ROBERT A. I{EINLEIN

vSTRAIN INTR.OLUME STRAINA

Traducere din limba englezdde Gabriela Petrild

?."orr*

Cuprins

Prefa{d

Partea intAiiXgi"""f"iPrihinitd """' 13

Partea a douaiufot,t""i.uuluiabsurdd " " " 129

Partea a treiaEducafialuiexcentricd... " ' 401

Partea a PatraCariera lui scandaloasi . .''''

Partea a cinceaPestinut siu fericit " ' 647

Capitolul 1

A fost odati ca niciodatS, la inceputurile lumii, unmarfian pe nume Smith.

Valentine Michael smith era la fel de real ca impozi-tele, insd era singurul reprezentant al unei rase.

Prima expedifie umand de pe P[mAnt pe Marte a fost

pusd la punct pornindu-se de la principiul c5, in spaliu,cel mai mare pericol pentru om este omul insuEi. In vre-mea aceea, la doar opt ani terregtri de la intemeierea pri-mei colonii umane pe Lund, orice cXldtorie interplanetardefectuatd de oameni trebuia inevitabil sI fie fdcutd peorbite obositoare cu cddere liberd, semielipse dublu tan-gente - de pe PdmAnt pAni pe Marte doud sute cincizecisi opt de zlle,lafel gi pentru cXldtoria de intoarcerg plusalte patru sute cincizeci gi cinci de zile de aqteptare pe\larte pentru deplasarea celor doud planete inapoi inpozifii relative care sd permitd formarea orbitei dublutangente - in total aproaPe trei ani terregtri.

Pe lAngd faptul c[ dura obositor de mult, cdldtoria erasi foarte riscantd. Doar realimentAnd la o stalie spaliald 9irhimbAndu-qi dupd aceea cursul aProaPe de atmosferahmAntului - doar a9a putea Enaoy, acel sicriu zburdtorerimitiv sI ajungd la destinafie. Odatd ajuns[ pe Marte,:e putea intoarce pe PlmAnt. Asta dac[ nu se prdbuqea.a asolizare, daci gdsea apd pe Marte pentru a-gi umple:vervoarele de masl de reacfie, dacl pe Marte se puteaaisi un anumit fel de mAncare, dacd o mie de alte lucruri:ur -mergeau prost.

In-si pericolul frzic eraconsiderat mai pufin importanta*cat stresul psihologic. Opt oameni inghesuili laolaltl

15 / ROBERTA. HEINLEIN

ca nigte maimute vreme. de aproape trei ani terreqtri sevedeau nevoili sd se inleleagX mult mai bine decAt seinleleg de obicei fiinlele umane. Pebazaunor experienleanterioare, un echipaj format numai din birbali s-a con-siderat a fi o solulie nesindtoasd gi instabilt din punctde vedere social. S-a stabilit ci varianta optimi constdin patru cupluri cdsdtorite, atAta timp cAt specialitdlilenecesare puteau fi gisite intr-o asemenea combinafie.

in privinla alegerii echipajului, Universitatea dinEdinburgtu principalul contractant, a incheiat un sub-contract cu Institutul de Studii Sociale. Dupd ce a renun-

lat la voluntarii care nu coresPundeau ca vArstS, stare desdndtate, mentalitate, instruire sau temperament, Insti-tutul inci mai avea peste noui mii de candidafi, fiecareperfect sXndtos la minte gi la trup 9i avAnd cel pufin unadintre competenlele speciale necesare. Era de aqteptatca Institutul sd comunice mai multe variante de posibileechipaje formate din patru cupluri compatibile.

insi nu s-a gdsit un asemenea echipaj. Principale-le calificdri necesare erau: astronaut, medic generalist,bucltar, mecanic, comandant de navi, semanticiarLinginer chimist, inginer electronist, fizician, geolog,biochimist, biolog, inginer atomist fotograf specialistin hidroponici, inginer specialist in rachete. Fiecaremembru al echipajului trebuia si posede mai mult deo calificare sau sd poati dobAndi in timp competenlesuplimentare. Erau sute de combinalii posibile a cAte optpersoane avAnd aceste calificdri; s-au gdsit chiar 9i treicombinalii de patru cupluri cisdtorite avAnd calificdrilenecesare, plus s6nitate gi inteligenfd, dar in toate cele treicazuri, experliiin dinamica grupurilor care s-au ocupatde evaluarea factorilor temperamentali in vederea sta-bilirii compatibilitdlii s-au ldsat pdgubagi, fiind absolutingrozifi de rezultate.

Principalul contractor a sugerat sciderea nivelului decompatibilitate; inflexibil Institutul s-a oferit sd retur-,reru orroruriul de un dolar. intre timp un programator al

Strdintntr-o lume strdind I 17

cirui nume nu a fost inscris in arhive a creat un programcare sd caute echipaje de trei cupluri. A gisit cAteva zecide combinafii compatibile, fiecare definitd de acele trls[-M dg care cuplul avea nevoie pentru a completa echi-pajul.Intre timp, computerele au continuat sd prelucrezedatele modificate, avAnd tr vedere c5, dintre voluntarlunii muriseri sau se retrdseserS, ap5rusere atii noi etc.

Se pare cd Michael Brant, cipitan licenliat in qtiinfe,comandor in rezerv5, pilot (licenld pe termen nelimitat)gi, la treizeci de ani, veteran al expediliilor pe Lunf,, avu-sese ire interiorul Institutului pe cineva dispus s[-i cautenumele unor candidate necdsdtorite care, impreund cuel, sd poatd completa un echipaj. Dupd care acel cinevasi combine numele lui cu numele candidatelor qi sd letreacd prin diferite programe computerizate, pentru avedea dacd respectiva combinalie ar fi acceptabild. Separe ci rezultatul l-a fdcut pe cdpitan sd ia un avion spreAustralia qi sd o ceard in cdsdtorie pe Winifred Coburryo fati bdtrAnd urAtd, doctor in semanticd, cu noui animai in vArstd decAt el. Arhivele Carlsbad o infdligeazdcu o expresie de jovialitate liniqtiti, dar lipsitd de farmec.

Sau poate ci Brant a aclionat fdrd s[ aibi informaliidin interio4, doar ca urmare a acelei indrdzneli infuitive& care este nevoie pentru a conduce o expedilie. in oricecaz luminifele au licdrit, iar cartelele perforate au lAgnit -rusese gdsit un echipajpentru Erutoy:

Cipitanul Midrael Branl comandant-pilot, astronaut, ajutorde buc5tar, fotograf secund, inginer specialist in rachete;Dr. Winifred Cobum Brant,41 de ani: semantician, asisten-ta medical5, responsabild cu aprovizionarea/ istoric;Dl Francis X. Seeney, 28 de ani: secund, copilot, astronaut,astrofizician, f otograf;Dr. OIga Kovalic Seeney, 29 de ani: bucitar, biochimist,specialist in hidroponici;Dr. Ward Smittu 45 de ani: medic generalist si chirurg,tiolog;

18 / norsnrA. HEINLEIN

Dr. Mary ]ane Lyle Smith, 26 de ati: inginer atomist, teh-nician electronist gi electrician;Dl Serghei Rimsky,35 de ani: inginer electronist, inginerchimist, mecanic gi responsabil cu aparatur4 specialist incriologie;Dna Eleanora Alvarez Rimsky, 32 de ani: geolog qi seleno-log specialist ir hidroponici.

Echipajul intrunea astfel toate calificdrile necesare,deqi, in unele caztri, calificdrile secundare fuseseridobAndite printr-o pregdtire intensivd, in ultimele sdp-timAni dinaintea decoldrii. $i, mai important aveau tem-peramente compatibile.

Poate chiar prea compatibile.Nava Enooy a plecat la timp, firX probleme. La ince-

putul cildtoriei rapoartele ei zilnice erau preluate cuuqurinfi de ascultitori privali. Dar pe mdsurd ce se inde-pdtta, iar semnalele deveneau tot mai slabe, au inceput sifie preluate gi retransmise de satelilii radio ai PdmAntu-lui. Membrii echipajului pdreau sd fie sdndtogi gi fericifi.Singura problem[ mai gravd a fost o micoz6, care ia datbitii de cap domnului doctor Smith. Lr rest, echipajul s-aadaptat repede la imponderabilitatg aga cd dupd primasdptdmAni s-a renunlat la pastilele impotriva grelurilor.Dacd au existat probleme disciplinare, cdpitanul Branta luat decizia sd nu le raporteze pe PdmAnt.

Enaoy gi-a fixat o orbiti de stafionare chiar in inte-riorul orbitei lui Phobos gi a petrecut doud sdptdmAnifdcAnd cercetdri fotografice. Apoi cdpitanul Brant a trans-mis prin radio: ,,Vom incerca si asolizdm pe Marte mAineIa ora 12.00 GST, chiar la sud de Lacus Soli."

A fost ultimul mesaj primit de la echipajul navei Enaoy.

Capitotul2

A mai trecut un sfert de secol p[mAntesc pAnd ceoamenii au ajuns sd. viziteze din nou planeta Marte.Drpd qase ani de la disparifia navei Enaoy, cu ajutorulfinanciar al Geographic Society gi La Soci6t6 Astro-nautique Internationale, drona de cercetare Zombie atraversat spaliuf qi-a fixat o orbiti pentru perioada deagteptare, dupd care s-a intors pe PimAnt. Fotografiilerealizate de vehiculul-robot infXligau locuri deloc imbi-etoare dupl standardele umane; iar datele inregistrateconfirmau bdnuiala cd atmosfera marliani era rarefiatdgi nefavorabili vielii oamenilor.

+ -.lnsd imaginile surprinse de Zombie ardtau in moddar cd presupusele ,,canale" de pe suprafafa planeteierau intr-o anumitd misurd lucrlri de inginerie, iar altedetalii nu puteau fi interpretate altfel decAt ca fiind ruineale unor orage. In mod sigur s-ar h organizat imediat oexpedilie de amploare, cu oameni Ia bord, dacd nu ar fiizbucnit al Treilea Rizboi Mondial.

irrse rerboiul giirtArzierea provocatd de acesta au dusin cele din urmd la pregitirea unei expedilii mult maiputernice gi mai sigure decAt aceea a navei disp5ruteEmny. Folosind sistemul de propulsie Lyle, Champion -o navd a Federaliei cu un echipaj format exclusiv dinbarba(i (optsprezece astronauli cu experienld), qi caretransporta un numdr qi mai mare de colonigti, de ase-menea bdrbali - a traversat spafiul in doar noudsPrezeceale. Charupion a asolizat pe Marte chiar la sud de LacusSoli deoarece cdpitanul Van Tromp intenliona sd cautenava Enaoy. Aceastd a doua expedilie a transmis zilnic

20 / norsnrA. HEINLEIN

citre PdmAnt rapoarte prin radig insi trei dintre ele nu

au atras numai interesul oamenilor de Etiinli, ci pe cel

al tuturor oamenilor.PrirnnL, )-ocahzat nav a Enooy'Niciun supraviefuitor''

Al doilea mesai, care a zguduit lumea: "Marte este

locuitd."Al treilea: ,,Coreclie la raportul 23:105 - localizat un

supraviefuitor din EnaoY"'

Capitolul3

Cdpitanul Willem Van Tromp eta un om cumsecade

9i cu judecati limpede. A continuat sd transmitd prinradio: ,,Pasagerul meu nu trebuie - repet nu trebuie -sd fie expus stresului unei primiri publice. Asigurafi untransportor gravitafiona\ otargd,o ambulanld gi o escor-ti inarmat6."

Van Tromp l-a trimis pe chirurgul navei, doctorulNelson, s[ se asigure cd Valentine Michael Smith fuse-

- instalat intr-o rezervd a Centrului Medical Bethesdatransferat cu grijd intr-un pat hidraulic gi c[ pugcaqiimarini ii asigurau proteclia impotriva celor din afard.Iar el a plecat s[ participe la o gedinfd extraordinard alnaltului Consiliu Federal.

ln momentul in care Valentine Michael Smith eraaqezat fir pat Ministrul Suprem al$tiintei spunea moro-cdnos:

- C[pitane, sunt convins cd, in calitatea dumneavoas-tri de comandant militar al unei expedilii care a avufEri firdoiali, in primul rAnd un.caracter gtiinlifiq avelidreptul sd solicitali ingrijiri medicale mai neobiqnuiteperrtru a proteja o persoand aflatd temporarin grija dum-reavoastr5, insd nu infeleg de ce gisi,ti de cuviinld sh vilamestecaliir:r chestiuni ce lin de activitatea departamen-tului meu. In definitiv Smith este o adeviratd comoaride informa{ii qtiinlifice!

- Da. Presupun ci aga este, domnule.- Atunci de ce...Ministrul $tiinlei se opri gi seintoarse sPre Ministrul

xlprem pentru Pace gi Securitate MilitarX.

22 / nosnnrA. HEINLEIN

- David... Evident, e clar ci problema asta este acumin aria mea de competenfd. Vrei sd le dai oamenilor tiiinstrucliunile necesare? Lr definitiv niqte personalitili caprofesorul Kennedy gi doctorul Okajima ca si nu maispun de a[ii, nu pot fi ldsali sd aqtepte la nesfArqit. Nuvor accepta aga ceva.

Ministrul pentru Pace nu rdspunse, dar se uitd isco-ditor spre cdpitanul Van TromP.

- Nu, domnule, spuse cdpitanul cletinand din cap.- De ce nu? intrebd Ministrul $tiinlei. Afi spus cd

nu este bolnav.

- Pierre, lasd-lpe domnul cdpitan si explice, il sfdtuiMinistrul pentru Pace. Ei bine, domnule cdpitan...

- Smith nu este bolnav domnule, ii spuse cipitarmlVan Tromp Ministrului pentru Pace, dar nici nu se sim-te bine. Nu a mai fost pAnd acum intr-un cAmp de 1 g.Acum cAntdreqte de doud ori qi jumdtate mai mult decAtin mod normal, iar muqchii lui nu pot face fa!i. Nu esteobignuit cu presiunea normald a PdmAntului. De fapt,

nu este obiqnuit cu nimic de pe PimAnt, iar efortul deadaptare pare sd fie prea mare pentru el. Fir-ar sd fie,domnilor, pAnd gi eu md simt frAnt de oboseald din cauza

revenirii La1, g- iar.eu m-am nlscut pe planeta asta!Ministrul $tiintei se uitd la el dispreluitor.

- Dacd singura ta preocupare este oboseala provo-cati de acceleralia gravitalionalS, t9 asigur, dragul meucipitan, cd am anticipat lucrul dsta. Ii vom monitorizastmare aten{ie respirafia gi activitatea inimii. Nu suntemchiar lipsili cu totul de imaginalie gi suntem foarte pre-vdzdtori. La urma urmei, 9i eu am fostin spaliu. Cunoscsenzalia. Omul acest4 Smitlu trebuie s6...

Cipitanul Van Tromp simlea cd e momentul pentruo crizdde nervi. Putea da vina pe obosealS, o obosealdfoarte reald, de altfel, de parcd tocmai ar fi ajuns peJupiter. igi didea seama, cu o oarecare aroganld, cd nicimdcar uninalt consilier nu-gi putea permite sd adopte o

Strdin intr-o lume strdind I 23

atitudine atAt de inflexibil[ fa![ de comandantul primeiexpedilii de succes pe planeta Marte.

Aga cd il intrerupse pufnind dezgustat:

- Hmm... ,,Omul acesta, Smith..." Acest ,,om!"...NtJvedeli cd tocmai om nu e?

- Ce?- Smith... nu... este... orz...- Cum? Ce vrefi sd spuneli, cdpitane?- Smith nu este om. Esteo fiinfd inteligenti cu gene-

le gi descendenla unui om, dar nu este om. E mai multmar,tian decAt om. PAnI la venirea noastri nu vdzuse inrtala lui o'fiinfd umand. GAndegte ca un marfiary simteca un marfian. A fost crescut de o rasi care nu are nimicin comun cu noi - nici mdcar nu au sex. Smith nu avdzutniciodatd o femeie. $i nici de la venirea pe PdmAnt nua vizut niciuna dacd ordinele mi-au fost ascultate. Esteoqr la origine, insd marfian prin mediulin care a crescut..{curn, dac[ vreli sd-l innebunili qi sd dafi cu piciorul lareastd ,,comoari de informafii qtiinfifice'i chemafi-vltempitii de profesori gi puneli-i si-l zipiceasci la cap.\u-l lisafi sd-gi revind, si se adapteze la balamucul aces-Ei planete. Dafi-i inainte qi stoarcefi-l Ca pe o portocald.\iri c6-mi pasd - eu mi-am fdcut treaba!

Linigtea care urmi fu intreruptd de Secretarul Gene-lal Douglas:

- $i afi flcut o treabi bund, cdpitane. Sfatul dum-ravoastri va fi cAntdrit. Vd asigur cX nu vom face nimic:n pripi. Dacd acest om - sau om-marfian - Smith arem'oie de cAteva zile de adaptare, sunt convins c[ gtiinfa

Itrate se mai agtepte. Deci ia-o mai uguref Pete. Sd l5sdm

?e alta dati subiectul dsta domnilor, gi si trecem la alteanobleme. Cdpitanul Van Tromp este obosit.

- Existi insd o chestiune care nu poate suferi amA-:rere. spuse Ministrul Informafiilor Publice.

- 5i care ar fi aceea, ]ock?