Totul a inceput in data 12 ianuarie 2012, in jurul orei 18.00 la ceasul floral din centrul Targu-Muresului in urma unor mesaje postate pe site-urile de socializare unde s-a acreditat idea ca cel care in urma cu peste 20 de ani fonda SMURD-ul la Targu-Muresare nevoie de sustinere dupa ce a parasit fotoliul de subsecretar de stat din Ministerul Sanatatii. Initial numarul celor veniti sa a ajuns in scurt timp de ordin al miilor. Ceea ce a urmat duce cu gandul la anul1989, unde, la kilometrul zero al democratiei: Piata Universitatii din Bucuresti, un spatiu al durerii si al deznadejdii, dar si locul desteptarii si al maturizarii politice, s-au adunat protestatari pentru a-si exprima nemultumirea si revolta ce le secatuia existenta. Daca in anii `90, participantii erau majoritatea intelectuali si tineri, in 20012 au participat toate categoriile sociale si toate varstele. Tinerii si intelectualii au ramas la Universitate, iar in fata Teatrului National, s-au concentrate protestatarii cu varste medii si cei mai in varsta. Expansiunea teritoriala a manifestatiilor a prelungit strada in spatial virtual, mobilizand nehotaratii si aprofundand nemultumirile. De fapt, cauzele adevarate ale acestor proteste din ianuarie- februarie 2012 au resorturi adanci si vechi: saracia, somajul, taierea salariilor, jaful etatizat, cresterea preturilor, absenta asistentei medicale, neincrederea generala, coruptia si mai ales, sufocarea slabei democratii romanesti. Declinul veniturilor si somajul la cote mari nu sunt intotdeauna urmate de revolte. Doar cand problemele economice sunt acompaniate de alte elemente de vulnerabilitate, exista risc de instabilitate. Acesti factori pot fi inegalitatea intre venituri, guvernarea proasta, tensiuni etnice si o istorie a revoltelor. Dar din ce in ce mai importanta in aceste vremuri incepe sa fie neincrederea in guverne si institutii, de fapt o criza a democratiei. Chiar daca Traian Basescu a dorit sa transmita idea ca el este un personaj bun, care modernizeaza ori reformeaza, partidele politiceau fost corupte, rupte de agenda populatiei. Absenta comunicarii eficente cu puterea si dorinta unui dialog social a retras toate revendicarile in lozinci.Rezistenta nebanuita a populatiei in conditiile unui frig extreme (Si de-o fi minus treizeci, Protestam pan-o sa pleci), hotararea de a schimba randuiala tarii (Aici stam, sa dam dictatura jos!), dorinta de comunicare( Nu fugi, vrem doar sa dialogam!), acestea sunt doar cateva dimensiuni ale mesajelor. A fost sau n-a fost? Cu aceata intrebare, evocand fimul lui Corneliu Porumboiu, incepea in urma cu ceva timp dezbaterea publica a filmului lui Vlad Petri dedicate Pietei Universitatii. Dar oare, a fost sau n-a fost ce anume? Chiar si cea neutral categorizare, aceea de miscare sociala pune problem din punct de vedere sociologic, dupa cum arata in detaliu Catalin Stoica in deschiderea volumului sau: Iarna vrajbei noastre, incadrand fenomenul in categoria comportamentelor collective, mai exact a sub-tipului miscarilor de protestIntr-un fragment al aceluiasi volum, Catalin Stoica reliefeaza tipuri sociale ale manifestantilor din Piata Universitatii. Spuneam anterior c una dintre trsturile definitorii ale protestelor de la nceputul anului 2012 o reprezint diversitatea surprinztoare a participanilor. n cazul Golaniei din 1990, omogenitatea social a participanilor a fost extrem de pronunat; tipul dominant al participanilor la Zona Liber de Neocomunism era cel al intelectualului. Acest tip a cptat de altfel i o reprezentare empiric schematic: o persoan relativ tnr, cu ochelari i/sau cu barb i/sau cu pr lung,purtnd blugi (evident, furnizai de regretatul Ion Raiu i alte fore politice din opoziie). Portretul-robot generic al intelectualului a fost folosit de minerii sosii la Bucureti n ncercarea lor de a-i gsi i sanciona pe participanii din Pia. Bucureteni care nu aveau nici o legtur cu Piaa dar ale cror trsturi corespundeau accidental acestui portret-robot au fost agresai de mineri i reinui de autoriti.n ianuarie 2012, n Pia au fost prezeni nu doar intelectuali ci i muli muncitori, funcionari, omeri, casnice, pensionari, ultrai, studeni i elevi. Pentru a analiza aceast eterogenitate extrem,fac apel la perspectiva abordrii tipologice n sociologie. Potrivit lui Paul Lazarsfeld, tipurile sunt construite n baza unui spaiu de atribute, prin operaii de reducie funcional, arbitrar numeric sau pragmatic). Tipologiile se bazeaz pe o presupoziie fundamental referitoare la faptul c variabilele asociate unui fenomen se pot combina ntr-un numr mic de configuraii (tipuri) relevante teoretic i empiric. Pe de alt parte, tipologiile au funcia de a ilustra relaiile dintre diverse variabile ntr-o manier sintetic). n demersurile exploratorii ce pun accent pe descrierea unui fapt sau fenomen, cum este cazul acestui studiu, tipologiile au rolul de a sistematiza i ordona observaiile empirice.Avand in vedere asemananarile si deosebirile cu Piata Universitatii din 1990, o tipologie a protestatarilor ar fi urmatoarea: 1.participantul veteran, 2.veteran retras, 3. Participant fara experienta Pietei Universitatii din 1990, 4. Neparticipant. Ceea ce i-a lipsit operatiunii de inlaturare a lui traian Basescu este un lider caristmatic si un program pozitiv de actiune. Origanizatorii au mizat pe ratingul si popularitatea celor care vor indemna (direct sau voalat) la iesirea in strada, considerand ca sentimentul lor corelat cu sprijinul mediatic masiv va fi sufficient pentru declansarea unor schimbari majore.Spre deosebire de protestele din Piata Universitatii dim anul 1990, cele de astazi sunt desfasurate la nivel national pentru ca problemele sunt la scara nationala. Protestele au o puternica dimensiune sociala, insa ea se exprima politic deoarece sursa raului este identificata in exponentii lui Traian Basescu.

1. Cele mai tari pancarte. Imagini "proaspete" din Piata Universittii.. Antena 3. 21 ianuarie 2012.2. Stoica, Ctlin Augustin, Vintil, Mihilescu (coordonatori), Iarna vrajbei noastre: protestele din Romnia, ianuarie februarie 2012, Bucureti, Paideia, 2012 3. Institutul Ovidiu Sincai, Raport de analiz politic, Cum rectigm democraia n Romnia? Analiza protestelor publice, 2012