Din partea bibliotecarului

,,Sufletul odihnă nu poate afla,pînă nu găseşte adevărul, care îlcearcă oricît de departe şi oricît

de cu trudă i-ar fi a-l nimeri”

Dimitre Cantemir. Hronicul ..., p.139.

Neamul nostru n-a dus niciodată lipsă de talente. Tot ce rămîne în urma unui om este numele. Sîntem un popor norocos, fiindcă noi, spre deosebire de alte popoare, nu trebuie să ne născocim strămoşii. Noi îi avem. Multe din paginile care s-au scris sînt valabile şi pe viitor. Cînd ne întoarcem în vremuri, ne întîlnim cu Dimitrie Cantemir - „... rege între filozofi şi filozof între regi...” Cu toate că s-au scurs 330 de ani de la naşterea lui, fiecare om e gata să încuviinţeze că acest nume emană impulsul neamului. Timpul este nemilos. El este ceva care distribuie tuturor lucrurilor toată durata lor precisă şi le face să participe la ce a fost, este şi va fi, fără ca el însuşi să devină durată în înţeles sensibil. Cu el se duce şi rămîne trecutul istoriei noastre. El a formulat probleme şi a căutat să le soluţioneze, aducînd contribuţii ce merită să fie consemnate şi cunoscute. Bibliografia Dimitrie Cantemir - unul din Luceferii Europei” este dedicată gînditorului Dimitrie Cantemir. Această bibliografie este o mică piedică în calea uitării. Este şi o sursă de informare pentru cei care vor cerceta moştenirea lăsată de domnitor.

1

La baza aranjării materialului se află criteriul alfabetic.

Bibliografia cuprinde diviziunile:I. „ ... rege între filozofi şi filozof între regi...” II. Dimitrie Cantemir - umanist, scriitor, filozof, om de ştiinţă.III. Tabel cronologic.IV. Opera.V. Scrieri despre viaţa şi opera lui Dimitrie Cantemir.VI. În publicaţii periodice.VII. Aprecieri.VIII. Fragmente din operă.

Bibliografia a fost realizată în baza colecţiilor, cataloagelor şi fişierelor de la Biblioteca Publică „A. Donici” , Biblioteca pentru copii „Ion Creangă”, Liceul Teoretic ,,Onisifor Ghibu”, Liceul Teoretic ,,A. Russo”, şcoala de cultură generală nr.3, gimnaziul nr. 4. Descrierile bibliografice au fost întocmite conform STAS-ului 12629/1-88 ,,Descrierea bibliografică a documentelor”. Selectarea documentelor a fost încheiată la 1 august 2003. La sfîrşitul bibliografiei sînt incluşi indici auxiliari: de nume, de publicaţii periodice.

2

„Cînd eram tînăr, învăţam limbile orientale şi fără încetare, timp de 22 de ani, am stat la Poarta Otomană, avînd convorbiri cu oamenii de tot felul de ranguri şi cuvintele lor s-au lipit de mintea mea ca ceara…” (“Istoria Imperiului Otoman”) Un tînăr cu maniere alese, cu o conversaţie deosebit de plăcută, care o purta cu uşurinţă în limba latină. Iar unul dintre străini ne lasă şi un portret fizic al tînărului prinţ, care îl impresionase în mod deosebit prin frumuseţea şi puritatea trăsăturilor sale.

Ion Neculce

Mărturiile străinilor

3

Marii bărbaţi

Pămîntul nu rodeşte numai pîine, Nu doar de spice sîntem luminaţi -De la pămînt pornesc şi vrednicia

Şi veşnicia marilor bărbaţi.

Noi - după ei ne-aflăm vechimea, anii, După bărbaţii noştri temerari, Precum citim după inele vîrsta Stejarilor în codrii seculari

În tot ce au zidit atîtea veacuri, Au pus trecut, prezent şi viitor

Ca noi, în faţa neamurilor lumii, Să nu ne ruşinăm de fapta lor.

Au ridicat cetăţi, au scris balade Şi au cîntat, şi-au plîns, şi au arat,

Au stat la ocnă, au ars pentru dreptate, Ei au trăit, trăind - au lumina

Noi - după ei ne-aflăm vechimea, anii, După bărbaţii noştri temerari, Precum citim după inele vîrsta Stejarilor în codrii seculari.

4

Azi noi zidim, noi ocrotim lumina Cu gîndul la acei ce vor veni Cu inima aproape de bărbaţii

Ce-au fost, ce sînt, ce pururea vor fi. Vasile Romanciuc

... rege între filozofi şifilozof între regi ...”

1714. La o şedinţă a Academiei din Berlin urmau să fie aleşi căţiva noi membri. - Propun ca membru de onoare al Academiei noastre să fie ales învăţatul Demetrius Cantemir, a deschis şedinţa filozoful Leibniz. - Pentru care merite, baron Leibniz ?!- După părerea mea, la ora actuală Demetrius

Cantemir e unul din cei mai de seamă învăţaţi din lume. A scris multe şi felurite cărţi, între care o istorie a turcilor. A compus cărţi de filozofie. E un foarte bun matematician. A inventat un aparat pentru calcule la Moscova, unde se află acum. Turcii îl socot cel mai mare compozitor al lor.

- Mai cunoaşte, domnilor, zece limbi. Scrie în limbile latină, greacă, turcă, rusă, română...

- Şi cine e acest Cantemir? E un neamţ?- E un moldovean ...- De unde?- Din Moldova.- Propun să fie pus la vot numele lui ...

Toţi academicienii au votat unanim pentru Dimitrie Cantemir membru de onoare al ei, l-a numit în diploma

5

pe care i-a trimis-o „ rege între filozofi şi filozof între regi ...„ calificativ pe care fostul domn al Moldovei l-a purtat cu mîndrie toată viaţa. Avea abia 24 ani şi trecea de pe atunci drept un mare savant. Căci marele nostru istoric…A stăpînit Cantemir-Vodă cel Bătrîn peste Moldova, vreme de lucru ce cam rar se întîmplase voievozitor moldoveni de la Rareş, încoace. Şi-a avut voievodul Cantemir Bătrînul un fecior, adevărat Făt-Frumos din lacrimă, minunat la făptură, dulce la cuvînt şi înzestrat de Dumnezeu cu atîta înţelepciune, încît a fost în vremea lui cel mai mare cărturar şi cel mai straşnic filozof din lume. Îl chema Dimitrie Cantemir şi a fost cea mai strălucită podoabă de înţelepciune a neamului românesc. Văzîndu-l taică-său Vodă Cantemir cel Bătrîn în ce apa se adoptă, de mic l-a trimis la Constantinopol, unde erau pe atunci cei mai mari profesori ai lumii şi unde se zicea că hălăduieşte mama tuturor învăţătorilor. Unsprezece limbi ştia şi pe toate îngereşte le vorbea, că se mîndrea de el, toate seminţele pămîntului şi în faţa lui toţi filozofii cei mai mari rămîneau ameţiţi şi-nmărmuriţi. Cantemir-Vodă, după ce a murit ţinutu-l-au mort tăinuit o zi şi o noapte pînă s-au gătit cărţile şi au făcut harzur de la boieri şi de la ţară la Poartă, de poftia să puie pe un fecior a lui Cantemir-Vodă domn în locul tătîne-său. Şi au trimis pe vătavul Pîrvul şi cu Ştefăniţă Rusat, feciorul lui Manolachi postelnicul. Şi după ce au pornit cărţile, a doua zi, s-au şi ajunsu hatmanul Bogdan şi cu Iordachi vistiernicul şi cu toţi slujitorii să ridice pe Dumitraşco beizade, feciorul lui Cantemir-Vodă, domn în locul tătîne-său. Deci au gătit divanul cel mare şi s-au strînsu toată boierimea şi mitropolitul şi slujitorii la curtea cea domnească şi au adus şi pe un agă a veziriului turcu ...

6

Atuncea a spus la tot norodul că a murit Cantemir-Vodă, ce slujitorii început a striga că altul nu le trebuie să le fie domn ce numai Dumitraşco, beizade, feciorul lui Cantemir-Vodă...

Turcul aga, văzînd că strigă cu toţii întru-un cuvînt, au luat un caftan şi au pus în spatele lui Dumitraşco beizade şi beizade au îmbrăcat pe turcu cu un contăş cu samur şi au şezut amîndoi în scaune şi au început a slobozi puşcile... Şi toţi boierii şi slujitorii căpeteniile, cine-s după rînduiala sa, a prins a săruta poala turcului şi a lui Dumitraşco beizade. Şi după aceea gătindu-s <a> au purces cu alai domnescu de au mersu la Svetii Nicolai de i-au citit mitropolitul molitva cea de domnie, după obicei.

/ Ion Neculce / Tocmai el Cantemir învăţatul, care ştia să-şi bată joc de alţii cînd îşi făureau genealogii prea fantastice tocmai el căzu în acelaşi ridicol, vrînd numaidecît din neamul lui mazili să facă coborîtori din Tamerlan, vestitul cuceritor asiatic. Cînd era copilandru de 15 ani, scrie o carte de filozofie. Tot în frageda lui tinereţe născoci cîturi pentru slujbele religioase ale turcilor şi modifică muzica lor, care pînă atunci nu avea semne muzicale. Ba scrie în latineşte istoria dintre început a Împărăţiei Turceşti, descurcînd hrisoavele şi răbojurile lor vechi şi rînduind faptele petrecute cu sute ani în urmă, încît fu socotit ca un mare prieten al împărăţiei şi cel mai mare scriitor al turcilor, în vremea aceea. Că nu ştiau Turcii cu ce daruri să-l mai dăruiască şi ce laude să mai aducă. Iar Sultanul ca pe cel mai bun sfetnic îl socotea şi mult se mîndrea cu prietenia lui. De aceea într-o vreme, cînd se porni iarăşi la război mare între Turci şi Rusia, cam spre sfîrşitul domniei lui Vodă Brîncoveanu, Sultanul nu găsi alt om mai de

7

credinţă să-l pună domn în Moldova decît pe acest mare filozof şi neîntrecut cărturar. Iar Dumitru Cantemir cum ajunsese domn în Ţara Moldovei, se şi lepădă de Turci şi trecu pe faţă lui Petru cel Mare, împăratul Ruşilor.

Căci aşa cugeta el: “Vom îndrepta muzica şi vom ticlui cîntece; vom scri istoria neamului şi cu multă cinste o vom cinsti, dar cu creştin sînt şi cînd necreştinii se ridică împotriva noastră, eu cu creştinii merg. Şi-a mers alături cu creştinii şi-a luptat cu vitejie”.

L. Cristinescu Aşadar, la vărsta de 15 ani pleacă un tînăr care citise toţi cronicarii, moldoveni sau munteni, şi aflase de la ei tot ce se putea şti în acea vreme despre ţara sa, despre originea locuitorilor acestei ţări, despre limba acestor locuitori. Însoţit de un asemenea bagaj, un tînăr cu imaginaţie înflăcărată a celor 15 ani cu calităţile excepţionale de analiză şi de sintetizare a faptelor, pe care avea să ni le dezvăluie mult mai tîrziu opera sa, a fost permanent stăpînit de gîndul de a verifica ceea ce aflase despre ţara şi neamul său din cronicari prin orice informaţii pe care le putea culege.

8

Dimitrie Cantemir - umanist, scriitor, filozof, om de ştiinţă

Spectrul viziunii lui Dimitrie Cantemir se proiectează ca un curcubeu pe firmamentul culturii naţionale. În 1698, cînd apare prima sa operă „Divanul sau gîlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul (sufletul) cu trupul”, care conţine o serie de imperative ale spiritualităţii, dintre care se distinge chemarea înţeleptului spre Pace, se implică trei etape, îndemnîndu-ne pe toţi şi pe fiecare în parte:Trăieşte în pace cu confraţii şi semenii tăi! Aceasta este pacea provizorie.- Trăieşte în pace cu Dumnezeu, şi atunci vei trăi în pace cu toată lumea în eternitate.Următoarea operă constituie „Imaginea tainică a ştiinţei sacre”, scrisă în limba latină în anul 1700. E un tratat de filozofie ce conţine o critică acerbă, bine argumentată, a relaţiei dintre timp şi mişcare în doctrina aristotelică.Urmatoarea operă este „Micul compediu de logică generală”, scrisă în anul 1701 în limba latină, în care Dimitrie Cantemir pledează pentru descoperirea valorii adevărului prin mijloace raţionale, subliniind: „Astfel (Dumnezeu) v-a încuviinţat facultatea de a descoperi şi de a dobîndi adevărul şi leacul, adică lumina voastră naturală, şi folosindu-vă de ea, să ajungeţi de la cele mici la cele mari, de la cele inferioare la cele superioare. Şi de la cele pămînteşti la cele cereşti, ba

9

chiar şi pînă la însăşi cunoaşterea adevăratei înţelepciuni”.

Una din operele principale din prima perioadă a activităţii lui Dimitrie Cantemir este romanul alegoric pătruns de meditaţii filozofice „Istoria ieroglifică”, care reprezintă un pamflet social-politic, cuprinzînd contrapunerea tipologiei boierimii şi a ţărănimii din Moldova întruchipată prin „albine”. Autorul pledează pentru ştiinţa contra ignoranţei, adevărul împotriva înşelăciunii şi experienţa de viaţă. „Că precum ştiinţa lucrurilor este lumina minţii, aşa neştiinţa lor este întunecarea cunoştinţei. Una din lucrările fundamentale, pe baza căreia în anul 1714 Dimitrie Cantemir a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin, scrisă în limba latină, a fost „Descrierea statului vechi şi contemporan al Moldovei”, în care pe de o parte sînt descrise consecinţele oprimării turceşti, iar pe de altă parte, ca imperativ al timpului este lansat alesul istoric argumentat al reformării statului feudal moldovenesc. Autorul ne descrie cu multă ardoare pitorescul plaiurilor moldoveneşti şi bogăţiile lor inepuizabile. În anul 1793 Dimitrie Cantemir scrie opera „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor” în care este demonstrat argumentat dreptul Moldovei la independenţă pe temeiul continuităţii sale istorice şi a unităţii de neam şi de limbă. Altă lucrare fundamentală care a cutreierat cele mai prestigioase biblioteci ale Germaniei, Franţei, Angliei şi altor ţări europene a fost „Istoria măririi şi decăderii imperiului otoman”, scrisă în 1716. Dimitrie Cantemir prin opera sa a fost precursorul ştiinţelor moderne, ulterioare, inclusiv al etnosociologiei, antropologiei culturale, integrînd Moldova cu ştiinţa şi cultura europeană şi universală încă la începutul secolului al XVIII-lea, păşind în pas cu timpul din epoca iluminismului.

10

Ion Hanganu, coordonator de programe la Mica Academie

Tabel cronologic1673, 26 octombrie Dimitrie Cantemir prin amploarea operei sale de filozof, literat, istoric şi orientalist a constituit o veritabilă universitate nu numai de anvergură naţională, ci şi europeană, chiar universală. S-a născut la Iaşi la 26 octombrie 1673, în familia domnitorului moldovean Constantin Cantemir. Şi-a făcut studiile la limba şi literatura greacă, retorică, logică, filozofie naturală şi teologie ortodoxă la curtea tatălui sau sub îndrumarea savantului şi călugăr grec, Ieremia Cacavela.1678 La virsta de numai 5 ani, moare mama lui Dimitrie Cantemir. Fusese o ‚,femeie vrednica de pomenit printre cele dintii ale veacului aceluia stiutoare de buna carte’’... De la Ana Bantîş va moşteni Dimitrie dragosta de carte.1685 La 15 iunie, Constantin Cantemir este ales domn al Moldovei, fiind sprijinit de Şerban Cantacuzino, domul Ţarii Româneşti.1688 La frageda vîrsta de 15 ani adolescentul Cantemir se afla la Istambul trimis de tatal său ca ostatic, în locul lui Antioh, care revine in Moldova. Studiază limba turcă redactînd ulterior, un tratat

11

de notaţie muzicală considerat o operă de pionierat de către istoricii culturii turceşti.1688 În vîrstă de 15 ani este trimis de tatăl său ca ostatic pe lîngă Poarta Otomană la Constantinopol, unde a urmat cursurile Academiei de pe lîngă Patriarhi, studiind limbile străine greacă şi latină, literatura clasică, istoria, filozofia şi teologia ortodoxă.

Deşi ostatic la curtea sultanului, are posibilitatea să-şi continue învăţătura la Academia Patriarhiei Constantinopolitane. În foarte bogată bibliotecă află o pleiadă de lucrări din cele mai diverse ramuri ale ştiinţei şi culturii: logică, filozofie, geografie, istorie, medicină, chimie, limbi orientale (turcă, arabă, persană). Îi cunoaşte şi întreţine discuţii pe teme filozofice şi politice cu ambasadorii francezi, olandezi şi ruşi. După circa 2 ani de studii în Constantinopol s-a întors la Iaşi, fiind coparticipant la domnia tatălui său.1692 Alaturi de tatăl său ia parte la asediul Sorocii.1693 La 13 martie se stinge din viata Constatin Cantemir. Boierii il aleg ca urmas pentru scurta vreme pe Dimitrie Cantemir neconfirmat însă de poarta la intervenţia lui Constantin Brîncoveanu, care aduce ca domn al Moldovei pe Constantin Duca.În aprilie, Dimitrie Cantemir este dus la Istambul.1695 Antioh Cantemir devine domnul Moldovei, în locul mazilitului Duca-Vodă; Dimitrie Cantemir aspira la tronul Ţării Româneşti.1693-1695 Se retrage la Constantinopol ca exilat. Îşi

12

face relaţii ţi se împrieteneşte cu mulţi demnitari şi învăţţi turci. În acest fel reuşeşte, să pătrundă în bibliotecile şi arhivele inaccesibile creştinilor, unde studiază cu multă pasiune manuscrisele şi cronicele turceşti. Vastul material documentar studiat de Dimitrie Cantemir în decursul celor 22 de ani de sedere la Constantinopol îi va permite să cunoască foarte bine istoria şi cultura popoarelor musulmane, pe care le-a înfăţişat ulterior în lucrări de o mare valoare ştiinţifică. Prin operele dedicate poparelor orientale, Dimitrie Cantemir s-a afirmat că primul nostru orientalist de valoare europeană.1697 Asista la dezastrul trupelor otomane de la Zenta, unde Eugeniu de Savoia cîăştiga, la 10 septembrie, o victorie care-l va face pe tînarul cărturar romîn să fixeze această dată ca început al descreşterii Puterii Otomane.1698 La 30 august apare la Iaşi prima scriere cantemiriană – tratatul bilingv (în greceşte şi romîneşte) de etica , sub forma de eseu...., ,, ,,Divanul sau gîlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul’’.1699 Dimitrie a venit pentru scurta vreme în ţară, unde domnea fratele sau pentru a se căsători cu Casadra, fiica lui Şerban Cantacuzino, fostul domn al Ţării Româneşti. Căsătoria a fost hotarită încă de pe cînd ambii părinţi ai mirilor trăiau. Deşi pusă la cale, iniţial, ca o căsătorie politică, tînara doamnă s-a dovedit a fi o doamnă cu mari şi deosebite calităţi.1700 La 14 septembrie, Antioh Cantemir este înlocuit cu Constantin Duca . Dimitrie Cantemir se instalează la Istambul în casă construită după planurile lui unde va ramîne pîna în 1710, împreună cu familia sa formată din doua fete şi patru baieţi. În acest an scrie o lucrare teologică în latină „ Imaginea ştiinţei

13

sacre’’.1701 – 1703 Este editata ‚”Logica’’ (Prescurtare a sistemului logicii generale’’) la Istambul redacteaza: „Compendiu despre sistemul logicii generale’’, Ioanis Baptistae van Helmont Physices universalis doctrina (”Învăţatura generală despre fizica alui I.B. van Helmont’’); frecventează cercurile dimplomatice, legînd o strînsă prietenie cu mari politici şi cărturari din această mare capitală şi port cosmopolit. Redactează „Istoria Ieroglifică’’ Scrie „Tratatul de muzică turcească’’, pe care-l dedica sultanuliui Ahmed al II –lea . În contextul întregii activităţi scriitoriceşti preocupările pentru muzica ni-l înfăţişează pe Dimitrie Cantemir drept omul integral de cultură, un spirit cu preocupări universale,dupa chipul umaniştilor.1710 La 23 noiembrie, la 33 ani, după o lungă aşteptare Dimitrie Cantemir ajunge domn al Moldovei din bunavoinţa Sultanului şi a Hanului tătarilor în locul lui Nicolae Moavrocordat, primul principe fanariot.1711 La 2/13 aprilie la Lutk este încheiat tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia, la 24 iunie, ţarul Petru I soseşte la Iaşi dupa ce principele Moldovei a chemat pe toţi locuitorii să lupte pentru înlăturarea dominaţiei otomane. La Stanileşti, forţele moldovene şi ruseşti sînt încercuite şi ţarul este silit să semneze pacea. Cantemir, trecînd de partea ruşilor şi aceştia pierzînd lupta îşii pierde tronul. Se refugiaza în Rusia cu întreaga familie, urmat fiind de un mare grup de slujitori credencioşi printre care Ion Neculce.1712 Se stabileşte la Moscova, primeşte de la ţarul Petru cel Mare tituli de cneaz. Ţarul îi confera titulul de prea luminat principe al Rusiei.

14

1713 La 11 mai, domniţa Casandra, greşit tratată medical, moare în vîrsta de numai 39 ani. Fără tron, departe de ţara, fără soţie, în astfel de împrejurări cea mai mare mîngîere o găsi în scris.1714 La 11 iulie, Dimitrie Cantemir este ales membru al Academiei din Berlin, o inaltă societate ştiinţifică înfiinţată de Leibniz şi patronată de regele Prusiei. În diploma acordată cu acest prilej se subliniază rarul exemplu ca un principe (deci ostaş şi om politic) să--şi consacre talentul şi inforturile cercetării ştiiţifice. Este pentru prima dată cînd un român devine membru al unui important format ştiinţific din străinătate, fapt care consemnează afirmare culturii româneşti pe plan european. Savantul principe lucrează intens în aceşti ani, în care Petru I călătoreşte in Europa Apuseană.1716 Scrie „Descriptio Moldovie („Descrierea Moldovei la solicitarea Academiei din Berlin). În limba germană lucrarea apare în 1769 iar în limba rusă în 1789. În 1925 este tradusă sub titlul „Scrisoarea Moldovei’’.1717 Scrie în limba rusă „Evinementele Cantucuzinilor şi Brîncovenilor’’, lucrare tradusă şi publicată pentru prima oară în ‚ ”Arhiva românească’’, tot acum redactează ”Historia moldo-vlahică’’ în limba latină, lucrarea care demonstrează romanitatea poporului romăn, unitate de origine şi de limba, continuitatea lui pe teritoriul vechii Dacii.1719 Se mută la Kiev, unde se recasătoreşte cu tînara şi frumoasa prinţesa Anastasia Trubeţkoi.1720 Cantemir îl însoţeşte pe şar în Persia.1721 Participă nemijlocit la conducerea statului la pregătirea şi punerea în practică a unor importante acte de stat iniţiate de Petru I.1722 Ia parte, împreuna cu ţarul I, la expediţia din Caucaz şi tot acum tipăreşte din porunca acestuia,

15

sistema religiei mahomedane’’ scrisă iniţial in latină.1719 Este tradusă apoi în ruseşte, ea cuprinde o descriere a civilizaţiei musulmane.1723 Definitivează „Hronicul vechimei a romano – moldo- vlahilor’’ dezvoltare a ideilor creionate în Hïstoria moldo-vlahica’’, lucrare închinată originii şi trecutului neamului său. În ciuda nenumăraţilor ani petrecuţi în afara graniţilor ţării sale, savantul moldovean si-a început şi şi-a încheiat activitatea de scriitor cu lucrări în limba română ,

„ Divanul (1698)’’ şi hronicul’’ (1723)1723 În ziua de 21 august, moare, bolnav fiind de diabet, la moşia sa Dimitrievka. Este înmormîntat la ctitoria sa, biserica Sf. Constantin şi Elena din Moscova. 1935 Osemintele sale au fost aduse în ţară şi depuse la Biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi.

16

Opera

1. Cantemir, Dimitrie. Scrieri: Istoria Ieroglifică Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei a Romano –Moldo-Vlahilor / Dimitrie Cantemir. - Galaţi: Porto–franco, 1996. – 222 p.2. Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifică / Dimitrie

Cantemir. Bucureşti: Minevra, 1997. – 492 3. Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifică. În II

volume. Vol. 1 – 2 /Dimitrie Cantemir/ Bucureşti: Minerva, 1983. p. 320.

4. Cantemir, Dimitrie. Opere complete. Vol. I Divanul / Dimitrie Cantemir. - Bucureşti: Acad. Republicii Socialiste Române.1974, 310 p. 5. Cantemir, Dimitrie. Melancolia neasemuitului inorog/ Dimitrie Cantemir. - Cluj: Dacia, 1973. 189 p. 6. Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifică / Dimitrie Cantemir. - Bucureşti: Minerva, 1983, 364 p. 7. Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifică/ Dimitrie Cantemir. Bucureşti: Gramar, 2002. 274 p. 8. Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifică/ Dimitrie Cantemir. Bucureşti: Minerva. 2001, 285 p.

17

9. Cantemir, Dimitrie. Istoria Ieroglifică/ Dimitrie Cantemir. Bucureşti: Minerva, 1997. 457p. 10. Cantemir, Dimitrie. Descrierea Moldovei. Dimitrie Cantemir. - Ch.: Lit. artistică, 1982, 204 p.

Scrieridespre viaţa şi operalui Dimitrie Cantemir

1. Blaga, Lucian. Dimitrie Cantemir - //Susana-Carmen Dumitrescu. Antologie, prefaţă, cronologie şi bibliografie. – Bucureşti: Eminescu, 1974.- P. 402. Boatcă, Silvestru. Dimitrie Cantemir. //Boatcă Silvestru.-Bucuresti: Minerva, 1995. - P. 132.3. Coroban, Vasile. Dimitrie Cantemir – scriitor umanist. // Vasile Coroban. – Ch.: Cartea Moldovenească, 1973. – 277 p.4. Crăciun, Boris. Dimitrie Cantemir. // Crăciun Boris. Istoria ilustrată a românilor de la origini pînă în prezent. – Iaşi: Porţile orientului Iaşi, Casa şcolilor, 1987. – P. 505. Călinescu, Gheorghe. Cantemir.// Călinescu Gheorghe. Istoria literaturii române. – Ch.: Universitas, 1993. – P. 236. Ciocanu, Ion. //Permanenţa şi paradoxul unei cărţi de căpătîi.(Descrierea Moldovei) /Ion Ciocanu. Reflecţii. – Ch. Hyperion: 1992. – p. 281-282.

18

7. Ciobanu, Ştefan. Dimitrie Cantemir.//Ciobanu Ştefan. Istoria literaturii române vechi. – Ch.: Hyperion, 1992. – P.5348. Cibotaru, Eugen. Pe veci cu Rusia. // Cibotaru Eugen. Mesajul social al literaturii. – Ch.: Hyperion, 1977. – P. 4289. Cioculescu, Şerban. Cantemir – Retar şi artist. / /Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefaţă, cronologie şi bibliogafie. – Bucureşti: Eminescu, 1977. – P. 23010. Dabija, Nicolae. Rege între filozofi (Dimitrie Cantemir). Dabija Nicolae. Nasc şi la Moldova oameni. – Ch.: Hyperion, 1992. – P. 41 11. Dabija, Nicolae. (versuri lui Dimitrie Cantemir) / Nicolae Dabija. Pe urmele lui Orfeu. – Ch.: Lit. artistică, 1983. – p. 167.12. Dabija, Nicolae. Cantemir la Istanbul/ / Dabija Nicolae. Pe urmele lui Orfeu. – Ch.: Lit. artistică, 1983. – P. 168.13. Dabija, Nicolae. ... Filozof între regi, rege între filozofi... (Cantemir în Rusia) // Dabija Nicolae. Pe urmele lui Orfeu. – Ch.: Lit. artistică, 1983. – P. 187.14. Dragnev, Dimitrie. Rusia şi lupta poporului moldovenesc impotriva jugului otoman. // Dragnev Dimitrie. – Ch.: Lumina, 1986. P. 72.15. Dodu Balan, Ion. Dimitrie Cantemir. //Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefaţă, cronologie şi bibliografie. – Bucureşti: Eminescu 1974 – P. 41.16. Din gîndirea politico-juridică din România. Figuri reprezentative. – Bucureşti: Ştiinţifica, 1974, - P. 240.17. Gane, Constantin. Familia lui Dimitrie Cantemir / /Constantin Gane. Trecute vieţi de doamne şi domniţe. – Ch.: Universitas, 1991. – P. 327.18. Gîndea, Virgil. Locul lui Dimitire Cantemir în cultura românească. // Susana-Carmen Dumitrescu.

19

Dimitrie Cantemir. Antologie, prefaţă, cronologie şi bibliografie. – Bucureşti: Eminescu, 1977. – P. 230.19. Gheorghiu, Mihnea. Orizontul cultural-politic al lui Dimitrie Cantemir. //Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefaţă, cronologie şi bibliografie. – Bucureşti: Eminescu, 1974. – P. 4020. Hropotinschi, Alexandru. Cantemiriana. //Hropotinschi Alexandru. Reflecţii tipice. – Ch. Lumina: 1986. – P. 283.21. Ionescu, Gulian Constantin. Umanism şi raţionalism la Dimitrie Cantemir. – Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefaţă, cronologie şi bibliografie. Bucureşti: Eminescu, 1977. - P. 97.22. Iorga, Nicolae. Pribegia moldovenilor la Muscali după trecerea nenorocită a lui Dimitrie – Vodă Cantemir la dînşii (1711). //Iorga Nicolae. Din faptele strămoşilor. (Povestiri ale cronicarilor, rînduite, adunate şi publicate de Nicolae Iorga). – Ch.: Hyperion, 1991. – P. 134.23. Iorga, Nicolae. Dimitrie Cantemir. //Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefaţă, cronologie şi bibliografie. – Bucureşti: Eminescu, 1974. – P. 62.24. Iorga, Nicolae. Epoca lui Şerban Cantacuzino şi a lui Constantin Brîncoveanu//Iorga Nicolae. Istoria Românilor. – Ch.: Universitas, 1992. – P. 45.25. Lăudat, Liviu. Dimitrie Cantemir. //Lăudat Liviu. – Iaşi: Junimea, 1973. – P. 215. 26. Muşat, Maria. Dimitrie Cantemir. //Muşat Maria. – Bucureşti: Militară; 1975. – 210 p.27. Maziliu, Dan. Dimitrie Cantemir un prinţ al literelor. // Maziliu Dan. – Bucureşti: Elion, 2001. – P. 212.28. Neculce, Ion. Domnia lui Dumitraşco-Cantemir – Voievodul în anul 7219 (1711) //Neculce Ion. Letopiseţul Ţării Moldovei. – Ch.: Hyperion, 1990. – p. 374.29. Panaitescu, Petre. Istoria Ieroglifică. Dimitrie Cantemir// Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie

20

Cantemir. Antologie, prefaţă, cronologie şi bibliografie. – Bucureşti : Eminescu, 1974. – P. 62.30. Panaitescu, Petre. Epoca Fanariotă. //Panaitescu Petre. Istoria Românilor. – Bucureşti: Pedagogică şi pedagogica, 1990. – P. 222.31. Piru, Alexandru. Dimitrie Cantemir. //Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefaţă, cronologie şi bibliografie. Bucureşti: Eminescu, 1977. – P. 135.32. Rotaru, Ion. Dimitrie Cantemir. //Ion Rotaru. Cele mai frumoase pagini. Comentarii. – Bucureşti: Prometeu, 1993. – P. 277.

33. Silvestru, Aurelian. Cărturari pribegi.// Aurelian Silvestru. Noi şi biografia omenirii. Ch.: Museum, 1998. – P. 255.34. Simionescu, Pavel. Dimitire Cantemir domnitor şi savant umanist. //Simionescu Pavel. – Bucureşti: Enciclopedia română, 1969. –P. 240.35. 300 ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir. // Sesiunea ştiinţifică. Dimitrie Cantemir. – Bucureşti: Academia Republicii Socialiste Române. – 140 p.36. Vasilescu, Virgil. Dimitrie Cantemir. //Vasilescu Virgil. Cîrmuitorii. – Ch.: 1 Cartier, 2001. – P. 103.37. Vlahuţă, Alexandru. Sub Fanarioţi //Vlahuţă Alexandru. Din trecutul nostru. – Ch.: Cadran, 1998. –P. 183.38. Valda, Petru. Dimitrie Cantemir. Raportul dintre raţiune şi credinţă // Susana-Carmen Dumitrescu. Dimitrie Cantemir. Antologie, prefaţă, cronologie şi bibliografie. – Bucureşti: Eminescu, 1974. –P. 97.

21

În publicaţii periodice

1. Angheli, Fiodor. Dimitrie Cantemir personalitate cu renume mondial //Moldova Suverană. – 2003. – 10 iulie. P. 3 – urm. din 122, 123.2. Bahnă, Ana. Anul 2003 - Anul Dimitrie Cantemir. //Plaiul Orheian. – 2003. – 7 martie. – P. 6.3. Balaban, Tatiana. Cantemir în Rusia. //„a” mic. – 2003. – Nr. 5 – 6. – P. 7.4. Dunaev, Victoria. Dimitrovsck – oraşul lui Dimitrie Cantemir. //„ a” mic. – 2003. – Nr. 5 – 6. -P. 7. 5. Eşanu, Andrei. Descrierea Moldovei în cultura europeană ( Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei” //Limba română. – 2003. – nr. 1. – P. 73 – 846. Gherciu, Viorel Dorel. Dimitrie Cantemir. Homo universalis. // Limba română. – 2003. – Nr. 7 – 9. –P. 71.7. Hangan, I. Universitatea „ Cantemir” Anul Cantemir // Făclia. – 2003. – 12 aprilie. – P. 12.8. Korolevschi, Svetlana. Dimitrie Cantemir ( 1673 – 1723)

22

(Anul 2003 – Anul Dimitrie Cantemir) //Didactica Pro. – 2003. Nr. 1. – P. 36.9. Laşcu, Vlad. Filozof între regi, rege între filozofi. (Anul 2003 – Anul Dimitrie Cantemir.) //Plaiul Orheian. – 2003. – N. 25. – P.3.10. Manolescu, Nicolae. Istoria ieroglifică. //Basarabia. – 1993. – nr. 10. – P. 155 – 160.11. Plămădeală, Ana–Maria. Filmul „Dimitrie Cantemir” – între artă şi ideologie // Lit. ;i arta. – 2003. – 17 iulie. – P. 7.12. Postarenco, Dimitrie. Dimitrie Cantemir. Familia. //Basarabiei. – 1993. – Nr. 10. – p. 166 – 174.

13. Postarenco, Dimitrie. Dimitrie Cantemir patriot sau... //Viaţa Satului. – 1992. 6 august.14. Postarenco, Dimitrie. Aducerea în ţară a osemintelor lui Dimitrie Cantemir. //Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară. – 1993. – Nr. 2. – P. 103 – 105.15. Petrica, Mihail. Creaţii lexicale în Istoraia Ieroglifică. //Limba română. – 1996. – Nr. 3 – 4 . – P. 66 – 68.16. Cimpoi, Mihai. Dimitrie Cantemir – scriitor, umanist de Vasile Coroban // Limba română. – 2000. – Nr. 6 – 12. – P. 125 – 126.

23

Aprecieri

„Principele Dimitrie Cantemir (a fost) cel mai învăţat om de pe timpurile lui Petru cel Mare”

Dimitrie Bantîş–Kamenski

„Acest domnitor este un om foarte învăţat şi capabil de a da sfaturi”

Petru cel Mare „Prin scrisul lui, Cantemir a adus neamului o glorie mai mare şi mai durabilă decît aceea a armelor: conştiinţă europeană românească, membru al Academiei din Berlin, oraganizator al Academiei ruseşti, Cantemir este primul român tradus şi citit în Europa.

Pompiliu Constantinescu

„Opera lui Cantemir se integrează în cultura noastră cu rădăcini în trecut, cu prelungiri în viitor. El nu este o

24

minune a culturii noastre, nici un izolat. În acest chip el apare nu micşorat, ci mărit, de vreme ce întotdeauna perspectiva unei creaţii este mai mare cînd e pusă în cadrul societăţii şi poporului din care face parte”

P. P. Panaitescu

„Atîta învăţătură poliglotă nu răpusese firea lui cea dintîi, moştenită, firea de om de ţară, de drept molodovean”.

Nicolae Iorga„Unul din oamenii cei mai învăţaţi ai secolului „ său”, pentru ca la urmă să adauge, că acesta era anul „îmbrăcat” în platoşă de fier şi mînuind un condei de fier, în contra duşmanului neamului său”.

Mihai Eminescu

„Cantemir a trebuit să pună prea mult din sufletul lui plăzmuitor, în stil, şi, cetindu-l, avem impresia că un titan se luptă din răsputeri să răstoarne o stîncă, ce chinuie, răsuflă din greu şi sucombă sub greutatea poverii”.

Dragoş Protopescu

„Locul lui Dimitrie Cantemir în literatură se situează pe linia marilor creatori de mituri şi expresie şi dacă anumite legende şi anume circumstanţe au zădarnicit în parte recunoaşterea aceasta, nimic nu opreşte viitorul să repare această injustiţie şi chiar să-i accelereze procesul”.

Perpessicius„Dacă moldovenii au autori cu care se pot făli înaintea Europei, negreşit aceşti autori sînt Cantemirii – tatăl şi fiul. Dimitrie Cantemir – vestitul domn al Moldovei,

25

sfetnicul şi prietenul lui Petru cel Mare, este cunoscut prin scrierile sale de toată lumea civilizată ... Fiul său Antioh Cantemir... este cel dintîi poet satiric al Rusiei ...”

Costache Negruzzi,Mihail Kogălnicean

„Opera largă, variată, plină de o dorinţă imensă de a şti mai mult, a unui om care a iubit ştiinţa mai mult decît acea domnie pe care de două ori soarta i-a dat-o pentru a i-o răpi brusc şi crud, a unui suflet care putea fi mîndru de atîtea cunoştinţe şi de atîta muncă, dar care nu o dată se smereşte, în greutatea urmăririi adevărului, a unui puternic al lumii, preţuit şi cerut în multe părţi, dar care a rămas şi în locuri atît de departe un om al ţării sale”.

Nicolae Iorga

„Toţi cei care au chiar minime cunoştinţe asupra muzicii otomane nu pot ignora marele nume al lui Cantemir. Acest mare muzician a trăit sub imperiu Ahmed a II- a. Opera se dovedeşte un adevărat Geniu artistic. Frumuseţea şi forma operelor care ne-au rămas de la el sînt izbitoare.

Sandetin Bey„Cel mai important tratat al secolului XVIII”.

Uilmaz Laztuna

„Unul din cei mai străluciţi învăţători ai noştri”. Rauf

Jekia

26

Fragmente din operă

„Iubirea de patrie insistă şi porunceşte să încărcăm cu laude acel popor, în care ne-am născut şi să recomendăm pe locuitorii unei ţări care ne-a dat viaţă. Se opune însă spiritul de adevăr şi ne opreşte să afirmăm cele ce dreapta judecată ne stăruieşte că sînt de reprobat. În adevăr va fi mai folositor pentru patrie, ca să se puie sincer sub ochii locuitorilor ei acelele defecte de care sunt plini, decît să fie înşelaţi cu o linguşire măgulitoare şi cu o scuză dibace, încît să creadă că sînt împlinite de dînşii corect cele ce toată lumea de pe glob, crescută în moravuri mai fine, condamnă”.

27

„Descrierea Moldovei”

„Sînt glumeţi şi veseli, au o inimă nu departe de gură, dar, precum uită uşor de vrăjmăşie, tot aşa nu ţin minte mult nici de prietenie”

„Descrierea Moldovei”

„Foarte religioşi”, că furturile la ei, „sînt puţine ori chiar deloc...” şi „la administrarea sfatului sînt mai capabile decît ceilalţi”.

„Descrierea Moldovei”„Bogăţiile munţilor, pe care le-am povestit pînă aici, le întrece cu mult şesurile Moldovei, prin fertilitatea lor la scriitorii vechi şi noi... „De copaci roditori vei găsi nu pomete ci păduri... Belşugul de poame este aşa de mare că în vechime, cînd polonii vroiau să vie în Moldova, ştiau că nu vor duce lipsă de hrană ...”Moldova se mîndreşte cu păduri foarte multe”.

„Descrierea Moldovei”

„Cînd doi adversari se găseau într-o corabie pe timpul unei furtuni şi se aflau în pericolo de moarte, unul din ei îl întrebă pe cîrmaci, care parte a corăbiei se va scufunda mai înainte aceea dinainte sau cea din urmă? Cîrmaciul răspunsese că cea dinainte. Călătorul spune: „Bine ăl voi vedea pe adversarul meu pierind măcar cu un minut înaintea mea, şi apoi voi pieri şi eu”.

Viaţa lui Constantin Cantemir

Ţinutul Orheiului. „Numele îi vine de la cetatea Orhei, aşezată pe rîul Răut, care nu e prea mare, dar cu toate aceastea e frumoasă şi are cu prisosinţă tot ceea ce este

28

trebuitor vieţii omului Lacul Orheiului, este aşezat în aproape de aceasta spre răsărit, şi astronul minunat din aceast lac. Pe malul dinspre apus al lacului în mijlocul codrilor deşi, se văd urmele unei cetăţi vechi, numită de locuitori Orheiul Vechi. Judecînd după aşezarea ei, pare să fie cetateaa Petrodava din Dacia Veche.

„Descrierea Moldovei”

„Felul de a juca al moldovenilor este cu totul diferit de al altor neamuri. Căci ei nu joacă cîte doi sau cîte patru ca francezii sau polonezii, dar mai multe persoane se prind toţi de mînă şi joacă în cerc, mişcîndu-se în pas egal şi măsurat de la dreapta la stînga, jocul se cheamă hora însă cînd sînt dispuşi într-un şirag lung ţinîndu-se de mîini, dar aşa ca extremităţile sa rămînă libere rotindu-se prin diferite şerpuri; acest joc se numeşte de obicei cu cuvîntul polonez danţ”.

„Descrierea Moldovei”„În aşa fel, dacă vre-unui tănăr îi place vre-o fată, trimite peţitori la părinţii alesei inimii, cum îi numesc ei pe oameni trimişi, schimonosînd cuvîntul latin petitoresc. La început peţitorii caută într-ascuns să afle gîndurile părinţilor pentru a ocoli ruşinea publică în caz de refuz, dar dacă obserevă că propunerea le va fi acceptată, adună

neamurile apropiate ale tînărului şi se îndreaptă cu toţii la casa fetei. Atunci mai marele peţiitorilor, căruia i se zice staroste îşi pregăteşte o scurtă oraţie: Străbunii noştri, moşii şi strămoşii, eşind în păduri la vînătoare, au dat pămîntul, pe care-l locuim şi pe care trăim acum, hrănindu-ne şi desfăţîndu-ne din mierea şi laptele lui. Încurajat de exemplu lor preaslăvitul domn cutare, eşind la vînătoare în cîmpi â, păduri şi munţi a zărit o ciută sau căprioară care, fiind cuminte şi sperioasă, nu l-a lăsat mic măcar s-o privească, şi a fugit docîndu-se în ascunzişul ei. Noi am poftit pe urmele ei şi ele ne-au

29

adus la această casă: deaceea ori ne daţi acest vînat, care prin sudorile şi stradania noastră l-am găsit în deşertur, ori ne arătaţi încotro a apucat-o”.

„ Descrierea Moldovei”

„ Însă acestea toate, fiind de noi în limba latinească scrise şi alcătuite socotit-am că cu strîmbătase încă şi cu păcat va fi, de lucrările noastre, deciia înainte, mai mult streinii, decît ai noştri să ştie. De care lucru acum de iznoavă osteninţă luînd, din limba latinească iarăşi pre cea o noastră românească le prefacem. Slujească-să dară cu osteninţăle noastre niamul moldovenesc, şi ca-ntr-o oglindă curată chipul său privindu-şi, îl sfătuesc ca nu în trudele şi sîngele moşilor strămoşilor sai să mîndrească, ce în ce au scăzut şi bărbăţia lor rîunind, lipsele să-şi plinească, şi să-şi aducă amente, că precum odată, acea acmu, tot aciia bărbaţi sînt, carii, cu multul mai cu fericire au ţinut cinsteşi a muri, decît cu chip de cinstea şi de bărbăţia lor, nevrednici a trăi”.

Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor

„ Cînd ne propunem să descriem obiceiurile moldovenilor – obiceiuri pe care străinii nu le cunosc ori le cunosc prea puţin – atunci patriotismul ne îndeamnă să lăudăm neamul căruia-i aparţinem, dar dragostea de adevăr şi dreptate ne împedică să lăudăm ceea ce merită blamare. Toate defectele omeneşti se întîlnesc şi la moldoveni, nu în număr mai mare, dar nici mai mic. Aroganţa şi mîndria sînt mama şi sora lor. Dacă un moldovean are un cal bun şi arme bune, crede că nimeni

30

nu-l poate întrece şi ar fi în stare să se ia la luptă - dacă ar fi posibil – chiar cu Dumnezeu. Toţi sunt foarte îndrăzneţi şi puşi pe ceartă, dar se liniştesc repede îndată ce au căzut de acord cu adversarul. Le plăce să glumească şi sînt de obicei veseli. Sufletul lor le este pe limbă; dar cum uită duşmănia, nici prietenia lor nu este prea durabilă ...”

„ Descrierea Moldovei”

Index de nume

Blaga Lucian 1Boatcă, Silvestru 2Coroban, Vasile 3Crăciun, Boris 4Călinescu, Gheorghe 5Ciocanu, Ion 6Ciobanu, Ştefan 7Cibotaru, Eugen 8Cioculescu, Şerban 9

31

Dabija, Nicolae 10, 11, 12, 13,Dragnev, Dimitrie 14Dodu Balan, Ion 15Gane, Constantin 17Cîndea, Virgil 18Gheorghiu, Mihnea 19Hropotinschi, Alexandru 20Ionescu, Gulian 21Iorga, Nicolae 22, 23, 24Lăudat, Liviu 25 Muşat, Maria 26Maziliu, Dan 27Neculce, Ion 28Panaitescu, Petre 29, 30Piru, Alexandru 31Rotaru, Ion 32Silvestru, Aurelian 33Simionescu, Pavel 34Vasilescu, Virgil 36Vlahuţă, Alexandru 37Valda, Petru 38

32

Index al periodicelorbibliografiate.

„a” micBasarabiaDidactica ProLiteratura şi artaLiteratura şi limba românăMoldova SuveranăPlaiul OrheianFăcliaViaţa satului

33

Cuprins

Din partea alcătuitorului.Romanciuc Vasile „Marii bărbaţi”....Rege între filozofi şi filozof între regi...Dimitrie Cantemir – umanist, scriitor, filozof om de ştiinţăTabel cronologic.Opera.Scrieri despre viaţa şi opera lui Dimitrie Cantemir.În publicaţii periodice.Aprecieri.Fragmente.Index alfabetic de numeIndex ale periodicelor bibliografiate.

34

35