component a unei societi deschise, n scopulconsolidrii unui parteneriat autentic de gen. CPD pedea pentru edicarea unei comuniti cu perspectiveşi şanse egale pentru membrii si, a unei societi n care emeile şi brbaii snt ceteni cu drepturi depline,capabili s soluioneze problemele n comun, s benecieze n mod egal de noile oportuniti şi s se angajezeplenar n activitile sociale, economice şi politice. Drece prrare de acvae: promovarea principi-

ilor de abilitare echitabil n sera politic, economic, juridic şi social, elaborarea politicilor de gen, studiereaproblemelor privind egalitatea genurilor – discriminare de gen, violen domestic, educaie de gen n amilie şi

n instituiile de nvmnt, hruire sexual etc.

Aare:Loretta HANDRABURA, dr. n lologie, con. univ.

Epere:Galina PRECUP, expert n genAntonina SÂRBU, jurnalist

Recee:Ala MîNDîCANU, dr., con. univ.

Ccepe grafc, maceare cmpera:Dumitru IOVU

Ecpa de mpemeare:

Daniela TERZI-BARBAROŞIE, directoare executiv CPDAlexei BUZU, Director de Program Abilitate politic şi participare comunitar CPDVasile CANTARJI, cercettor, Centrul de Investigaii Sociologice şi Studii de Pia CBS-AXA;Victoria CUMPăTA, operatoare, Centrul de Investigaii Sociologice şi Studii de Pia CBS-AXA;Natalia TIMUŞ, operatoare, Centrul de Investigaii Sociologice şi Studii de Pia CBS-AXA;

Opiniile expuse n aceast lucrare aparin autoarei şi nu reprezint neaprat poziia Centrului Parteneriat pentruDezvoltare sau a Institutului pentru o Societate Deschis New York şi al Fundaiei SOROS-Moldova.

© Centrul Naional de Studii şi Inormare pentru Problemele Femeii „Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD)



3

CuPRins

Cv ae................................................................................................................................................... 4

Argme............................................................................................................................................................8

Cap 1. Cadr ccepa, ega-rmav ş a..........................................................10

1.1 Glosar de concepte cheie.....................................................................................................................101.2 Documente internaţionale şi naţionale în domeniul asigurării funcţionării politicilor

cu privire la egalitatea de gen şi şanse egale .......................................................................................201.2.1 Pe plan internaional............................................................................................................................201.2.2. Pe plan european.................................................................................................................................211.2.3. Pe plan naional...................................................................................................................................211.3. Mecanismele şi instrumentele de implementare a echităţii de gen................................................221.4. Organizaţii internaţionale de promovare a drepturilor femeii şi de asigurare a egalităţii de gen.231.4.1. Organisme ale Organizaiei Naiunilor Unite........................................................................................231.4.2. Organisme europene...........................................................................................................................23

Cap 2. Dmeea de ge a dcr medac depre cree cae d 2003ş 2007................................................................................................................................................................24

2.1. Analiza componentei de gen a producţiei media despre alegerile locale generale din 2003........25

2.1.1. Productorii inormaiei.......................................................................................................................252.1.2. Analiza imagistic...............................................................................................................................282.1.3. Analiza de text.....................................................................................................................................292.1.4. Concluzii..............................................................................................................................................352.2. Analiza componentei de gen a producţiei media despre alegerile locale generale din 2007......362.2.1. Productorii inormaiei......................................................................................................................372.2.2. Analiza imagistic...............................................................................................................................392.2.3. Analiza de text....................................................................................................................................422.2.4. Concluzii..............................................................................................................................................46

Cap 3. Recmadr pracce.............................................................................................................48

Bbgrafe recmada............................................................................................................................54

Aee................................................................................................................................................................56



4

GEN ȘI MASS-MEDIA

Centrul Naional de Studii şi Inormare pentru Problemele Femeii „Parteneriat pentru Dezvol-tare” (CPD) activeaz n Republica Moldova de aproape zece ani, timp n care a implementat nu-meroase proiecte orientate spre consolidarea poziiei emeii n societate şi abilitarea acesteia ntoate serele vieii, promovarea valorilor de gen şi a egalitii dintre emei şi brbai. Pe parcursulacestui deceniu, CPD şi-a ocusat atenia pe multe segmente şi componente ale vieii sociale, iarmass-media a ost şi rmne a un domeniu de interes major pentru centru. Şi asta pentru c eaeste cu adevrat o putere, iar „istoria” ultimilor decenii ne convinge de aptul c „puterea” mijloace-lor de inormare n mas creşte vertiginos.

Cea mai mare parte din inormaiile pe care le deinem despre lumea nconjurtoare nu vin din propria experienţă: majoritatea cunoştinelor pe care le avem despre via le obinem, de regul,din „mna a doua” – ziare şi reviste, televiziune, radio.

Dimensiunea de gen, cu toate implicaiile sale, este prin excelen, un domeniu n care mass-media are un rol crucial. Mass-media ace mult mai mult dect doar „reect” norme culturale şirealiti. De apt, mass-media (de orice el!) ormeaz şi re-creeaz cultura. Media şi discursurilemediatice socializeaz, n mare; inueneaz deciziile şi comportamentele umane; transmitestereotipuri şi modele sociale; impune constrngeri, promoveaz standarde şi valori. Mass-mediaeduc şi ormeaz oamenii n ceea ce priveşte, n spe, rolurile şi expectanele de gen – elul ncare percepem dierenţa.

Cuvintele snt simboluri. Deşi snt doar asta, de regul, cuvintele (ne) şi (le) „dau lovitura” (ceade graie!) mai mult dect un bolovan. Limbajul este o construcie social complex, iar media –volens-nolens – controleaz utilizarea limbajului. Şi chiar mai mult dect asta – tocmai media„d tonul”. De aici şi preocuparea constant a CPD pentru mass-media din Republica Moldova, iaraşteptarea noastr n acest sens, este urmtoarea: mass-media (de aceast dat, nu cea „de oriceel”, ci una de calitate) are mandatul, voina şi dorina, precum şi competena s promoveze prin-cipiile egalitii/ echitii de gen şi s dezrdcineze stereotipurile de gen existente. Cu att mai a-cil acest deziderat al CPD pentru mass-media autohton, cu ct exist şi un cadru legal n acest sens.Astel, Legea cu privire la asigurarea de şanse egale între emei şi bărbaţi , adoptat de Parlamentul

Republicii Moldova la 9 ebruarie 2006, n cap. II, articolul 8, tocmai asta sugereaz:„(1) Mass-media contribuie la promovarea principiului egalitii ntre emei şi brbai n soci-etate prin elaborarea de programe şi materiale de depşire a stereotipurilor gender.

(2) Orice discursuri şi materiale publice care prezint imaginea emeilor sau a brbailor nmanier de umilin a demnitii lor se consider inadmisibile şi se contracareaz n conormitatecu prezenta lege”(sic!).

Mass-media nu este doar o „oglind” a societii, ea are şi puterea de a direciona aceast so-cietate. în timp ce produciile media reect dierit şi tendenios brbatul şi emeia, n coninutulmediatic (la nivel internaional şi naional) se constat un dezechilibru cras ntre cele doua sexe attca pondere, ct şi ca tematici. Astel, emeile snt n continuare „grupul marginalizat”, iar brbaii

– cel „avorizat”. Altel spus, mass-media nu oer o imagine echilibrat a brbailor şi a emeilor,a implicrii şi contribuiilor acestora n viaa public şi privat. Produsele mediatice cu reerire laemei (presa scris, audio, video şi electronic) deseori prezint o imagine degradant şi negativa acestora, ceea ce prejudiciaz imaginea emeilor n societate, cauzeaz repercusiuni grave asu-pra elului n care acestea se auto- şi hetero-evalueaz şi n care snt percepute de ctre brbai.

Cuvînt înainte



5

Mai mult dect att, produsele media pornograce, violente şi umilitoare, de asemenea, aecteaznegativ emeile şi particparea lor n societate.

Actualmente, mass-media nu ace dect s perpetueze rolurile tradiionale şi, implicit, sexiste,ceea ce tergiverseaz consolidarea unui echilibru de gen şi a parteneriatului autentic de gen.

Cred c ecare cititor al acestor rnduri ar de acord c aproape toate produsele mediaticenaionale, cel mai recvent, oer urmtorul tablou:

1. Zonele de „expertiz” ale emeilor snt: educaia, amilia, nvmntul, asistena socialşi sntatea, produsele de ngrijire, vestimentaia. Brbaii dein „expertiza” absolut n ceea cepriveşte: sportul, politica, distraciile, tehnica, banii.

2. Verbele olosite n raport cu emeile snt, de regul: spal, ngrijesc, hrnesc, vorbesc, plng,gtesc mncare, cumpr. Iar cele olosite n raport cu brbaii, de cele mai dese ori snt: gndesc,lucreaz, planic, rezolv, recomand, repar.

3. Femeia „mediatizat” şi „mediatic vnzabil” este, cu precdere: mam, ic, soie sauamant, ngrijitoare, casnic, sexy, disponibil, dependent, inerioar, isteric. Dac este VIP,atunci este: cntrea, manechin, prezentatoare, soie/ ic a unui VIP masculin. Brbatul

n produsele media este, de cele mai dese ori: politician, bancher, superior, protector, salva-

tor, proesionist, dinamic, puternic, ecient, competent, matur şi liber. VIP-urile masculine snt:politicieni, oameni de aaceri, otbalişti.

Relevant n acest context este şi comentariul cut de dna proesoar universitar, MihaelaMiroiu (politoloag şi etician, teoretician şi cunoscut militant eminist din Romania, au-toare a multor lucrri cu tematic eminist) asupra imaginilor de gen promovate de mass-media:

„Reţeta ca o emeie să fe aproape complet neinteresantă pentru media este să fe proesionistă, elevă sau studentă. Dacă o emeie este inractoare, are şanse mult mai mari. Dacă sînt pensionare, şanselemediatice ale emeilor sînt mai mici decît aţă de inractoare, dar de cinci ori mai mari decît ale celor active proesional”.

***Lucrarea de a vine s ncununeze un demers mai complex al CPD, realizat de Programul

Abilitare politic şi Participare comunitar, prin proiectul „Şanse egale la alegerile locale din2007”. Deşi conceput iniial ntr-o alt orm, lucrarea a suerit modicri calitative, pe parcursulimplemenrii proiectului. Şi asta pentru c echipa de proiect, lucrnd asupra realizrii mai multorobiective ale acestuia, au ajuns la concluzia c este important s se oere o inormaia exhaustivprivind problematica gen. Lipsa unor lucrri de reerin n domeniul de gen este o realitate tristde la noi, iar contextualizarea lui n sera mediatic este un lucru enorm.

Autoarea, conereniara universitar Loretta Handrabura, cunoscut susintoare a drep-turilor emeii şi politician activ, a reuşit s mbine demersul teoretic, contextul naional legal şiinstituional cu studiile eectuate n cadrul electoralelor din 2003 şi 2007.

Aceast structur a lucrrii acord cititorilor posibilitatea s cunoasc undamentele teore-tice ale paradigmei egalitii şi echitii de gen (capitolul I); s-şi actualizeze cunoştinele privindcadrul juridic autohton şi mecanismele insituionale n acest domeniu (capitolul I şi Anexe), şi surmreasc ntreaga „buctrie” (metodologie, instrumente de lucru) a studiului realizat n cadrulelectoralelor din 2003 şi 2007 şi concluziile autoarei, dup o ampl analiz imagistic şi de coninuta produselor mediatice (capitolul II).

Lucrarea este nsoit de un compartiment valoros, constituit din recomandri practice (capito-

lul III), care prezint un mare interes pentru cei preocupai de promovarea politicilor de gen, dar şipentru productorii media, n vederea mbuntirii calitii produselor mediatice.Compartimentul Bibliografe recomandată va acilita lectura celor preocupai de domeniul

mass-media şi dimensiunea de gen, prin oerirea diversitii de cri şi publicaii, multe dintre carepot gsite chiar la Biblioteca Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”.



6

GEN ȘI MASS-MEDIA

Perspicacitatea autoarei o ajut s sesizeze multe subtiliti ale produselor media n raportcu dimensiunea de gen şi s evidenize, totodat, anumite inconsistene alarmante, care cute,cu sau r ştiin, oricum au un impact asupra consumatorilor.

Lucrarea este una r precedent n Republica Moldova şi are o valoare incontestabil att dinpunct de vedere inormaional, ct şi prin oerirea metodologiei de monitorizare a produselormedia scrise.

Cu certitudine, CPD şi propune n continuare lrgirea ariei de studiu n alte segmente alemass-media, cu precdere pentru zonele audio şi video, acestea ind domeniile de interes con-stant pentru experii de gen, dat ind ponderea acestor surse de inormare n r ndul populaieidin republic.

Mass-media are un rol important n „portretizarea” emeilor şi brbailor, ca membri egali ntr-o societate care se vrea democratic nu doar declarativ. Acesta este un deziderat, pentru careguvernele, instituiile regionale şi internaionale ar trebui s coopereze şi s colaboreze cu parte-neri din sectorul public şi privat şi reelele media, att la nivel naional, ct şi internaional, pentrua promova egalitatea şi echitatea de gen, precum şi ideea c brbaii şi emeile snt egali att caproductori de produse media, ct şi n calitate de consumatori. Acest demers presupune şi ncura-

jarea mass-media, şi industriei inormaionale, care mprtşesc principiul libertii de expresie,s adopte ulterior sau s elaboreze coduri de conduit, recomandri proesionale, regulamentedeontologice şi alte instrumente care s conduc la eradicarea stereotipurilor, clişeelor de gen şia mesajelor tradiionale, precum şi la promovarea valorilor de gen şi a egalitii de şanse dintrebrbai şi emei.

***Avnd n vedere specicul lucrrii şi complexitatea acesteia, echipa de proiect a apelat deseori la

implicarea şi competenele persoanelor, prin a cror colaborare acest proiect ambiios nalizeazcu lucrarea de a.

în acest context, aducem mulumiri expertelor – dna Gaa Precp şi dna Aasrb – interveniile crora au condus la mbuntirea considerabil a lucrrii. De asemenea,ne exprimm nalta consideraie pentru amabilitatea dnei Aa Mdca, care a realizat, cumare proesionalism, recenzia lucrrii, or opinia domniei sale este una de reerin n dome-niul vizat. Competenele proesionale ale dlui Vae Caar şi eorturile sale n expertizareaprii sociologice a studiului au avut o valoare incontestabil, motiv pentru care ne exprimmadmiraia şi recunoştina. Pentru oerirea accesului la ziare şi publicaii, aducem mulumiri dlui Per Macve de la Asociaia Presei Independente, care ne-a acilitat mult lucrul la etapa de

cercetare a produselor media scrise.Sntem recunosctori nanatorilor – i per sceae Dec, new- Yrk ş Fdaa sr-Mdva – contribuia crora a cut posibil realizarea proeictului şieditarea acestei lucrri.

Daniela Terzi-BarbaroşieDirectoare executiv, CPD



7



8

GEN ȘI MASS-MEDIA

Prezentul studiu a ost elaborat cu scopul de a servi drept instrument util pentru productoriimedia, n special pentru cei antrenai n reectarea campaniilor electorale. Importana presei nmonitorizarea procesului electoral este una incontestabil, graie aptului c ea nu doar inormeazopinia public, ci şi inueneaz asupra mentalului colectiv prin comentariile şi lurile de atitudine,prin interesul sau dezinteresul pentru un subiect ori candidat. „Este semnicativ, astel, aptul cnici o ormaiune politic, mişcare social sau cultural nu mai poate cştiga astzi aderena unorsegmente largi de populaie r a utiliza mass-media...”1

Actorii sociali vizai n demersul jurnalistic pe acest subiect „erbinte” din viaa politic trebuie s

reprezinte echitabil cele dou categorii social culturale – brbaii şi emeile, e c aceştia particip n competiia candidailor pentru unciile eligibile din administraia public local/central sauactiveaz n staf-uri, comisii electorale, e c sunt alegtori simpli sau persoane publice (politice,din societatea civil) preocupai de mersul campaniei şi oerta electoral a candidailor.

Coordonata de gen a mesajului mediatic pe problema alegerilor locale generale, dar şi parla-mentare, este una important şi din cteva considerente actologice de ordin general. Femeile, nraport cu brbaii, reprezint 52,1% din totalul populaiei rii, 51,3% din ora de munc, 52%din specialiştii calicai, 59% din alegtori, 49-52% dintre membrii partidelor politice. în podareprezentrii cantitative a celor dou genuri, serele decizionale politice de nivel nalt, structurilede partid sau instituiile administraiei publice nu sunt accesibile n aceeaşi msur emeilor şibrbailor. Femeile rmn, cel mai adesea, cantonate n activiti executive, avnd posibilitilimitate de promovare sau de armare n prima linie politic. Maniestarea n viaa politic localcontinu s e o cale mai sigur şi mai simpl, conrmat de practica ultimelor trei scrutine locale(1999, 2003, 2005) şi certicat şi de sondajele de opinie 2.

Argument

1 Dicţionar de sociologie, coordonatori C. Zamr, L. Vlăsceanu, Editura „ Babel”, Buc., 1998, p. 339.2 C. studiul Participarea emeilor în viaţa publică şi politică: provocări şi impedimente , ADEPT, Edit. “Gunivas”, Ch., 2006, p. 73.

Unde este cel mai simplu pentru o emeie să se afrme, în politica locală sau cea națională? De ce? (răspuns liber)

Și-și:16,1%

Unde este acceptată deconducători:1,5%

În politica socială: 0,5% Greu peste tot: 0,5%

În funcție de capacități poate concura cu bărbații la orice nivel: 1,0%

La nivel local, deoarece sevăd mai ușor rezultatele,

cuvîntul și fapta sunt mai aproape: 54,8%



9

Dimensiunea de gen a coninutului media nu poate ignorat sau minimalizat, dac inemcont şi de unele prevederi legislative, pe care ne-am angajat s le respectm. Ne reerim la: 1.documentele internaionale şi europene n domeniul asigurrii uncionrii politicilor cu privire laegalitatea de gen şi şanse egale, raticate de Republica Moldova, precum şi la cele naionale; 2.mecanismele de implementare a echitii de gen existente la noi n ar; 3. instrumentele curentede implementare3.

în contextul ideii de mai sus, inem s amintim c Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între emei şi bărbaţi , aprobat la 9 ebruarie 2006 de Parlamentul Republicii Moldova,

stipuleaz oarte clar n cap. II. „Asigurarea egalitii de şanse ntre emei şi brbai n domeniulpublic” condiiile n ceea ce priveşte „Accesul egal la ocuparea unciilor publice” (art. 6.), „Egali-tatea de şanse n domeniul electoral, n activitatea partidelor şi a altor organizaii social-politice”(art. 7)4. Rolul mijloacelor de inormare n mas, indicat n art. 8. „Egalitatea de şanse n mass-media”, prevede:

“(1) Mass-media contribuie la promovarea principiului egalitii ntre emei şi brbai n soci-etate prin elaborarea de programe şi materiale de depşire a stereotipurilor gender.

(2) Orice discursuri şi materiale publice care prezint imaginea emeilor sau a brbailor nmanier de umilin a demnitii lor se consider inadmisibile şi se contracareaz n conormitatecu prezenta lege.”

Acest demers al egalităţii de şanse este dierit de cel al egalităţii între genuri (gender equality),centrat pe ideea c cele dou genuri trebuie tratate la el. El se regseşte n conceptul de abor-dare integratoare a egalităţii de gen (gender mainstreaming). Introducerea dimensiunii de gen ntoate politicile, programele, practicile şi deciziile sociale se impune a un obiectiv de reerin nunumai pentru mass-media, ci şi pentru alte instituii care urmeaz s-şi asume responsabilitateasocializrii de gen (şcoala de toate nivelele, cultura, arta), dac tindem cu adevrat, pe de o parte,s lum n considerare perspectivele ambelor genuri n uncionarea societii, iar pe de alt parte– s se in cont de eectele pe care diverse msuri le au asupra emeilor şi brbailor la ecarenivel de dezvoltare şi de implementare a unor politici publice.

Prin cele trei capitole ale prezentului studiu, dorim s v oerim un suport inormaional teoreticşi juridic n problematica de gen (i – Cadr ccepa, ega-rmav ş a); sv prezentm rezultatele abordrii de ctre media a scrutinelor locale din 2003 și 2007 sub aspectuldimensiunii de gen (ii – Dmeea de ge a dcr medac depre creecae d 2003 ș 2007), cu scopul de a v motiva şi sensibiliza n ceea ce priveşte importanaşi responsabilitatea reectrii echitabile de ctre pres a participrii şi implicrii celor dou genurisociale n competiiile electorale, precum şi n existena noastr de zi cu zi (iii – Recmadrpracce). Or, una din garaniile democraiei pe care o construim o reprezint politica ca produs al interacţiunii şi activităţii bărbaţilor şi emeilor deopotrivă.

3 Mai multe detalii găsiţi în capitolul I al prezentului studiu, p. 10.4 A se vedea anexa de la pagina 56.



GEN ȘI MASS-MEDIA

10

1.1. GlosAR DE ConCEPtE ChEiE

1. Genul2. Abordarea integratoare a principiului egalităţii de gen (gender mainstreaming)

3. Dreptul la autodefnire

4. Identitatea de gen

5. Socializarea de gen

6. Feminitatea şi masculinitatea

7. Androginia

8. Stereotipurile de gen

9. Rolurile de gen

10. Discursul eminin vs. discursul masculin

11. Egalitatea dintre bărbaţi şi emei

12. Echitatea de gen

13. Acţiunea afrmativă

14. Relaţiile de gen

15. Dierenţa şi segregarea de gen

16. Contractul social între genuri

17. Democraţia paritară

18. Desegregarea pe piaţa muncii

19. Dierenţierea salarială pe criterii de gen

20. Dimensiunea de gen21. Evaluarea impactului dimensiunii de gen

22. Discriminarea directă

23. Discriminarea indirectă

24. Discriminarea pozitivă

25. Politica socială

26. Formele de degradare a emeii şi emininului/bărbatului şi masculinului:

abuzul emoţional, hărţuirea sexuală, sexismul, limbajul sexist, violenţa domestică, violul

27. Patriarhatul

28. Matriarhatul

29. Ierarhia30. Misoginismul

31. Polaritatea

32. Feminismul

33. Emanciparea

Cadrul conceptual,legal-normativ şiinstituţional

CAPitolul 1.



CAPITOLUL I. CADRUL CONCEPTUAL, LEGAL-NORMATIV ŞI INSTITUţIONAL

11

1. Ge, n accepiunea Dicionarului Explicativ al Limbii Române (DEX), este o “categoriegramatical care opereaz distincii dintre ine şi obiecte, precum şi dintre inele de sex mas-culin şi eminin”. Aceast deniie vizeaz deosebirile biologice dintre brbai şi emei, altel spus– sexul, care este nnscut, constant şi universal.

„Gender” este un termen mprumutat din literatura ştiinic englez pentru a deni „genul so-cial”, care desemneaz particulariti psihologice, sociale şi culturale specice emeii sau brbatului

n situaii de interaciune social. Genul, aşadar, este construcia social şi cultural ale celor doucategorii distincte sau subsisteme sociale – brbai/emei; este un comportament învăţat, care se

schimbă în timp în cadrul aceleaşi culturi, dar şi de la o cultură la alta.Genul se reer la relaiile existente ntre emei şi brbai (de subordonare sau bazate pe parte-

neriat şi respect reciproc), la rolurile pe care aceştia le pot realiza n viaa privat şi cea public,la oportuniti, responsabiliti şi bariere dintr-un context social concret, determinat de diverşiactori: religie, cultur, etnie, clas social, vrst, perioad istoric.

Conceptul de gen presupune abordarea echitabil a celor dou categorii sociale şi promoveaz principiul meritocraţiei (meritul personal derivat din competena şi proesionalismul inei umane,indierent de sex) n aprecierea rolului şi statutului emeii şi al brbatului.

2. Abrdarea egraare a prcp ega de ge (geder mareamg) este un concept relativ, care presupune:

- integrarea sistematic a unor condiii, prioriti şi nevoi specice emeilor şi brbailor nvederea promovrii egalitii ntre emei şi brbai n toate politicile publice;

- mobilizarea politicilor şi msurilor generale cu scopul de a realiza egalitatea prin luarea nconsideraie, la etapa planicrii, ntr-un mod activ şi deschis, a eectelor acestor politici asuprasituaiei specice emeilor şi brbailor, n implementare, monitorizare şi evaluare.

Societatea n care trim este dominat de brbai şi uncioneaz r a ine cont n mod egalde nevoile, interesele şi punctele de vedere ale ambelor genuri. Ca urmare, gender mainstreaming nu nseamn constituirea unei societi matricentrice sau matriarhale, ci luarea n considerare aperspectivelor ambelor genuri n organizarea şi activitatea societii.

Spre deosebire de alte abordri bazate pe ideea de „gender equality – egalitate ntre sexe”, caresusine c ambele genuri trebuie tratate la el, gender mainstreaming insist tocmai pe specici-tatea nevoilor celor dou genuri. Dierena dintre politica de egalitate şi politica de gender main-

streaming este oarte bine redat n urmtorul citat: „Tratamentul egal şi are rdcina n ideea cemeile şi brbaii trebuie tratai la el. Totuşi, n practic aceasta nseamn adesea c emeile sunttratate n acelaşi mod cu brbaii. Cu alte cuvinte, brbaii reprezint norma. A trata emeile şibrbaii la el, nu e acelaşi lucru cu a-i trata egal.”

(Adaptat după G. Ghebrea ş.a., Politici de gen în România , Bucureşti, 2005)

3. Drep a adefre reprezint o alt coordonat a conceptului de gen şi se reer n special la emei. De-a lungul istoriei acestea au ost private de şansa de a spune ele nsele (şinu brbaii) cine sunt. Brbatul a construit categoria de “emeie” nu prin ea nsşi, ci n raport cuel – Subiectul, Absolutul. în rezultatul acestei abordri, emeia este perceput ca ind Cellalt şiinerioar lui – ideologie de gen care nu mai poate tolerat ntr-un stat de drept şi echitabil.

4. ideaea de ge este un proces complex şi continuu de interaciune ntre sine şi ceilali,ce permite inelor umane s constate asemnrile şi deosebirile dintre ele, s interiorizeze psihologic

trsturi eminine/masculine şi, implicit, rolurile sociale pe care le dein şi aşteptrile asociate emeilor/brbailor. Identitatea de gen interacioneaz cu celelalte identiti: etnic, religioas, politic etc.

5. scaarea de ge constituie o component a procesului general de socializare princare se nva, se asimileaz şi se transmit normele de gen ale momentului şi locului, ncura-



GEN ȘI MASS-MEDIA

12

jndu-se sau descurajndu-se anumite comportamente şi atitudini de gen, considerate potrivitedin punct de vedere social şi cultural.

Prin intermediul proceselor complexe de socializare şi autosocializare de gen, indivizii şi dobn-desc (nva şi şi interiorizeaz) identitatea de gen. Socializatorii direci (prinii) şi indireci (prietenii,literatura, televiziunea, limbajul, jucriile, muzica etc.) produc socializarea diereniat a etelor/e-meilor şi a bieilor/brbailor prin mecanisme specice (tratament diereniat, identicare etc.).

6. Femaea ş macaea sunt dou concepte asociate, articulnd dimensiuneasexual cu cea de rol social. Devenirea uman este n corelaie cu un set de reguli ce guverneazcomportamentul şi nişarea emeilor/brbailor. Aceste reguli subsumeaz existena eminin“eticii grijii”, sacriciului de sine pentru realizarea celuilalt (so, copii) şi conormrii la un modelmasculin de atractivitate sexual. Existena masculin este asociat “eticii dreptii”, controlului,deciziei şi modelului singular n accepiunea culturii patriarhale.

(Adaptat după D. Rovenţa Frumuşani, Lexicon eminist , Iaşi, 2002)

7. Adrgeprovine de la lat. andros-brbtesc, gynes-eminin. Dup psihologul american S. Bem,

androgine sunt persoanele ce mbin n sine trsturi psihologice tradiional masculine şi eminine.

8. serepre de ge sunt “convingerile, ideile, credinele pe care le au oamenii din-tr-o societate n privina atributelor şi aşteptrilor comportamentale ale brbailor şi emeilor”.Acestea se mpart n dou categorii:

a) culturale – imagini ormate sub inuena propriei noastre culturi prin intermediul şcolii, bi-sericii, artei, crilor, lmelor, muzicii, presei şi, mai nou, publicitii. Cercetrile de reerin n dome-niu, precum şi cele eectuate de noi (vezi L. Handrabura, Stereotipuri de gen în mass-media, n DidacticaPro..., nr. 2 (24), 2004, p. 53-55 şi nr. 1 (27), 2005, p. 114-126 (partea a II-a)), indic vdite asimetrii deimagine. Deşi emeile constituie mai mult de jumtate din populaia lumii, ele sunt subreprezentateca imagine public, ind prezentate ca persoane pasive, subordonate, cu inuen slab. Brbaii,

ns, ntotdeauna sunt persoane active, cu inuen, experi şi conductori.b) personale – propriile noastre convingeri n ceea ce priveşte trsturile brbteşti şi cele emeieşti

sau cum este şi trebuie s e un brbat şi o emeie. Acestea sunt, n mod obişnuit, urmtoarele:

trăsăuri bărbăeşi trăsăuri femeieşi

IndependenRaionalitateAgresivitateObiectivitate încredere n sine

Spirit de competiieCapaciti analitice înclinaie spre esenTrie înclinaie spre ştiineAmbiieAutoarmare

DependenEmotivitateBlndeeSubiectivitateNevoie de protecie

Teama de a nu-i rni pe aliiSensibilitate la context înclinaie spre detaliu şi aparenSlbiciune înclinaie spre arteTactGrij a de alii

Suntem nclinai s aplicm judeci stereotipe atunci cnd ştim oarte puine lucruri desprecineva. De exemplu, cnd ntr-o emisiune TV consacrat unei dezbateri publice sunt cteva emei şimai muli brbai ne aşteptm ca ele s aib un rol mai degrab decorativ.

Care sunt riscurile stereotipurilor de gen?

1. Ele suprasimplic, conduc la exagerri şi la judeci greşite.2. Femeile sunt considerate ca mai puin capabile de perorman.3. Stereotipurile tind s devin proeii care se automplinesc.4. Explicaia succesului şi eşecului este inuenat de gen.

(Adaptat după M. Miroiu, Gen şi societate , Bucureşti, 1997)




13

9. Rre de ge sunt activitile pe care trebuie s le ac bieii/brbaii, respectiv etele/emeile, datorit dierenelor de sex. în societatea noastr, ca şi n majoritatea altor ri, brbaiiau, n general, doar un rol productiv (activiti pltite: serviciu, aaceri etc.). Femeile au att un rol

productiv, ct şi unul reproductiv . Ne reerim la naşterea, ngrijirea şi educarea copiilor, precum şialte activiti casnice neremunerate care cad, de obicei, pe umerii emeilor: menajul, preparareamncrii, cumprturile etc. şi care, de apt, nu sunt recunoscute şi apreciate drept munc. Cu toate

c n ultimii ani munca domestic s-a redus considerabil graie dezvoltrii sistemului de deser-vire social şi a noilor tehnologii, volumul acesteia oricum este mare. Cercetrile de specialitateestimeaz c numai menajul solicit circa 30 de ore sptmnal n rile dezvoltate şi aproximativ40 de ore n cele postsocialiste, inclusiv n Moldova. în general, sarcina total de munc reproductiva emeilor alctuieşte 70-80 de ore pe sptmn, ceea ce le reduce substanial volumul timpuluiliber, care este de 1,5 ori mai mic dect la brbai.

Rolul comunitar se reer la un alt set de activiti. Acestea sunt realizate la nivelul comunitii,de regul de emei, pe baz de voluntariat: organizarea serbrilor şcolare, ngrijirea btrnilor, aju-torul dat la botezuri, nuni, nmormntri, diverse activiti de bineacere etc.

Orice rol de gen presupune anumite responsabiliti. Ele dier de la o cultur la alta şi se

schimb n timp. De exemplu, n rile Europei Occidentale, sub inuena transormrilor socio-culturale, tot mai muli brbai consimt c este echitabil s-şi asume roluri casnice şi comunitare.

în Republica Moldova responsabilitile emeii sunt multiple şi neechitabile. Şcoala le ncurajeaz prin recomandrile puternic diereniate ale meseriilor pentru ete (asistent medical,coaez, secretar, proesoar, contabil, baby sitter ş.a.) şi biei (inormatician, politician, teolog,mecanic auto, poliist etc.), care transpar oarte clar la orele de educaie tehnologic sau diriginție,dar şi din coninuturile şi imaginile manualelor la diverse discipline. în rezultatul unei asemeneapolitici, constatm o segregare proesională a locurilor de muncă, concentrarea brbailor n die-rite tipuri de activiti şi limitarea emeilor la o gam restrns de ocupaii ( segregare orizontală)şi la niveluri inerioare de responsabilitate, subordonate ( segregare verticală – ierarhică). Acestenomen implic, desigur, o discriminare de gen sesizat att de emei, ct şi de brbai.

10. Dcr em v. dcr mac. în mod tradiional şi stereotip, discursulmasculin este asociat, de regul, vieii publice. El a ost caracterizat printr-o capacitate mai marede abordare a gndirii abstracte, prin organizare logic mai coerent, argumentare mai clar expus,concentrare mai pronunat asupra subiectului discutat, utilizarea ntrebrilor retorice, accentu-area punctelor principale, ormularea concluziilor concrete.

Discursul eminin a ost asociat unui limbaj al emoiilor, al vieii private (amilie, copii, prob-leme personale sau care in de binele „suetesc” al celorlali), avoriznd aluzia, euemismul mai

degrab dect concentrarea logic, evitarea oricrei teorii abstracte.(Adaptat după O. Dragomir, Lexicon eminist , Iaşi, 2002)

11. Conceptul Egaaea dre brba ş eme presupune un nivel egal de autonomie,de responsabilitate şi de participare a ambelor genuri umane n toate serele de activitate. Egali-tatea genurilor a ost denit ca „aptul de a oeri etelor şi bieilor, emeilor şi brbailor drepturiegale, şanse egale, condiii şi tratamente egale n toate domeniile vieii şi de activitate social.”Este esenial s se neleag c, ntr-o oarecare msur, modul de via al brbailor dier de cel alemeilor din cauza unciei de reproducere a acestora.

Pentru a deni egalitatea ntre emei şi brbai, trebuie de inut cont de dou aspecte prin-

cipiale: construcia social a genului (masculin sau eminin) şi relaia ntre sexe. Important e sne asigurm c deniia social a sexelor include ideea dierenei, r a se sprijini pe o ierarhie ceplaseaz brbaii la nivel superior. Ea implic constituirea unui adevrat parteneriat emei-brbaişi o mprire a responsabilitilor n vederea eliminrii dezechilibrelor existente n cadrul vieiipublice şi private.



GEN ȘI MASS-MEDIA

14

Este vorba de punerea n aplicare a competenelor şi talentelor ecrui cetean, astel nctemeile şi brbaii s participe, n egal msur, la construcia sau la reconstrucia societii şi larezolvarea problemelor existente. Pentru a se dezvolta, societatea trebuie s oloseasc resursele şicapacitile tuturor membrilor si.

Obiectivele care trebuie realizate, n vederea respectrii acestui principiu, sunt:A. recunoaşterea şi respectarea neabtut a drepturilor emeilor, ca parte integrant a dreptu-

rilor general-umane;B. dezvoltarea şi ameliorarea reprezentativitii democratice;C. independena economic a emeilor;D. educaia.

12. Ecaea de ge. în prezent tot mai muli specialişti n probleme de gen pledeazpentru utilizarea termenului echitate de gen n locul celui de egalitate de gen. Argumentele sunturmtoarele:

Egaliae de gen Echiae de gen

Principiu potrivit cruia tuturor oamenilor li serecunosc aceleaşi drepturi şi li se impun aceleaşi ndatoriri, prevzute de normele de drept.

Femeile au dreptul, pot şi trebuie s acacelaşi lucru ca şi brbaii n dierite instituii şipractici sociale.

Femeile sunt capabile s ating idealurile şi surmeze normele şi rolurile masculine n condiiilepatriarhale ale relaiilor de gen, chiar dac auobinut dreptul s e subieci ai cunoaşterii,moralei, politicii.

Posibilitatea emeii s dein/perormezeuncii brbteşti – abordare androcentrist.

Egalitate, dreptate, neprtinire.

Comportare bazat pe respectarea riguros reciproc a drep-turilor şi obligaiilor, pe satisacerea n mod egal a intereselorecruia.

Accentul cade pe dreptate şi corectitudine, nu doar pe egali-tate. Este o dovad de egalitate ca emeile s urmeze valori şinorme masculine, dar nu este o dovad de dreptate.

Se consider dreptate ca emeile s e subieci ai istoriei,innd cont de experiena lor ca emei şi ca persoane, departicularitile vieilor lor.

Corect este ca ele s participe ca partenere prin dieren laconstrucia instituional, normativ, la producerea cunoaşterii.

(Adaptat după M. Miroiu, Politici ale echităţii de gen , text de seminar, Chişinău, 2002)

13. Acea afrmav reprezint o aciune special, temporar, de accelerare a obineriiunei egaliti reale ntre emei şi brbai n economie, nvmnt, munc, politic. Drept exemplune poate servi sistemul de promovare a ambelor genuri pe listele electorale şi n organele de con-ducere a partidelor cunoscut ca sistemul de cote de 30-40-50 %. Primul pas spre aceast aciune

armativ a ost cut n Republica Moldova prin Legea privind partidele politice (1999), Art. 9(6), care stipuleaz: “Partidele şi alte organizaii social-politice vor promova principiul egalitiiemeilor şi brbailor n organele decizionale de toate nivelurile”. Ulterior, sistemul de cote „minim30% emei” a ost introdus n statutul mai multor ormaiuni politice, cu intenia de eliminare şiprevenire a discriminrii ori a dezavantajelor ce rezult din atitudinile, comportamentele şi struc-turile existente, tradiional dominate de brbai.

14. Reae de ge. Noua paradigm a echitii de gen promoveaz relaţiile parteneriale de gen n locul celor patriarhale. în ce const dierena dintre acestea?

Relaţii pariarhale de gen Relaţii pareneriale de gen

- relaii de dominare-supunere: persoana care domin –brbatul, persoana care se supune – emeia;

- relaii de reciprocitate ntre persoane libere şi auto-nome; brbatul şi emeia sunt parteneri egali;

pa gc - este logica lui „sau-sau”;

pa gc:- logica lui „şi-şi”, a demersului n comun;




15

pa mra:- morala lui „se cuvine ca…”: cel care ace normapoate doar brbatul, nzestrat cu raiune şi apt de adiscerne; emeia poate doar obiect al moralei, cea carese supune;- se aplic morala dublului standard (norme dierite,tratament inegal de gen) – legiuitorul este autoritateamasculin care ace legea, norma, astel nct aceasta se n avantajul su;

pa mra:- morala „convenirii”, a nelegerii, ecare partener aduceceva personal n relaia, care se construieşte astel nct şiEL, şi EA sunt att subiect, ct şi obiect;- se aplic morala standardului unic , al tratamentului egal de gen;- aciunea este armativ;- legiuitorul, emeie sau brbat, ace legea sub „vlulignoranei”, r a şti c va printe de at sau de biat;

pa varc:- ntre genuri nu este loc pentru echitate;- un gen (masculinul) este superior celuilalt (emininul)– „brbatul este capul amiliei”;

- pa varc:- cele dou genuri sunt parteneri egali;- tolerana, respectul reciproc;- ncredere n sine, respect a de sine şi a de celalalt;

pa ac:- autoritatea (masculinul) dicteaz, iar cellalt (emininul)se supune, execut ceea ce i se cere şi ceea ce „se cuvine”;- EL – EA exist ecare n parte, nu exist NOI.

pa ac:- se comunic, se negociaz, se decide mpreun și decomun acord;- EL şi EA devin mpreun NOI.

( Buletin inormativ , Centrul Naţional de Studii şi Inormare pentru Problemele Femeii, Chişinău, nr.2 (17), 2003)

15. Termenul derea ş egregarea de ge relev dierenele dintre brbai şi emeidin perspectiva a trei dimensiuni: a) accesul la viaa public; b) accesul la piaa muncii salariale; c)accesul la politicile de asisten social. Tradiional, dierenele de gen se explic prin capitalul maisczut de educaie, calicare şi experien n munc a emeilor (capitalul uman).

Segregarea de gen conduce la excluderea sau marginalizarea emeilor de la proesii sau poziii pro-esionale aductoare de venituri mari şi de prestigiu ridicat. Explicaiile acestei situaii se concentreaz

n jurul problemei dublei poveri sau a dublei zile de munc. în culturile patriarhale emeilor le revineresponsabilitatea pentru munca domestic şi creşterea copiilor, apt care le consum resursele de timpnecesare dedicrii proesionale (n carierele universitare, de exemplu, acest lucru este evident).

Modelul excluderii: emeile sunt excluse de la ocupaii bine pltite din motive socio-cul-turale. Femeile sunt identicate cu lucrtorii mai puin importani, proesionişti de mna adoua. în cadrul nvmntului universitar ele sunt minoritare n poziii de prestigiu academic(proesori, decani, rectori).

Modelul aglomerrii: emeile sunt „ngrmdite” spre acele proesii şi poziii mai puin dezira-bile, cele de care brbaii vor s se descotoroseasc (n mediul academic: desşurarea seminariilor,organizarea cercetrilor de laborator, dirijarea practicii studenilor, pregtirea pedagogic).

Segregarea de gen nu poate s e depşit r: a) parteneriatul de gen n viaa privat; b)

schimbarea percepiei despre importana unor munci (cele de educaie, ngrijire); c) stabilirea unornorme şi ninarea unor instituii pentru şanse egale; d) promovarea unor politici de recrutare şipromovare a emeilor şi de paritate de gen n ierarhiile ntre proesii şi n interiorul unei proesii.

(Adaptat după V. Marinescu, Lexicon eminist , Iaşi, 2002)

16. Crac ca re ger reprezint un ansamblu de reguli (norme) implicite ceguverneaz relaiile ntre cele dou genuri, alocnd brbailor şi emeilor munci şi valori, responsabilitişi obligaii dierite, stabilite la 3 niveluri: cultural (normele şi valorile societii), instituţional (bunstareaamiliei, educaia şi sistemul ocupaional) şi procesele de socializare (mai ales n cadrul amiliei).

17. Demcraa parar este o noiune care reect ideea c societatea este compusatt din emei, ct şi din brbai. Deplina şi egala lor participare ceteneasc este subordonatreprezentrii egale n procesul politic decizional, cu o rat de participare apropiat sau echivalenta emeilor şi brbailor (ntr-un raport de la 30/70 pn la 50/50) n ansamblul procesului demo-cratic şi constituie un principiu al democraiei.



GEN ȘI MASS-MEDIA

16

18. Deegregarea pe paa mc presupune politici viznd reducerea sau eliminareasegregrii/discriminrii (verticale/orizontale) pe piaa muncii.

19. Dereerea aara pe crer de ge – existena dierenelor ntre salariilebrbailor şi cele ale emeilor, rezultate din segregarea proesional şi din discriminarea direct.

20. Dmeea de ge vizeaz orice aspect care se reer la egalitatea ntre emei şibrbai ca parteneri sociali.

21. Evaarea mpac dme de ge prevede examinarea obiectivelor politice,pentru a vedea dac acestea aecteaz dierit emeile şi brbaii şi de a le adapta pentru a neu-traliza eventuale eecte ale discriminrii şi a asigura promovarea egalitii de gen.

22. Dcrmarea drec se reer la o situaie n care o persoan este tratat ntr-omanier deavorizat datorit apartenenei la un anumit sex.

23. Dcrmarea drec este situaia n care o lege, o reglementare, o politic sau opractic aparent neutr are un impact disproporionat negativ asupra persoanelor de un anumitsex, r ca dierenele de tratament s poat justicate n mod obiectiv.

24. Dcrmarea pv prevede msuri avnd durat limitat, care vizeaz un anumitgrup de persoane şi care urmresc eliminarea şi prevenirea discriminrii sau compensarea deza-vantajelor rezultate din atitudini, comportamente şi structuri existente.

25. Pca ca. Obiectivul acestei politici l constituie ameliorarea condiiilor de via şi de lucru,promovarea egalitii de şanse şi asigurarea unei protecii sociale minimale n interiorul spaiului comunitar.

26. Frmee de degradare a eme ş em/brba ş macsunt: abuzul emoţional, hărţuirea sexuală, sexismul, limbajul sexist, violenţa domestică (în ami-lie), violul, prostituţia, pornografa, trafcul de finţe umane – enomene explicate şi analizate ac-tualmente recvent n toate mijloacele de inormare n mas şi n diverse studii de specialitate.

Abuzul emoţional se deneşte ca orice orm de violen, agresiune sau traum de naturemoional şi psihologic. Abuzul emoional implic un model de comportament continuu şi stabila de o persoan, devenind o trstur dominant a vieii sale.

Forme ale abuzului emoional:

rejectarea – reuzul de a recunoaşte valoarea sau calitile unei persoane; devalorizarea ide-ilor şi sentimentelor sale; tratarea diereniat a unei persoane n comparaie cu colegii si, aptcare sugereaz resentiment, respingere, nemulumire;

deprecierea – insultarea; ridiculizarea; imitarea unui comportament care aduce prejudiciiidentitii, demnitii şi ncrederii n sine a persoanei;

terorizarea – ameninarea; intimidarea; inspirarea sentimentului de groaz prin care seprovoac o continu stare de ric; plasarea sau ameninarea persoanei cu plasament ntr-un me-diu ostil, periculos sau privarea ei de libertate;

izolarea – separarea/izolarea persoanei ntr-o anumit parte a casei; limitarea implicriiacesteia la luarea deciziilor n cadrul amiliei sau cu privire la propriul viitor; interzicerea sau limita-

rea accesului la nanele personale, la mobiliti, la comunicarea cu copiii; ndeprtarea persoaneide societate, de semeni, de rude şi de prieteni.corupţia, exploatarea – socializarea persoanei astel nct ea s accepte idei/s adopte com-

portamente care contravin legislaiei; olosirea unei persoane pentru obinere de avantaje/prot;antrenarea, educarea unui minor pentru a servi interesele abuzatorului.




17

neacceptarea responsabilităţii emoţionale – ignorarea nevoilor emoionale ale celorlali sauaşarea unei atitudini/comportament detaşat neimplicat.

Cel mai recvent victime ale abuzului emoional sunt persoanele care au mai puin putere zic– emeile, copiii şi btrnii. Au ost identicate dou tipuri de abuz emoional ale cror victime sunt

ndeosebi emeile: abuzul din partea partenerului de viaţă şi hărţuirea sexuală la locul de muncă.Componentele cele mai rspndite a de emei n cadrul abuzului emoional sunt: limitarea

libertăţii; ameninţarea fzică; ameninţările cu privire la copii; umilirea; crearea unei dependenţe to-tale de partener (brbatul este cel care o ace pe emeie s cread c el este singura persoan dinviaa ei, c doar el poate avea grij de ea, o poate proteja şi o iubeşte); manipularea psihologică ceare drept scop inducerea unei stri de incertitudine şi de conuzie cu privire la propriile capacitişi judeci, sugernd chiar existena unei instabiliti emoionale, care o va ndeprta de propriiicopii şi prieteni; abuzul fnanciar ce implic dependena total nanciar a victimei de abuzator, camijloc de control al acesteia.

Abuzul emoional este dicil de detectat. în recunoaşterea enomenului este deosebit de important nelegerea ctorva simptome care apar recvent la persoanele supuse acestui el de abuz: depre-sie, retragere/izolare, stim de sine sczut, anxietate, team/nesiguran, agresivitate, instabilitate

emoional, probleme/tulburri ale somnului, somatizri, pasivitate excesiv, tentative/discuii despresinucidere, violen, abuz de substane nocive, evitarea contactului vizual n comunicare cu altcineva.

Hărţuirea sexuală presupune exercitarea asupra persoanei a unor presiuni de natursexual. Este vorba de cererea unor avoruri sexuale, de ormularea unor observaii indecentesau de comiterea unor gesturi şi aciuni suprtoare care intimideaz persoana crora li seadreseaz. Asemenea presiuni au loc, de obicei, ntr-un context de inegalitate de putere. Celmai recvent hruirea sexual se exercit la locul de munc şi este asociat unui şantaj umilitor.La identicarea enomenului trebuie s se in seama de aptul c presiunile sexuale nu suntdorite de persoanele asupra crora ele sunt orientate.

Din cauza stereotipurilor sexuale (opinie, comportament sau clişeu, rigid sau exagerat, legat deo percepie asupra rolurilor sexuale), este uneori dicil delimitarea hruirii sexuale de comporta-mentele considerate normale. Dou mituri contribuie la conuzia dintre normal şi deviant. Primulvede n brbat o persoan cu dorine sexuale mai puternice dect ale emeii şi, deci, se considerresc ca el s ncerce cucerirea „przii”. Al doilea vede n emeie o persoan care, de apt, cere șimerit n mod natural s e cucerit prin orice mijloace. Astel, hruirea sexual este deseoriinterpretat, de brbai mai ales, ca maniestarea atraciei sexuale.

Criteriile obiective prin care poate identicat hruirea sexual sunt: absenaconsimmntului, inoportunitatea, caracterul oensator şi insistent, lipsa de rezonabilitate. Ac-tualmente, att n Republica Moldova ct şi n România, hruirea sexual nu este sancionat ju-

ridic. O prim cercetare sociologic, aplicat pe un eşantion de 206 emei, a ost realizat n 2006de Asociaţia Femeilor pentru Paritate şi Democraţie. Studiul elaborat n cadrul respectivei cercetride Marcela Dilion, dr. n sociologie, con. univ. la Universitatea de Stat din Moldova, „Hărţuirea

sexuală ca enomen al discriminării de gen – studiu, analize şi realizări”, demonstreaz c enomenulhruirii sexuale este perceput de emei ca o problem public acut şi ca o orm a violenei sexu-ale. Absena respondenilor brbai inueneaz, n opinia noastr, asupra relevanei rezultatelorşi a percepiei situaiei din perspectiva ambelor genuri implicate.

Sexismul reprezint ideologia supremaiei brbteşti, cu ntreaga gam de credine care oalimenteaz. Patriarhatul este orma de organizare social care ntreşte aceast ideologie. Ter-menul „sexism” a devenit proeminent n dezbaterile anilor ‘60 cu reerire la aranjamente sociale,

politici, limbaje şi practici impuse de ctre brbai şi prin care se exprim credina sistematic,adesea instituionalizat, c emeile sunt inerioare şi brbaii superiori. Sexismul se maniest nreligie, mituri, legi, instituii, lozoe, politic, prin reacii cotidiene n privina genului.

Limbajul sexist conine nu doar expresii care exclud, jignesc sau trivializeaz emeile, ci şi unvocabular cu aceleaşi eecte n cazul brbailor.



GEN ȘI MASS-MEDIA

18

Limbajul sexist este olosit de multe ori neintenionat, din ignoran sau nepsare (de exemplu,doamna ministru, doamna rector, doamna primar, doamna proesor n locul celor adecvate do-amna ministr, doamna rector, doamna primar, doamna proesoar). Situaia este mai simplude exemplicat n limbile care permit acordul de gen.

Modul dierit de numire a emeilor de ctre brbai, mai ales n spaiul public, cu numelemic sau apelative de alint (dragă, drăguţă, scumpă doamnă/domnişoară, duduiţă, cuconiţă) este,

de asemenea, considerat o orm de limbaj sexist, chiar dac aparent este bine intenionat şiprietenos. El reect, de cele mai multe ori, ntrirea unei poziii de autoritate, n care emeilesunt tratate ca subordonate, deci cu condescenden. Un astel de tratament lingvistic nu estereciproc. Femeilor nu li se ngduie, n mod tradiional, s se adreseze public brbailor cu ter-meni ca drăguţule, domnişorule, scumpe domn, deoarece le submineaz autoritatea şi poziia prinolosirea acestui tip de limbaj, considerat cel puin ironic (n cel mai bun caz) sau chiar obraznic.

Violenţa domestică include toate actele de violen aprute ntr-o relaie de tip amilial n-tre rude de snge, rude prin alian, soi sau concubini. Indierent de actori ca etnia, mediul cul-tural de provenien, educaia, culoarea pielii, starea economic, emeile sunt victime predilecteale violenei domestice, sintagma olosindu-se n vorbirea curent pentru a desemna, de obicei,

violena brbatului mpotriva partenerei sale.Violena domestic se poate maniesta prin:1. abuz fzic , de orice orm, de la btaie la omucidere, iar n unele culturi de la mutilarea

genital eminin la uciderea soiei dup moartea soului sau inanticidul eminin;2. abuz sexual : viol marital, obligarea partenerei s se prostitueze;3. abuz psihic şi emoţional : intimidri, ameninri (inclusiv la adresa copiilor sau altor rude ap-

ropiate), agresiune verbal, umilire constant, olosirea poreclelor, distrugerea demonstrativ aunor obiecte, lovirea animalelor domestice, conscarea obiectelor personale, aşarea ostentativa armelor, şantajul, izolarea de amilie, prieteni;

4. abuz economic : lipsirea de mijloace de subzisten (hran, medicamente), reuzul de a con-tribui la susinerea amiliei, mpiedicarea de a merge la slujb sau de a lucra, luarea cu ora dectre partener a banilor cştigai, lipsirea de orice control asupra bugetului comun.

Violena domestic este perpetuat de actori- culturali : socializarea de gen (care presupune atribuirea de roluri concrete emeilor si

brbailor), considerarea brbailor ca superiori apriori emeilor, considerarea amiliei ca serprivat, controlat de brbat, „capul amiliei”;

- economici : dependena economic a emeilor de partenerii lor; accesul limitat al emeilor laresurse nanciare; accesul limitat la piaa orei de munc şi la educaie;

- legali : lipsa unor reglementri legislative adecvate, care s sancioneze violena n interiorul

cuplului şi discriminarea emeii n societate; proceduri legale greoaie şi deavorizante n cazuldivorului şi solicitrii custodiei copiilor; neimplicarea poliiei n cazurile de violen domestic;- politici : subreprezentarea emeilor n parlamente, instituii publice; considerarea violenei

domestice, n particular, şi a problemelor emeilor, n general, ca ind subiecte de minim interespolitic; valorizarea excesiv a amiliei, prin limitarea interveniei statului n viaa acesteia; neimpli-carea emeilor n viaa politic.

în Republica Moldova, enomenul violenei domestice a ajuns pe agenda politic graie eor-turilor organismelor internaionale şi a societii civile (a ONG-ului „Gender Centru”, n special),care au iniiat dezbateri, aciuni de inormare şi ormare a specialiştilor din mai multe ministere,precum şi a populaiei. Dup dezbateri ndelungate, Proiectul Legii cu privire la prevenirea şi com-

baterea violenţei în amilie a ost discutat de Parlamentul RM, n a doua lectur, la 01 martie 2007.Violul constituie un act sexual impus cuiva – adult sau copil, emeie sau brbat – prin orzic. Alturi de hruirea sexual şi violena domestic, violul reprezint o experien predilecteminin. Reuzul victimei, lipsa consimmntului acesteia constituie dierena esenial dintreviol şi actul sexual voit.




19

Violul reprezint o expresie a sexismului şi a inegalitii existente ntre brbai şi emei. Astel, vio-lul sau ameninarea cu viol devine o modalitate ecient de control social asupra emeilor, negndu-li-se acestora dreptul de control asupra propriului corp si limitndu-li-se libertatea de mişcare.

Pentru emei violul reprezint o experien traumatizant, motiv pentru care nc din copilriesunt „socializate pentru viol” (nva mai mult despre acest enomen, li se transmit normele atitu-dinal-comportamentale pentru prevenirea unor asemenea situaii).

în societatea contemporan persist mai multe prejudeci, care nu ac altceva dect s inducideea c ntreaga vin pentru agresiunea suerit revine emeii: 1. emeile spun „nu”, dar neleg„da”; 2. violul reprezint o antezie sexual pe care o au, n egal msur, att emeile, ct şi brbaii;3. brbatul a ost „provocat” de comportamentul sau vestimentaia emeii.

Aceste prejudeci sunt ntrite şi perpetuate de imaginile pornograce diuzate de mass-me-dia; pornograa este cea care susine prin mesajul ei, ntre altele, c emeile incit, ncurajeaz, cerşi chiar au nevoie de violen sexual. Aproximativ jumtate din violuri sunt comise de brbai pecare emeia i cunoaşte şi n care are ncredere: un prieten, o rud, soul.

în cazul violului ntre soi, situaia nu a ost reglementat juridic dect n puine ri din lume. Violulconjugal (marital) a ost luat n discuie n mod public abia n ultimele dou-trei decenii. Pn atunci se

considera c nu se poate vorbi de viol n cadrul cstoriei, pentru c soia are ndatorirea conjugal de a ntreine relaii sexuale cu soul su, legtura cstoriei garantnd n principiu consimmntul prilor.

(Adaptat după O. Dragomir, M. Miroiu (edit.), Lexicon eminist , Iaşi, 2002)

27. Parara. Femeile au cut istoria alturi de brbai, dar odat ce consemnarea istorieise bazeaz pe documente scrise, iar la scris ele nu au avut acces pn n trecutul recent, contribuialor lipseşte, cu mici excepii. Istoricii au ost brbai, ei au consemnat ce li s-a prut lor relevantca experien a brbailor, activitatea emeilor ind mai degrab ignorat sau neglijat. Femeilepar astel marginale n construirea civilizaiei şi neeseniale n ce priveşte aptele cu semnicaieistoric. Evenimentele cu caracter istoric sunt relatate de jumtatea brbteasc a umanitii şidoar din punctul ei de vedere.

Departe de a doar un enomen istoric, patriarhatul persist n organizarea instituiilor şi npracticile cotidiene. De remarcat, c o organizare de tip patriarhal ace din brbat, la orice nivel,“capul” emeii. Termenul care i se opune nu este cel de matriarhat, ci cel de parteneriat de gen.

O perspectiv din punctul de vedere al echitii de gen ace deopotriv capabili emeile şibrbaii s şi elibereze mintea de gndirea patriarhal, de instituiile şi practicile ei, ca mpreun,pe baz de paritate, s poat congura o lume liber de dominare de gen.

(Adaptat după M. Miroiu, Lexicon eminist , Iaşi, 2002)

28. Marara este denit, conorm interpretrii comune, ca un sistem social n cadrulcruia emeile domin brbaii. O serie de istorici eminişti argumenteaz c matriarhatul denitca „oglind a patriarhatului” nu ar existat niciodat, deşi accept c acesta reprezint sistemulsocial normativ al vechii Europe (7000 – 3500 .Hr.), caracterizat printr-o construcie ideologicdenit prin armonie, uniune relaional şi mutualitate.

(Adaptat după A. Jugaru, Lexicon eminist , Iaşi, 2002)

29. ierara se reer la un sistem de subordonare a elementelor, a gradelor, a unciilor,a autoritilor etc. inerioare a de cele superioare. Astel, puine persoane care se a nvrul piramidei conduc, controlnd resursele de baz ca alimentele, valorile culturale, proprietile,

centrele sanitare, de educaie, nanele şi piaa muncii. De vreme ce aceste persoane controleazresursele vitale, ele domin, de asemenea, şi populaia care are nevoie de ele.

30. Mgm este lipsa de ncredere a de calitile morale ale emeilor; atitudinenegativ a de emei. Ca una din ideologiile genului, misoginismul este o idee potrivit creia



GEN ȘI MASS-MEDIA

20

brbaii reprezint norma şi modelul, iar tipul brbtesc de armare drept unicul autentic uman.Formele recvente de misoginism sunt cele prin care emeile sunt tratate ca iraionale, imprevizi-bile, neinteligibile, naive etc.

31. Paraea este un alt concept care a subordonat emeia. Potrivit acestei ideologii, e-meia şi brbatul sunt dierii şi, implicit, opuşi, poart un caracter polar. Din acest punct de vedere,

dac brbaii sunt puternici şi coreci, emeile sunt slabe şi subiective.

32. Femm reprezint un curent politic n mişcarea social, care lupt pentru egalitatea ndrepturi a emeilor cu brbaii n toate serele de activitate, pentru emanciparea emeilor şi punerea lor

n valoare. în sens larg, eminismul reprezint pledoaria pentru drepturile emeilor din raionamentul c:a) emeile sunt sistematic aservite (oprimate); b) relaiile de gen nu sunt naturale şi neschimbtoare; elenedreptesc emeile şi pentru aceasta se impune o angajare politic pentru schimbarea lor.

Ca mişcare a emeilor, „eminism nseamn recunoaşterea aptului c, indierent de timp şi spaiu,emeile şi brbaii sunt inegali n privina puterii pe care o au att n societate, ct şi n viaa privat, precumşi corolarul acestei recunoaşteri: aptul c emeile şi brbaii ar trebui s e egali.” Femeile, “ceea ce este

emeiesc” si “ceea ce este eminin” sunt categorii undamentale pentru orice abordare eminist.Conceptul de gen social este menit tocmai a atrage atenia asupra aptului c ceea ce intereseaz

mişcarea eminist de astzi sunt mai degrab rolurile atribuite brbailor și emeilor, dect anumiibrbai și emei, distincia dintre eminin/masculin (care in de genul social) şi emeiesc şi brbtesc (carein de biologie, de sexul cu care ne naştem). Ideea de patriarhat (cu versiunea alternativ, dar mai rar

ntlnit, androcraie), n acest sens, constituie un instrument teoretic ce joac un rol undamental n ilu-minarea acestor tendine culturale şi politice, de a valoriza pozitiv tot ceea ce ine de masculin şi negativtot ceea ce se reer la eminin, astel nct este scos la lumin caracterul politic al subordonrii emeilor.

(Adaptat după M. Miroiu, Lexicon eminist , Iaşi, 2002)

33. Emacparea constituie eliberarea emeii de sub dependena de orice el a brbailor şi, carezultat, dobndirea independenei şi libertii juridice, economice, morale şi culturale. Noiunea aaprut n timpul Marii Revoluii ranceze şi s-a rspndit pe larg n Europa, SUA, Rusia n sec. al XIX-lea.

1.2. DoCuMEntE intERnAţionAlE Şi nAţionAlE înDoMEniul AsiGuRăRii FunCţionăRii PolitiCiloR CuPRiViRE lA EGAlitAtEA DE GEn Şi ŞAnsE EGAlE

1.2.1. PE PlAn intERnAţionAlPromovarea constant, sistematic şi concertat a principiului egalitii de şanse ntre emei şi

brbai, n accepiunea actual a noiunii, constituie o preocupare de dat relativ recent pentru co-munitatea internaional, deşi dierite aspecte ale egalitii ntre emei şi brbai au ost evocate prinmai multe declaraii sau tratate internaionale, respectiv prin:

Carta ONU (1945); Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) (RM a aderat n 28.07.1990); Convenţia ONU pentru reprimarea trafcului cu finţe umane şi exploatării prostituţiei semenilor (1949); Convenţiile OIM privind egalitatea de şanse (http://www.ilo.org/ilolex/english/convdisp1.htm)

Convenţia asupra drepturilor politice ale emeii (1952, intrat n vigoare n 1954) (RM a aderat n10.09.1991); Convenţia asupra cetăţeniei emeii căsătorite (1957); Convenţia nr. 111 privind discriminarea în domeniul orţei de muncă şi exercitării proesiei,adoptat

de Organizaia Internaional a Muncii (1958);




21

Convenţia privind consimţămîntul la căsătorie, vîrsta minimă pentru căsătorie şi înregistrareacăsătoriilor (1962);

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (1966); Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice (1966); Declaraţia privind eliminarea discriminării aţă de emei (1967);

Convenţia ONU asupra eliminării tuturor ormelor de discriminare aţă de emei (CEDAW), (1979),

la care RM a aderat n 28.04.1994;Declaraţia şi Platorma de Acţiuni, adoptate la Conerina a IV-a Mondial pe Problemele Fe-

meilor (4-15 septembrie 1995, Beijing, China);Declaraţia Milenară a Organizaţiei Naţiunilor Unite (Rezoluia 55/2 a Adunrii Generale a ONU

din 8 septembrie 2000); Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (2000; obiectivul nr. 3 dintre cele 18 stipuleaz oarte clar

Promovarea egalităţii genurilor şi împuternicirea emeilor ).

1.2.2. PE PlAn EuRoPEAn Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor undamentale (Roma, 4

noiembrie 1950) şi Protocoalele adiţionale; Carta Socială Europeană (1961, intrat n vigoare din 1965);Tratatul de la Maastricht (1993);Carta Socială Europeană Revizuită (1996);Tratatul de la Amsterdam (1999). Prin acesta Uniunea European s-a angajat decisiv s pro-

moveze egalitatea ntre emei şi brbai ( gender equality ) şi s integreze dimensiunea de gen la toatenivelurile şi n toate activitile comunitare ( gender mainstreaming process);

Strategia Comunitară pentru Egalitatea de Gen (2001-2005) urmreşte s mbine integrareadimensiunii de gen n toate politicile şi programele Uniunii Europene, concomitent cu promovareaaciunilor specice n avoarea emeilor.

Cele 5 obiective majore ale Strategiei se reer la:1. egalitatea în viaţa economică;

2. participarea egală la procesul decizional;3. egalitatea în viaţa socială;4. egalitatea în viaţa civilă;5. schimbarea rolurilor tradiţionale şi depăşirea stereotipurilor de gen.Principalele instrumente avute n vedere pentru realizarea obiectivelor menionate sunt:• aplicarea planurilor pentru egalitatea de gen;

• introducerea legislaţiei specifce problematicii egalităţii de şanse;

• abordarea integratoare a egalităţii de gen, cu scopul de a produce schimbări structurale ale societăţii. Recomandarea (2003) 3 a Comitetului de miniştri a statelor-membre (Consiliul Europei) cu privire la par-ticiparea echilibrată a emeilor şi bărbaţilor în procesul de luare a deciziilor în domeniul politic şi al vieţii publice.

1.2.3. PE PlAn nAţionAlRaticarea Convenţiei asupra eliminării tuturor ormelor de discriminare aţă de emei (CEDAW),

(1979), la 28 aprilie 1994;Prevederi reeritoare la echitatea de gen atestm n urmtoarele acte1:

Legea salarizării Republicii Moldova, Nr.1305-XII din 25.02.93, Art. 3 „ La stabilirea salariului nuse admite discriminarea pe motive de vrst, sex, apartenen de ras şi naional, convingeri politice,

conesiune şi stare material”. Constituţia RM (1994), cap. II, Drepturile Fundamentale: Art. 16 (2) “Egalitatea n aa legii şi aautoritilor publice... r deosebire de... sex...”; Art. 43-50 “Protecie mpotriva muncii orate, dreptulla posesie a proprietii private, la grev, la asisten şi protecie, la asigurare mpotriva şomajului”.

1 Problema dată este analizată mai pround în lucrarea semnată de Osmochescu, Eugen, Rotarciuc, Dina ş.a., Analiza Gender a legislaţiei Republicii Moldova , Chişinău, 2004.



GEN ȘI MASS-MEDIA

22

Legea ocrotirii sănătăţii a Republicii Moldova, Nr. 411-XII din 28.03.95, Art. 17 (1) „Locuitoriirepublicii au dreptul la asigurarea sntii, r deosebire de naionalitate, ras, sex, apartenensocial şi religie”.

Legea învăţămîntului Republicii Moldova, Nr.547-XIII din 21.07.95, Art. 6(1) „Dreptul la nvtureste garantat, indierent de naionalitate, sex, vrst, de originea şi starea social, de apartenenapolitic sau religioas, de antecedentele penale”.

Legea privind partidele politice (1999), Art. 9 (6): “Partidele şi alte organizaii social-politicevor promova principiul egalitii emeilor şi brbailor n organele decizionale de toate nivelurile”2.Sistemul de cote „minim 30% emei” a ost introdus n statutul urmtoarelor partide: PSL, 9 mai2001, art.18; PD, art.3 (5), 2003; AMN, art.11 (1) 2005; PPR, art. 12 (7), 2005; PDS, art. 13(9), 2006.PPCD, deşi a avut 5 emei din 11 deputai n Parlament, nu are pn n prezent o prevedere legal

n Statut sau Program. Codul Electoral, Art. 11 Dreptul de a alege; Art. 12 Dreptul de a ales. Codul Penal, Art. 176: “înclcarea drepturilor şi libertilor cetenilor, garantate prin

constituie şi prin alte legi, n dependen de [...] sex [...] a) svrşit de o persoan cu unciede rspundere; b) soldat cu daune n proporii considerabile ... Se pedepseşte cu amend de la

300 la 600 uniti sau nchisoare de pn la 3 ani...” (Nu a ost nregistrat nici un caz de adresare n instan n baza acestui ar ticol).

Codul Civil, Art. 19 Capacitatea de exerciiu a persoanei zice; Art. 20 Capacitatea deplin deexerciiu a persoanei zice.

Codul Căsătoriei şi al Familiei, Art. 14 Vrsta matrimonial; Art. 51 Dreptul copilului la abitaieşi educaie n amilie.

Codul Muncii, Art. 103 Munca de noapte; Art. 126 Concediu suplimentar nepltit pentru n-grijirea copilului n vrst de la 3 la 6 ani; Art. 127 Concediile pentru salariaii care au adoptat copiinou-nscui sau i-au luat sub tutel.

Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între emei şi bărbaţi, Nr. 5-XVI din 09.02.2006.

Planul naţional pentru promovarea egalităţii genurilor în societate pentru 2006-2009.Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în amilie (proiect)

1.3. MECAnisMElE Şi instRuMEntElE DEiMPlEMEntARE A EChităţii DE GEn

- Structurile uncionale din cadrul Ministerului Muncii şi Proteciei Sociale :

Direcţia asigurări sociale, pensii şi protecţia amiliei, 1994-1998Direcţia protecţia amiliei, 1998-1999Direcţia politici amiliale şi oportunităţi egale, 1999-2001Departamentul oportunităţi egale şi politici amiliale, 2001 – aprilie 2005Direcţia oportunităţi egale şi politici amiliale n cadrul Ministerului Sntii şi Proteciei So-

ciale, 2005-2007Direcţia oportunităţi egale şi prevenirea violenţei n cadrul Ministerului Proteciei Sociale, Fami-

liei şi Copilului, ebruarie 2007- prezent- Subcomisia pentru oportunităţi egale n cadrul Comisiei parlamentare pentru drepturile

omului,cultelor, minoritilor naionale şi comunitilor externe, 1998 – decembrie 2000

- Comisia pentru problemele emeii şi amiliei de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, mai1999 – ianuarie 2001- Comisia pentru problemele emeii de pe lîngă Guvern, ebruarie 1999 – prezent, reorganizat

din august 2006 n Comisia guvernamentală pentru egalitate între emei şi bărbaţi 2 Deşi legea cere promovarea egalităţii de gen, ia r partidele ma i au şi unele prevederi statutare în ceea ce priveşte reprezentarea proporţională a bărbaţilor şi emeilor la dierite nivele,nu există un mecanism care ar s tabili răspunderea pentru încălcarea acestor exigenţe.




23

- Focare gender din cadrul ministerelor şi departamentelor, 1999 – prezent- Specialişti în problemele şanselor egale în cadrul direcţiilor teritoriale pentru protecţia socială din

subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (ebruarie 2001 – iunie 2003)- Clubul Femeilor din Parlament, 2005

irmee de mpemeare apcae:

- Planul de Aciuni de la Bejing (1995), semnat la Conerina a IV-a Mondial de la Beijing,realizat parial

- Planul Naional de Aciuni Fortifcarea situaţiei emeilor şi creşterea rolului lor în societate (15ianuarie 1998), realizat, de asemenea, parial

- Planul Naional Promovarea egalităţii genurilor umane în societate (2003-2005), aprobat prinHotrrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 218 din 28.02.2003, realizat parial

- Planul Naional de Acţiuni în domeniul drepturilor omului (2004-2008), aprobat prin HotrreaParlamentului Republicii Moldova Nr. 415 din 24 octombrie 2003, care prevede aciuni de asigurarea şanselor egale pentru brbai şi emei n cap. 11, Drepturile emeilor. Realizat parial

- Strategia de Creştere Economică şi Combatere a Sărăciei (2004-2006), aprobat de ctre Parla-

ment n decembrie 2004, nu coninea dimensiunea de gen- Planul de Acţiuni UE - Moldova, aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 356

din 22 aprilie 2005, prevede asigurarea egalitii de şanse pentru brbai şi emei n societate- Planul Naional Promovarea egalităţii genurilor umane în societate (2006-2009), aprobat prin

Hotrrea Guvernului Republicii Moldova n august 2006- Planul Național de Dezvoltare (PND) 2008-2011

1.4. oRGAnizAţii intERnAţionAlE DE PRoMoVARE

A DREPtuRiloR FEMEii Şi DE AsiGuRAREA EGAlităţii DE GEn

1.4.1. oRGAnisME AlE oRGAnizAţiEi nAţiuniloR unitE- Divizia pentru Afrmarea Femeilor (DAW)- Comisia pentru Statutul Femeii (CSWI)- Institutul de Studii, Cercetare şi Formare pentru Afrmarea Femeii (INSTRAW)- Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP)- Programul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA)

- Fondul Naţiunilor Unite pentru Femei (UNIFEM)- Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)- Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO)- Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO)

1.4.2. oRGAnisME EuRoPEnE- Uniunea Europeană (UE), structura pentru Egalitate ntre Femei şi Brbai din cadrul Comisiei

Europene, Departamentul General pentru Munc şi Probleme Sociale- Consiliul Europei (CoE), Comitetul Director pentru Egalitatea ntre Femei şi Brbai din cadrul

Direciei Generale pentru Drepturile Omului



GEN ȘI MASS-MEDIA

24

Dimensiunea de gen a

discursului mediaticdespre scrutinele localedin 2003 şi 2007

CAPitolul 2.

„Membrii mass-media şi politicienii se iubesc şi se urăsc în acelaşi timp. Nici unul nu poate supravieţui ărăcelălalt. Existenţa lor este interdependentă. Media te poate ajuta să urci, dar te poate şi distruge...”

Danielle Debas, Fondatoare a FRAPPE (Women or Access to Politics and Environment)

Investigaiile realizate n acest capitol se nscriu n obiectivele şi activitile prevzute de pro-iectul ŞAnsE EGAlE PEntRu AlEGERilE loCAlE 2007, implementat cu o intenie absolut

ntemeiat de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” n anul n care s-a desşurat cel de-al cincileascrutin electoral local de la obinerea independenii RM. Scopul proiectului a constat n creareaunor premise pentru o participare echilibrat a emeilor şi brbailor n alegerile locale din 2007din Moldova. Prin urmare, indicatorul reprezentativ pentru calitatea procesului electoral msuratde noi l-a constituit nivelul de asigurare a şanselor egale pentru emei şi brbai n perioada departicipare şi accedere la uncii de decizie n puterea local.

Att cercetarea Aaa cmpee de ge a prdce meda depre aegere -cae geerae d 2003, ct şi Aaa cmpee de ge a prdce meda depreaegere cae geerae d 2007 reprezint o premier n domeniul studiilor de gen şi cel

jurnalistic n Republica Moldova. Prin ele am urmrit scopul de a identica coninutul şi mesajulde gen cuprins n materialele despre alegerile generale locale din 2003, respectiv 2007, inserate

n unele publicaii, pentru a oeri jurnaliştilor tabloul real al produciei media care poate promova,avoriza, dar şi marginaliza sau distorsiona anumite realiti şi roluri de gen.

PREMisElE Şi oBiECtiVElEPremisele de la care am pornit investigaia noastr au ost urmtoarele:

- dimensiunea de gen nu este luat n considerare de productorii media din 2003 sau oartepuin și sporadic de cei din 2007, problematica de gen ind invizibil pentru majoritatea dintre ei;- promovarea unui coninut de gen unilateral, asimetric, iar n unele cazuri – discriminatoriu

nu este intenionat, ci reprezint rezultatul prejudecilor, stereotipurilor şi normelor noastre cul-turale (dominant patriarhale), care se regsesc deopotriv n domeniile jurnalistic, politic, precumşi n alte sere publice şi instituii ale statutului şi private;

- prin intermediul presei scrise, instituie media destul de inuent n procesul de socializarepublic/politic a indivizilor, se contureaz, de regul şi preponderent, modele de lideri politicibrbai, nu şi de emei, e c acestea sunt şi puine la numr;

- n rezultatul implicrii mai multor emei n competiia electoral din 2007 şi a sensibilizrii de

gen a jurnaliştilor n ultimii ani, discursul media din 2007 trebuie s nregistreze unele reuşite att n plan cantitativ, ct şi calitativ n ceea ce priveşte componenta de gen.Invizibilitatea şi discriminarea de gen nu este voit. Ne-am propus s o relevm, pentru a con-

tribui la o nelegere a problemei care exist şi, n rezultat, la o modelare adecvat de gen n mediascris pentru campaniile ulterioare.



CAPITOLUL II. DIMENSIUNEA DE GEN A DISCURSULUI MEDIATIC DESPRE SCRUTINELE LOCALE DIN 2003 ŞI 2007

25

în acest context, analiza din ambele subcapitole a urmrit patru obiective imediate: 1. descrierea clar,cu elemente cantitative şi calitative, a realitilor şi rolurilor de gen, respectiv, a modelelor de candidai/teşi valorilor de gen surprinse şi promovate de pres; 2. abordarea comparativ a rezultatelor monitorizriipresei din 2007 cu a celei din 2003; 3. sensibilizarea productorilor media, dar şi a partidelor politice, laaspectele şi mesajul de gen al muncii de inormare/educaie pe care o desşoar; 4. ormularea unorsugestii de revizuire a demersului jurnalistic, adresate actorilor decideni din domeniu.

CADRul MEtoDoloGiCŞi n monitorizarea presei din 2003, şi n a celei din 2007 am aplicat tehnica de analiz care

mbin metodologia cantitativ cu o metod calitativ de analiz sistematic, obiectiv şicuanticabil – analiza de conţinut . Demersul analitic vizeaz trei coordonate: 1. productoriiinormaiei; 2. imaginile; 3. inormaia propriu-zis din media scris investigat.

Pentru examinarea ziarelor au ost olosite şe de evaluare, prin care s-au „msurat” urmtoareleaspecte cantitative: a) numrul şi ponderea de gen a echipelor redacionale şi manageriale, asubiecilor publici comunicatori; b) recvena apariiei n ilustraii şi materiale din toat grila apersoanelor de un anumit gen şi, respectiv, numai n inormaiile despre electorala 2003/2007; c)

raportul dintre inormaia propriu-zis şi publicitatea electoral. Aspectele calitative investigate s-au reerit la urmtoarele probleme: a) corelaia dintre au-

torii materialelor şi produsele lor (modelul de gen promovat, mesajul, genul jurnalistic al mate-rialului, vectorii semantici centrali)1; b) tipul de aciuni pe care persoanele prezente n imaginile deruleaz şi domeniile cu care sunt asociai brbaii/emeile; c) realitile şi rolurile de gensurprinse şi analizate n texte.

2.1. AnAlizA CoMPonEntEi DE GEn A PRoDuCţiEi

MEDiA DEsPRE AlEGERilE loCAlE GEnERAlE Din 2003Studierea dimensiunii de gen a coninuturilor media, care abordeaz subiectul scrutinului de acum

patru ani, o considerm absolut relevant, reieşind din raionamentul participrii celor dou genuri n competiia electoral. Pentru ca studiul s aib relevan naional, au ost selectate 7 publicaii deinormaie şi opinie (6 dintre ele, „Timpul”, „Jurnal de Chişinu”, „GPF Flux”, „Cuvântul liber”, „Unghiul”,„Observatorul de Nord” – sptmnale (hebdomadare)), corelnd criteriul valoric cu cel al acopeririigeograce. în cazul GPF Flux ne-am condus şi de ideea c reprezinta/ tribuna media a unui partidpolitic concret, iar Moldova suverană – pe cea ocial, a guvernului Republicii Moldova.

Lund n considerare aptul c ziua alegerilor a avut loc n data de 25 mai 2003, iar turul doi – la

6 iunie 2003, am analizat numerele (accesibile n arhiv) aprute n perioada 8/9 mai – 6/13 iunie2003 ale ziarelor selectate, cu un total de 640 pagini. Considerm c decuparea unei perioade deaproape o lun de apariie a ziarelor expertizate este sucient pentru a „prinde” dimensiunea degen n abordarea problemei alegerilor locale generale (vezi tabelul nr.4 din Anexe).

REzultAtElE CERCEtăRii

2.1.1. PRoDuCătoRii inFoRMAţiEiDimensiunea de gen inrastructureaz att polul emisiv (cine produce ştirea, interviul etc.), ct

şi pe cel al mesajului (editoriale, articole cu şi despre emei/brbai) şi al receptrii. Ziarele studiate

au un numr de 89 de persoane n echipele de redacie, respectiv – 36 de emei (40,4%) şi 53 debrbai (59,6%).

1 Ţinem să precizăm că noi vom trece peste asp ectul simpatiilor şi tributului politic al jurnaliştilor, implicit, al ziarelor, semnalat şi de C. Tănase în editorial intitulat Turul doi , din 6 iunie 2003, nr. 21 (83), p.7: „Actuala campanie electorală a împăr ţit, categoric, breasla ziaristică în două tabere. Într-o tabără s- au strîns ziariştii din presa de stat care s-au pus în slujbaPuterii, a partidului de guvernămînt, în cealaltă – ziariştii din presa independentă care au susţinut candidaţii necomunişti. Criteriul polarizării a ost cel ideologic şi politic... A trebuit,

poate, să ne reprimăm unele idiosincrasii, să ne înăbuşim unele simpatii, dar să dăm preerinţă pragmatismului, lucidităţii şi calculului politic realist.”



GEN ȘI MASS-MEDIA

26

Repartiția pe genuri a echipei redacționale (nr. persoane)

Femei Brbați

General

Timpul

GPF Flux

Jurnal de Chişinu

Observatorul de Nord

Moldova suveran

Unghiul

Cuvântul liber

36 53

12 6

8 106 7

4 8

3 16

2 2

1 4

GRAFiCul nR.1

Datele obinute din analiza casetelor redacionale indic c din cele 89 de persoane ale echi-pelor de redacie 65 sunt jurnalişti, dintre care 23 (35%) emei şi 42 (65%) brbai. Dac studiilede gen şi cele din comunicare constat c şi n media, ca şi n educaie, medicin, asisten social,industrie uşoar etc., are loc o segregare eminin pe orizontal sau o „eminizare a acestor ocupaiila baz”, atunci n presa noastr scris din 2003 atestm o tendin de segregare masculin şi peorizontal („Timpul” şi „Unghiul” nu se nscriu n aceast ormul), şi pe vertical.

tABElul 1. REPREzEntAREA DE GEn în ConDuCERE

Titlul ziaruluiNumărultotal de

jurnalişti

Dintre careDirectorulpublicaţiei

Redac-tor- şef

Redac-tor şef

-adjunct

Secretargeneral de

redacţie

F B F B F B F B F B

1. Timpul 12 8 4 - - - 1 1 1 - 1

2. Jurnal de Chişinu 9 2 7 - - - 1 - 1 - 1

3. GPF Flux 13 6 7 - - - 1 - 1 1 -

4. Moldova suveran 13 0 13 - - - 1 - 2 - 1

5. Cuvântul liber 5 1 4 - 1 - - - - - -

6. Unghiul 3 2 1 - 1 1 - - - - -

7. Observatorul deNord 10 4 6 1 - - 1 - - - -

Total 65 23 42 1 2 1 5 1 5 1 3

Eectul „plaonului invizibil” sau imposibilitatea emeilor din pres (nu şi ale celor antrenate nproducia revistelor de divertisment, pentru emei, copii) de a accede la uncii de decizie şi controlcontinu s se menin şi astzi. Desigur c “Nu este destul să avem mai multe emei în industriamass-media. Este nevoie de mai multe emei cu o înţelegere politică a modului în care se reproduce

subordonarea emeii şi cu dorinţa de a schimba această stare de lucruri.” 2

Jurnalistele, cu excepia celor de la „Timpul”, pe care le regsim, practic, n toate rubricile,tind s preia (sau le sunt asignate) arii ale jurnalismului ce pot denite ca o extensiune amuncilor şi responsabilitilor domestice (social, sntate, cultur, relaii cu publicul, publici-

tate). Jurnaliştii abordeaz subiecte tari din serele publice considerate mult mai importante şi,respectiv, mai prestigioase – economie, nane, administraie public, relaii internaionale,politic. Aceast repartiie şi specializare de gen pe domenii a jurnaliştilor rezult şi din dateletabelului care urmeaz.2 Apud St. Allen, News Culture , Buckigham Philadelphia: Open University Press, 1999, p. 156 – subl. n.




27

tABElul 3. suBiECţii CoMuniCAtoRi

Titlul ziarului

Numărul totalde materialedespre alegeriledin 2003

Numărulmaterialelorsemnate

Dintre care

de jurnaliste/şti

de persoanepublice

F B

1. Timpul 92 57 25 14 - 18

2. Jurnal de Chişinu 60 28 5 13 - 10

3. GPF Flux 51 34 4 16 - 14

4. Moldova suveran 77 27 - 16 1 10

5. Cuvântul liber 42 8 - 6 - 2

6. Unghiul 42 7 1 - 1 5

7. Observatorul de Nord 84 37 - 7 6 24

Total 448 198 35 72 8 83

Observm c actul politic şi n intervalul campaniilor electorale – perioada marilor btlii pen-tru accedere la putere – este monitorizat, analizat şi evaluat detaşat de brbai e comunicatoriproesionişti, e persoane din viaa public naional sau judeean/raional, mai puin local. „...

datoria ziaristului, arm, n acest sens, editorialistul C. Tnase de la „Timpul” (Dureri de cap dupăvotul cu inima, 16 mai 2003, nr. 18 (80), p.7), e s inormeze şi, dac crede c e necesar, s-şi spunpropriul punct de vedere”.

Ziariştii, precum ne vom convinge şi din subcapitolul Aaa de e, se pronun despremersul campaniei locale n general cu reerire la evenimentele şi persoanele implicate direct/indi-rect sau şi exprim poziia n avoarea, de obicei, a candidailor brbai.

Doar o singur emeie, candidat la uncia de primar pentru oraşul Ungheni, a avut susinereapublic a unui brbat ntr-un material de publicitate electoral. De remarcat, c ntr-un gest desolidarizare colegial, jurnaliştii de la „Timpul” şi „Jurnal de Chişinu” au luat atitudine a de cazuldestituirii Corneliei Cozonac, Directoarea Departamentului de Ştiri al Ageniei de Stat „MOLDPRES”,care nu a acceptat transormarea ageniei n perioada campaniei electorale ntr-un instrument dedezinormare şi manipulare a populaiei, precum i se cerea „de sus” şi a avut curajul s dezvluiepublic aceast situaie.

Ca profl identitar, brbaii din sera public care opineaz pe subiectul alegerilor şi acandidailor, reprezint att personalităţi politice , ct şi nonpolitice. în primul grup consemnm

politicieni din ţară – O. Serebrean, preşedintele PSL; I. Klipii, secretar General al PSL, preşedinteleStaului Electoral al BE PSD-PSL; M. Petrache, preşedintele Alianei Centriste din Moldova – nziarul „Jurnal de Chişinu”; I. Lipciu, preşedintele Partidului Demnitii – „Moldova suveran”;M. Ghimpu, preşedintele Partidului Reormei – „Timpul”; An. Chetraru, membru al Biroului

permanent al Consiliului judeean Lpuşna – „Cuvântul liber”; candidai la uncia de primargeneral al municipiului Chişinu (S. Urecheanu, V. Zgardan, V. ţopa, V. Cubreacov) sau consilieride nivel orşenesc, stesc, primari n exerciiu, precum şi politicieni din străinătate care l susinpe V. Cubreacov: N. Neuhaus, ex-viceprimarul de trier din Germania, H. Estere Ferrer, deputat alPartidului Popular din Spania, J. Evans, deputat n Parlamentul European din partea RegatuluiUnit, M. Laar, deputat n Parlamentul Estoniei, Rene van der Linden, preşedinte al grupuluiPPE/CD, E. Brok, preşedinte al Uniunii Europene a Muncitorilor Creştin Democrai, P. Gulczynski,preşedinte al Fundaiei Institutului L. Walensa, Polonia, Ph. Dimitrov, ex-prim-ministru al Bul-gariei, G. B. M. Leers, primarul oraşul Maastricht.

între personalităţile nonpolitice atestm critici literari și scriitori (M. Cimpoi, Gr. Vieru, V. Vasi-

lache, H. Moraru ş.a. – „Jurnal de Chişinu” şi „Timpul”), experi n politologie (Pl. Fruntaşu, V.Berbeca – „Moldova suveran”), experi ai Comitetului Cetenesc pentru Libertatea alegerilor (I.Popov, Gh. Slobodeniuc, Vl. Cuc, I. Osoianu şi R. Gorincioi – „Timpul”), academicieni (An. Codru, I.Mahu – „Timpul”), membri ai Uniunii Artiştilor Plastici, un preot (I. Ciuntu – „Timpul”), un jurist (V.Popa – „Timpul”), un istoric (I. ţurcanu – „GPF Flux”) ş.a.



GEN ȘI MASS-MEDIA

28

Proflul identitar al emeilor din sera public nu este relevant ca eect electoral nici cantitativ,nici calitativ n raport cu cel al brbailor. Cinci emei candidate la uncia de consilier semneazpentru sine n publicitate electoral („Observatorul de Nord”), iar N. ţurcan se pronun asupra uneiprobleme de natur electoral (Lista donatorilor... pentru candidaţii PD – „Moldova suveran”), ncalitatea sa proesional de trezorier.

2.1.2. AnAlizA iMAGistiCăStudiul imaginilor din pres este destul de important, cunoscut ind impactul pe care acestea l au asupra consumatorilor media. La aceast etap a analizei se observ lesne c ziarele inde-pendente „Jurnal de Chişinu” şi „Timpul” conin mai multe ilustraii neutre la gen (majoritateacu caracter de publicitate), pe cnd cele din judee n special reprezint o lume dominat de mas-culinitate (vezi grafcul nr. 2). Aceasta rezult şi din ilustratele statice (peste 55 la sut), şi din celedinamice, care comunic şi accentueaz despre o aciune dintr-un anumit spaiu a personajuluiprezentat şi despre care se relateaz, de regul, n textul alturat.

Ponderea ilustrațiilor cu persoane în totalul ilustrațiilor

GRAFiCul nR.2

Total


Unghiul

Cuvântul liber

Moldova suveran

GPF Flux

Jurnal de Chişinu

Timpul

Brbați Femei Mixte Neutre

29.0 13.6 9.9 15.8

61.1 19.0 8.3 11.5

48.8 6.4 29.1 15.7

42.9 25.9 14.4 16.7

38.0 24.0 14.7 23.3

35.3 25.6 17.2 21.9

31.6 12.7 9.6 46.1

27.1 17.6 8.2 47.1

Brbaii sunt prezentai numai n ipostaze de aciuni publice, ntrindu-se prin aceasta ideeac preocuparea lor de baz sunt problemele politice şi administrative. Femeile, asociate tradiionalcu viaa privat, se regsesc n ipostaze publice oarte puin („Timpul” – 3 ilustraii; „Jurnal deChişinu”, „GPP Flux”, „Cuvântul liber” – cte 2 ilustraii; „Unghiul” şi „Observatorul de Nord” – cte 1ilustrat; „Moldova suveran” – 0 ilustrate).

Puine la numr şi nesugestive ca mesaj (cele mai multe sunt ilustraii din publicitate sau dela rubricile Vip-uri; Cătălin şi Cătălina, Felicitări ş.a.) sunt şi imaginile mixte din sera privat, ncare ne aşteptam s-i regsim pe brbai şi emei ca parteneri n aciuni ce denot o implicare şiresponsabilitate comun.

în ceea ce priveşte apariiile brbailor/emeilor n ilustraii ce se reer la electoral (cu caracterde publicitare electoral şi nepublicitare), atestm un dezechilibru şi mai mare ( vezi grafcul nr. 3).

„Moldova suveran” nu insereaz nici o imagine cu emei, iar „Cuvântul liber” nici una mixt. Şi nacest context prevaleaz detaşat ilustraiile cu persoane n sera public, realitate absolut explicabil şiobiectiv, deoarece activitatea politic valoric prioritar aciunile, abilitile, reuşitele proesionale şicele publice ale persoanelor aliate politic sau ale unor lideri de opinie inueni din societatea civil.

Rolurile de gen „desprinse” din imaginile dinamice certic observaiile noastre din gracelenr. 2-3 şi reconrm, n acelaşi timp, stereotipurile ncetenite cu privire la domeniul şi naturaactivitilor prestate de ecare gen n parte (vezi tabelul nr.2 din Anexe).

Tabloul consemnat amplic tipurile cunoscute de eminitate şi masculinitate (aptul cbrbaii „şi ac pedichiura”, iar emeile „umeaz” nu mai este catalogat categoric drept un com-




29

portament nespecic sau deviant pentru un gen sau altul). Brbaii sunt prezeni practic n majori-tatea serelor publice (administraie public central şi local, industrie, medicin, armat, cultur,sport). Ei sunt cei care produc cunoaşterea n sensul larg, o comunic altor specialişti sau maselor,iniiaz şi realizeaz proiecte, negociaz, evalueaz, aleg, se odihnesc activ. Aciunile emeilor dinimagini conduc spre o percepie distorsionat şi unilateral stereotipizat. Dac brbaii acioneazmai mult pentru un interes public de nivel naional sau local, emeile par a preocupate mai multde sine (ca şi corp n special), de cei din preajm (copii, soi) şi sunt subreprezentate n plan socialşi politic. Prezentai mpreun, brbaii şi emeile relaioneaz puin n aciuni de colaborare saucooperare şi mai mult co-particip n activiti publice.

în analiza imagistic reine atenia şi un alt indicator de reprezentare şi angajare a genului nelectoral – cel al subiecilor publici, care scriu3 sau/şi sunt vizai, implicit, şi n demersul textuluialturat. Cantitativ, proporia acestora este urmtoarea: procentul de emei din totalul subiecilorpublici aprui este de 30.7%, iar raportul dintre cantitatea apariiei emeilor subieci aprui şi abrbailor subieci este respectiv de 44.3% (vezi tabelul nr.3).

tABElul 3. suBiECţii PuBliCi Din ilustRAţiiFemei Bărbaţi

Total Electoral Total Electoral

Fără repetăriNumăr 47 20 106 66

% electorală 42,5 62,3

Ponderea apariiilor subiecilor publici cu reerire la electoral n totalul apariiilor, de aseme-nea, nregistreaz o disproporie. Ponderea nominal a persoanelor publice ce apar n ilustrate,precum şi datele despre uncia şi poziia lor proesional, politic, contureaz, şi n acest caz, undezechilibru de participare politic şi implicare public ale celor dou genuri n cadrul dialoguluielectoral, monitorizat şi acilitat de pres (vezi tabelul nr.3 din Anexe).

2.1.3. AnAlizA DE tExtDatele obinute prin analiza de coninut demonstreaz c prezena brbailor este şi mai

puternic la nivel de text (vezi tabelul nr.4). Acest lucru se datoreaz, bineneles, unor actorisocio-culturali obiectivi care se nregistreaz la moment şi care nu depind de pres. Ne reerim, n primul rnd, la numrul mult mai mare al candidailor brbai pentru mandatele de consilieri şi

Ponderea ilustrațiilor cu persoane reeritoare la electorala din 2003

GRAFiCul nR.3

Brbați Femei Mixte Neutre

Total

GPF Flux

Timpul

Jurnal de Chişinu

Unghiul

Moldova suveran

Cuvântul liber


55.0 11.9 9.8 23.2

82.4 8.8 8.8 0.0

64.2 12.3 7.4 16.0

61.1 20.4 15.7 2.8

56.7 20.0 6.7 16.7

55.3 0.0 26.3 18.4

42.9 28.6 0.0 28.6

38.3 5.0 4.3 52.5

3 La acest capitol situaţia este aproape identică cu cea pe care am atestat-o în analiza despre Producătorii inormaţiei. Observaţia suplimentară care se impune se reeră la aptul căotograile jurnalistelor care semnează materiale despre campanie nu apar deloc (A. Anghel, I. Prisăcaru din „Timpul”; L. Popuşoi, L. Ist rate din „GPF Flux”) sau numai o s ingură dată (N.Costaş din „Jurnal de Chişinău”) din 4 materiale semnate, pe cînd cele ale jurnaliştilor bărbaţii – mult mai recvent.



GEN ȘI MASS-MEDIA

30

primari din ar, iar n al doilea rnd la lipsa candidailor emei din competiia pentru uncia de pri-mar general al municipiul Chişinu. Factorii subiectivi, pe care presa ar trebui s şi-i asume, rezid

n ocusarea ziarelor („Timpul”, „Jurnal de Chişinu”, „GPF Flux”, „Moldova suveran”) preponderentpe lupta electoral pentru portooliul de primar general al capitalei şi omiterea, practic, total ainormaiilor cu şi despre persoanele ce vor candida pentru unciile de consilier ai municipiului 4 sau de primari şi consilieri locali ai suburbiilor.

tABElul 4. AnAlizA CAntitAtiVă A inFoRMAţiEi

Denumireapublicaţiei

Totalmate-riale

Dintre ele,desprealegeriledin 2003

Dintre acestea, cu personaje în mediile

public privat

F B MixteNeu-tre

F B MixteNeu-tre

1. Timpul 427 92 3 60 13 15 - - - 1

2. Jurnal deChişinu 503 60 1 39 9 11 - - - -

3. GPF Flux 238 51 - 35 5 10 1 - - -

4. Moldova

Suveran513 77 - 51 8 18 - - - -

5. Cuvântul liber 99 22 1 8 2 9 - 1 1 -

6. Unghiul 318 42 10 15 11 6 - - - -

7. Observatorulde Nord 277 84 4 33 21 26 - - - -

Total 2375 428 19 241 69 95 1 1 1 1

în analiza cantitativ a produciei mediatice nu am cut o distincie ntre cele dou componenteeseniale5: inormaia propriu-zis şi publicitatea. Le-am msurat pe ambele, pentru a vedea ponderealor n spaiul concret al ecrui ziar şi, respectiv, contribuia „personal” a publicaiei n reectareasubiectului despre alegeri. Tendina nregistrat n acest sens este reectat n gracul care urmeaz.

4 Singura inormaţie atestată este în „Jurnal de Chişinău” din 23 mai 2003, an. III , nr. 179, Rubrica Actualitate , despre primii 10 Candidaţi la uncţia de consilier ai Blocului ElectoralPSD-PSL; Blocului Electoral ASL „Moldova Noastră”şi PPCD.5 G. Lochard, H. Boyer, Comunicare mediatică , Edit. Institutului European, 1998, p. 9-13.

Inormație propriu-zisă vs publicitate electorală

GRAFiCul nR.4

Timpul


Moldova suveran

Jurnal de Chişinu

GPF Flux

Unghiul

Cuvântul liber

Inormație propriu-zis Publicitate electoral

57 35

18 66

71 6

35 25

50 1

4 38

16 6

Dup cum se observ, publicaiile „Timpul”, „Jurnal de Chişinu” şi „Cuvântul liber” prezint unraport mai mult sau mai puin echilibrat ntre cele dou componente de inormare. „GPF Flux” şiociosul „Moldova suveran”, deoarece reprezent nişte ormaiuni politice concrete, maniest un

interes justicat ca şi politic editorial pentru candidaii si. Prin aceasta şi se explic numrulredus al publicitii electorale. Foarte modest este implicarea şi vocea propriu-zis a ziarelor judeene „Unghiul” şi “Observatorul de Nord”. Or, n acest caz, explicaia lipseşte.




31

împrirea textelor din pres dup genul materialului se nscrie n aceeaşi logic a aportuluişi mai cu seam a importanei pe care o coner jurnalistul/a n particular şi ziarul n general prinpolitica sa redacional evenimentelor şi/sau candidailor/necandidailor angajai n campaniaelectoral (vezi tabelul nr.5 ).

tABElul 5. GEnul MAtERiAlului CE ABoRDEAză PRoBlEMA ElECtoRAlEi 2003

T i m p u l

J u r n a l d e

C h i ş i n ă u

G P F F l u x

M o l d o v a

S u v e r a n ă

C u v â n t u l l i b

e r

U n g h i u l

O b s e r v a t o r u l

d e N o r d

T o t a l

editoriale

F - - - - - - - 0

B 3 3 1 3 1 - - 11

M - 1 - - - - - 1

N 1 - 1 - 3 - 2 7

articole/comentarii/opinii

F 1 1 - - - 1 - 3

B 19 11 15 12 2 - - 59

M 3 1 - 1 - - - 5N 4 4 4 3 2 1 1 19

interviuri

F 2 - 1 - - - - 3

B 5 2 2 2 1 1 2 15

M - - 1 - - - - 1

N - - - - - - - 0

sondaje

F - - - - - - 0

B 1 1 - - - - - 2

M 2 2 - - - - 1 5

N - - - - - - - 0

ştiri

F - - - - - - - 0

B 6 2 14 18 2 1 - 43

M 1 - 1 4 - - - 6

N 2 - 3 11 2 - - 18

Hotărîri ale CEC

F - - - - - - - 0

B - - - 5 - - - 5

M - - - 2 - - - 2

N - - - 1 - - - 1

publicitate

F - - - - 1 9 4 14

B 22 15 1 6 3 13 29 89

M 6 5 - - 2 11 16 40

N 7 5 - - - 4 17 33

altele

F - - - - - - - 0

B 6 5 2 5 - - 2 20

M 1 - 3 1 1 - 4 10

N 1 2 2 3 3 1 6 18

La itemul „altele” semnalm eseurile lui A. Busuioc din „Timpul”; Mesaje din inimă pentru Vlad Cubreacov din „GPF Flux”; apelurile, declaraţiile şi scrisorile candidailor, a persoanelor publice non-

politice, sesizările şi mulţumirile publice post-electorale exprimate alegtorilor de unii candidaielectorali şi lideri de partid. Tot aici am inclus şi materialele care se nscriu n contractul de divertis-ment 6, cu o priz special la cititorul – alegtor:

6 Noţiunea contractului de comunicare (contractul de inormare, de comunicare publicitară şi de divertisment) pe care se sprijină activitatea mediatică a ost dezvoltată în domeniul ştiinţelor limbajului de P. Charaudeau în lucrarea Langage et Discours , apud G. Lochard, H. Boyer, Comunicare mediatică , Edit. Institutului European, 1998, p.14.



GEN ȘI MASS-MEDIA

32

> concursuri ( Alege-ţi primarul! , n „Timpul”, 9 mai 2003);> topuri originale (Topul electoralei 2003, Rubrica Citeşte şi meditează, inserat ntr-o pagin

special ngrijit de A. Anghel şi I. Priscaru, 23 mai 2003, nr. 19 (81), p.11, „Timpul”));> parabole, epigrame, satire, aorisme anti-Urecheanu (pagina Chipăruşul. Revistă bilunară de

satiră şi umor , 15 mai 2003, nr. 87-88 (20266-20267), Din cartea înţelepciunii. Despre alegeri, aleşi şi alianţe, selecie V. Marin, 15 mai 2003, p.4, „Moldova suveran”);

> istorioare cu caracter popular (Dialog electoral , I. Mititelu, despre o bab şi un moşneag carediscut despre alegeri; Să lăsăm prăşitul pentru luni, I. Mititelu, neutr la gen, 23 mai 2003, nr. 19(225), p.2, „Cuvântul liber”);

> poezii, epigrame de inspiraie electoral (Votaţi soarele! , 16 mai 2003, p.3; Toată lumea– la votare! , p.1; Tu cu cine votezi? , 23 mai 2003, semnate de V. Cojocaru, s. Parcani, „Obser-vatorul de Nord”);

> ştiri, interviuri, barometre ctive (Rubrica Alb şi Negru. Ştiri de sîmbăta asta (sosite după ce ziarul a ieşit de sub tipar). Voronin va vota pentru Urecheanu, semnate de N. Negru şi „I. Buraga”, 6iunie 2003, p.6, „Jurnal de Chişinu”)).

în analiza calitativ a textului am investigat doar discursul inormaiei, care pune n scen

discursiv subiectul alegerilor ca eveniment de actualitate n rubrici speciale de genul Electorala 2003, dar şi Politic, Actualitate („Timpul”, „Jurnal de Chişinu”, „GPF Flux”, „Moldova suveran”, „Cu-vântul liber”); Investigaţii („Timpul”); Întrebaţi-o pe Natalia! („Jurnal de Chişinu”); Alegeri – 2003(„Jurnal de Chişinu”, „Observatorul de Nord”); Ascultă-ţi inima („GPF Flux”); Bastilia corupţiei ;

Ştirile urbei („Moldova suveran”). Comunicarea publicitar a oponenilor politici sau a societiicivile7 nu a intrat n obiectivele acestei cercetri, ea prestndu-se unei alte abordri, destinatpartidelor politice şi societii civile.

Inormaia propriu-zis analizat nu are, n opinia noastr, relevana de gen scontat, din simp-lul considerent c avem numai 3 texte despre emei candidate şi 4 – necandidate, n raport cu cele150 despre şi cu brbai candidai/necandidai (vezi grafcul nr. 5 ).

7 În „Timpul”, „Jurnal de Chişinău” şi în „O bservatorul de Nord” Asociaţia pentru Democraţie Participat ivă (ADEPT) semnează un futuraş inormativ, cu scopul educaţiei electorale acetăţenilor, intitulat Ce ac cei pe care îi alegi? (De ce votezi?; Consiliile raionale/locale/primarul; Pentru cine votezi la alegerile locale?).

Componenta de gen a inormației propriu-zise

GRAFiCul nR.5

Cercetarea comparativ a textelor cu şi despre candidaii brbai/emei ne arat c reprezentrileacestora sunt construite pe baza unor scheme dihotomice, stereotipe. Temele despre candidaii brbai launciile de primar general pentru Chişinu (S. Urecheanu, V. Zgardan, V. Cubreacov), primar de Hnceşti

(V. Cola), consilier muncipal (An. ţurcanu), rspund criteriului „de actualitate” şi celui de proximitate.Exemplicm, ncepnd cu s. urecea, primarul general al Chişinului, candidatul BE ASL„Moldova noastr”, despre care s-a scris cel mai mult. în cazul lui se vehicula c: „ar putea rpit” (Va

Mixte: 27

Femei: 7

Bărbați: 150




33

f răpit primarul S. Urecheanu?, D. Lazr, 9 mai 2003, p.7, „Jurnal de Chişinu”; Urecheanu promite sădispară, V. Speianu, 9 mai 2003, p.5, „Moldova suveran”; Ultima carte. Voronin a ordonat arestarea

primarului Chişinăului, S. Şter, 23 mai 2003, p.3, „Timpul”; Urecheanu a încercat să dispară dupăexemplul lui Cubreacov, I. Berlinski, 6 iunie 2003, p.1, „Moldova suveran”); colaboreaz, n opiniaunora, şi promoveaz interesele ruşilor (Birştein îl susţine pe Urecheanu, iar Lucinschi l-a asigurat de sprijinul ruşilor , I. Manole, 9 mai 2003, p.12; Primarul Moscovei ace lobby pentru S. Urecheanu/

candidatul atal, V. Popa, 9 mai 2003, p.2; articol repetat şi pe data de 16 mai 2003, p.14, „GPFFlux”)8.

V. zgarda, Ministru al Transporturilor, candidatul PCRM la uncia de primar general alChişinului, este nvinuit de comiterea unor raude bneşti şi acuzat „c tinuieşte o propri-etate neproporional cu veniturile sale de uncionar de stat” ( Trăiască 1 mai şi cine o mai f să

supravieţuiască! , V. Botnaru, 9 mai 2003, p.9, „Jurnal de Chişinu”; Chişinăuenii pichetează palatul proletarului Zgardan, A. Anghel, 16 mai 2003, p.2, „Timpul”; Zgardan a uitat cîţi metri patraţi arecoliba sa, L. Istrate, 16 mai 2003, p.2, CEC a constatat că Zgardan a încălcat legea, E. Munteanu şi Vasile Zgardan patronează ruta Tiraspol-Berlin, I. Manole, 16 mai 2003, p.12, toate n „GPF Flux”;

Sobarul lui Zgardan a ost eliberat, D. Lazr, 23 mai 2003, p. 5, „Jurnal de Chişinu”; Zgardan(ul) şi

cîrlanul, P. Toderan, 30 mai 2003, p.17, „Timpul”)). V. Cbreacv, candidatul PPCD la uncia de primar al municipiului Chişinu, este prezentat ca

un susintor al jurnaliştilor intimidai şi persecutai de partidul de guvernmnt n perioada cam-paniei electorale ( Marşul libertăţii, T. Moraru, 9 mai 2003, p.1, „GPF Flux”); continu investigaia ncazul rpirii sale (Cine sunt răpitorii lui Vlad Cubreacov?, nesemnat şi Vlad Cubreacov va sesiza CEDOîn cazul răpirii sale, V. Clugreanu, 16 mai 2003, p.4-5, „GPF Flux”).

V. Ca, primarul de Hnceşti, este arestat n timpul campaniei sub acuzaia de deturnare deonduri publice (Ferma idioţilor, Val Butnaru, 9 mai 2003, p.5, „Jurnal de Chişinu”; Vînători electo-rale, I. Mititelu, 9 mai 2003, p.2, „Cuvântul liber”).

De remarcat, c presa a monitorizat şi alte cazuri nregistrate n perioada campanieielectorale. Astel, cititorul a aat, c lui o. Mea, candidat PPCD, i s-a deschis dosar penal„cusut cu a alb” (Primarul de la Corneşti – intimidat de procuratură , D. Lazr, 23 mai 2003,p.5, „Jurnal de Chişinu”), ca şi viceprimarului de Chişinu, A. ţrca şi altor concureni dinpartea orelor democratice.

în inormaia propriu-zis despre candidaii brbai remarcm, de asemenea, o ateniesporit a subiecilor comunicatori pentru dou coordonate din activitatea lor public: antece-dentele proesionale pozitive sau negative şi experienţa politică. în mod special se remarc intere-sul pentru realizările obţinute (vectorii semantici centrali din rspunsul lui S. Urecheanu la n-trebarea Care sunt pîrghiile prin care a devenit „constant adoratul tuturor categoriilor de cetăţeni

ai capitalei”? indic: Am spus şi repet: dintotdeauna mi-am îndeplinit obligaţiile de angajat al chişinăuenilor; încerc să ac tot posibilul; am desăşurat o mulţime de acţiuni; amintesc: am acor-dat înlesniri la transportul pentru pensionari; noi am redresat situaţia... (S. Urecheanu: Eu sunt angajatul chişinăuenilor şi numai lor trebuie să le dau darea de seamă, 23 mai, p.8, „Jurnal deChişinu”)), mai rar pentru eşecuri, n domeniile de activitate prestat (vectorii semantici cen-trali din articolul De unde şi cum a ajuns în politică Vasile Zgardan , Alina Anghel, 23 mai 2003,p.4, „Timpul” sunt: uncţia de director al BIT (astăzi Ofciul cadastral din Chişinău); alungat pentrunumeroase încălcări ale disciplinei de muncă, abuzuri de serviciu şi unele vicii; mustrare aspră;

şomer; director DOSAAF; ăcea bişniţă; ia un credit de la „Victoriabank”; nu-l restituie, cedeazăimobilul şi o parte din utilajele DOSAAF … etc.). ţinem s precizm c materialele din pres

despre aceşti doi emuli politici ai alegerilor 2003 pentru primria Chişinu, la care am cutreerin, reect att experienele lor proesionale şi politice pozitive, ct şi negative.

8 Pentru a întări o poziţie, în acest caz denigratoare la adresa unor candidaţi, am descoperit că şi alte articole din „GPF Flux” au ost reproduse de cîte 2 ori: De ce îl voi vota pe VladCubreacov, editorial, P. Bogatu, 15 aprilie 2003/16 mai 2003; Urecheanu trebuie să se retragă , editorial, P. Bogatu, 24 aprilie 2003/16 mai 2003; Guţu şi Urecheanu nu pot împărţisacul cu bani , ştire, I. Manole, 9 mai 2003/16 mai 2003; CEC a constatat că Zgardan a încălcat legea, ştire, E. Munteanu, 16 mai 2003/ Candidatul comunist încalcă legislaţia învigoare, ştire, V. Drăgan, p.14, doar cîteva detalii suplimentare.



GEN ȘI MASS-MEDIA

34

Prin asemenea prezentri se induce n conştiina alegtorilor doza de credibilitate/rezervvis-a-vis de competenele candidatului concret, cruia trebuie sau nu s-i oeri votul de n-credere. Alte titluri relevante n acest context: Candidatul care tace mîlc , I. Burciu, 9 mai 2003,p.1, „GPF Flux” – despre nereuşitele lui V. Zgardan; Prosto Vasea nu-i chiar ... prosto Vasea, A.Anghel, 8 mai 2003, p. 4, „Timpul”; Omul născut să construiască, 14 mai 2003, p.3, „Moldovasuveran” - despre I. Gheorghe, candidat la uncia de primar n orşelul Codru; Chişinăul are

o singură şansă, academician M. Cimpoi, academician Gr. Vieru, 16 mai 2003, p.5, „Timpul” –despre S. Urecheanu; V. Zgardan: „După proiectele începute de mine în cadrul ministerului, oa-menii vor continua să lucreze”, interviu, 21 mai 2003, p.3, „Moldova suveran”; P. Braşoveanu: Unconducător trebuie să-şi olosească energia doar pentru a ace bine oamenilor, 21 mai 2003, p.4,„Moldova suveran”; PRO V. Vrabie, candidatul nr.1 la uncţia de primar al oraşului Ungheni , 23mai 2003, p.2, „Unghiul”; Alegătorul revoltat. Şeul statului în gura satului, V. Toma, alegtor dinChişinu, 30 mai 2003, p.3, „Timpul” ş.a.

Experienţa politică a candidatului pare s intereseze mai puin n alegerile locale chiar şi pentrumunicipiul Chişinu şi practic deloc la nivelul judeului şi al satelor: După ce a trecut „prin Snegur şi Lucinschi”, Zgardan şi-a pierdut virginitatea politică, A. Anghel, 16 mai 2003, p.2, „Timpul”; Clopotniţa

lui S. Urecheanu şi bisericuţele noastre, H. Moraru, 23 mai 2003, p.12, „Jurnal de Chişinu”; Vlad Cu-breacov va aduce adevărata schimbare, Asociaia Oamenilor de Ştiin Creştini Democrai, 16 mai2003, p.1, „GPF Flux”. Vectorii semantici centrali din crochiul despre Vlad Cubreacov sunt: singurul reprezentant veritabil al orţelor democratice, capabil să asigure o schimbare radicală în oraş; politi-cian de orţă nouă; deputat în parlamentul Moldovei; competenţă; proesionalism; consecutivitate în

promovarea ideilor modernizatoare; verticalitate şi înaltă probitate morală; va găsi soluţii optime;acordă atenţie primordială aspectelor sociale; are enorme posibilităţi să aducă investiţii substanţiale;echipa lui Cubreacov va transorma Chişinăul într-un oraş modern, european.

Pentru alegtor, conteaz candidatul „... carismatic şi, de dorit, curat; lider puternic, un ttuc”9 şi oarte puin sau deloc doctrina politic. Studiile de liderism politic demonstreaz c, pentrua satisace rigorile electoratului, candidatul, indierent de gen, ar trebui s corespund şi altorcaliti, precum ar consecvena, seriozitatea, onestitatea, proesionalismul ( „Satele Moldovei aunevoie de specialişti competenţi, de adevăraţi proesionişti care să trăiască cu grijile pămîntului şi ale

ţăranilor. Anume aceşti oameni trebuie promovaţi şi susţinuţi, dacă dorim cu adevărat să prospereagricultura ţării.” , n articoul Un conducător trebuie să-şi olosească energia doar pentru a ace bineoamenilor de P. Braşoveanu, 21 mai 2003, p.4, „Moldova suveran”).

Analiza calitativ de coninut a textelor nepublicitare contureaz elementele de portret alecandidatului şi prin alte caracteristici: competena, abnegaia cu care va şti s apere intereselecomunitii, conductor cu voin de nvingtor, gospodar harnic şi administrator priceput,

descurcre, „un talentat dirijor n aceast orchestr mare – urbea noastr”, om ntre oameni, uncunosctor al problemelor din sat, comun, jude, oraş.La baz inormaiei despre emeile candidate/necandidate regsim, n primul rnd, criteriul

psiho-aectiv mbinat cu cel de actualitate. Este un alt tip de logic, ce conduce la scoaterea neviden a evenimentelor dotate cu o puternic rezonan emoional şi imaginar, determinatde situaia excepional sau dramatic descris. în susinerea ideii expuse, acem trimitere la cele3 materiale despre emeile candidate, una dintre ele – la uncia de primar (articolul Primăriţaneericită din Roşcani , Rubrica Patimi electorale, 9 mai 2003, p.12, N. Costaş n „Jurnal de Chişinu”),iar altele dou – la cea de consilier (interviul Portret electoral. O liceană candidează la uncţia deconsilier al Chişinăului, Rubrica Carte de vizită, 23 mai 2003, p.15, I. Priscaru n „Timpul” şi mini-

intreviul realizat cu Adriana Chiriac, directoare de comunicare şi relaii externe, Grupul „UnionFenosa” n RM, Chişinăuenii vor avea de cîştigat dacă îl vor alege pe Vlad Cubreacov, nesemnat, 23mai 2003, p.2, „GPF Flux”).

9 P. Fruntaşu, V. Berbeca, Între cultura politică şi etica electorală , „Moldova suverană”, 15 mai 2003, p.5. C. şi interviul lui V. Voronin, Puterea locală – principala putere în ţară, idem, p.1: „Oraşul are nevoie de un adevărat gospodar, dar nu de un politic şi un boier care împarte pomeni pe la sărbători”.




35

în acelaşi context criterial se nscriu dou interviuri cu soiile unor candidai (Lidia Cola, con-soarta primarului de Hnceşti: CAZUL COLŢA „Dosarul soţului a ost abricat la comanda verişoarei mele”, N. Roibu, 8 mai 2003, p.3, „Timpul”, preluat parial şi de „Cuvântul liber”, 23 mai 2003, p.2;Natalia Cubreacov despre soul ei: Blîndeţea îl caracterizează pe Vlad , L. Popuşoi, 23 mai 2003,p.6, „GPF Flux”), un articol despre Galina Gherciu, preşedinta Asociaiei vduvelor de rzboi dinHnceşti, care se pronun n aprarea lui V. Cola (Hînceştii dezminţesc acuzaţiile aduse lui Colţa, N.

Cojocaru, 23 mai 2003, p. 13, „Timpul”) şi altul despre Corneliu Cozonac (Preşedinţia caută „compro-mat” pentru Cornelia Cozonac , N. Cojocaru, 30 mai 2003, p.3, „Timpul”), la care ne-am reerit deja.

Articolul Primăriţa neericită din Roşcani din „Jurnal de Chişinu” relateaz despre necazurile dinamilia Ludmilei Ceaglic, survenite din cauza c ea deine o uncie nalt n administraia publiclocal. Modelul conturat se nscrie perect ca stil de abordare şi prezentare n tiparele tradiionaleale emeii suerinde, nenelese, contestate şi perdante n planul vieii private, atunci cnd seimplic n viaa public şi devine „şe”.

„Povestea Ludmilei Ceaglic... nu este una «pieptnat»”, precizeaz autoarea chiar din aliniatuldoi al textului. „Ea crede c nu are rost s ne povesteasc istoria vieii doar pe jumtate. Să le fe

şi altora de învăţătură.” Mesajul inormaiei, centrat pe un eşec lamentabil n sera casnic al e-

meii primar este unul dezarmant şi neneles ca şi intenie de a-l comunica n timpul campanieielectorale. Cte emei, ne ntrebm, şi vor mai asuma asemenea riscuri, inerente ntr-o societatecu reguli nc patriarhale? Ci brbai şi emei alegtori vor vota emei candidate la uncia de pri-mar cunoscnd asemenea modele? Se pare c jurnalista N. Costaş nu s-a gndit la eectul electoralnegativ ce va plana nu numai asupra protagonistei care intenioneaz s candideze nc pentru unmandat şi are nevoie de susinerea alegtorilor, ci şi asupra altor candidate care au acceptat, pelng rolul reproductiv şi productiv, şi pe cel de persoan public.

Interviul O liceană candidează la uncţia de consilier al Chişinăului consemneaz, chiar din titlul,despre o situaie electoral mai rar ntlnit. O licean numai de 18 ani, Tatiana Vlcu, anonim pn

n acel moment, candideaz din partea PRM-ului la uncia de consilier n municipiul Chişinu. întrebrile se centreaz pe coordonata motivaţiei de participare, pe cea a vîrstei, a domeniului deimplicare n calitate de consilier, a planurilor de viitor în sera personală şi cea proesională. în po-da rezervei stereotipice de credibilitate a cititorului a de o emeie candidat şi n plus oartetnr, declanşat de nsuşi titlul inormaiei, jurnalista I. Priscaru a reuşit s contureze un portretpozitiv prin relevarea nivelului de pregtire intelectual a tinerei, de cunoaştere a domeniilor prob-lematice ale urbei, de intenionalitate, hotrrea de angajare şi schimbare.

în rspunsul la singura ntrebare personalizat din miniinterviul cu Adriana Chiriac (Chişinăuenii vor avea de cîştigat dacă îl vor alege pe Vlad Cubreacov din „GPF Flux”) – Ce va decis să candidaţi la uncţia deconsilier municipal anume pe listele PPCD? –, candidata, cu vechime de partid şi o poziie proesional

important, invoc intenia de a promova schimbarea şi ideile noi. Aceast intenie o regsim, de regul, n discursul tuturor concurenilor electorali, indierent de gen, spre deosebire de urmtoarea, specicoertei eminine – „ideea de a promova ... protagonismul emeii n viaa public a capitalei”.

Valorile şi principiile de care se ghideaz candidata n demersul su electoral indic:ataşamentul a de ormaiunea pe care o reprezint; „verticalitatea, curajul şi sacriciul” liderilorde partid; „dorina sincer de a contribui la renovarea oraşului şi a administrrii sale pe principii detransparen total, excluznd birocraia şi corupia”; aprecierea spiritului de echip.

2.1.4. ConCluziiProblematica de gen, n sensul ei larg, nu pare a conştientizat/asumat de ziarişti. Modul

n care inormaiile sunt selectate, elaborate se realizeaz, cu mici excepii, indierent de genul per-soanei care ace trierea, şi, de regul, presupunem c n conormitate cu grila de selecţie şi politicade redacţie aplicat de ecare ziar n parte. în aceste condiii, desigur c este important şi prioritars sensibilizm pe subiectul respectiv att persoanele din categoriile superioare de conducere careau puterea de decizie şi control, ct şi pe cele de la baza piramidei de producere.



GEN ȘI MASS-MEDIA

36

Vizual şi textual, mijloacele de inormare investigate construiesc pe ansamblu o lume politicdominant masculin. Brbaii sunt cei care şi asum competiia electoral, riscurile de a candida,decizia şi construcia social, altel spus sunt subiecii aciunilor politice/publice. Lor le este propriecreativitatea social şi intervenia eectiv n lumea politic. Femeile, deşi sunt tot mai angajate nrelaii sociale şi politice, prezint interes public, cu titlu de excepii situaionale, n calitatea lor dealegtoare (anonime), colege ale unor brbai publici sau de soii, preocupate de cariera, conortul

şi securitatea soului demnitar. Ele sunt practic invizibile n inormaia propriu-zis a ziarelor ncalitatea lor de candidate pentru mandatele din administraia public local.

Tot brbaii sunt preponderent şi subiecii comunicatori (jurnalişti, persoane publicepolitice sau n aara politicii, simpli ceteni), care asigur cunoaşterea şi explicarea evenimen-tului alegerilor, urnizeaz repere şi saturi beneciarilor – consumatori de medii, care trebuies-şi exprime votul pentru un candidat sau altul. Numai la ziarul „Timpul” semnalm o situaiediametral opus, probabil datorit numrului mai mare al jurnalistelor n echipa redacional, careinvestigheaz, opineaz şi semneaz materiale cu caracter electoral.

Dac comparm indicele de participare a brbailor şi emeilor n competiia electoral cuindicele de mediatizare, constatm o asimetrie prea mare n cazul emeilor. Spre deosebire de

brbaii candidai/alegtori, emeilor candidate, ca şi emeilor alegtoare, nu li se oer şansa şiaccesul la „propria privire/perspectiv” n domeniul administraiei publice locale şi centrale.

în discursul inormaiei analizate se ace apel la stereotipuri şi imagini recurente. în acestsens, ne reerim şi la raportul Comisiei Europene din 199910. Femeile sunt nu doar mai puinvizibile dect brbaii, ci şi tratate dup alte standarde. Spre exemplu, n timp ce pentru brbaiicandidai conteaz antecedentele şi experiena politic, pentru emei esenialul continu s esituaia amilial, impactul angajrii ei n viaa politic asupra cminului amilial, şi mai puin asu-pra comunitii. Din punctul de vedere al comunicrii, tendina de stereotipie observat nu arenimic, desigur, surprinztor, deoarece se nscrie n logica empatiei. Eectul, ns, al acestui clişeu

n imaginarul colectiv const n aceea c el tinde s dea unui grup şi unei practici sociale o viziune nepenit şi marginalizat.

Analiza coninutului mediatic a relevat, de asemenea, şi pregnana reprezentrilor conserva-toare, perpetuate nu numai prin anihilarea simbolic a emeii din viaa public, n general, şi dincompetiia electoral local, n special, ci şi prin identicarea actului politic cu modelul masculin,promovarea emeilor n poziiile superioare, decizionale de ctre un brbat.

Presa, ca şi celelalte mijloace de inormare n mas, nu doar reect realitatea actual,dominat n continuare de modelul masculin, ci o construieşte şi reconstruieşte prin reprezentrilesociale din discursul public. în acest context, ea trebuie s e tribuna care promoveaz şi producenoile mentaliti, valori, principii şi idei, nglobate n conceptele ce undamenteaz demersul

democraiei participative – şanse egale pentru toi, parteneriat public şi privat.

2.2. AnAlizA CoMPonEntEi DE GEn A PRoDuCţiEiMEDiA DEsPRE AlEGERilE loCAlE GEnERAlE Din 2007

Alegerile locale din 2007 au reprezentat şi un veritabil test de maturitate pentru democraia dinRepublica Moldova, evaluat pe dierite paliere instituionale de o importan major şi interde-pendente totodat n ceea ce priveşte conjugarea eorturilor de a respecta angajamentele asumate

n implementarea principiilor unui stat de drept, social echitabil şi democratic. Ne reerim, n spe-

cial, la autoritile puterii centrale şi locale, partidele politice, mass-media şi societatea civil.Fiind un actor central n schema de comunicare social, mass-mediei i revine un rol semni-cativ n procesul electoral, ormarea conştiinei de gen, socializarea de gen, nelegerea şi imple-

10 L ‘image de la emme dans les medias. Raport sur les recherches existant dans l ‘Union Europeene,1999, apud D. Rovenţa Frumuşani, Gen şi mass-media , în vol. Lexicon eminist ,Edit. „Polirom”, Iaşi, 2002, p. 165-168.




37

mentarea n practic a dezideratului vehiculat n principiul „democraie participativ”, promovareaparteneriatului de gen, respectarea prevederilor din Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanseîntre emei şi bărbaţi , aprobat acum un an.

Scopul monitorizării propriu-zise a ost de a identica şi analiza componenta de gen a materi-alelor despre scrutinul din 2007 n comparaie cu situaia stabilit n alegerile anterioare. Obiec-tivele de reerinţă şi cadrul metodologic sunt aceleaşi ca şi n cazul investigrii presei din 2003, pe

care le-am enunat la nceputul capitolului.Monitorizarea s-a eectuat pe 10 publicaii: „Komsomolskaya Pravda v Moldove”, „Argument

i Fact Moldova”, „Jurnal de Chişinu”, „GPF Flux”, „Timpul”, „Moldavskie vedomosti”, „Moldovasuveran”, „Cuvântul liber”, „Unghiul”, „Observatorul de Nord”. Conorm tirajului, acestea sunt celemai bine cotate pe piaa media. Dintre ele, 7 au acoperire naional şi 3 local (reprezint regiuneade nord, centru şi sud); 3 sunt scrise n limba rus şi 7 n limba român. Perioada de monitorizarecuprinde intervalul 2/3 mai – 8/12 iunie 2007. în total au ost analizate 111 numere ale ziarelor şi,respectiv, 1244 pagini (c. Tabelul nr.4 din Anexe).

Coninuturile cu reerire la alegerile locale generale din 2003 din şase publicaii – „Tim-pul”, „Jurnal de Chişinu”, „GPF Flux ”, „Moldova suveran“„Cuvântul liber ”, „Unghiul”, „Obser-

vatorul de Nord” – le-am analizat şi n subcapitolul anterior Aaa cmpee dege a prdce meda depre aegere cae geerae d 2003. Rezultateleobinute ne-au permis s urmrim ce s-a schimbat n pres sub aspectul dimensiunii de gen

n special şi n abordarea media despre scrutinele electorale locale n genere. Perspectivacomparativ a ost posibil şi din considerentul c am aplicat aceleaşi işe de evaluare şiaceeaşi itemi pentru monitorizare.

REzultAtElE MonitoRizăRii

2.2.1. PRoDuCătoRii inFoRMAţiEiZiarele monitorizate nregistreaz un numr de 77 de jurnalişti n echipele de redacie, respec-

tiv, 39 de emei (50,6%) şi 38 de brbai (49,4%) (vezi Tabelul nr. 1.).

tABElul nR. 1. REPREzEntAREA DE GEn în ConDuCERE

Titlul ziarului

Numărultotal de

jurnalişti dinechipa deredacţie

Dintre careDirectorulpublicaţiei

Redactor-şef

Redactor-şef adjunct

Secretargeneral deredacţie

F B F B F B F B F B

1 KomsomolskayaPravda v Moldove 2 1 1 - - - 1 1 - - -

2 Argument i Fact Moldova 7 3 4 - 1 - - - - - 1

3 Jurnal deChişinu 11 6 5 - 1 1 - 1 - - -

4 GPF Flux 19 10 9 - - - 1 - 1 - -

5 Timpul 15 9 6 - 1 1 - 1 1 - 1

6 Moldavskievedomosti 1 - 1 - 1 - - - - - -

7 Moldovasuveran 10 4 6 - - - 1 - 2 - 1

8 Cuvântul liber 5 3 2 - - - - - - - -

9 Unghiul 3 1 2 - 1 2 - - - - -

10 Observatorul deNord 4 2 2 1 - - 1 - - - -

Total 77 39 38 1 5 4 4 3 4 0 3



GEN ȘI MASS-MEDIA

38

Aspectul cantitativ nregistrat ntreşte nişte tendine generale, atestate şi n alte ri, dar nregistreaz şi unele schimbri cantitativ-calitative pozitive:

- prezena tot mai vizibil a jurnalistelor la polul emisiv (n 2003 raportul era de 23 de emei(35%) la 42 de brbai (65%)) şi n ocuparea unciilor de redactor-şe, redactor-şe adjunct, ncomparaie cu situaia de acum 4 ani cnd raportul era de 1 la 5;

- meninerea dominaiei masculine n poziia decizional superioar de director al publicaiei,

uncie care mbin abilitile manageriale cu cele proesionale;- specializarea, de regul, a jurnaliştilor n analize şi comentarii politice, economice, sportive,

respectiv asumarea rolului de experi şi analişti, editorialişti;- specializarea jurnalistelor n relatri de ştiri, articole din domeniile social, cultural mai rar din

cel economic sau politic, deşi, n comparaie cu scrutinele anterioare, observm/auzim totuşi maimulte „voci” eminine care se pronun, şi desigur preocuparea exclusiv eminin pentru sntate,rumusee, poveştile şi reetele de succes n aaceri, dragoste, amilie, ntreinerea corpului, diver-tisment, concursuri, relaii cu publicul etc.

Mersul campaniei a ost reectat, din punctul de vedere al numrului de materiale semnate, ntr-unraport aproape proporional de jurnalişti (130) şi de jurnaliste (115) (vezi Tabelul nr. 2). Acest indicator

demonstreaz c raza de aciune şi inuen de opinie a jurnalistelor se extinde, dac lum n considerareaptul c n scrutinul din 2003 materialele despre electoral au ost semnate preponderent de brbai.

tABElul nR. 2. suBiECţii CoMuniCAtoRi

Titlul ziarului

Numărultotal demateriale/ texte

Desprealegeriledin 2007

Nr. mate-rialelorsemnate

Dintre care

de jurnaliste/şti de persoane publice

F B F B Mixte

1 KomsomolskayaPravda v Moldove 439 20 6 3 3 - - -

2 Argument i Fact Moldova 229 28 12 4 6 1 1 -

3 Jurnal de Chişinu 1043 134 65 23 18 4 16 24 GPF Flux 892 184 95 19 47 10 19 -

5 Timpul 1479 251 137 57 37 5 38 -

6 Moldavskievedomosti 363 40 12 1 10 - 1 -

7 Moldova suveran 666 26 14 1 6 - 5 1

8 Cuvântul liber 168 38 7 - - 3 3 1

9 Unghiul 415 72 16 6 1 - 8 1

10 Observatorul deNord 249 76 30 1 2 5 20 2

Total 5943 869 374 115 130 28 111 7

Remarca ce se impune n acest caz este c jurnaliştii au abordat problema alegerilor locale ngenuri jurnalistice mult mai prestigioase (editoriale, comentarii, opinii, pamete, interviuri), avndrezervate şi rubrici speciale permanente sau ocazionale11. Jurnalistele au semnat ştiri, articole12 sau/şi au realizat sondaje, interviuri, au ngrijit anumite rubrici, pagini consacrate electoralei.

Observm c rmâne n continuare oarte mic numrul persoanelor publice emei (28)13 ncomparaie cu cel al persoanelor publice brbai (111) din ar şi de peste hotare, care şi exprimatitudinea proesional, politic sau civic a de mersul campaniei electorale, programul electo-ral, calitile sau viciile candidailor, ncurajeaz prin scrisori candidaii la uncia de primar generalsau se adreseaz locuitorilor din municipiul Chişinu.

11 Vezi editorialele lui Sergiu Praporşic din „GPF Flux”; ale lui Constantin Tănase de la Rubrica Vector din „Timpul”; ale lui Oleg Cristal şi Ion Berlinski din „Moldova suverană”;analizele şi comentariile lui Petru Bogatu, Nicolae Negru de la Rubrica Politică sau cele ale lui Constantin Cheianu de la Rubricile Focus, Scrutin 2007 din „Jurnal de Chişinău”; celeale lui Dmitrii Ciubaşenko şi Timur Tcaciuc de la Rubricile Politică, Lege, Alegeri, din „Moldavskie vedomosti”ş.a.12 Semnalăm, în primul rînd, singurul editorial semnat de o jurnalistă, Alina Ţurcanu, Nu au ”ceva de spus”? din cotidianul ”Timpul”, an. VI, nr. 81 (584), 23 mai 2007, p.1,3 şi, înspecial, articolele consistente plasate în prima pagină sau la Rubricile Actual, Eveniment din cotidianul „Timpul”ale Alinei Ţurcanu, Valentinei Basiul, Nataliei Hadârcă, AngelineiOlaru; ale Raisei Lozinschi, Marianei Raţă de la Rubricile Viaţa ca o pradă, Realitatea, Scrutin 2007 din „Jurnal de Chişinău”; cele ale Lilianei Istrate din „GPF Flux”.13 Reţinem, în special, comentariul pertinent, postelectoral, al dr. Aurelia Peru, jurnalistă şi politologă – Chişinău -2007: PR ”negru” şi strategii de imagine („Timpul”, an. VI, nr. 93(596), 8 iunie 2007, p. 6-7)). Celelalte inormaţii sunt semnate de o preşedintă de partid, o proesoară, o studentă – necunoscute publicului larg.




39

Brbaii din sera public care opineaz pe subiectul alegerilor şi a candidailor, reprezint nspecial personalităţi politice (preşedini de partid, politicieni din strintate, candidai), dar şi non-

politice (reprezentani ai societii civile, oameni de cultur, cadre didactice universitare, sociolog)cunoscute.

2.2.2. AnAlizA iMAGistiCă

Din totalul ilustraiilor inserate n paginile ziarelor, cele despre electoral constituie 25,8%(vezi grafcul nr.1), mai puine ind nregistrate n „Moldova suveran” şi „Komsomolskaya Pravda vMoldove”, iar cele mai multe - n „Unghiul”.

Ponderea ilustrațiilor despre electorală din totalul materialelor

GRAFiCul nR.1

Proporia dintre ilustraiile care nsoesc textele pe tema electoralei şi cele de publicitate electoraleste de 60,9% la 39,1% şi indic clar contribuia presei luat n ansamblu (vezi grafcul nr.2).

TOTAL

Moldova suveran

Komsomolskaya Pravda v Moldove

Jurnal de ChişinuMoldavskie vedomosti

Cuvântul liber

Argument i Fact Moldova

Timpul

GPF Flux


Unghiul

25.8

3.1

7.0

23.423.9

24.3

26.5

29.7

29.7

34.8

54.0

Ilustrații - publicitate electorală din totalul ilustrațiilor cu caracter electoral

GRAFiCul nR.2

Menionm, n acest sens, n primul rnd, ziarele cu acoperire naional „GPF Flux”, „Timpul” şi „Jurnalde Chişinu”, apoi „Moldavskie vedomosti”, „Argument i Fact Moldova”, „Moldova suveran”. Dintre celetrei publicaii cu acoperire regional, „Unghiul” şi „Observatorul de Nord” n special, ca şi acum patru ani,

nregistreaz o cir mult mai mare de ilustraii cu caracter de publicitate electoral. Aceast tendin noi

o explicm prin numrul sporit de solicitri din partea candidailor din regiune, care nu beneciaz dectde aceste „tribune” ale presei, prin care ajung la alegtorul int din oraş, sat (comun) şi raion.Chiar dac la scrutinul din 03 iunie 2007 a crescut numrul de emei candidate pentru unciile

eligibile de toate nivelele, ponderea ilustraiilor cu brbai şi emei e din publicitatea electoral,e din imaginile care nsoesc texte este detaşat n avoarea brbailor (vezi grafcul nr.3).

Ilustrații care însoțesc texte: 60.9%

Ilustrații - publicitateelectorală: 39.1%



GEN ȘI MASS-MEDIA

40

Cira imaginilor mixte indic aptul c la nivelul puterii, competiiei politice, ca de altel şi nalte sere, relaiile dintre cele dou genuri se mişc lent spre colaborare şi parteneriat, meninndu-se deocamdat raportul de dominare masculin.

Aceeaşi asimetrie de gen se contureaz şi n analiza ponderii de gen din ecare ziar monitorizat,aplicat numai n ilustraiile care nsoesc texte (vezi grafcul nr.4).

GRAFiCul nR.3

Femei Brbai Mixte Neutre Femei Brbai Mixte Neutre

Ilustrații care însoțesc texte Ilustrații - publicitateelectorală

11.3 11.914.57.2

16.7

39.5

57.5

41.4

Subiecii publici din ambele tipuri de ilustrate i reprezint pe candidaii/tele angajai/te ncursa electoral, preşedinii ormaiunilor politice, şeul statului, preşedintele Parlamentului,reprezentanii CEC, ai societii civile, deputai şi politicieni strini, jurnalişti/ste, interprete/i dinar şi din România, oameni de cultur. Analiza cantitativ contureaz urmtorul tablou al acto-rilor publici din ilustraii dezagregai pe criteriul de gen (vezi grafcul nr.5 ).

Ponderea de gen în ilustrațiile care însoțesc texte

GRAFiCul nR.4

TOTAL

GPF Flux


Moldova suveran

Unghiul


Timpul

Cuvântul liber

Jurnal de Chişinu

Moldavskie vedomosti


Femei Brbați Mixte Neutre

11.3 57.5 14.5 16.7

14.7 62.7 13.1 9.5

14.3 78.6 7.1

13.3 73.3 6.7 6.7

12.5 62.5 25.0

11.1 77.8 11.1

10.5 49.4 13.9 26.2

8.3 58.3 16.7 16.7

7.0 58.8 12.3 21.9

6.3 37.5 43.8 12.5

5.9 58.8 23.5 11.8




41

Subiecții publici din ilustrații

Acțiuni statice vs dinamice pe tipuri de ilustrate(segregate pe gen)

GRAFiCul nR.5

GRAFiCul nR.6

TOTAL

GPF Flux

Unghiul

Moldova suveran

Jurnal de Chişinu

Timpul



Cuvântul liber



publicitate

texte

publicitate

texte

publicitate

texte

Femei

aciuni statice

Brbați Mixte

aciuni dinamice

Neutre

11.6 50.5 11.3 26.6

15.7 59.3 12.0 13.0

14.1 48.9 10.4 26.7

13.3 73.3 6.7 6.7

11.1 40.1 9.7 39.1

10.5 48.5 13.7 27.3

10.4 37.5 29.2 22.9

10.2 67.3 4.1 18.4

8.3 47.2 5.6 38.9

6.9 58.6 34.5

5.2 48.3 7.8 38.8

Relevant, n opinia noastr, este şi componena nominal a acestora (vezi Tabelului nr.5 din Anexe). Frecvena apariiei pe care, de asemenea, am nregistrat-o, indic clar c emeilecandidate sau cele implicate n electorala din 2007 au avut mai puine şanse de vizibilitate nmedia n raport cu colegii brbai, dar mai multe dect emeile antrenate direct sau indirect

n scrutinul din 2003.Analiza Tabelului nr.6 Ac ae peraer d mag din Anexe ne conduce şi spre

alte observaii:- n publicitatea electoral prevaleaz otograile statice ale candidailor/telor, pe cnd n

ilustraiile care nsoesc textele semnate de jurnalişti/te – cele dinamice, apt salutabil şi demn deremarcat, care denot, dup noi, creşterea gradului de proesionalism, dar şi percepia campanieica ind una dinamic (vezi grafcul nr.6);

Me

Feme

Brba80.3 19.7

41.2 58.8

82.4 17.6

16.8 83.2

82.7 17.3

42.9 57.1



GEN ȘI MASS-MEDIA

42

- persoanele din ilustrate sunt prezentate practic numai n rolurile lor proesionale sau/şi pub-lice şi sporadic – n cele din viaa de amilie;

- spectrul aciunilor pare a unul redus, de supraa şi estivism, dar contureaz una dinaetele de baz a activitii candidatului/ei sau a persoanei publice, mai vizibile publicului larg –cea de comunicare şi inter-relaionare la locul de munc sau la dierite evenimente publice.

2.2.3. AnAlizA DE tExtElectorala 2007 a ost un subiect „erbinte” şi s-a aat n centrul ateniei opiniei publice, graiemai multor actori:

a) atenia sporit a organizaiilor internaionale şi europene, a societii civile din ar;b) numrul mare de candidai pentru unciile de primar, consilier raional (municipal), stesc

(comunal), situaia care nu a mai ost nregistrat pn la acest scrutin;c) caleidoscopia oertei electorale şi a strategiilor de desşurare a campaniei;d) tehnologiile de denigrare a unor candidai, aplicate de ali contracandidai;e) intimidrile şi presiunile din partea partidului de guvernmnt asupra contracandidailor şi

susinerea deschis, privilegiat a celor care candidau pe listele PCRM de ctre primele persoane

din stat, deputai şi uncionari publici;) implicarea preşedintelui RM, a preşedintelui Parlamentului, a unor miniştri, deputai şi

uncionari publici n campania electoral prin susinerea direct a candidatului PCRM la unciade primar general al municipiului Chişinu, dar şi a candidailor PCRM din teritoriu;

g) utilizarea pe larg de ctre autoritile publice centrale şi locale nu numai a resurselor ad-ministrative, ci şi a resurselor publice nanciare pentru promovarea candidailor partidului deguvernmnt ;

h) avorizarea unor candidai de cteva publicaii naionale, locale şi instituii media publiceTV şi Radio şi luarea de atitudine prompt a societii civile care s-a reunit n Coaliia 2007 şi amonitorizat campania;

i) prevederile CEC pentru mass-media şi calitatea dezbaterilor TV şi Radio ş.a.Pe aceste teme de actualitate s-au pronunat mai recvent n perioada de desşurare a cam-

paniei şi subiecii comunicatori (jurnalişti, persoane publice). Materialele despre electoral auconstituit 15% din totalul materialelor n ziarele monitorizate. Cel mai mare spaiu aloc prob-lemei alegerilor „Observatorul de Nord”, iar cel mai puin – „Komsomolskaya Pravda v Moldove” şiociosul „Moldova suveran” (vezi grafcul nr.7 ).

Ponderea materialelor despre electorală din totalul materialelor

GRAFiCul nR.7

TOTAL

Moldova suveran




Jurnal de Chişinu

Unghiul

Timpul

GPF Flux

Cuvântul liber


14.63.9

4.6

11.0

12.2

12.8

17.3

17.0

20.6

22.6

30.5




43

Dac msurm raportul dintre cele dou componente de inormare – inormaia propriu-zis şipublicitatea – reinem dou momente: 1) contribuia personal a productorilor media de la „Timpul”,„GPF Flux” şi „Jurnal de Chişinu” n reectarea subiectului electoralei 2007 (vezi grafcul nr.8).

Total inormația propriu-zisă despre alegerile din 2007

Inormație propriu-zisă vs publicitate electorală

GRAFiCul nR.8

GRAFiCul nR.9

Timpul

GPF Flux

Jurnal de Chişinu

Cuvântul liber



Moldova suveran

Unghiul



2) prevalena publicitii contracandidailor aliai politic sau independeni şi a societiicivile asupra inormaiei propriu-zise n „Unghiul” şi „Observatorul de Nord” relev o situaieasemntoare cu cea de acum patru ani (vezi grafcul nr. 9).

Scrutarea componentei de gen a inormaiei propriu-zise din paginile ecrui ziar ne arat clar c

protagoniştii campaniei electorale rmn, ca şi pn la acest scrutin de la 1991 ncoace, brbaii. Fe-meile continu s e invizibile, secundare, de undal sau inexistente chiar (c. „Komsomolskaya Pravda vMoldove”, „Argument i Fact Moldova”, „Cuvântul liber”, „Unghiul”) pentru media scris şi, implicit, pen-tru cititorii-alegtori (vezi grafcul nr.10). Se observ, totodat, n acest context, un numr mai mare deinormaii despre reprezentanii ambelor genuri (mixte) şi o scdere a materialelor neutre la gen.

200

149

89

31

31

25

25

22

17

8

TOTAL

Moldova suveran

Cuvântul liber

GPF Flux

Timpul


Jurnal de Chişinu




Unghiul

597 272

25 1

31 7

149 35

200 51

31 9

89 45

17 11

8 12

25 51

22 50

inormaie propriu-zis publicitate electoral



GEN ȘI MASS-MEDIA

44

Componenta de gen în inormația propriu-zisă

GRAFiCul nR.10

TOTAL


Moldova suveran



Jurnal de Chişinu

Timpul

GPF Flux

Unghiul

Cuvântul liber


Femei Brbați Mixte Neutre

Asimetria de gen consemnat, desigur, surprinde, n condiiile n care şi n competiia pentruprimria municipiului, şi n cele pentru primriile din suburbii, orşele şi sate (comune) au partici-pat 23.5% de emei din totalul candidailor14; 33,2% – consiliere raionale; 34,6% – consiliere locale.Disproporia dintre materialele despre candidaii emei (16) şi brbai (300) este, totuşi, oarte mare,constituind doar circa 5%, chiar dac lum n considerare nişte actori obiectivi ce ar putea invocaica şi argument:

- cele 7 publicaii cu acoperire naional au reectat prioritar campania din municipiu, principalul„teatru de rzboi”, unde au candidat 14 brbai şi 5 emei pentru uncia de primar general;

- anonimatul candidatelor pentru publicul larg, precum s-a armat şi n pres (numai Vitalia Pav-licenco are experien politic şi este o persoan public cunoscut), n raport cu recunoaşterea luiDumitru Braghiş şi ”semi-anonimatul candidailor brbai” (Vladimir Filat, Leonid Bujor, AlexandruCorduneanu, Dorin Chirtoac, Eduard Muşuc), mediatizai mai recvent n perioada preelectoralgraie poziiei politice din partid sau/şi din administraia public central/local;

- nici una dintre candidate nu a avut o or politic puternic n spate;- opinia public a stabilit liderii campaniei pentru otoliul de la primrie (Veaceslav Iordan, Vladi-

mir Filat, Dumitru Braghiş, Dorin Chirtoac), iar presa a ntreinut practic interesul pentru „candidaiicu cele mai multe şanse de cştig” prin materiale att cu caracter pozitiv, ct şi negativ.

Tabelul 3 care urmeaz certic o dat n plus c atenia presei pentru alegerile din 2007 a ost mai

mare dect acum 4 ani, iar abordarea – mai consistent şi datorit genului jurnalistic utilizat. Atestmmai multe articole/comentarii/opinii dect ştiri, dar şi editoriale (c. „Timpul, „Jurnal de Chişinu” şi„Moldova suveran”).

14 Constituirea proflului candidatului la uncţia de primar se bazează pe inormaţiile sistematizate despre candidaţii la primari din 185 primării din 10 unităţi teritorial administra-tive r-le Cahul, Căuşeni, Drochia, Hînceşti, Orhei, Rezina, Rîşcani, Soroca, inclusiv mun. Chişinău şi mun. Bălţi.

2.7 51.3 24.8 21.2

12.9 45.2 35.5 6.5

8.0 60.0 28.0 4.0

5.6 55.6 27.8 11.1

4.0 40.0 48.0 8.0

2.2 50.6 28.1 19.1

2.0 41.0 20.0 37.0

1.3 74.5 16.1 8.1

18.2 59.1 22.7

29.0 41.9 29.0

100.0




45

tABElul 3. GEnul MAtERiAlului CE ABoRDEAză PRoBlEMA ElECtoRAlEi 2007

K o m s o m o l s k a y a P r

a v d a v M o l d o v e

A r g u m e n t î i F a c t î M

o l d o v a

J u r n a l d e C h i ş i n ă u

G P F F l u x

T i m p u l

M o l d a v s k i e v e d o m

o s t i

M o l d o v a S u v e r a n ă

C u v â n t u l l i b e r

U n g h i u l

O b s e r v a t o r u l d e N o

r d

T o t a l

editoriale

F - - - - - - 1 - - - 1

B - - 11 7 9 - 5 - - - 32

M - - 4 - 4 - 3 - - - 11

N - - 1 - 7 - - - - - 8

articole/comentarii/ opinii/crochiuri

F - - - 1 1 4 - - - - 6

B 1 5 22 76 35 9 4 3 - 2 157

M - 1 10 11 14 2 - 4 2 2 46

N - - 1 8 6 2 1 2 - - 20

interviuri

F - - 1 1 1 - - - - 1 4

B 3 6 7 11 2 - - 1 2 3 35

M - - 1 2 0 - - 1 4 2 10

N - - - - - - - - - - -

sondaje

F - - - - 1 - - - - - 1

B 1 - - 2 1 - 1 1 - - 6

M - - - 5 3 - - - 1 - 9

N - - - - - - - - - - -

ştiri

F - - 1 - 1 - 1 - - - 3

B - - 1 6 18 2 1 1 - 29

M - 1 5 5 10 6 3 3 2 - 35

N - - 6 4 8 - - 1 - - 19

Hotărîri ale CEC

F - - - - - - - - - - -

B - - - 1 - - 1 1 - 3 9

M - - - 1 1 - 1 1 2 - 6

N - - 1 - - - - - - 1 2

publicitate

F 2 1 5 5 4 4 1 - 7 - 29

B 10 10 31 25 43 5 - 3 23 28 178

M - - 7 5 3 - - 4 17 23 59

N - - 2 - 1 - - - 3 - 6

altele

F - - - - - - - - - - -

B 3 - 3 7 17 3 3 2 2 2 42

M - 2 5 - 8 3 - 4 2 8 32

N - 2 7 - 53 - - 6 4 1 74

Total 20 28 134 184 251 40 26 38 72 76 869



GEN ȘI MASS-MEDIA

46

Unele Hotrri ale CEC-ului le regsim acum şi n paginile altor ziare, spre deosebire de peri-oada alegerilor din 2003 cnd erau publicate numai de „Moldova suveran”. Precizm c la „altele”am inclus celelalte materiale atestate, jumtate dintre ele neutre la gen, unele specice pentruelectoral (mesaje de la candidaii la uncia de primar general pentru locuitorii municipiuluiChişinu sau scrisori de mulumire pentru susinere, declaraii), altele exclusive şi destul de origi-nale ca şi concept, mesaj: rubrica „Linie directă” ngrijit de Daria Zimbeliskaia din „Komsomol-

skaya Pravda v Moldove”; scrisori din casa de nebuni semnate de Ion Buraga, rubrica „Fii activ!” din„Jurnal de Chişinu”; rubricile „Dezbateri electorale”, „Linia ferbinte”, „Echipa Flux la Orhei, ...” din„GPF Flux”; rubricile „Întreabă-ţi primarul” (ngrijit de Natalia Hadârc), „Săptămîna electorală”,

ABC Electoral, Breviar electoral, epigrame semnate de Ion Deviza, bancuri, aorisme, parabole, abulereeritoare la electorale, „Ochiul lui Alex”, ediţia specială „Timpul Satiric” – ediţie de rîs pe timpuri de

plîns (nr. 87, 31 mai 2007) din „Timpul”.Analiza calitativ a discursul mediatic sub aspectul dimensiunii de gen relev, de asemenea, şi:- o schimbare de accente n abordarea candidailor. în inormaia propriu-zis din 2003 despre

candidaii brbai remarcam c atenia subiecilor comunicatori se ocusa pe dou coordonate dinactivitatea lor public: antecedentele proesionale pozitive sau negative şi experienţa politică. La

baz inormaiei despre emeile candidate atestam, n primul rnd, criteriul psiho-aectiv mbinatcu cel de actualitate. în 2007, indierent de genul concurenilor electorali, observm c intereseaz,

nainte de toate, cunoaşterea problemelor existente n urbe/oraş şi soluiile propuse, prioritiledin platorma electoral şi argumentarea lor. Antecedentele proesionale pozitive sau negative şiexperienţa politică apar sporadic.

- sondajele realizate, e dup criteriul categoriilor sociale (c. „Timpul” din 4, 16, 22 mai 2007),e aleatoriu, reprezint practic proporional opinia ambelor genuri. în cele aleatorii recomandms se in cont şi de componenta proesional a respondenilor emei/brbai, pentru a nu creadezechilibre de credibilitate. Ne reerim la situaiile cnd emeile chestionate pe subiectul Ce aştepţi de la viitorul primar? reprezint o casnic, o şomer şi o cerşetoare, iar brbaii – un liber proesion-ist şi un proesor universitar;

- neangajarea emeilor candidate n proiecte jurnalistice speciale, care au avut ca scop testarea,evaluarea și „developarea” competenei concurenilor pe anumite probleme, de genul „Întreabă-ţi

primarul” („Timpul”, 15, 21, 29 mai 2007), chiar şi n condiiile de posibile şanse, pentru a le solicitaprerea atunci cnd ntrebrile nu vizau un nume concret (vizm „Timpul” din 15 mai 2007).

2.2.4. ConCluziiReprezentarea de gen la polul emisiv şi la cel al conducerii tinde spre un echilibru şi desegregare

pe orizontal şi vertical. Dominaia masculin se mai pstreaz la nivelul poziiei de director.

Spre deosebire de colegii lor, jurnalistele care semneaz materiale consistente la anumiterubrici sau chiar n prima pagin apar, cu cteva excepii, r otograe (a se vedea ziarele „Timpul”,„Jurnal de Chişinu”, „GPF Flux”).

Subiectele puse n discuie, rubricile şi genurile jurnalistice continu, n mare, s corelezetradiional cu un gen sau altul al productorilor media (domeniile, rubricile şi genurile considerateprestigioase, „cu greutate” sunt rezervate jurnaliştilor, iar celelalte – jurnalistelor). Atestm nspe prima pagin a unor ziare precum „Timpul”, „Jurnal de Chişinu”, „GPF Flux” articole şi un edito-rial pe probleme abordate pn de curnd preponderent de brbai (politice, economice, despreelectoral) semnate şi de jurnaliste.

Şi ilustratele cu caracter electoral care nsoesc texte, şi cele de publicitate electoral

nregistreaz o asimetrie de gen evident. Ea corespunde realitii de „prim-plan”, nu şi a celeide ansamblu, ce atest o implicare mai mare a brbailor dect a emeilor n campania local din2007, e c aceast implicare este direct (mai muli brbai candideaz n special pentru unciilede primar şi consilier raional) sau indirect (graie poziiei publice pe care o au şi oportunitii de a solicitai mai recvent de pres pe o problem sau alta).




47

Frecvena apariiei subiecilor publici n ilustrate, pe care, de asemenea, am nregistrat-o,indic clar c emeile candidate sau cele implicate n electorala din 2007 au avut mai puine şansede vizibilitate imagistic n raport cu colegii brbai, dar mai multe dect emeile antrenate directsau indirect n scrutinul din 2003.

Sporadic apar şi inormaii despre consilierii municipali, cu scopul declarat al redaciei „s vvenim n ajutor, ... s vedei cine sunt”, e c sunt citai primii cinci de pe listele partidelor nscrise

n cursa electoral (Vreau să fu primar (1) şi (2), „Timpul”, 8-9 mai 2007, p.5 ) sau intervievai ceimai cunoscui opiniei publice datorit activitii proesionale (ex-vicedirectoarea postului de radio„Antena C”, Ecaterina Stratan) sau/şi calitii de membru/ a unei ormaiuni pe care avorizeazpublicaia (candidaii din partea PPCD n „GPF Flux”).

Ziarele, luate n ansamblu, s-au angajat n modul cel mai activ n reectarea evenimentelorlegate de electoral şi a personalitii candidailor la uncia de primar general al municipiuluiChişinu, de oraş sau sat, mai rar – de consilieri. „Timpul”, „Jurnal de Chişinu”, „GPF Flux”, „Moldovasuveran” au elucidat preponderent lupta electoral pentru portooliul de edil al capitalei. Atestmconsemnarea nominal a primelor 5 candidai la uncia de consilieri municipali de pe listele departid numai n cotidianul „Timpul” şi omiterea inormaiei despre candidaii la primari şi consilieri

din suburbiile municipiului.Proporia dintre ilustraiile care nsoesc textele pe tema electoralei şi cele de publicitate

electoral, precum şi a materialelor este de 60,9% la 39,1% şi indic clar contribuia presei luat nansamblu, chiar dac CEC-ul a impus restricii drastice.

Reinem, de asemenea, c cele 5 candidate la uncia de primar general al municipiuluiChişinu din partea unor partide politice au plasat oarte puin publicitate electoral (imaginişi text) n paginile ziarelor de circulaie, n comparaie cu contracandidaii brbai. Explicaia, nopinia noastr, const n incapacitatea lor de a-şi nana campania şi dependena de ondurilepartidului (a se citi colegilor/brbailor, care dirijeaz).



GEN ȘI MASS-MEDIA

48

Recomandări

practice

CAPitolul 3.

Reieşind din datele analizei cantitative şi calitative realizate pe cele mai reprezentative ziare dinRepublica Moldova (”Komsomolskaya Pravda v Moldove”, ”Argumeni i Fact Moldova”„Timpul”, „Jurnalde Chişinu”, „GPF Flux”, ”Moldavskie vedomosti”, „Moldova suveran”, „Cuvântul liber”, „Unghiul”, „Obser-vatorul de Nord”), dar şi din cercetrile anterioare asupra componentei de gen din pres şi a tendinelorpe care le-am atestat, considerm c media scris este capabil şi chiar datoare s-şi revizuiasc politicaredacional n ceea ce priveşte reectarea echitabil a prezenei şi contribuiei ecrui gen uman n soci-

etate. Acest demers este posibil chiar şi n poda unor stereotipuri1 de justicare vehiculate:- media comercial/privat nu poate promova ecient egalitatea/echitatea de gen, deoarece

acest aspect nu este unul de interes major pentru cititori, ci unul plicticos, iar presa comercialtrebuie s oere ceea ce se cere pe „pia”;

- egalitatea de gen poate promovat de media „serioas”, cea academic, de specialitate sau politic;- ideile ori comentariile care susin anumite stereotipuri de gen sunt ntlnite doar n articolele

de analiz, nu şi n reportaje sau interviuri;- egalitatea de şanse poate promovat doar prin articolele despre tematica de gen.

Un mod ecient de a promova echitatea de gen n mass-media este utilizarea unor „lentilede gen”. Aceasta nseamn capacitatea de a descrie o situaie, de a analiza o problem lund nconsideraie dou coordonate:

a) aspectele de gen care se regsesc la nivelul de interese, responsabiliti, nevoi, percepii,abordri, atitudini şi comportamente comune brbailor şi emeilor, dar şi speciale, dierite aleacestora. Un exemplu plauzibil l constituie recunoaşterea şi evidenierea aptului c, prin prezenaemeilor n uncii de decizie, s-a schimbat şi demersul politic n general, deoarece au ost inclusepe agenda public şi alte chestiuni sociale de interes, cum ar condiiile de munc, discriminarea

n baz de gen, salarizarea n uncie de sexul persoanei, sntatea emeilor, ngrijirea copiilor,violena domestic, violul intramarital, tracul de emei etc. Odat scoase din „invizibilitatea”

serei private şi aduse n „vizibilitatea” dezbaterii publice şi aceste probleme, pe care emeile lecunosc mai bine, exist şansa ameliorrii calitii vieii pentru toi cetenii rii.b) discriminările în bază de gen, atestate de media n procesul de participare şi implicare al

persoanelor n viaa public, n luarea deciziilor, n soluiile şi practicile aplicate, n mprirearesponsabilitilor, n remunerarea muncii ş.a.

Utilizarea „lentilelor” este un mod ecient şi destul de acil pentru a ne asigura c la toate etapelemuncii jurnalistice (stabilirea grilei tematice, documentarea, identicarea surselor, elaborareainormaiei, utilizarea imaginilor, ormularea mesajului ş.a.) se ine cont de dimensiunea de gen.

Problematica de gen trebuie conştientizat/asumat nu numai la polul emisiv al inormaiei, ci

şi la cel al receptrii. Subiecii comunicatori vor reuşi s-i sensibilizeze pe consumatorii media, brbaişi emei, numai n cazul n care vor valoricate experienele şi potenialul proesional al ambelorcategorii sociale. Acest deziderat deriv din nsşi esena sistemului politic democratic, care trebuie saib un echilibru de gen, pentru a cu adevrat reprezentativ la toate nivelele vieii publice.

1 Consultă, în acest sens, The Gender&Media Handbook , Mediterrranian Institute o Gender Studies, Reporting Diversity Manual, Media Diversity Institute, London, 2002.



CAPITOLUL III. RECOMANDăRI PENTRU MEDIA SCRISă

49

Rolul presei, ca unul din mijloacele de inormare n mas, este esenial n ormarea imaginiiasupra realitilor sociale noi, n popularizarea unor modele publice/politice contemporane, npromovarea mai intens a mesajelor pozitive n privina parteneriatului de gen şi a participriisociale a emeilor. Prin utilizarea n continuare a unui discurs conservator, n conştiina publicse perpetueaz modele deormate de reprezentare a emeilor şi brbailor, precum ar cel almasculinităţii raţionale şi eminităţii emoţionale care deruleaz activiti pe potriv.

Problemele de natur politic, economic, educaional, medical, cultural etc. nevizeaz şi aecteaz deopotriv n calitatea noastr de ceteni, locuitori ai unui spaiu publicsau privat, angajai ai unui domeniu. Femeile, ca şi brbaii, nu trebuie s apar doar n arti-colele despre problemele emeilor, respectiv ale brbailor. Productorul de inormaie trebuies se asigure c citeaz sau are drept surs şi emei, şi brbai, oricnd acest lucru este posibil,pentru a nu prezenta realitatea unilateral, din perspectiv pur eminin sau pur masculin.Aceasta nu nseamn c brbaii sau, n special, emeile, deoarece anume ele lipsesc adesea dinabordrile media pe probleme de natur politic, economic, trebuie s constituie un aspectarticial, obligatoriu al materialului, ci mai degrab o posibilitate pentru ele/ei s-şi exprime

punctul de vedere.

Pentru a nu ntri supoziia c experii sau liderii de opinii sunt, de obicei, brbaii, enecesar s e cute vizibile şi auzite şi „vocile” liderelor de opinie emei, chiar dac şi sunt maipuine la numr dect brbaii n unele sere publice sau sunt cunoscute numai n domeniul lorde activitate şi de un segment mic de consumatori media.

Ne reerim la exemple de genul celui care urmeaz. într-un material din electorala 2003,turul doi, ziarul „Timpul”, nr. 20 (82) din 30 mai, p.1, intitulat Chişinăul îl poate bloca pe co-munistul Zgardan”, la ntrebrile „1.Cum apreciaţi rezultatele alegerilor locale, inclusiv cele dinChişinău? 2.Pe cît este de real pericolul cîştigării de către V. Zgardan al celui de-al doilea tur de

scrutin? 3.Ce trebuie să întreprindă societatea civilă, partidele politice de opoziţie pentru a blocaaccesul comuniştilor la primărie? 4.Care au ost cele mai murdare elemente şi tehnologii în aceastăcampanie? Cum apreciaţi comportamentul mass-media de stat? au ost solicitate opiniile a 5brbai – doi analişti politici şi trei concureni electorali pentru uncia de primar general.

Dac n cazul concurenilor electorali nu exista alternativa, pentru c au candidat numaibrbai, atunci din partea societii civile puteau s se pronune şi emei specializate n politolo-gie din mediul academic, universitar, care rmn n anonimat, ca şi cele din ONG-urile care auprograme de participare politic. Or, liderii de opinii cresc, devin mai competenţi, mai „ascultaţi”

şi în uncţie de solicitarea lor pe piaţa publică vs media.

Se recomand ca lista de surse la care, de regul, apeleaz productorul media atuncicnd dezvolt un material de pres s e reevaluat. în cazul n care lista este alctuit, n mareparte, din brbai – ei pot mai uşor depistai şi graie aptului c sunt mai solicitai de mediaelectronic și audio-vizual, dar şi mai disponibili dect emeile, care mai au şi povara casei,unde calitatea de experte le este „cedat” r competiie –, este oportun de a identica şi a in-clude n ea şi emei competente, care se pot pronuna asupra problemelor din domeniile publicediscutate. Nu trebuie de limitat, ns, opiniile numai la cele ale emeilor vedet şi ale brbailordin sera culturii n probleme de interes general pentru toate categoriile de ceteni, precumatestm n miniinterviurile despre electorala 2003, din „Timpul”, nr. 20 (82) din 30 mai, p.4, La 8

iunie Intelectualitatea îi cheamă pe chişinăueni la votare:1. Zinaida Julea, cîntăreaţă de muzică populară2. Glebus Sainciuc, artist plastic3. Anatol Petrencu, pro. univ., preşedintele Asociaiei Istoricilor din R. Moldova4. Aura, interpretă de muzică uşoară



GEN ȘI MASS-MEDIA

50

5. Spiridon Mocanu, maestru-coregra 6. Iurie Sadovnic, cntre de muzic uşoar7. Ion Paulencu, cntre de oper, artist al poporului8. Petru Soltan, academician9. Olga Ciolacu, cîntăreaţă10. Mihai Ciobanu, cntre de muzic popular

Or, intelectualitatea presupune personal iti ce reprezint diverse domenii ale vieii pub-lice, care puteau i chestionate pe acest subiect, aşa nct cititorii s beneicieze de o viziunemai complex.

în calitate de a patra putere n stat, dar şi ca parte component a societii civile, esteimperios necesar ca mass-media s promoveze o imagine echilibrat şi non stereotip, n spe-cial a emeilor, asociate tradiional mai mult cu viaa privat şi, respectiv, cu „etica grijii”, darşi a brbailor, identiicai cu viaa public şi, implicit, cu „etica dreptii”. O simpl parcurgerea rubricilor din ziare demonstreaz c n zona actualului, politicului, economicului dominbrbaii ca actori sociali, iar emeile se aglomereaz pe domenii precum sntatea, socialul,

divertismentul, viaa monden.Este necesar ca presa s le scoat pe emei din anonimatul public, iar pe brbaii – din cel

privat; s-i valoriice ca persoane cu roluri, nevoi şi responsabiliti comune, dar şi dierite şi naceste sere, de unde au ost şi mai sunt „excluşi” la nivelul discursului public din media.

Este indicat ca n orice material despre o emeie n sera public s se conin aceleaşireerine generale care se ac unui brbat şi viceversa.

Dac nu practicai, n general, s descriei stilul vestimentar, viaa privat ale unui politi-cian brbat/manager, nu acei aceste reeriri a de o politician/manager. Abordai-o cape o proesionist, care cunoaşte problemele din activitatea pe care o presteaz şi are şi soluii.Nu transerai imediat accentele discursului pe exteriorul izic, impedimente la serviciu dinpartea colegilor sau secretul mbinrii reuşite a responsabilitilor de amilie cu cele publice.

Inormaia despre viaa privat a persoanei publice, dac se consider a i relevant,trebuie s ie regsit şi n materialele despre brbai. Viaa lor de amilie este, de obicei,omis sau doar consemnat n interviuri mai ample2. Ei, ns, pe lng rolul proesional, publicmai au şi rolul de tat al unor copii, de care trebuie s se ngrijeasc şi s le cunoasc prob-lemele, la el ca şi mamele lor. Totodat, brbaii sunt şi soii, partenerii unor emei, care, nmarea lor majoritate au o carier proesional, despre a cror preocupri, prioriti trebuie s

ie la curent şi s le susin, precum obişnuiesc s procedeze ele.

Orice productor media urmeaz s ie precaut, pentru a nu reduce prin discursul publicşi simbolurile utilizate:

a) personalitatea emeilor la ”unciile” de mamă, gospodină sau emeie de consum, perce-pute ca standarde de comportament. Fiind uncii culturale, ele sunt şi relative, absurde chiarpentru că între emei si bărbaţi nu mai există dierenţe economice şi ormative cum erau cele dintrecut. Nimic nu mai justiic acum „obligaia” emeilor de a se dedica ”cu trup şi sulet” ordiniiprivate, n condiiile n care au solicitri egale cu ale brbailor pe piaa muncii, și n multecazuri sunt cele care asigur inanciar amilia, iar brbaii, n lipsa unui loc de munc, se ocup

de cas şi gospodrie.b) imaginea emeii moderne la preocuprile obsesive pentru corp (reete de slbire, de ntreinere şi ntinerire, mod, machiaj, coaur) şi, tot mai recvent, pentru carier, n detri-mentul instituiei amiliei, tendine ntreinute prin ultimele pagini ale mai multor cotidiene.

2 Ne reerim la genul de materiale cum a r cele de la rubrica Cronos din ziarul „Timpul”.




51

Nu se recomand a ace anumite supoziii n materialele cu subieci numai emei sau numaibrbai, prin care este „multiplicat”, de apt, aceeaşi schem de abordare. Nu toate emeile suntinteresate exclusiv de mod, buctrie, cumprturi, brbai asigurai, precum nu toi brbaii suntahtiai de otbal, maşini luxoase, emei top model. Identicarea emeilor/brbailor care se conducşi de alte valori şi principii n relaiile lor inter şi intragenuriale, dect cele „clişeu”, care accept şialte roluri de gen n aar de cele prestabilite de cultura noastr patriarhal, chiar dac acestea

vin n contradicie cu percepiile generale de gen, constituie un act de recunoaștere și acceptare aalteritții de acto.

Limbajul utilizat este cel ce d orm conştiinei noastre. Noi ne ormm n şi prin el,iar ntr-o lume care, totuşi, se schimb, ineria limbii ace jocul tuturor conservatorismelor– politice, sociale sau culturale.

E necesar de evitat conservatorismul lingvistic şi mecanismele discursive de invizibilizare,precum ar i:

a) hipertroierea identitii de gen n detrimentul identitii proesionale (multstimat/drag/scump domnişoar/doamn, n loc de dr/dn notar, asistent, psiholog etc.);

b) utilizarea proesiilor şi a poziiilor publice prestigioase doar la masculin ( dnă decan,dnă deputat, dnă secretar general, contabil, merceolog, pe de o parte, dar primăriţă, poştăriţă,

şoeriţă, doctoriţă, rizeriţă, pe de alt parte).Nu perpetuaţi ormele de masculin atunci cînd avem corespondentul eminin, pentru că social

uncţiile sau ocupaţiile au încetat să mai fe exclusive. Cum se justic aptul c poi deja proesoară,doctorandă, flosoaă, candidată, dar nu şi avocată, ministră, primară, consilieră, politologă; poi

prostituată, dar nu şi prostituat (e preerabil gigolo, cci e mai exotic şi lipsit de conotaii peiora-tive); poi coaeză, dar nu şi coaor (n uz el a nceput a se numi stilist , ca şi cum exercitarea dectre un brbat a unei asemenea proesii lipsite de mreie, precum pieptnatul emeilor, nu s-arputea ace dect printr-o metamorozare – lingvistic cel puin – care s o transorme n art) ş.a.

Se cere imperios de evitat anumite cuvinte vagi pentru auditoriul larg de cititori, cum ari „eminin”, „masculin”, „emancipat”.

Fii mai specici (mergea graios, vorbea calm şi argumentat, era atent la detalii sau mergeahotrt, vorbea ncrezut, se reerea la cadrul general) şi mai explicii. Evideniai simbioza unor cate-gorii/caracteristici mult timp separate, precum sunt raionalul şi aectivitatea, expertiza şi empatia,coninutul şi relaia etc., pe care le putem atesta la o persoan att de gen eminin ct şi masculin.

Stabilirea contactelor cu ONG-urile care activeaz n domeniul promovrii echitii şi

parteneriatului de gen poate i oarte utila.Consultaţi-le atunci cînd aveţi nevoie. Încurajaţi-le să vă inormeze în cazul în care ele dispunde anumite noutăţi în domeniu, despre care este bine să știe și publicul larg.

încercai s oglindii mai recvent cazuri şi situaii ce in de violena domestic/n ami-lie, hruirea sexual, limbajul sexist. Aceste probleme ale societii sunt, de cele mai multeori, ignorate sau trivializate. Presa ar putea s contribuie la punerea n discuie a chestiunilorrespective pe agenda public, pentru a le combate şi preveni.

În cazul în care relectaţi un caz de violenţă în amilie, nu descrieţi victimele (care de obicei

sunt emei, copii, bătrîni) drept total neajutorate. De multe ori victimele sunt n stare s seapere, doar c poliia şi atenia publicului se concentreaz asupra aciunilor agresorului. Suntrecvente cazurile n care mass-media relateaz cazuri de „viol eşuat” şi nu cazuri n care vic-tima a ost n stare s se apere. Nu ignorai situaiile n care organizaiile şi grupurile de emeis-au asociat sau lupt/protesteaz pentru a-şi apra drepturile.



GEN ȘI MASS-MEDIA

52

Marginalizarea şi distorsionarea de gen ca mecanisme de relectare mediatic,neconştientizate de cele mai multe ori de subiecii comunicatori, iindc pltesc şi ei tribut prineducaie și socializare unor prejudeci de cultur care plaseaz cetenii n raport ierarhic,trebuie contracarate. Cirele ultimelor scrutine electorale locale, parlamentare demonstreazc mult mai multe emei candideaz dect media sugereaz. Mai multe emei iau atitudinea de mersul campaniei electorale, calitatea candidailor dect media inormeaz. „în pr-

ezent, susine, n acest sens, Mary Robinson, înalt comisar ONU pentru drepturile omului, nuse mai pune problema dac emeile au ceva de spus, ci cum se pot crea cele mai bune condiţii astel încît ele să-şi susţină punctul de vedere mai eicient.”3 (subl.n.)

Reprezentarea obiectiv şi neprtinitoare n pres a participrii emeilor şi brbailor laactul politic ar asigura articularea şi aprarea intereselor ambelor genuri. Subreprezentareaemeilor n zona coninutului de inormaie despre campania electoral şi politic n generalnu ac dect „s sprijine tendina ca deciziile politice s rmn apanajul brbailor.” 4 Or, nuputem s neglijm la nesrşit aptul c anume emeile resimt mai bine eectul „clopotului desticl al politicii” sub care se al interesele lor şi absena politicienelor care s le reprezinte

nevoile n toate structurile de decizie. Multe dintre politicile care se adopt sunt realizate dinpunctul de vedere al brbailor şi se consider, „by deault”, n olosul tuturor. Dac 78,3%dintre legislatorii noştri sunt brbai, evident c legile vor purta amprenta acestei impliciteprtiniri, iar problemele cu care se conrunt, de obicei emeile, nu şi vor gsi locul pe agendapolitic, dect n urma constrngerilor internaionale.

Prezena slab a emeilor la putere nu trebuie explicat astzi att prin existena unordiscriminri majore, explicite, ct prin teoria acumulrii dezavantajelor de natur cultural,economic, mediatic care se regsesc n viaa privat, public/politic. Diverse aspecte,situaii, conjuncturi la care contribuie brbai şi emei deopotriv creeaz, iecare n parteşi toate la un loc, bariere n calea unei prezene mai vizibile a emeilor n viaa politicmoldoveneasc. între acestea, respondenii unui chestionar (membri ai ormaiunilor politicedin RM – 66,8%; ONG-uri – 27,6%; mass-media – 1,5%)5, invoc c şi Presa creează emeilor imaginea de incapabile.

Mobilizarea şi implicarea tot mai activ a emeilor n structurile de decizie dup anii 90ai secolului trecut, proces, totuşi lent, au scos n eviden contribuţia distinctă a acestora în

procesul democratic, acceptat de marea majoritate a actorilor publici şi maniestat prin:- impunerea unui spirit tolerant la nivelul atitudinilor şi comportamentului

- promovarea mai activ a principiilor democratice cum ar i dreptatea, egalitatea, colabo-rarea şi cooperarea, acceptarea dierenelor, transparena actului politic/public- inteniile şi aciunile mai explicite, sinceritatea şi moralitatea, mai puin toleran a

de corupie- perseverena n aciuni şi onoarea personal- ermitatea poziiei exprimat mpotriva crimelor, rzboaielor- abilitatea de a rezolva conlictele- posedarea unor experiene de via unice: educaie, ocrotirea sntii, protecia btrnilor,

violena n amilie, bugete- receptivitatea a de alegtori

- redarea ncrederii alegtorilor n politic- capacitatea de a mputernici pe alii – stil de lider

3 Femeile şi puterea. Calea afrmării emeilor în viaţa politică şi publică , Edit. 100+1 Gramar, Buc., 2000, p.1.4 Platorma de Acţiuni de la Beijing , paragraul 183; Gallagher, Margaret (în colab. сu My von Evler), An Unfnished Story: Gender Perspective son media Employment , Paris,UNESCO, 1995.5 Cantarji, V., Dilion, M., Handrabura, L., Participarea emeilor în viaţa publică şi politică: provocări şi impedimente , Edit. „Gunivas”, Chişinău, 2006, p.53.




53

- susinerea egalitii de şanse pentru emei și brbați- cunoaşterea prioritilor politice ale emeilor, ce dier de cele ale brbailor- capacitatea de a accepta şi o alt viziune r discriminare ş.a.Discursul media este bine s scoat n eviden, cu orice prilej, care este cştigul implicrii

emeilor, lipsite mult timp n istorie de dreptul de a accede n structurile decizionale.Experienţele reuşite – nu numai cele care sunt senzaionale prin scandal, destituiri, probleme

din viaa privat de genul articolului din „Jurnal de Chişinu”, 9 mai 2003, an. III, nr. 177, p.12,Primăriţa neericită din Roşcani – despre primarele şi consilierele de toate nivelele, deputate,vice-ministre, şee de departament etc., care există totuşi, trebuie ăcute public mai intens.

Alternativa eminin n sera public politic genereaz, desigur, rezisten, dar şi oschimbare. Rezistena la schimbare, la inormaiile şi imaginile care produc disconort cogni-tiv, scondu-ne din schemele “cldue” de gndire este ireasc. Cu mici excepii, monitorizarearealizat n capitolul II al prezentului studiu pe ntreg coninutul celor şapte ziare din cam-pania electoral-2003 și a celor 10 publicații din scrutinul-2007 conirm aptul c n mass-media din Republica Moldova emeile şi politica par s ie deinite prin antitez, eminitatea

iind construit mai curnd n contrast cu tot ce ar putea ine de lumea dur şi lipsit de morala politicii. Presa trebuie s susin şi s popularizeze modelul societal alternativ, bazat pedezvoltarea şi airmarea persoanelor, indierent de sexul acestora.

în poida numrului n creştere al jurnalistelor, numrul de emei intervievate (candidatela unciile eligibile din alegerile locale sau centrale, lidere de opinie din societatea civil, dindomeniile economic, social) este destul de mic. Prezena de coninut a emeilor intervievate

n legtur cu o problem sau alta n perioada alegerilor s nu se limiteze la calitatea de soii ,colege sau emei vedet (interprete), ci şi la emei cu o atitudine de independen, activism,prezentate ntr-un spaiu social cu putere decizional.

Din momentul n care mass-media nu mai este considerat „oglinda” realitii, ciconstrucia social a acesteia, ea trebuie s pledeze, aşadar:

- ie pentru o relatare neutr, imparial („gender neutral reporting” – ideal practic impo-sibil de atins)

- ie pentru echilibru ntre „vocile” emeilor/brbailor şi alternativele unora sau altora- ie pentru relaiile parteneriale de gen n ambele medii – public şi privat- ie pentru conştientizarea masculinitii discursului hegemonic: cei care au puterea de a

deini realitatea şi determin ceea ce conteaz drept adevr şi prioritate ntr-o situaie dat.



54

GEN ȘI MASS-MEDIA

BiBlioGRAFiE RECoMAnDAtă

1. Baiasu, S., Egalitate şi dierenţă: două versiuni ale dilemei şi libertatea de a o rezolva, n To-

derean, Olivia (Editoare): Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică eministă, Editura „Politeia”,SNSPA, Bucureşti, 2003.

2. Bocioc, F., Dimitriu, D., ş.a., Gender Mainstreaming – metode şi instrumente. Ghid practic pen-tru abordarea integratoare a egalităţii de gen, Editura „Neva”, Bucureşti, 2004.

3. Bock, G., Femeia în istoria Europei. Din Evul Mediu pînă în zilele noastre, Editura „Polirom”, Iaşi,2002.

4. Bodrug-Lungu, V., Formarea conştiinţei de gen a populaţiei , Chişinu, 2006.5. Bodrug–Lungu, V., Zmuncil, L., ş.a., Promovarea egalităţii genurilor în Moldova: Aspecte so-

ciale şi legislative (ghid de organizare a trainigurilor), CEP USM, Chişinu, 2005.6. Bourhis, R. Y., Leyens J.-Ph. (coord.), Stereotipuri, discriminare şi relaţii intergrupuri, Editura

„Polirom”, Iaşi, 1997.7. Brdeanu A., Dragomir O., Frumuşani D., Surugiu R., Femei, cuvinte şi imagini. Perspective

eministe, Editura „Polirom”, Iaşi, 2002.8. Bulai, A., Stanciugelu I., Gen şi reprezentare socială, Editura „Politeia”, SNSPA, Bucureşti,

2004.9. Cantarji, V., Dilion, M., Handrabura, L., Participarea emeilor în viaţa publică şi politică:

provocări şi impedimente, Editura „Gunivas”, Chişinu, 2006.10. Ciocoi, T.,Virilitate şi eminism în literatură, n „Contraort”, anul X, nr.7-8 (105-106), Chişinu,

iulie-august 2003, p.14-15.11. *** Democraţia la eminin: Istoria verbală, î.E.P. „Ştiina”, Chişinu, 2005.12. Dragomir, O., Miroiu, M., (edit.), Lexicon eminist, Editura „Polirom”, Iaşi, 2002.13. Educaţia gender: Glosar/ Bodrug-Lungu, V., Jardan, V., Zmuncil, L., Gender – Centru, USM,

Chişinu, 2004.14. *** Egalitatea genurilor în Republica Moldova (viziunea liderilor). Studiu sociologic, Editura

„Pontos”, Chişinu, 2002.15. *** Femeile şi bărbaţii în Republica Moldova. Anuar statistic , Departamentul Statistic şi So-

ciologie, Chişinu, 2006.16. Gheonea, E., Gheonea, V., Femeile în propaganda regimului comunist , n vol. Femeile în

România comunistă, Olteanu, C. (Ed.), Editura „Politeia”, SNSPA, Bucuresti, 2003.

17. *** Gen şi politică. Femeile din România în viaţa publică, Coord.: Liliana Popescu, Bucureşti,1999.18. *** Gen şi politică. Ghid de iniţiere, Coord.: Laura Grunberg, Mihaela Miroiu, Bucureşti,

1997.19. Grunberg, L., (R)evoluţii în sociologia eministă, Editura „Polirom”, Iaşi, 2003.20. Grunberg, L., Ştenescu, D.- O., Integrare versus separare. Ghid prietenos la gen, Societatea

de Analize Feministe AnA , Bucureşti, 2004.21. Handrabura, L., Stereotipuri de gen în mass-media, n ”Didactica Pro...”, Chişinu, nr. 2 (24),

2004, p. 53-55 (I parte) şi nr. 5-6 (27-28), 2004, p. 114-126 (partea a II-a).22. Handrabura, L., Goraş-Postic, V., Educaţie pentru echitate de gen şi şanse egale, Auxiliar

didactic pentru proesori şi elevi, Chişinu, 2007.23. Lypovetsky, G., A treia emeie, Editura „Univers”, Bucureşti, 2000.24. Mihailescu, S., Emaniciparea emeii române. Antologie de texte 1815-1918, Editura „Ecu-

menica”, Bucureşti, 2001.25. Miroiu, M., Dincolo de îngeri şi draci. Etica politică românească, Editura „Polirom”, Iaşi, 2007



55

25. Miroiu, M., Convenio. Despre natură, emei şi morală (1996), reed. Editura „Polirom”, Iaşi,2000.

26. Miroiu, M. , Drumul către autonomie. Teorii Politice Feministe, Editura „Polirom”, Iaşi, 2004.27. Miroiu, M., (Ed) Jumătatea anonimă. Antologie de flozofe eministă, Editura „Şansa”,

Bucureşti, 1995.

28. Mndcanu, A., Genurile în dezvoltare, n vol. Republica Moldova, strategia de dezvoltare,UNDP&WB, Ch., 1998.

29. Mndcanu, A., Participarea emeilor la luarea deciziilor în Republica Moldova, n vol. Re-ormele economice în Republica Moldova şi România: realizări, tendinţe, probleme, ASEM, 1998.

30. Mndcanu, A. , Women in decision-making, Bulletin o the Inormational Center, Council o Europe in Moldova, no. 3-4, 2000.

31. Nemeanu, C., Comunicare sau înstrăinare? , Editura „Gnosis”, Bucureşti, 1997.32. Nicolescu, V. Q., Pirca, R., Femeia în gîndirea naţionalistă românească: patriarhalismul

indierenţei , n Bucur, M., Miroiu, M. (Ed.), Patriarhat şi emancipare în istoria gîndirii politiceromâneşti , Editura „Polirom”, Iaşi, 2002.

33. Olteanu, C. (Ed), Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura „Politeia”,SNSPA, Bucureşti, 2003.

34. Osmochescu, E., Rotarciuc, D. ş.a., Analiza Gender a legislaţiei Republicii Moldova, Chişinu,2004.

35. Pasti, Vl. , Ultima inegalitate. Relaţiile de gen în România, Editura „Polirom”, Iasi, 2003.36. Popescu, L., Politica sexelor, Editura „Maiko”, Bucureşti, 2004.37. *** Politicile sexuale şi Uniunea Europeană. Noua provocare eministă, Editura Tehnica-INFO,

Chişinu, 2001.38. *** Raport Social Anual. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Chişinu, 2004.39. Rusnac, S., Zgardan, V., Identitatea de gen şi difcultăţile de identifcare determinate de schim-

barea rolurilor sociale, n ”Didactica Pro...” , Chişinu, nr. 3 (25), 2004, p. 18-25.40. Ştean-Mihai, C., Datoria de existenţă, Editura „Areana”, Bucureşti, 2001.41. Stenescu, D.- O., Miroiu, M. (Ed.), Gen şi politici educaţionale, Editura „Step-by-Step”,

Bucureşti, 2001.42. Ştenescu, D.- O., Handrabura, L. ş.a., Modele şi valori de gen în învăţămîntul public din

Republica Moldova, CNSIPF, Editura „Elan Poligra”, Chişinu, 2005.

REVistE, sonDAjE1. Buletin Inormativ. Centrul Naţional de Studii şi Inormare pentru Problemele Femeii , Chişinu,

1999-2004.2. Revista Studii gender, Ediie ştiinic trimestrial, Chişinu, nr. 1-6, 2001-2002.3. Zece plus. Clubul ziaristelor din Moldova, Chişinu, 2001-2002.4. Buletin Juridic Inormativ, Centrul Naţional de Studii şi Inormare pentru Problemele Femeii,

Chişinu, 2004.5. Barometru de gen, 2000, Fundaia pentru o Societate Deschisa, Bucureşti,

http://www.gender.ro/gender_bar.htm6. Barometrul de gen. Republica Moldova. Rezultate şi studii în baza sondajului de opinie, Centrul

“Parteneriat pentru Dezvoltare”, Editura „Arc”, Chişinu, 2006.



56

GEN ȘI MASS-MEDIA

AnExE

l E G ECu PRiViRE lA AsiGuRAREA EGAlităţii DE ŞAnsE întRE FEMEi Şi BăRBAţi

Cap ii. Agrarea EGAlităţii DE şae întRE eme ş brba dme pbc

Arc 6. Acce ega a cparea cr pbce

(1) în cazul naintrii condiiilor pentru ocuparea de uncii publice centrale şi locale, este necesars se asigure şanse egale de participare la concurs pentru emei şi brbai.

(2) Stabilirea unor restricii directe sau indirecte dup criteriul de sex n caz de anunare, organizareşi admitere la concurs pentru ocuparea unei uncii publice este interzis, cu excepiile prevzutede prezenta lege.

(3) Conductorii autoritilor administraiei publice centrale şi locale, alte persoane cu uncie derspundere snt obligai s asigure accesul egal la ocuparea unei uncii publice n conormitate cuexigenele proesionale, r diereniere dup criteriul de sex al pretendenilor.

(4) Nu se permite anunarea şi organizarea de concursuri numai pentru persoane de un anumitsex.

Arc 7. Egaaea de şae dme eecra, acvaeaparder ş a ar rgaa ca-pce (1) Comisia Electoral Central, consiliile şi birourile electorale de circumscripie asigur respec-tarea principiului egalitii ntre emei şi brbai n domeniul electoral.

(2) Partidele şi alte organizaii social-politice snt obligate s contribuie la asigurarea egalitii de

drepturi şi de şanse ntre membrii si, emei şi brbai, prin:a) asigurarea reprezentrii n organele lor de conducere a componenei de emei şi brbaib) asigurarea reprezentrii n listele de candidai a emeilor şi brbailor r discriminare dupcriteriul de sex.



57

tABElul 1. PuBliCAţiilE AnAlizAtE

Titlul şi tipul ziarului,localitatea

Ziua, anul, data, numărul analizatNr. tot.de pag.

Tirajuldeclarat

1.tiMPul, Sptmnalindependent, Chişinu

joi, 08 mai 2003, nr. 17 (79)vineri, 16 mai 2003, nr. 18 (80)vineri, 23 mai 2003, nr. 19 (81)vineri, 30 mai 2003, nr. 20 (82)vineri, 06 iunie 2003, nr. 21 (83)

120 p.24 p.- / -- / -- / -- / -

15.603

2. juRnAl de Cş,Sptmnal independent

vineri, 09 mai 2003, an. III, nr. 177vineri, 16 mai 2003, an. III, nr. 178vineri, 23 mai 2003, an. III, nr. 179vineri, 30 mai 2003, an. III, nr. 180vineri, 06 iunie 2003, an. III, nr. 181

160 p.32 p.- / -- / -- / -- / -

8.900

3. GPF Flux, Chişinu,Cotidian naional

vineri, 09 mai 2003, an. IX, nr. 15 (395)

vineri, 16 mai 2003, an. IX, nr. 16 (396)vineri, 23 mai 2003, an. IX, nr. 17 (397)vineri, 30 mai 2003, an. IX, nr. 18 (398)vineri, 06 iunie 2003, an. IX, nr. 19 (399)

80 p.16 p.

- / -- / -- / -- / -

61.615(15.406)

4.

Mdva vera,Chişinu

Fondator: Guvernul RepubliciiMoldova

vineri, 09 mai 2003, nr. 83 (20262)mari, 13 mai 2003, nr. 84-85 (20263-20264)miercuri, 14 mai 2003, nr. 86 (20265) joi, 15 mai 2003, nr. 87-88 (20266-20267)vineri, 16 mai 2003, nr. 89 (20268)mari, 20 mai 2003, nr. 90 (20269)miercuri, 21 mai 2003, nr. 91-92 (20270-20271) joi, 22 mai 2003, nr. 93-94 (20272-20273)mari, 27 mai 2003, nr. 96 (20275)miercuri, 28 mai 2003, nr. 97 (20276) joi, 29 mai 2003, nr. 98 (20277)mari, 03 iunie 2003, nr. 101 (20280)miercuri, 04 iunie 2003, nr. 102 (20281) joi, 05 iunie 2003, nr. 103 (20282)vineri, 06 iunie 2003, nr. 104 (20283)

66 p.4 p.6 p.4 p.6 p.4 p.- / -- / -6 p.4 p.- / -- / -- / -- / -- / -- / -

22.208spt.

95.494lunar

5.Cvâ ber, Publicaieperiodic independent,Leova

vineri, 09 mai 2003, nr. 17 (223)vineri, 16 mai 2003, nr. 18 (224)vineri, 23 mai 2003, nr. 19 (225)vineri, 30 mai 2003, nr. 20 (226)

vineri, 06 iunie 2003, nr. 21 (227)

20 p.4 p.- / -- / -- / -

- / -

5.500

6.unGhiul, Ziar judeean,Ungheni, publicaieindependent

vineri, 09 mai 2003, an. VI, nr. 18 (287)vineri, 16 mai 2003, an. VI, nr. 19-20 (288-289)vineri, 23 mai 2003, an. VI, nr. 21 (289)vineri, 30 mai 2003, an. VI, nr. 22 (291)vineri, 06 iunie 2003, an. VI, nr. 23 (292)

46 p.10 p.12 p.8 p.8 p.8 p.

8100

7.oBsERVAtoRul de noRD,Sptmnal independent de

inormare şi atitudine, Soroca

vineri, 09 mai 2003, nr. 18 (213), numr nlimba rusvineri, 16 mai 2003, nr. 19 (214)

vineri, 23 mai 2003, nr. 20-21 (215-216)vineri, 30 mai 2003, nr. 22 (217)vineri, 13 iunie 2003, nr. 24 (218)

48 p.

8 p.8 p.

16 p.8 p.8 p.

7.300



58

GEN ȘI MASS-MEDIA

tABElul 2. ACţiuni AlE PERsoAnEloR Din iMAGini

Bărbaţi Femei Mixe

elecorală neelecorală elecorală neelecorală elecorală neelecorală

scriu (4) discut (4), 2 – cu

alegtorii vorbesc lateleon (4) vorbesc (3) lamicroon, de latribun, în şedine lucreaz (2) înbirou, la computer oer explicaii,demonstreazceva (2) depun coroane defori (2) voteaz (2)

sdesc copaci (2) împart futuraşielectorali citesc taie panglica ladeschiderea Centrului Sntate particip la inaugurarea drumului încheie acorduricu omologi dinstrintate se îmbrişeaz înmîneaz medalii otograaz

construiesc sudeaz

vorbesc (16) înşedine de guvern,

la teleon (4) refecteaz (7) joac otbal (6),tenis (1) discut (5) boxeaz (5) citesc (4) umeaz (3) joac în spectacol(3) cînt la instrumente (3) se deplaseaz întransport (2)

dau mîna 2(încheie acorduri) repar (2)bicicleta, tractoare lucreaz lacomputer (2) acord interviuri(2) prezint ceva,explic (2) oer fori (2) cînt (2) discut (2) taie panglici onoreaz drapelul

prezideaz instruiesc protesteaz aresteaz apr ara lupt meşteşugresc otograaz opereaz bolnavi trateaz copii lucreaz mulg vaca arbitreaz ac sport joac tenis

aplaudeaz se roag cerşesc beau bere îşi ac pedichiura

vorbesc despresoul candidat (2)

voteaz lucreaz lacomputer

cînt (5) deleaz pe

podium (5) vînd (4) admir (4 p.e.) vorbesc (3) lucreaz (2) lacomputer, în birou citesc (3) scriu (2) prezint un produseminin (3) ciorapi,bijuterii (2 p.e.) zîmbesc (2) explic vorbesc la

microon veric calitateaproduselor îngrijesc de prunci se uit în oglind se scald preocupate deslbire pozeaz se odihnesc pebanc merg pe cal merg pe strad alearg sar

beau ap umeaz

voteaz (2) srbtoresc evenimente culturale (2) particip lamaniestri publice(2) taie panglica dau mîna vorbesc în aamulimii înmîneazdiplome (brbaiiemeilor) emeile lucreaz

în sala de conecii,iar brbatul este

în vizit dau interviuri discut inaugureazdrumuri

discut (8) înplen, în şedine deguvern protesteaz (6) în3 brbaii sunt

în prim plan mnînc (6 p.e.) srbtoresc (4) 1eveniment privat şi3 publice danseaz (3) muncesc (3) încîmp, pe şantier se ocup, se joaccu copilul (3) brbaii vorbesc,

iar emeile ascult(2) merg în coloan(2) particip lacompetiii sportive(2) de turismmontan cînt (2) deseneaz (2) rspund (copii) laore, la activitile dela grdini (2) se odihnesc (2) vînd la pia

prşesc veric cîmpurilesemnate cerceteaz lucreaz înlaboratorul detelecomunicaii preiau apeluriteleonice citesc concerteaz meşteşugresc dau mîna vorbesc lamicroon

oer şi primescpremii snesc apeductul asist la slujba dela biseric asist la estiviti ascult merg în maşin se îmbrişeaz se srut

35 97 4 47 15 66

132 51 81



59

tABElul 3. suBiECţii PuBliCi Din ilustRAţii (noMinAl)nr. t ar Feme Brba

1. tmp - G. Gherciu, preşedinta AsociaieiVduvelor de Rzboi din Hnceşti- T. Vlcu, licean, candidat la unciade consilier, din partea PRM

- C. Cozonac, DirectoareaDepartamentului de Ştiri al Agenieide Stat „MOLDPRES”- S. Şter, jurnalist;- Aura, interpret- Z. Julea, interpret- O. Ciolac, interpret

- S. Urecheanu (de 6 ori, 3 - p.e.), primar generalal Chişinului, candidat la aceeaşi uncie dinpartea BE ASL „Moldova noastr”- V. Voronin (de 5 ori), preşedintele RM

- V. ţopa (de 4 ori, p.e.), candidat din parteaBE PSD-PSL la uncia de primar general alChişinului- M. Severovan (de 3 ori, p.e.), candidatindependent la uncia de primar general alChişinului- V. Eremov (de 3 ori, p.e.), candidat din parteaPRM la uncia de primar general al Chişinului- V. Zgardan (de 2 ori, p.e.), candidat din parteaPCRM la uncia de primar general al Chişinului- Gr.Vieru (de 2 ori), poet- V. Popa, jurist, expert- V. Avram, vicepreşedintele concernului„Molacom”, candidat n consilier din partea PD(p.e.)- Şt. Manic, directorul Rezervaiei „Codrii”,candidat n consilier din partea PD (p.e.)- M. Cimpoi, critic literar, academician- V. Cola, primar de Hnceşti, candidatul BE ASL„Moldova Noastr” pentru primria Hnceşti- I. Ciuntu, preot- A. Codru, scriitor, academician- O. Serebrean, preşedinte PSL- Gl. Sainciuc, artist plastic- A. Petrenco, istoric- S. Mocanu, maestru coregra - I. Sadovnic, interpret- I. Paulenco, cntre de oper- P. Soltan, academician

- M. Ciobanu, interpret- A. Busuioc (de 2 ori), prozator- C. Tnase (de 4 ori), editorialist

2. jra deCş

- L. Ceaglic (de 2 ori), primar ns. Roşcani

- S. Urecheanu (de 9 ori, 4 - p.e.)- M. Severovan (de 4 ori, p.e)- V. ţopa (de 4 ori, p.e.)- V. Zgardan (de 4 ori, 2- p.e.)- V. Voronin, președintele RM- V. Tarlev, prim ministru RM- Val Butnaru (de 4 ori), editorialist- N. Negru (de 2 ori), jurnalist- C. Cheianu, jurnalist- H. Moraru (de 2 ori), jurnalist şi scriitor

3. GPF F - A. Chiriac, candidat la uncția deconsilier municipal din partea PPCD- N. Cubreacov (de 2 ori), soiacandidatului la uncia de primargeneral al Chişinului, V. Cubreacov

- V. Cubreacov (de 6 ori), candidat la uncia deprimar din partea PPCD- S. Urecheanu şi S. Lujcov, primarul Moscovei- S. Urecheanu şi P. Lucinschi- S. Urecheanu, D. Braghiş şi V. Until- D. Diacov şi D. Braghiş

4. Mdvavera

- - V. Voronin (de 5 ori)- V. Eremov (de 2 ori, p.e.)- V. Zgardan (de 3 ori)- Gh. Gangan, candidat la uncția de primar alorşelului Codru

- Alex. Snegur, candidat la uncția de primar alsatului Speia- S. Urecheanu (p.e.)- M. Severovan (p.e.)- P. Braşoveanu, candidat la uncția de primaral satului Molovata



60

GEN ȘI MASS-MEDIA

5. Cvâber

- E. Copo, secretar a primrieiCazangic, candidat la uncia deprimar (p.e.)

- V. Cola;- I. Cvasnei, proprietar de gospodrierneasc de ermieri, candidat la unciade primar al s. Orac, Leova, din par tea BE ASL„Moldova noastr”- A. Victor, agronom, candidat la uncia deprimar din par tea BE ASL „Moldova noastr”

6. ug - Eva Ivanov (de 6 ori), candidatindependent la uncia de primar aoraşului Ungheni (p.e.)

- V. Vrabie, primarul oraşului Ungheni (de 11ori - 9 p.e.)- Al. Crciun, candidat pentru uncia de primaral Ungheniului din partea BE PSD-PSL (p.e.)- V. Grcu, candidat la uncia de primar alcomunei Zagarancea (p.e.)- V. Bnzaru, candidat pentru uncia de primaral Ungheniului din partea BE ASL „MoldovaNoastr” (p.e.)

7. obervar

de nrd

- E. Bodnarenco (de 2 ori), prim

secretar a Comitetului raional SorocaPCRM (p.e.)- V. Pletnic, directoarea ColegiuluiPedagogic „M. Eminescu”, Soroca (p.e.)

- E. Agachi (de 2 ori), preşedintele consiliului

judeean Soroca- S. Surdu (de 4 ori), preect al or. Soroca

tABElul nR.4. PuBliCAţiilE MonitoRizAtE

Nr. Titlul şi tipul ziarului, localitatea Ziua, data, anul şi numărul analizatNr. totalde pagini

Tirajuldeclarat

1Kmmkaya Pravdav Mdve, pma,Cş

Joi, 3-10 mai 2007, nr.63 –t/18 28 56220

Joi, 10-17 mai 2007, nr.19 –t/66 34 56250Joi, 17-24 mai 2007, nr.17 –t/20 39 55710

Joi, 24-31 mai 2007, nr.74 –t/21 39 55440

Joi, 31-7 iunie nr.78 –t/22 40 55010

2 Argme Fac Mdva,pma, Cş

Miercuri, 2-8 mai 2007, nr. 18 (562) 14 24200

Miercuri, 9-15 mai 2007, nr.19 (563) 16 24000

Miercuri, 16-22 mai 2007, nr.20 (564) 15 24100

Miercuri, 23-29 mai 2007, nr. 21 (1386) 17 24000

Miercuri, 30-5 iunie 2007, nr. 22 (1387) 17 24000

Miercuri, 6-12 iunie 2007, nr. 23 (1388) 13 23800

3 jra de Cş, Cş

Vineri, 4 mai 2007, anul VIII, nr.570 24 21000

Mari, 8 mai 2007, anul VIII, nr.571 24 6200






Mari, 29 mai 2007, anul VIII, nr.577 24 6200Vineri, 1 iunie 2007, anul VIII, nr.578 24 21000

Mari, 5 iunie 2007, anul VIII, nr.579 24 6200

Vineri, 8 iunie 2007, anul VIII, nr.580 24 21000



61


Tirajuldeclarat

4 GPF F – cdaaa, Cş

Vineri, 4 mai 2007, nr.18 (599) 12 45516

Luni, 7 mai 2007, nr.54 (1739) 4 -

Mari, 8 mai 2007, nr.55 (1740) 4 -

Vineri, 11 mai 2007, nr. 19 (600) 12 -

Luni, 14 mai 2007, nr.56 (1741) 4 -Mari, 15 mai 2007, nr.57 (1742) 4 -

Miercuri, 16 mai 2007, nr. 58 (1743) 4 -

Joi, 17 mai 2007, nr.59 (1744) 4 -

Vineri, 18 mai 2007, nr.20 (601) 12 -

Luni, 21 mai 2007, nr.60 (1745) 4 -

Mari, 22 mai 2007, nr.61 (1746) 4 -

Miercuri, 23 mai 2007, nr. 62 (1747) 4 -

Joi, 24 mai 2007, nr.63 (1748) 4 -

Vineri, 25 mai 2007, nr.21 (602) 12 -

Luni, 28 mai 2007, nr.64 (1749) 4 -Mari, 29 mai 2007, nr.65 (1750) 4 -

Miercuri, 30 mai 2007, nr. 66 (1751) 4 -

Joi, 31 mai 2007, nr.63 (1752) 4 -

Vineri, 1 iunie 2007, nr.22 (603) 12 -

Luni, 4 iunie 2007, nr.68 (1753) 4 -

Mari, 5 iunie 2007, nr.69 (1754) 4 -

Miercuri, 6 iunie 2007, nr. 70 (1755) 4 -

Joi, 7 iunie 2007, nr.71 (1756) 4 -

Vineri, 8 iunie 2007, nr.23 (604) 12 -

5 tmp - cda aadepede, Cş

Vineri, 4 mai 2007, anul VI, nr.69 (572) 24+8 36000

Luni, 7 mai 2007, anul VI, nr.69 (572) 8 -

Mari, 8 mai 2007, anul VI, nr.70 (573) 8 -

Miercuri, 9 mai 2007, anul VI, nr.72 (575) 8 -

Vineri, 11 mai 2007, anul VI, nr.73 (576) 24 -




Joi, 17 mai 2007, anul VI, nr.77 (580) 8 -


Luni, 21 mai 2007, anul VI, nr.79 (582 8 -



Joi, 24 mai 2007, anul VI, nr.82 (585) 8 -





Joi, 31 mai 2007, anul VI, nr.87 (590) 8 -

Vineri, 1 iunie 2007, anul VI, nr.88 (591) 24 -

Luni, 4 iunie 2007, anul VI, nr.89 (592) 8 -

Miercuri, 6 iunie 2007, anul VI, nr.91 (594) 8 -

Joi, 7 iunie 2007, anul VI, nr.92 (595) 8 -

Vineri, 8 iunie 2007 , anul VI, nr.93 (596) 8 -



62

GEN ȘI MASS-MEDIA


Tirajuldeclarat

6 Mdavke vedm,bpma, Cş

Vineri, 4 mai 2007, nr.32 (929) 12 15500

Miercuri, 9 mai 2007, nr.33 (930) 4 -

Vineri, 11 mai 2007, nr. 34 (931) 12 -

Miercuri, 16 mai 2007, nr. 35 (932) 4 -

Vineri, 18 mai 2007, nr.36 (933) 12 -

Miercuri, 23 mai 2007, nr. 37 (934) 4 -

Vineri, 25 mai 2007, nr. 38 (935) 12 -

Miercuri, 30 mai 2007, nr. 39-40 (936-937) 8 -


Vineri, 8 iunie 2007, nr. 43 (940) 12 -

7Mdva vera - cd-a aa depede,Cş

Vineri, 4 mai 2007, nr. 64 (259) 4Sptmânal –20276Lunar – 85943

Mari, 8 mai 2007, nr. 65 (260) 4 -

Miercuri, 9 mai 2007, nr. 66 (261) 4 -

Vineri, 11 mai 2007, nr. 67-68 (262-263) 4 -

Mari, 15 mai 2007, nr. 69 (264) 4 -

Miercuri, 16 mai 2007, nr. 70 (265) 4 -

Joi, 17 mai 2007, nr. 71 (266) 4 -

Vineri, 18 mai 2007, nr. 72 (267) 4 -

Mari, 22 mai 2007, nr. 73 (268) 4 -

Miercuri, 23 mai 2007, nr.74 (269) 4 -

Joi, 24 mai 2007, nr. 75 (270) 4 -

Vineri, 25 mai 2007, nr.76 (271) 4 -

Mari, 29 mai 2007, nr.77 (272) 4 -

Miercuri, 30 mai 2007, nr.78 (273) 4 -

Joi, 31 mai 2007, nr. 79 (274) 4 -

Vineri, 1 iunie 2007, nr.80 (275) 4 -

Mari, 5 iunie 2007, nr.81 (276) 4 -


Joi, 7 iunie 2007, nr. 83 (278) 4 -

Vineri, 8 iunie 2007, nr. 84 (279) 4 -

8 Cvâ ber, pmadepede, leva

Vineri, 11 mai 2007, nr. 18 (413) 8 5500

Vineri, 25 mai 2007, nr. 20 (415) 8 -

Vineri, 1 iunie 2007, nr. 21 (416) 8 -

9 ug, pma de-pede, uge

Vineri, 4 mai 2007, nr. 18 (494) 8 9100

Vineri, 18 mai 2007, nr. 20-21 (496-497) 12 -

Vineri, 25 mai 2007, nr. 22 (498) 12 -

Vineri, 1 iunie 2007, nr. 23 (499) 12 -

10 obervar de nrd,pma depede,srca

Vineri, 4 mai 2007, nr. 17 (406) 8 7215

Vineri, 11 mai 2007, nr. 18 (407) 8 -Vineri, 18 mai 2007, nr. 19 (408) 16 -

Vineri, 25 mai 2007, nr. 20 (409) 16 -

Total 111 1244



63

tABElul nR.5. suBiECţii PuBliCi Din ilustRAţii (noMinAl)

Nr.tar

Femei Bărbaţi

1

Km-mkayaPravda vMdve

Lorena Bogza (2 p.e.) –prezentatoare PRO TV

Veaceslav Iordan (6) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PCRMIon Mereu (2) – candidat la uncia de primar general al munici-

piului Chişinu din partea PUMIurii Lujcov (1) – primarul MoscoveiOleg Oniscenco (3) – candidat la uncia de consilier municipal dinpartea PUMEduard Muşuc (2) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PSDMLeonid Bujor (2) – candidat la uncia de primar general al munici-piului Chişinu din partea AMNVladimir Filat (1) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PDMDumitru Braghiş (1) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PDSSeram Urecheanu (1) – preşedintele AMN, deputat

2

Arg-me Fac

Mdva

Svetlana Mslicaia (2)– candidat la unciade primar general almunicipiului Chişinudin partea PPRZinaida Zorina (1) –candidata la unciade primar general almunicipiului Chişinudin partea PCVitalia Pavlicenco (1)

– candidat la unciade primar general almunicipiului Chişinudin partea PNLLudmila Bolbocean (1)– candidat la unciade primar general almunicipiului Chişinudin partea PE

Eduard Muşuc (6) – candidat la uncia de primar general al

municipiului Chişinu din partea PSDMLeonid Bujor (6) – candidat la uncia de primar general al munici-piului Chişinu din partea AMNVladimir Filat (6) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PDMVeaceslav Iordan (2) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PCRMAlexandru Corduneanu (2) – candidat la uncia de primar generalal municipiului Chişinu din partea PPCDValentin Crlov (2) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea BE Patria Rodina RavnopraviaMihai Petrache (2) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea Uniunea Centrist MoldovaConeliu Ciurea (1) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PSLIon Mereu (1) – candidat la uncia de primar general al munici-piului Chişinu din partea PUMDorin Chirtoac (1) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PLDumitru Braghiş (1) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PDSPetru Bodarev (1) – candidat independent la uncia de primargeneral al municipiului ChişinuVladimir Voronin (1) – preşedintele RMDumitru Diacov (1) – preşedintele PDM, deputatIurie Roşca (1) – preşedintele PPCD, deputatIurie Ciocan (1) – secretarul CECSeram Urecheanu (1) – preşedintele AMN, deputat

3 jra deCş

Vitalia Pavlicenco(11-11 p.e.) – candidatla uncia de primargeneral al municipiuluiChişinu din partea PNLAlexandra Can (2 p.e.) –candidat la uncia deconsilier municipal,PNLNighinei Azizov (1 p.e.)– candidat la uncia

de consilier municipal,PNL

Vladimir Filat (15-8 p. e.) – candidat la uncia de primar generalal municipiului Chişinu din partea PDMLeonid Bujor (10-8 p. e.) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea AMNPetru Bogatu (6) – editorialistNicolae Negru (5) – editorialistVeaceslav Iordan (5) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PCRMMihai Severovan (5-5 p. e.) – candidat la uncia de consilier almunicipiului Chişinu din partea PNLSeram Urecheanu (4-3 p. e.) – preşedintele AMN, deputatEduard Muşuc (4-2 p. e.) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PSDMConstantin Cheianu (3) – jurnalistMihai Roşcovan (3-2 p. e.) – candidat independent la uncia de

primar general al municipiului ChişinuDumitru Braghiş (2 p. e.) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PDSSimion Pleşca (2 p. e.) – candidat la uncia de consilier municipal, PNLDumitru Jioar (2 p. e.) – candidat la uncia de consiliermunicipal, PNL



64

GEN ȘI MASS-MEDIA

3 jra deCş

Ecaterina Stratan (1p.e.) – candidat launcia de consilier

independent pentrumunicipiul ChişinuOlga Nicolenco (1 p.e.)– candidat la unciade primar al oraşuluiSngera din partea PSLMaria Sarabaş (1) –artist a poporului,Maestr n ArtZoia Jalb (1) –deputat, ex-preşedinta lialei Orhei a PPCD

Vasile Eros (2 p. e.) – candidat la uncia de consilier municipal,PNLMircea Rusu (2 p. e.) – candidat la uncia de consilier municipal,PNLConstantin Codreanu (2 p. e.) – candidat la uncia de consiliermunicipal, PNLOctavian Grama (2 p. e.) – candidat la uncia de consiliermunicipal, PNLNicolae Sptaru (1 p. e.) – candidat la uncia de consiliermunicipal, PNLCorneliu Ciurea (1) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PSLIurie Roşca (1) – preşedintele PPCD, deputatIon Mmlig (1) – candidat independent la uncia de consiliermunicipalEugen Ştirbu (1) – preşedintele CECPaul Strutzescu (1) – preşedintele Ligii pentru Aprarea DrepturilorOmuluiIgor Boan (1) – directorul Asociaiei pentru DemocraieParticipativ „ADEPT”Igor Munteanu (1) – directorul Institutului pentru Dezvoltare şiIniiative „Viitorul”Val Butnaru (1) – directorul ziarului „Jurnal de Chişinu”

Ion Neagu (1) – deputat, ex-secretar general al PPCDSergiu Cocoş (1) – director „Foto Rapid”

4 GPF F

Lorena Bogza (5 p.e.) –

prezentatoare PRO TVVitalia Pavlicenco (1)– candidat la unciade primar general almunicipiului Chişinudin partea PNLŞteana Mocanu (1) –candidat la uncia deconsilier municipal,PPCDAdriana Chiriac (1) –deputat PPCDSvetlana Chia (1) –candidat la uncia deconsilier municipal,

AMNValentina Sturza (1) –candidat la uncia deconsilier municipal,AMNAna Iuraşcu (1) –candidat la uncia deconsilier municipal,AMN

Alexandru Corduneanu (62-13 p. e.) – candidat la uncia deprimar general al municipiului Chişinu din partea PSLIurie Roşca (36) – preşedintele PPCD, deputatLeonid Bujor (12-2 p. e.) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea AMNVladimir Filat (8) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PDMTraian Bsescu (8) – preşedintele RomânieiSergiu Praporşcic (8) – redactor şe „GPF Flux”Veaceslav Iordan (7) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PCRMDumitru Braghiş (6) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PDSVlad Cubreacov (6) – deputat PPCDIgor Burciu (5) – redactor şe-adjunct „GPF Flux”Igor Boan (5) – directorul Asociaiei pentru DemocraieParticipativ „ADEPT”Valentin Krlov (4) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea BE Patria Rodina RavnopravieDorin Chirtoac (3) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PLOleg Serebrean (3) – preşedintele PSL, deputatVitalie Nagacevschi (2) – preşedintele Asociaiei „Jurnaliştii pentruDrepturile Omului”Mihai Adauge (2) – şeul stafului electoral PPCDIon Gabura (2) – candidat la uncia de consilier municipal din

partea PPCDIurie Bolboceanu (2) – şeul stafului electoral al PDSAnatol Rurac (2) – preşedintele Uniunii Artiştilor PlasticiEugen Ştirbu (2) – preşedintele CECMihai Godea (2) – secretarul Coaliiei 2007Emil Boc (2) – preşedinte PD din RomâniaPetr Bratsky (2) – deputat n parlamentul cehSeram Urecheanu (2) – preşedintele AMN, deputatWilried Martens (2) – preşedintele Partidului Popular EuropeanŞtean Secreanu (2) – vicepreşedinte PPCD, deputatDumitru Crudu (1) – dramaturgSergiu Petrov (1) – studentPetru Hadrc (1) – regizorIon Triboi (1) – consilier raional PPCD, NisporeniNicu ţrn (1) – solist al ormaiei „Gndul Mâei”

Pavel Caba (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier municipal dinpartea AMNMihai Furtun (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier municipaldin partea AMNOleg Cernei (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier municipal dinpartea AMN



65

4 GPF F

Mariane Mikko (2) –europarlamentar dinEstoniaLuminia Anghel (2) –interpretAura (1) – interpretGeorgeta Voinovan (1) –interpretAlexa (1) – interpretCezara (1) – interpret

Victor Savin (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier municipaldin partea AMNGrigore Iovu (1) – director adjunct al Direciei Generale Documen-tare a Populaiei a Ministerului Dezvoltrii InormaionaleGary Streeter (1) – deputat n parlamentul Marii BritaniiCristian Zschaber (1) – Uniunea Creştin - Democrat din GermaniaEduard Muşuc (1) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PSDMDieter Boden (1) – şeul Misiunii Ociului OSCENicolae Andronic (1) – preşedintele PPRMihai Petrache (1) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea UCMDumitru Diacov (1) – preşedintele PDM, deputatMihai Severovan (1) – candidat la uncia de consilier municipaldin partea PNLLouis O’neil (1) – şeul Misiunii OSCE n MoldovaMihai Ghimpu (1) – preşedintele PLMarian Lupu (1) – preşedintele Parlamentului RMPetru Movil (1) – deputat PD, IaşiViorel Ciubotaru (1) – directorul Institutului European pentruStudii Politice din RM, analist politicIgor Klipii (1) – deputat PSLMihail Ciugureanu (1) – vicepreşedintele Curii de Apel Chişinu

Vladimir Putin (1) – preşedintele Federaiei Ruse

5 tmp

Vitalia Pavlicenco (19-18p.e. ) – candidat launcia de primargeneral al municipiuluiChişinu din partea PNLSvetlana Mslicaia

(17 p.e.) – candidatla uncia de primargeneral al municipiuluiChişinu din partea PPRSanda Filat (4 p.e.) –soia lui V. FilatLorena Bogza (4 p.e.) –prezentatoare PRO TVEcaterina Stratan (1) –consilier independentAlina ţurcan (1) – jurnalistNatalia Hadârc (1) – jurnalistCorina Cepoi (1) –

directoare de proiect,Centrul Independent deJurnalismLiliana Viu (1) –coordonatoare de co-municare n programulde la Fundaia „Eurasia”,reprezentana dinMoldovaMaria Danilov (1) – şeaSectorului de istoriemodern de la MuzeulNaional de Arheologieşi Istorie a Moldovei

Vladimir Filat (36-35 p.e.) – candidat la uncia de primar generalal municipiului Chişinu din partea PDMLeonid Bujor ( 23-22 p.e.) – candidat la uncia de primar generalal municipiului Chişinu din partea AMNEduard Muşuc (23-21 p.e.) – candidat la uncia de primar generalal municipiului Chişinu din partea PSDMVeaceslav Iordan (22-17 p.e.) – candidat la uncia de primargeneral al municipiului Chişinu din partea PCRMDumitru Braghiş (21-19 p.e. ) – candidat la uncia de primargeneral al municipiului Chişinu din partea PDSDorin Chirtoac (21-17 p.e.) – candidat la uncia de primargeneral al municipiului Chişinu din partea PLAlexandru Corduneanu (19-17 p.e.) – candidat la uncia de primargeneral al municipiului Chişinu din partea PPCDCorneliu Ciurea (19-17 p.e.) – candidat la uncia de primargeneral al municipiului Chişinu din partea PSLPetru Bodarev (18-17 p.e.) – candidat independent la uncia deprimar general al municipiului ChişinuValentin Krlov (17 p.e.) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea BE patria Rodina RavnopravieConstantin Tnase (16) – directorul ziarului „Timpul”Ion Deviza (6) – epigramist „Timpul”Vladimir Voronin (4) – preşedintele RMSeram Urecheanu (4-3 p.e.) – preşedintele AMN, deputatVitalie Dogaru (2) – coordonator academic la Şcoala de StudiiAvansate n JurnalismMarian Lupu (2) – preşedintele Parlamentului RM

Mihai Roşcovan (2 p.e.) – candidat independent la uncia deprimar general al municipiului ChişinuIon Mmlig (2) – candidat independent la uncia de consiliermunicipalOazu Nantoi (2) – candidat la uncia de consilier municipal dinpartea PDMValeriu Strele (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier municipaldin partea PSLValeriu Pasat (1) – ex-ministrul AprriiGheorghe Budeanu (1) – redactor şe-adjunct „Timpul”Gheorghe Cojocaru (1) – observator politicIgor Munteanu (1) – director IDIS ViitorulNicolae Andronic (1) – preşedintele PPROleg Serebrean (1) – preşedintele PSL, deputatEmilian Galaicu-Pun (1) – scriitor, redactor-şe la Editura „Cartier”

Marian Stârcea (1) – compozitor, directorul artistic al FilarmoniciiNaionale „Serghei Lunchevici”Sergiu Cuzencov (1) – interpret de muzic uşoarSimion Pleşca (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier municipal, PNLDumitru Jioar (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier municipal, PNLVasile Eros (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier municipal, PNL



66

GEN ȘI MASS-MEDIA

5 tmp

Luminia Tâcu (1)– actri la TeatrulNaional „MihaiEminescu”Alexandra Can (1 p.e.) –candidat la uncia deconsilier municipal,

PNLNighinei Azizov (1 p.e.)– candidat la unciade consilier municipal,PNL

Mircea Rusu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier municipal,PNLConstantin Codreanu (1 p.e.) – candidat la uncia de consiliermunicipal, PNLOctavian Grama (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier munici-pal, PNLNicolae Sptaru (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier munici-pal, PNL

Constantin Pasecnic (1 p.e.) – candidat la uncia de consiliermunicipal, PNLAnatol Vidraşcu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier munici-pal, PNLMihai Severovan (1 p.e.) – candidat la uncia de consiliermunicipal, PNL

6

M-davkevedm-

Svetlana Mslicaia (11)– candidat la unciade primar general almunicipiului Chişinudin partea PPR

Leonid Bujor (4 p.e.) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea AMNVeaceslav Iordan (4) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu partea PCRMVladimir Voronin (4) – preşedintele RMIurie Roşca (3) – preşedintele PPCD, deputatVictor Josu (2) – preşedintele PPR

Valeriu Pasat (1) – ex-ministrul AprriiSeram Urecheanu (1) – preşedintele AMN, deputatMarian Lupu (1) – preşedintele Parlamentului RM

7 Mdvavera

Lorena Bogza (1 p.e.) –prezentatoare PRO TVVitalia Pavlicenco (1)– candidat la unciade primar general almunicipiului Chişinudin partea PNL

Oleg Cristal (6) – redactor şe-adjunct „Moldova suveran”Mihai Coniu (2) – jurnalistVeceslav Iordan (1) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PCRMDumitru Braghiş (1) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PDSDorin Chirtoac (1) – candidat la uncia de primar general almunicipiului Chişinu din partea PL

8 Cvâber

Maria Basarab (1) –candidat la uncia deconsilier local n s.Borogani

Eugen Ştirbu (2) – preşedintele CECPaul Strutzescu (1) – preşedintele Ligii pentru Aprarea Drepturilor

OmuluiIgor Boan (1) – directorul Asociaiei pentru DemocraiaParticipativ „ADEPT”Igor Munteanu (1) – directorul IDIS „Viitorul”Mercuşev Valeriu (1) – candidat la uncia de primar n or. Leovadin partea PPCDSerghei Bostan (1 p.e.) – candidat la uncia de primar n s. Srata-Rzeşi, PPCDGheorghe Ciobanu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilierraional n s. Borogani, AMNPetru Grosu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier raional n s.Borogani, AMNIon Lungu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier local n s.Borogani, AMN

Vasile Coian (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier local n s.Borogani, AMNDumitru Lungu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier local n s.Borogani, AMNGheorghe Butuc (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier local ns. Borogani, AMNVasile Ciubotaru (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier local ns. Borogani, AMNVitalie Caşu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier local n s.Borogani, AMNVasile Jalb (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier local n s.Borogani, AMN

9 ug

Eudochia Viziru (4) –candidat la uncia pri-

mar al oraşului Unghenidin partea PDMSvetlana Ciobanu (2 p.e.)– candidat la unciade consilier orşenescUngheni din partea AMN

Ilie Ciocanu (6) – candidat la uncia de primar al oraşului UngheniGhenadie Mitriuc (4) – candidat independent la uncia deconsilier orşenesc UngheniMihail ţurcanu (3) – candidat independent la uncia de consilierorşenesc UngheniAlexandru Ambros (2) – candidatul la uncia de primar al oraşuluiUngheni



67

9 ug

Nina Bnzari (1 p.e.)

– candidat la unciade consilier orşenescUngheni din partea AMNParascovia Crudu (1 p.e.)– candidat la unciade consilier orşenescUngheni din partea AMNNina Neamu (1 p.e.)– candidat la unciade consilier orşenescUngheni din partea AMNLudmila Guzun (1 p.e.)– candidat la unciade consilier orşenescUngheni din partea AMN

Maria Florea (1 p.e.)– candidat la unciade primar orşenescUngheni din partea PPRRodica Dulov (1 p.e.) –candidat la uncia deprimar orşenesc Ungh-eni din partea PartidulLegii şi DreptiiGalina Uscatu (1 p.e.)– candidat la unciade primar a comuneiNegurenii-Vechi

Ştean Toan (2 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea Partidul Legii şi Dreptii (PLD)Alexandru Lipcan (1 p.e.) – candidat la uncia de consilierorşenesc Ungheni din partea AMNMihai Macovz (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea AMNIulian Botnaru (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea AMNMihai Serbianu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea AMNMichael D. Kirby (1) – ambasador SUADumitru Blici (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea AMNIon Bernic (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea AMNVasile Bnzaru (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea AMNGhenadie Nicu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea AMNVitalie Calchei (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea AMNIon Chelaru (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenesc

Ungheni din partea AMNPaul Strutzescu (1) – preşedintele Ligii pentru Aprarea DrepturilorOmuluiIgor Boan (1) – directorul Asociaiei pentru DemocraieParticipativ ADEPTIgor Munteanu (1) – directorul IDIS „Viitorul”Petru Langa (1 p.e.) – candidat la uncia de primar al oraşuluiUngheni din partea PDMAndrei Vortolomei (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier aloraşului Ungheni din partea PDMNicolaie Ungureanu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier aloraşului Ungheni din partea PDMCristian Jandar (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier al oraşuluiUngheni din partea PDMIurie Petriciuc (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier al oraşului

Ungheni din partea PDMValeriu Topore (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier al oraşuluiUngheni din partea PDMGrigore Neagu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier al oraşuluiUngheni din partea PDMNicolaie Chirinciuc (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier aloraşului Ungheni din partea PDMIon Cibotaru (1 p.e.) – candidat la uncia de primar al oraşuluiUngheni din partea PSLDionis Cojocarui (1) – candidat la uncia de primarIon Harea (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea AMNTudor Rdeanu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea AMNIon Bejan (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea AMNNicolae Lpteanu (1 p.e.) – candidat la uncia de consilierorşenesc Ungheni din partea AMNAnatol Arhire (1 p.e.) – candidat la uncia de primar din partea PLVasile Leahu (1 p.e.) – candidat independent la uncia de consilierorşenesc UngheniValeriu Jardan (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea PDMGherghe Bodolica (1 p.e.) – candidat independent la uncia deconsilier orşenesc UngheniVitalie Putin (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea Partidul Legii şi DreptiiSergiu Costru (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescUngheni din partea Partidul Legii şi Dreptii

Nicolae Furtun (1 p.e.) – candidat la uncia de primar, PPCDSeram Urecheanu (1) – preşedintele AMN, deputatAnatoli Petriuc (1 p.e.) – candidat independent la uncia deprimar al comunei CioropcaniIurie Proap (1 p.e.) – candidat independent la uncia de consilierorşenesc Ungheni



68

GEN ȘI MASS-MEDIA

10oberva-r denrd

Tamara Boboc-Coşciug(1 p.e.) – candidat launcia de consilier,

PDMAsea Railean (1 p.e.) –candidat la uncia deconsilier, PDMEugenia Railean (1 p.e.)– candidata la unciade consilier, PSDM

Vladimir Ceban (5 p.e.) – candidat la uncia de primar al oraşuluiSoroca din partea AMNAnatol Ilieş (3 p.e.) – candidat uncia de primar al oraşului Sorocadin partea PPRMircea Martniuc (3) – preşedintele organizaiei Soroca, AMNFilip Pilipechi (3 p.e.) – candidat independent la uncia de primaral oraşului SorocaVictor Cobsneanu (2) – jurnalist

Constantin Volnichi (2) – candidat la uncia de primar al oraşuluiSoroca din partea PDMIurie Tnase (2 p.e.) – candidat independent la uncia de primaral oraşului SorocaValeriu Tetiu (1 p.e.) – candidat la uncia de primar al oraşuluiSoroca din partea PSDMSergiu Drgan (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescSoroca, PDMVladimir Nicua (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescSoroca, PDMIlie Manea (1) – preşedintele organizaiei PPR din SorocaAlexandru Cimbriciuc (1) – preşedintele organizaiei PNL dinSorocaPetru Morari (1 p.e.) – candidat la uncia de primar al oraşuluiSoroca din partea PSLVictor Su (1 p.e.) – candidat la uncia de primar al oraşuluiSoroca din partea PNLPaul Strutzescu (1) – preşedintele Ligii pentru Aprarea DrepturilorOmuluiIgor Boan (1) – directorul Asociaiei pentru DemocraieParticipativ „ADEPT”Igor Munteanu (1) – directorul IDIS „Viitorul”Spinei Victor (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescSoroca din partea PDMNicolae Sandu (1 p.e.) – candidat independent la uncia de primaral satului ZastncaVladimir Vovc (1 p.e.) – candidat la uncia de consilier orşenescSoroca din partea PSDMVictor Ghind (1 p.e.) – candidat independent la uncia de primar

al oraşului SorocaValeriu Valua (1 p.e.) – candidat la uncia de primar al comuneiBdiceni din partea AMNMihai Gâtlan (1 p.e.) – candidat la uncia de primar al comuneiCosui din partea AMNSerghei Cetulean (1 p.e.) – candidat la uncia de primar alcomunei Parcani din partea AMNVictor Mutruc (1) – candidat la uncia de primar al comuneiEgoreniAlexei Marchitan (1 p.e.) – candidat la uncia de primar al oraşuluiSoroca din partea PDSPetru Booc (1 p.e.) – candidat la uncia de primar al comuneiVrncu din partea PDM



69

B ă r b a ţ i

F e m e i

M i x t e

i l u s t r a ţ i i c a r e î n s o ţ e s c t e x t e

p u b l i c i t a t e e l e c t o r a l ă


p u b l i c i t a t e e l e c t o r a l ă


p u b

l i c i t a t e e l e c t o r a l ă

s t a t i c e ( 1 5 7 )

s t a t i c e ( 2 4 8 )

s t a t i c e ( 2 4 )

s t a t i c e ( 6 2 )

v o t e a z ă ( 1 6 )

s t a t i c e ( 4 2 )

v o r b e s c ( 7 0 )

v o r b e s c ş i

g e s t i c u l e a z ă ( 1 3 )

v o r b e s c ( 1 5 )

z î m b e s c ( 7 )

d e z b a t l a o m a s ă r o t u n d ă ( 1 3 )

d a u mî n a ( 2 )

z î m b e s c ( 2 0 )

p o z e a z ă ( 1 2 )

z î m b e s c ( 1 0 )

a s c u l t ă ( 4 )

d i s c u t ă ( 1 2 )

z î m b e s c ( 1 )

v o r b e s c l a mi c r o o n

( 1 7 )

z î m b e s c ( 1 0 )

v o t e a z ă ( 3 )

c î n t ă ( 2 )

s t a t i c e ( 7 )

v o t e a z ă ( 1 )

p o z e a z ă ( 1 4 )

a ş e z a t p e s c a u n ( 6 )

v o r b e s c l a mi c r o o n ( 2 )

p o z e a z ă ( 7 )

d i s c u t ă ( 1 )

v o r b e s c l a t e l e o n ( 1 2 )


d i s c u t ă ( 1 )

c u mî i n i l e î n s u s ( 5 )

m e r g ( 1 )

d i s c u t ă ( 9 )

a r a t ă c u d e g e t u l ( 3 )

e x

p l i c ă ( 1 )

m u n c e s c î n c u r t e ( 4 )

a s c u l t ă ( 1 )

e x

p l i c ă ş i g e s t i c u l e a z ă ( 9 )

d i s c u t ă ( 3 )

l a mi t i n

g ( 3 )

o e r ă f o r i ( 1 )

m e d i t e a z ă ( 7 )

d a u mî n a ( 2 )

c u p l a c a t e î n mî i n i ( 3 )

c î n t ă ( 1 )

v o r b e s c ş i

g e s t i c u l e a

z ă ( 7 )

c î n t ă ( 1 )


c o m u n i c ă ( 6 )

c i t e s c ( 1 )

î n ş e d i n

ţ e p l e n a r e ( 3 )

s u n t a ş e z a ţ i l a m a s ă ( 5 )

e x

p l i c ă ( 1 )

d a u mî n a ( 3 )

c u mî i n i l e î n b u z u n a

r ( 4 )

g e s t i c u l e a z ă ( 1 )

o e r ă f o r i v e t e r a n i l o r ( 2 )

d i s c u t ă l a o m a s ă r o t u n d ă ( 4 )

î n a

ţ a c a l c u l a t o r u l u i ( 1 )

a s c u l t ă ( 2 )

d a u mî n a ( 4 )

n o t e a z ă ( 1 )

l i p e s c a

ş e c u c a n d i d a t u l V .I o r d a n ( 1 )

a ş e z a ţ i î n o t o l i u ( 3 )

v o r b e s c l a t e l e o n ( 1 )

î n mî n e a z ă m e d a l i i ( 1 )

a s c u l t ă ( 2 )

d i s c u t ă l a o m a s ă r o t u n d ă ( 1 )

c î n t ă ( 1 )

î m b r ă

ţ i ş a ţ i ( 2 )

v o r b e s c ş i

g e s t i c u l e a z ă ( 1 )

c u d e g e t u l l a o b r a z

( 2 )

v o r b e s c l a t e l e o n ( 1 )

b e a u ( 2 )

p r i v e s c ( 1 )

l u c r e a z ă l a c a l c u l a t o

r ( 2 )

a ş e z a ţ i l a m a s ă ( 1 )

a r a t ă c u d e g e t u l ( 2 )

i n t r ă p e u ş ă ( 1 )

c u p i x u l î n mî n ă (

2 )

î m p a r t b i l e t e ( 1 )

s e s p r i j i n ă d e u n c a l o r

i e r ( 1 )

d i s c u t ă , c o p i i i s e j o a c ă î n c u r t e ( 1 )

n o t e a z ă ( 1 )

î m b r ă

ţ i ş a ţ i ( 1 )

c i t e s c ( 1 )

c o b o a r ă s c ă r i l e ( 1 )

s e j o a c ă c u t r e n u l - c a r i c

a t u r ă ( 1 )

p r i v e s c î n a i n t e ( 1 )

c u s t e a g u l î n mî n ă

( 1 )

a s c u l t ă u n o r d i n (

1 )

a m e n i n

ţ ă ( 1 )

s a l u t ă ( 1 )

a r a t ă b u l e t i n e l e d e v

o t ( 1 )

î n t i n s p e s p a t e ( 1 )

l a v o l a n ( 1 )

l a v o t a r e ( 1 )

i n t r ă p e u ş ă ( 1 )

t A B E l u

l n R . 6 .A C ţ i u n i A l E P E R s o A n E l

o R D i n i M A G i n i



Cer „Pareera per Devare (CPD) este o instituie obşteasc, care şi propune s contribuiela promovarea unui discurs integrator cu privire la problematica genurilor umane, statutul emeii şi egalitatea de

şanse pentru emei şi brbai.De-a lungul celor nou ani de activitate, CPD se arm n calitate de structur neguvernamental care pledeaz

pentru integrarea conceptului egalitii de gen n toate domeniile vieii, promovarea politicilor publice n domeniu,abordarea problemelor ce in de rolul emeii n societate şi abilitarea acesteia, eliminarea tuturor ormelor de dis-criminare a de emei, ind concomitent şi un centru de documentare, inormare şi instruire pentru ONG-urile deprol şi grupurile de iniiativ.

CPD şi orienteaz eorturile spre promovarea principiului egalitii de gen prin implementarea proiectelor caresusin inserarea perspectivei de gen pe agendele de lucru ale tuturor instituiilor şi structurilor relevante, tinde scontribuie la elaborarea unor politici publice sensibile la dimensiunea de gen şi la sensibilizarea actorilor de decizieprivind importana accederii la o perspectiv de gen integrat.

Strategia de activitate a Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare” este orientat spre promovarea egalitii degen prin asigurarea societii – ONG-uri, mass-media, partide politice, comunitate şi instituii guvernamentale– cu instrumente şi inormaii necesare pentru ca egalitatea genurilor s devin o valoare unanim acceptat şi

mprtşit de ctre toi membrii.

Mea ş Vea CPDCPD promoveaz valorile egalitii de gen, ca parte component a unei societi deschise, n scopul consolidrii

unui parteneriat autentic de gen. CPD pledeaz pentru edicarea unei comuniti cu perspective şi oportunitiegale pentru membrii si, a unei societi n care emeile şi brbaii sunt ceteni cu drepturi depline, capabilis soluioneze problemele n comun, s benecieze n mod egal de noile oportuniti şi s se angajeze plenar nactiviti politice, economice şi sociale.

Adrea ar:Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”

Str. Armeneasc, 13MD-2012, ChişinuRepublica MoldovaTel./ax: 241393Tel.: 207158, 237089www.progen.md



“Lucrarea Lorettei Handrabura „Gen şi mass-media” este o contribuţie substanţială

la abordarea teoretică şi practică a unui domeniu atît de controversat precum este cel al

egalităţii de gen.Cercetarea este inedită şi actuală, ind prima în Republica Moldova care vizează campania

de alegeri locale din iunie 2007.

Cele 33 de deniţii ale noţiunilor de bază, utilizate atît în literatura de specialitate, precum

şi în viaţa de zi cu zi a societăţii noastre încă patriarhale în mare măsură, vin să armonizeze

perceperea generală a enomenului egalităţii de gen. Mihaela Miroiu, în preaţa sa la volumul

„Patriarhat şi emancipare” ( Iaşi, Polirom, 2002) spune: „Felul în care persoane şi orientări de

mare infuenţă în cultura şi politica vremii au tratat relaţiile de gen şi problemele emeilor

arată lungul drum către autonomia personală, drum care şi în istoria actuală se dovedeşte a

greu de parcurs”. Este adevărat, nici astăzi noi, cetăţenii Republicii Moldovas, atît emeile, cît

şi bărbaţii, nu am depăşit în mare parte gîndirea patriarhală. Cu atît mai binevenită lucrareaLorettei Handrabura, care vine să acă lumină, vorbind despre noua paradigmă a echităţii de

gen, care promovează relaţiile parteneriale de gen în locul celor patriarhale.

Nu ne vom reeri la aspectul teoretic al lucrării, de o valoare incontestabilă şi acesta,

mai ales în contextul tehnicii aplicate de analiză, care îmbină metodologia cantitativă cu

metoda analizei sistematice calitative, obiective şi cuanticabile, adică de conţinut. Ne

vom reeri mai mult la aspectele praxiologice ale lucrării care pot , pe scurt, denite prin

următoarele: Lucrarea „Gen şi mass-media” oeră un sistem clar de deniţii, de noţiuni şi

de interpretări comparate ale unor realităţi şi prezenţe ce ţin de relaţiile umane la începutul

mileniului III. Este impresionantă lista actelor normative internaţionale şi internaţionale în

domeniul egalităţii de gen.

Analiza dimensiunii de gen a producţiei media privind campania electorală din 2003 şi

2007 din capitolul II va incontestabil un suport important pentru cercetătorii în domeniu.

Concluziile autoarei privind abordarea tematicii de gen în alegerile locale – 2003 şi 2007

prezintă un interes deosebit pentru orice jurnalist: „Problematica de gen, în sensul ei larg,

nu pare a conştientizată/asumată de ziarişti”.

Cu atît mai preţioase recomandările autoarei din cap. III, din care aducem aici doar

un ragment: „Rolul presei, ca unul din mijloacele de inormare în masă, este esenţial în

ormarea imaginii asupra realităţilor sociale noi, în popularizarea unor modele publice şi

politice contemporane, în promovarea mai intensă a mesajelor pozitive privind parteneriatulde gen şi participarea socială a emeilor”.

Subscriem sub această concluzie a autoarei, şi adăugăm că apariţia unor lucrări ca cea de

aţă ne apropie pe toţi de o gîndire europeană, modernă, de o societate democratică, în care

ecare cetăţean, indierent de gen, se simte protejat, respectat şi apreciat la justa sa valoare.”

1891 Gen Si Mass Media

Documents

Transcript of 1891 Gen Si Mass Media