Digest IV

as. Princ. Tamas simona 1

Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv.

Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala .

Se gasesc doua arcade dentare : una superioara si una inferioara in care sunt amplasate 32 dinti :

- 8 incisivi

- 4 canini

- 8 premolari

- 12 molari

Limba este un organ musculos.


La suprafata prezinta papile filiforme, fungiforme, circumvoalate si gustative.

Gusturile acru, amar, dulce si sarat sunt percepute in anumite zone ale limbii.

Limba impreuna cu arcadele dentare are rol in masticatie si formarea bolului alimentar.

Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se afla amigdalele palatine si radacina limbii. Conduce bolul alimentar spre stomac.

Esofagul este un organ musculo-membranos.


Face legatura intre faringe si stomac.

Are functie de deglutitie, de conducere a bolului alimentar spre stomac.

Are o lungime de 25-30 cm.

Cu stomacul comunica prin orificiul numit cardia.

Are trei regiuni: cervicala, toracala, abdominala.

Peretele esofagului este alcatuit din patru tunici: - seroasa

- musculara

- submucoasa

- mucoasa

Stomacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat in abdomen, in loja gastrica. In pozitie verticala stomacul are forma literei J.


Stomacul prezinta - doua fete - anterioara

- posterioara

- doua curburi - marea curbura

- mica curbura

- doua orificii - cardia, prin care comunica cu esofagul

- pilorul, care asigura legatura cu duodenul

Subimpartirea stomacului

a) Portiunea verticala a stomacului este construita din :

- fundul stomacului, fornix sau camera de aer

- corpul stomacului

b) Portiunea orizontala formata din :

-antrul piloric

- canal piloric care se termina la orificiul piloric

Mucoasa gastrica are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice, care secreta sucul gastric. Aceste glande dupa localizare pot fi :

- cardiale

- gastrice

- pilorice

Glandele cardiale si pilorice secreta mucus, iar cele gastrice secreta pepsinogen, acid clorhidric si mucus. Rolul principal al stomacului este de rezervor in care se acumuleaza alimentele ingerate, dar are si o functie secretorie. Glandele gastrice secreta sucul gastric, care este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent, in functie de continutul sau in mucus si foarte acid cu un pH intre 1,5-2,5.


Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale.

Compozitia sucului gastric :

- 99% apa

- 1% - substante organice : - enzime

- mucus

- substante anorganice - acid clorhidric

- cloruri de Na, K

- fosfati de Ca, Mg

Acidul clorhidric exercita numeroase actiuni cum ar fi :

- activarea enzimelor proteolitice din sucul gastric crearea unui mediu optim pentru actiunea acestora

- actioneaza asupra proteinelor alimentare facandu-le mai usor digerabile

- stimularea evacuarea gastrica

- are rol antiseptic, impiedicand dezvoltarea germenilor introdusi in stomac odata cu alimentele ingerate.

Principalele procese chimice gastrice se desfasoara sub actiunea urmatoarelor enzime :

- pepsina este secretata sub forma inactiva (pepsinogen) si este activata in stomac de catre HCl. Pepsina hidrolizeaza legaturile peptidice din interiorul moleculelor de proteine rezultand peptide

- labfermentul este secretat la sugari si absent la adulti. Produce coagularea laptelui prin transformarea cazeinogenului solubil in paracazeina care in prezenta Ca se transforma in paracazeinat de Ca

- gelatinoza lichefiaza gelatina


- lipaza scindeaza hidrolitic grasimile emulsionate cum ar fi laptele sau frisca.

Mucusul gastric are rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse actiuni nocive, in special de autodigestie sub actiunea pepsinei si a HCl.

Rezultatul digestiei gastrice este formarea unui produs semi-lichid acid-chimul gastric care va trece in intestinul subtire unde are loc digestia propriu-zisa.

Intestinul subtire : este partea tubului digestiv care se intinde de la pilor la valvula ileocecala. Este lung de cativa metri si este format din :

- duoden - are forma de potcoava. Aici se secreta secretina si enterochinaza.

Aici incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila si sucul pancreatic

- jejunoileonul are calibru mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale. Elaboreaza fermenti ca erepsina si nucleotidaza cu rol in digestia proteinelor. Lipaza are rol in digestia grasimilor, glucidelor si dizaharidelor. Are si rol de absorbtie a apei, sarurilor minerale si vitaminelor.

Intestinul gros este un segment terminal al tubului digestiv si se termina cu rectul.


Are lungimea de 1,5-2 m si este alcatuita din :

- cec

- colon ascendent - de absorbtie

- colon transvers - de trecere

- colon descendent - aici se face o ultima absorbtie

o Ficat

prin secretia biliara contine saruri biliare cu rol in digestia si absorbtia

grasimilor si vitaminelor solubile pigmentii biliari dau culoare scaunului

o glandele intestinale prin sucul intestinal ce contine fermenti proteolitici,

lipolitici si glucolitici- absorbtia se realizeaza


o slab la nivelul cavitatii bucaleo la nivelul

stomacului pentru alcool si unele medicamente intestinului subtire – monozaharidele la nivelul jejunului,

glicerina si acizii grasi in prima portiune, aminoacizii in tot intestinul subtire

intestinul gros pentru apa , saruri minerale , vitamina KIn urma acestor procese chilul intestinal lichid este transformat in

masa fecaloida ce contine 90% resturi alimentare, 10% mucus, epitelii, leicocite, bacterii, care se elimina prin procesul de defecatie.

MASURI DE PROFILAXIE PRIMARA

- vizeaza in reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire- consta in

o dispensarizarea persoanelor cu risc crescut simptome nespecifice

o educarea populatiei privind igiena bucala igiena alimentatiei

o alimentatie echilibrata cantitativ calitativ

o orarul alimentatiei mese regulate

o igiena psihonervoasa servirea mesei in conditii de relaxare nervoasa si

ambianta placutao educarea populatiei privind abandonarea obiceiurilor

daunatoare alcolismul fumatul

MASURI DE PROFILAXIE SECUNDARA

- urmareste ca prin evolutia bolilor digestive deja existente sa nu apara complicatii

- se realizeaza prin dispensarizarea bolnavilor digestivi


MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA

- se realizeaza prin actiuni destinate diminuarii incapacitatiilor cronice de reeducare a invaliditatiilor functionale ale bolnaviilor

ALIMENTATIA

- rol important- fiecare boala are regimul propiu- trebuie fractionata in cantitati mici si dese- sa fie usor digerabile- sa nu fie iritanta sau cu multe reziduri- bogate in vitamine- preferintele bolnavului trebuie respectate dar sa nu fie contrindicate- in perioada explorarilor va fi supus unor regimuri de proba pentru studiul digestiei- alimentatia bolnavilor inapetenti cere multa rabdare si putere de convingere din partea asistentei

SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR

- prevedeo urmarirea alimentatieio pofta de mincareo inapetentao cantitatile consumateo modul de masticatieo preferintele bolnavuluio acuzele subiective legate de alimentatieo greturileo varsaturileo durerile abdominaleo meteorismulo flatulentao diareeao duratao orarul fata de alimentatia acestor simptomeo calitatea scaunelor emise


- asistenta urmareste personal toate acuzele bolnavului

- parazitii intestinali eliminati de bolnav cu scaunul sau cu ocazia varsaturilor trebuie pastrate si aratate medicului, dupa care vor fi trimise la laborator

SEMNE ŞI SIMPTOME ÎN AFECŢIUNILE APARATULUI DIGESTIV

• Durerea• Disfagia• Vărsătura• Greaţa• Hematemeza• Melena• Meteorismul abdominal• Flatulenţa• Tenesme• Diareea• Constipaţia• Anorexia• Regurgitaţia• Scăderea în greutate• Eructaţia• Refluxul gastro-esofagian• Icterul• Ascita


Durerea

a) la nivelul cavităţii bucale: - poate fi spontană sau provocată de ingestia de alimente

(stomatite).b) la nivelul faringelui:

- are caracter de constricţie, este localizată retrosternal (perforaţia de esofag, esofagita postcaustică);

- pirozis - senzaţie dureroasă localizată retrosternal, cu aspect de arsură exacerbată la ingestia de alcool şi lichide fierbinţi (reflux gastroesofagian).c) la nivelul stomacului:

- frecvent întâlnită în afecţiuni gastrice, localizată în epigastru, cu iradiere retrosternal sau spre hipocondrul drept sau stâng;

- variază ca intensitate; - orarul în raport cu masa (precoce sau tardiv); - durata: ore, zile, săptămâni;- periodicitate: alternează perioadele dureroase cu cele de

acalmie în funcţie de sezon (primăvara, toamna);- este accentuată de alcool, alimente, condimente;- poate fi calmată în anumite poziţii, cu medicamente provocate

de vărsătură

d) în afecţiuni ale intestinului: - frecvent întâlnită dar nu obligatoriu;- de obicei are caracter de crampă (colici intestinale);- apare de obicei spontan;- poate fi însoţită de meteorism abdominal sau diaree.

e) la nivelul abdomenului: - are caractere diferite ("lovitură de pumnal" în perforaţia

unui viscer intraabdominal);- localizată în funcţie de organul afectat;


- însoţită de greaţă, vărsături, diaree, constipaţie.f) în afecţiuni ale ficatului, localizată în hipocondrul drept, de

intensitate variabilă.g) în afecţiuni ale căilor biliare, localizată în hipocondrul drept,

iradiere în spate la baza hemitoracelui drept, spre omoplat, spre umărul drept; variază ca intensitate.

h) în afecţiuni ale pancreasului este violentă, cu sediu în epigastru, cu iradieri în hipocondrul stâng.

Disfagia

Se caracterizează prin dificultate la deglutiţie. Poate fi determinată de:- disfuncţia musculaturii esofagiene sau faringiene (esofagită,

paralizie de văl palatin),

- stenoze esofagiene benigne sau maligne (în tumorile esofagiene apare iniţial disfagie pentru alimentele solide, ulterior în stadiile fînale şi pentru lichide).

Vărsătura


• frecvenţă variabilă: - sporadice (ulcer gastroduodenal), - frecvente (gastrită).

• orar: - matinale, - postprandiale: precoce sau tardive.

• conţinut: - alimentare, - bilioase, - sanghinolente, - fecaloide

• poate avea multe cauze de ordin fizic sau emoţionaleste întâlnită în majoritatea afecţiunilor digestive.

Greaţa

- precede vărsătura sau este de şine stătătoare,- este însoţită de paloare, transpiraţie, hipersalivaţie, tahicardie, vertij,- este o tulburare neurovegetativă produsă prin stimulare vagală.

Hematemeza

• Reprezintă eliminarea de vărsătură cu sânge, cu aspect caracteristic de "zaţ de cafea". Sângele poate fi digerat sau proaspăt (în efracţia de varice esofagiene).


Melena

• Constă în eliminarea de sânge prin scaun căruia îi dă un aspect negru, "ca păcura", lucios. Se va diferenţia de scaunul închis la culoare al celor care iau preparate de fier, antiacide care conţin bismut şi cărbune medicinal sau după ingestia de preparate cu sânge (sângerete), spanac, legume.

Meteorismul abdominal

• Este determinat de acumularea unei cantităţi mari de gaze şi de tulburări în emisia lor.


Flatulenţa

• Este prezentă mai ales în colopatiile de fermentaţie în care cantitatea de gaze produsă este mai mare şi se elimină frecvent pe cale anală.

Tenesme

- senzaţie imperioasă de defecaţie.

Diareea

• Se datorează creşterii peristaltismului intestinal. Se caracterizează prin eliminarea frecventă de scaune moi, apoase, însoţită de colici intestinale. Poate fi: acută (în boli înfecţioase) sau cronică (în afecţiuni biliare, endocrine, pancreatice, intestinale).


Constipaţia

• Se datorează diminuării tranzitului intestinal. Se caracterizează prin rărirea ritmului de eliminare a scaunelor, reducerea volumului şi consistenţei acestora.

• Poate fi: - primară, - secundară (neoplasme rectale sau sigmoidiene, afecţiuni neurologice).


Anorexia

- constă în lipsa apetitului; poate fi selectivă, numai pentru unele alimente (carne - în cancer gastric) sau totală, pentru orice fel de aliment.

Regurgitaţia

poate fi cauzată de obstrucţia esofagului (tumori) sau poate fi rezultatul refluxului conţinutului gastric. Reprezintă refluxul alimentelor din esofag sau stomac în cavitatea bucală fără efort şi neînsoţit de greaţă.


Scăderea în greutate

apare de obicei în cancerul gastric sau de colon.

Eructaţia

- constă în eliminarea gazelor din stomac prin gură ca urmare a creşterii cantităţii de aer din stomac (aerofagie, stenoză pilorică).

Refluxul gastro-esofagian

- apare în special postprandial fiind accentuat de ingestia de alimente în cantitate mare, alcool, cafea. Dacă apare în somn există pericolul aspiraţiei conţinutului gastric în căile respiratorii.

Icterul


- apare ca urmare a tulburării metabolismului bilirubinei. Se manifestă clinic prin coloraţia galbenă a tegumentelor şi mucoaselor.

Ascita

- este urmarea acumulării de lichid în cavitatea peritoneală şi se manifestă clinic prin mărirea în volum a abdomenului. Se instalează progresiv şi nu este însoţită de durere. Cel mai frecvent este expresia sindromului de hipertensiune portală.

EXPLORAREA BOLNAVILOR

- recoltarea sucurilor digestive prin sondaje - recoltarea scaunului- pregatirea bolnavilor pentru explorarea radiologica si endoscopica


- in preajma explorarilor functionale se va atrage atentia bolnavilor ce este interzisa nu numai alimentatia dar si fumatul , precum si luarea medicamentelor

- tehnica sondajelor si spalaturilor trebuie sa fie foarte bine cunoscuta atit pentru efectuarea explorarilor cit si pentru efectuarea numeroaselor procedee terapeutice

- de exemplu:o in caz de atonie gastrica sau intestinala se aplica adesea

aspiratie continua combinata cu hidratarea bolnavuluio in caz de stenoza pilorica seara inainte de culcare se goleste

stomacul prin spalatura gastricao incontinenta continutului intestinal cere permanentizarea

toaleteio ingrijirea bolnavilor cu anus artificial costituie o problema

aparteo modul de evacuare al continutului intestinal depinde de locul

unde a fost abandonat tubul digestiv anusul contra naturii efectuat dupa ileostomie evacuarea

continutului intestinal fluid este continua dupa colectomie descendenta sau sigmoidiana evacuarile

au o anumita ritmicitate, scaunele fiind consistente segmentul exteriorizat sub forma anusului contra naturii

hotareste sarcinile de ingrijire evacuarile din segmentele superioare ale tubului digestiv

cu caracter continuu se ingrijesc cu pungi colectoare daca anusul exteriorizeaza colonul descendent sau

sigmoidian cu evacuari mai consistente si cu o oarecare ritmicitate , se poate acoperi orificiul artificial cu leucoflex, care adera de tegumentele din jur si poate fi indepartat la nevoie

pungile colectoare sunt de mai multe feluri de unica folosinta refolosibile, care dupa golire si curatare pot fi

reutilizate

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

- trebuie facuta foarte punctual- se respecta orarul fata de alimentatie


- fenomenele secundare trebuie semnalate mediculuio arsurile stomacaleo eructatiio uscaciunea mucoaseloro tulburari vizuale

- dintre antibiotice se prefera cele cu administrare orala si care se resorb mai greu exercitind efectul local

- aparitia micozelor bucale in cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg se previne prin igiena riguroasa a cavitatii bucale si medicamente antifungice

EXPLORAREA FUNCTIONALA A TUBULUI DIGESTIV

- se poate face prin ingerarea substantei de contrast si urmarire a acesteia sub ecranul radiologic de-a lungul tubului digestiv

- studiul colonului se face prin irigoscopie

Tubajul gastric cu histalong

ETAPE DE EXECUTIE

TIMP DE EXECUTIE

Pregatirea materialului

- se pregateste materialul ca pentru tubaj- in plus hitamina, romergan, sau

feniramin fiole- seringi de 20 ml, 2 ml- ace- 8-10 eprubete


- tavita renalaPregatirea bolnavului

- asistenta va anunta bolnavul ca i se suspenda terapia medicamentoasa cu 24-48 ore inainte de executarea testului

- bolnavul trebuie sa nu manince , bea si fumeze cu 12 ore inainte si nici in dimineata examinarii

- se linisteste si se pregateste bolnavulIntroducerea sondei

Asistenta va avea grija ca sonda sa ajunga in partea cea mai decliva a stomacului (poate fi controlat radiologic)

- dupa introducerea sondei (45-50 cm) bolnavul este asezat in decubit lateral sting

- la capatul distal al sondei se ataseaza o seringa de 20 ml

Extragerea sucului gastric (lichidul de staza si 4 esantioane) pe timp de 1 ora

- se extrage toata cantitatea de suc gastric existenta in momentul respectiv in stomac , acesta se colecteaza separat , se masoara si se noteaza volumul

- se continua apoi extragerea secretiei gastrice timp de 1 ora in felul urmator: timp de 15 min se colecteaza intr-o epribeta sau grup de eprubete esantionul I intre 0-15 min

- este preferabil ca aspiratiile de suc gastric sa fie din 3 in 3 minute sau continue

- in continuare se extrage sucul gastric extras se colecteaza in a doua eprubeta, tot pe periada de 15 min (esantionul II intre 15 -30 min)

- apoi se injecteaza bolnavului i.m. un antihistaminic de sinteza in doza de 50-100 mg

- acesta se administreaza inainte cu 30 min de administrarea Histaminei, pentru prevenirea unor eventuale fenomene alergice

- se continua aspiratia sucului timp de 30 min, probele fiind colectate in 2


esantioane tot la 15 min interval respectiv esantionul III (intre 30 -45 min) si IV (intre 45-60 min)

Aceste 4 esantioane care reprezinta cantitatea de secretie gastrica spontana pe un interval de 1 ora poarta denumirea de debit acid bazal (DAB) sau debit oral bazal (DOB) care in conditii normale este 60-80 ml.

Injectarea Histaminei

La terminarea extragerii bazale (timp de 1 ora) se injecteaza subcutan 0,5 mg Histamina, dupa care se continua aspirarea sucului gastric

Recoltarea sucului gastric dupa administrarea de histamina

Timp de inca 1 ora se colecteaza secretie gastrica in 4 probe separate , la 15 min interval, obtinind inca 4 esntioane de suc gastric

Aceste 4 probe reprezinta secretia gastrica pe o perioada de 1 ora si poarta denumirea de debit orar sercretor posthistamina (DOH) sau debit acid maximal (DAM) in conditii normale este 130-140 ml.

Sucul gastric recoltat in cele 8 epribete se determina volumetric obligatoriu.

Extragerea sondeiTrimiterea probelor la laborator

Toate cele 8 probe obtinute se trimit la laborator etichetate.La laborator se dozeaza acidul clorhidric , rezultatele fiind exprimate in mEq‰. VN = concentratia de HCl atinge 40-60 Eq‰.

Tubajul matinal a jeune- dimineata pe nemincate se introduce sonda Einhorn in

stomac- se aspira continutul gastric si se arunca- apoi timp de 1 ora va fi extrasa secretia gastrica din 3 in 3

min si va fi repartizata in 4 eprubete, reprezentind secretia din 15 in 15 min

Tubajul gastric nocturn- determinarea secretiei acide bazale pe timpul noptii


- bolnavul nu primeste nici un aliment sau apa de la prinz, ora 13

- la ora 19 se introduce sonda Einhorn in stomac si se extrage sucul gastric din ora in ora pina la 7 dimineata fara introducerea unui excitant al secretiei

- cele 12 esantioane se trimit la laborator pentru determinarea debitului acid

- in mod normal intre 23 si 4 dimineata exista o pauza secretorie de HCl liber.

EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI

- se poate face urmarindu-se modificarile parametrilor functionali biochimici care pot fi cuprinse in 4 sindroame

o de hapatocitoloizao de deficit functional hepatico de imflamatieo colestatic

EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA

- sindromul de hepatocitoliza → alterarea integritatii hepato-celulare

Determinari Recoltare Valori normaleTGP (transaminaza glutamicopiruvica)ALAT (alaniaminotransferaza)

2-3 ml 4-13 UI

40 U Karmen,cresc in leziuni minore

TGO (transaminaza glutamicooxal-acetica)ASAT (aspartaminotransferaza)

Din acelas singe 5-17 UI

25 UK

Aldolazele Din acelasi singe 1-2 USLSideremia 10 ml singe 90-140µg%

EXPLORAREA SINDROMULUI DE DEFICIT FUNCTIONAL HEPATIC SAU SINDROMUL HEPATOPRIV

Teste care evalueaza activitatea metabolica si de sinteza


Teste Recoltare Valori normaleTeste ce se refera la metabolismul protidic-determinarea proteinelor

5-6 ml singe 7-8 g%

Teste de coagulare-timpul Quick-timpul Howel

-0,5 ml oxalat de sodiu+4,5 ml singe TQ 12''- 16''

TH 60''- 120''

Testul Koller precizeaza daca alterarea TQ se datoreaza unei insuficiente hapatice ori unei cauze extrahepaticeTestul poate diferentia un icter mecanic de unul parenchimatos.

Dupa 24 ore de la administrarea vit K (30 mg im) se recolteaza singe pentru TQ

Dozarea fibrinogenului 0,5 ml citrat de sodiu+4,5ml singe

200-400 mg%

Determinarea colinesterazei serice

180-280 U/mol/ml/h (metoda huerga)3-8 U/ml/min (metoda Ellman)

Amonemia (reflecta functia ureogenetica a ficatului)

14+/-4 Ug% in plasma

Teste care se referea la metabolismul glucidicTestul hiperglicemiei provocate (testul tolerantei la glicemie)Testul tolerantei la galactoza , se bazeaza pe capacitatea ficatului de a maetaboliza galactoza fara interventia insulinei, excesul de galactoza se

Bolnavul nu maninca dimineata , isi goleste vezica urinara si ingera 40 g galactoza in 300 ml apa, se recolteaza urina la 2 si la 5 ore de la administrare

Interpretare : in conditii normale , in prima urina poate aparea galactoza, in a doua nu


elimina prin urinaTeste ce se refera la metabolismul lipidicDeterminarea lipidemiei

2-4 ml singe 500-700 mg%

Determinarea colesterolului

Din acelasi singe 150-250 mg%4,7-6,7 mmol/l120-160 mg%(esterificarea se face in ficat)

LipidiogramaAlfalipoproteineBetalipoproteine

Din acelasi singe1,80-2,30 g%(25-45%)3,40-4,50 g%(55-58%)

Teste care exploreaza fenomenele metabolice excretorii si circulatorii- capacitatea ficatului de a epura plasma poate fi cercetata prin:

Determinari Timpi de executie RezultateTestul cu BSP(bromsulftaleina) sau retentia de BSP

1. se recolteaza ~ 5 ml singe proba martor

2. prin acelasi ac se injecteaza 1 ml BSP 0,5% / 10kgcorp

3. se recolteaza singe din bratul opus la 5 si 45 min

la laborator se dozeaza colorimetric

Interpretare : normal la 45 min retentia de BSP este sub 5% din doza administrata

Clearance-ul BSP Se administreaza i.v. o doza standard de BSP (270 mg la barbat si 240 mg la femei), apoi se recolteaza singe 3-4 ml la 8, 15, 45 si 90 min de la injectare pentru

In mod normal volumul de plasma epurat de celule hepatice intr-un minut reprezinta 14,5% din volumul sanguin si scade in afectiuni hepatice.Numai in bila BSP apare la 5-15 min.


urmarireadescresterii colorantului in singe.Proba necesita si efectuarea unui tubaj duodenal pentru a se putea urmari aparitia si concentratia BSP in bila.Se mai poate explora eliminarea urinara

Dupa injectare eliminarea urinara a BSP in mod normal se face numai in primele ore.

Clearance-ul cu roz Bengal131 si cu aur coloidal

Se injecteaza bolnavului o cantitate de izotop dupa care, se preleva singe in care se determina radioactivitatea

EXPLORAREA SINDROMULUI DE INFLAMATIE SAU DE REACTIE MEZENCHIMALA

Determinari Recoltare Valori normaleVSH 0,4 ml citrat de

sodiu+1,6 ml singe5-10 la 1 ora10-20 la 2 ore

Teste de disproteinemie (R. Takata-Ara, R. Gross, R. Kunkel, banda de coagulare Weltman, reactia de turbiditate cu Timol, R. Sia).Cel mai des se pactica R.Timol

2 ml singe 0,2 u. Mc Lagen0.20 u fotometrice

Electroforeza 2-3 ml singe Albumine 60%Globuline 40%Din care : ά1=6%ά2=9%β=14%γ=15-18%


Imunoelectroforeza 2-3 ml singe IgG=1200µg/100mlIgA=140-420µg/100mlIgE=0,01-0,4µg/100mlIgD=3-40µg/100mlIgM=5-150µg/100ml

EXPLORAREA SINDROMULUI COLESTATIC (EXCRETOBILIAR, BILIOOBSTRUCTIV)

Determinari Recoltare Valori normaleDeterminarea bilirubinei 2 ml singe 1 mg%

bilirubinemia conjugata (directa)= 0-0,2 mg%bilirubinemia neconjugata (indirecta)=70% din totala

Determinari enzimaticeFosfataza alcalina 2-3 ml singe

2-6 u Bodanschi= 15-35 uI/l

Determinari urinarebilirubinaurobilinogenul

50-100 ml urina Examen sumar de urina

EXPLORARI MORFOLOGICE

- laparascopie- punctie bioptica hapatica- sintigrafie hepatica-ecografia

EXPLORARI FUNCTIONALE CU SEMNIFICATIE ETIOPATOGENICA

1. Ag. HBs (antigenul australia) – prezent in singele bolnavilor in hepatita virala B

2. Ac. HBs (anticorpul anti AgHBs) – aparitia anticorpilor are o semnificatie favorabila pentru evolutia procesului hepatic

3. complementul seric4. alfa feto proteina – este prevazuta in procent de 70% la bolnavii cu

cancer primitiv hapatic


5. IDR Casoni pentru chist hidatic6. testul Coombs pentru anticorpii antihematie

EXPLORAREA FUNCTIONALA A CAILOR BILIARE

- TUBAJUL DUODENAL este cel mai folosit mijloc de explorare a cailor biliare si poate fi efectuat prin metoda Meltzer- Lyon sau prin metoda tubajului minutat.

TUBAJUL DUODENAL MELTZER- LYON lipsa de scurgere a bilei A

o cu toate ca sonda este in duoden o indica un sfincter Oddi inchis ( obstacol pe canalul coledoc:

spasm, litiaza, neoplasm)o normal bila este de aspect claro patologic bila A este

viscoasa tulbure in angiocolit si coledocite

lipsa de scurgere a bilei Bo dupa instilare sulfatului de magneziu pledeaza pentru un

obstacol al colului vezicii biliare, respectiv al canalului cistic (calcul, tumora)

o evacuarea bilei in cantitate mare , colorata inchis , urmata de ameliorarea starii bolnavului sunt semnele hipotoniei biliare

o aparitia tardiva a bile B in cantitate mica, slab colorata, asociata cu dureri in hipocondrul drept , orienteaza spre o hipertonie a cailor biliare

lipsa bilei Co survine in obstructia canalului hepatic comun

Examenul citologic al bilei A.B.C trebuie efectuat imediat dupa recoltare evitindu-se autoliza elementelor sau moartea eventualilor paraziti

In sediment se pot evidentia la microscop celule epiteliale, leucocite in cantitate mare, ceea ce pledeaza pentru un proces inflamator .

TUBAJUL DUODENAL MINUTAT


- prin aceasta metoda se urmareste debitul biliar, notindu-se din 5 in 5 minute reactia bolnavului si caracterele bilei recoltate

- tubajul minutat are 5 timpio timpul I – coledocian

se scurge un amestec de bila coledociana, pancretic si duodenal

in cantitate de 10-15 ml dupa 5 min se introduc 40 ml de ulei de masline

o timpul II – oddi inchis apare la 4 min de la introducerea uleiului de masline

si dureaza 3-6 min (nu se scurge bila)o timpul III – scurgerea bilei A

dureaza 3 mino timpul IV – vezicular

apare bila B dureaza 20-25 min se scurg 25-30 ml bila

o timpul V – hepatic incepe cu aparitia bilei C

- la sfirsit se administreaza pe sonda 30 ml sulfat de magneziu 33% pentru a verifica daca vezicula s-a evacuat complet

Etape de executie

Timpi de executie

Pregatirea materilului

Aceleasi ca si pentru metoda Meltzer –LyonIn plus se adauga 50 ml ulei de maslineUn stativ cu 2 rinduri de 8 eprubete

Pregatirea bolnavului si introducerea sondeiAdministrarea uleiului de masline

Dupa 5 min de la aparitia bilei a se adapteaza seringa la sondaSe injecteaza 40 ml ulei de maslineSe penseaza sonda timp de 5 min

Recoltarea sucului in primele 8 eprubete

Se procedeaza la fel ca si dupa injectarea sulfatului de magneziu utilizind a doua serie de 8 eprubete

Extragerea sondei


Trimiterea probelor la laborator

Se noteaza intr-un tabel cantitatea sucului recoltat, culoarea la emisie, precum si senzatiile dureroaseCele 2 serii de eprubete etichetate cu monstrele de bila vor fi trimise la laborator

EXPLORAREA FUNCTIONALA A PANCREASULUI EXOCRIN

METODE DIRECTE- se cerceteaza enzimele (fermentii) pancreatice din singe si urina si

sucul duodenalA.CERCETAREA ENZIMELOR DIN SINGE SI URINA

- amilaza o 6 ml singe dimineata pe nemincate fara sunbstanta

anticoagulantao valoare normala 16-32 U Wohlgemuto utila in pancreatitele acute cind creste multo pentru amilaza din urina se trimit la laborator 50 ml urina

din prima emisie de dimineatao valori normale 32-64 U Wohlgemut

B. CERCETAREA ENZIMELOR (TRIPSINA, LIPAZA, AMILAZA) IN SUCUL DUODENAL

- recoltarea sucului duodenal pentru dozarea enzimelor se face prin tubaj duodenal

- recoltarea se face dupa stimularea secretiei pancreatice cu eter 2-3 ml introdus pe sonda duodenala

- mai recent se folosesc stimulari hormonale cu secretina si pancreozimina injectate intravenos

ETAPE DE EXECUTIE

TIMPI DE EXECUTIE

Pregatirea materialului

Acelasi ca pentru tubajul dudenalIn plus substanta excitanta a secretiei pancreaticeAceSeringi

Pregatirea bolnavului si introducerea sondeiEvacuarea bilei A si B

Se recolteaza bila A si B stimulata cu sulfat de magneziu

Recoltarea sucului


dupa stimularea secretiei pancreatice:

a. stimularea cu eter

b. stimularea cu secretina

Dupa evacuarea bilei A si B se adapteaza la capatul liber al sondei o seringa si se introduce eterul 2-3 mlSe recolteaza in continuare un suc mai bogat in enzime pancreatice

ATENTIE!!!continutul primei eprubete , fiind amestecat cu eter, se arunca, iar restul se aduna intr-un balon spalat cu apa distilata si uscat

Dupa evacuarea bilei A si B si dupa efectuarea testarii sensibilitatii organismului la secretina , se injecteaza intravenos secretina 1 U/kg corpSe recolteaza apoi 4 probe de suc pancreatic din 10 in 10 minute

DACA SE FOLOSESTE STIMULAREA CU PANCREOZIMINA , DOZA INJECTATA I.V. ESTE DE CIRCA 100 UNITATI.

Extragerea sondei si trimiterea probelor la laborator

Probele sunt trimise la laborator insotite de biletul de trimitere pentru dozarea amilazei

METODE INDIRECTE- examenul materilor fecale

o se executa dupa ce pacientul timp de 3 zile a urmat dieta SCHMIDT-STRASSBURGER

o examenul coprologic ofera date orientative importante privind consecinta unei afectiuni pancreatice asupra digestiei intestinale

o in suferinta pancreatica se constata urmatoarele examenul macroscopic

cantitate abundenta aspect lucios, sticlos culoare deschisa fara miros deosebit


examenul microscopic pune in evidenta multe grasimi neutre, fibre

musculare examenul chimic

evidentiaza lipide peste 10-50 g/zi = steatoree neta

normal nu depaseste 5 g/zi in insuficienta pancreatica 70-80 % din grasimi

se regasesc in materile fecale cantitatea de azot creste peste 3g/zi

- alte metode indirecteo explorare cu izotopi radioactivio scintigrafia pancreatica

EXAMENUL MATERILOR FECALE- ofera date orientative asupra digestiei si absorbtiei- intrucit alimentatia influienteaza cantitatea si calitatea fecalelor

fecoltarea se face dupa un regim care sa contina toate principile alimentare – regim standard prinzul Schmidt- Strassburger compus din 125 g proteine, 200 g hidrati de carbon, 100 g grasimi

- acestea pot rezulta din meniul urmatoro dimineata

500 ml lapte, piine cu unt sau un ou moaleo prinz

125 g carne tocata si pregatita supa de carne sau legume 250 g piure de cartofi cu 100 ml lapte , 20 g unt

o seara lapte sau ceai cartofi copti unt 20 g sunca fiarta

- la orele 10 si 17 sa mai poate adauga lapte- in mod practic acest regim se compune din 200-300 g cartofi, 50-

60 g unt, 200 g carne si 500-800 ml lapte- acest regim este urmat 3 zile- a treia zi se recolteaza materile fecale- se exclud medicamentele cu influienta asupra proceselor digestive

ATENTIE!!!!!


- recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte impune respectarea unor indicatii privind alimentatia - inainte de recoltarea fecalelor i se va administra 3 zile regim alimentar compus din fainoase si lapte- alimentatia va fi lipsita de : carne, alimente care contin singe, fructe, legume verzi, cacao, ciocolataALTE RECOMANDARI

- nu sunt permise medicamente pe baza de fier sau hemoglobina- nu se fac extractii dentare- se verifica daca bolnavul nu prezinta gingivoragii, epistaxis

H.O. apar in caz de singerari gastrointestinale mici- se face cu ajutorul reactiei ADLER.

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI DIGESTIVE

INGRIJIREA PACIENTULUI CU STOMATITA

STOMATITA – inflamatia mucoasei bucale


- apar din cauze diferite- infectii

o viraleo bacteriene

- in cursul unor bolio pelagrao scorbuto leucemie

- in intoxicatiio plumbo mercuro arsenic

CIRCUMSTANTE DE APARITIE- persoane care au in antecedente pelagra, leucemie- persoane cu carente vitaminice si scaderea imunitatii- persoane care lucreaza in industria vopselelor, lacurilor, in medii cu

arsenic, mercurMANIFESTARI

alterarea mucoasei cavitatii bucale roseata ulceratii leziuni necrotice arsura in cavitatea bucala dureri la

o masticatieo deglutitie

salivatie abundenta miros neplacut al gurii


gingivoragii febra alterarea starii generale

OBIECTIVE sa prezinte stare de bine sa se poata alimenta si hidrata sa prezinte temperatura corporala in limite normale

PROBLEMELE PACIENTULUI alterarea integritatii mucoasei bucale alterarea confortului fizic risc de suprainfectii

INTERVENTII efecueaza

o spalaturi bucaleo gargarisme

hidrateaza pacientul cu lichide prin tub alimenteaza pacientul cu pireuri, supe paste, fara condimente educa pacientul sa excluda factorii care favorizeaza alterarea

integritatii mucoasei bucaleo alcoolo fumato proteze dentare neadaptate

verifica intelegerea sfaturilor administreaza tratamentul medicamentos indicat de medic respecta masurile de prevenire a suprainfectiilor

o vesela si tacimuri propriio obiecte de toaleta individuale

utilizeaza instrumente de unica folosinta supravegheaza si noteaza temperatura corporala

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA

- este o ulceratie pe -stomac-portiunea inferioara a esofagului-duoden


- intereseaza intregul organism- e favorizata de secretia gastrica crescuta de suc gastric si aproape intodeauna da infectia locala cu H. PyloriCIRCUMSTANTE DE APARITIE

persoane o cu orar neregulat de alimentatieo exces da condimente, alcool, tutuno cu teren ereditaro cu sters fizic si psihico cu tratamente cronice cu aspirina, corticoizi, AINSo frecventa mai mare la barbatio incidenta maxima la persoanele cu virsta intre 55-60 ani

SEMNE SI SIMPTOME durere epigastrica care apare la 2-3 ore dupa mese, care se calmeaza

dupa alimentatie durerea apare in pusee dureroase , toamna si primavara, urmate de

perioade de remisiune pirozis ( senzatie de arsura) varsaturi postprandiale scadere ponderala astenie

PROBLEME discomfort abdominal cauzat de durere anxietate deficit de volum lichidian risc de complicatii


o HDS Hematemeza melena

o Perforatieo Stenoza piloricao malignizare

OBIECTIVE sa prezinte stare de comfort fizic si psihic prelungirea perioadelor de remisiune sa se alimenteze corespunzator sa fie constient de modul sau de viata, de alimentatie, sa poata preveni

complicatiileINTERVENTII

ASISTENTA asigura repausul fizic si psihic

o 12-14 ore /zi repaus la pato repaus postprandial obligatoriu in perioada dureroasa

asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii

o alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/zio in faza dureroasa

supe de zarzavat strecurate lapte indoit cu ceai supe creme de zarzavat pireuri sufleuri soteuri brinza de vaci piine veche fainoase fierte in lapte carne fiarta de pasare sau vita

o in faza de acalmie lapte dulce fainoase fierte in lapte ou fiert moale carne de vita sa pasare fiarta sau la gratar piine veche de o zi supe de zarzavat biscuiti


soteuri fructe coapte

o urmatoarele alimente sunt interzise lapte batut iaurt carne grasa legume tari

varza castraveti fasole

piine neagra cafea ciocolata supele de carne sosuri cu prajeli alimente reci sau fierbinti

pregateste pacientul pentru explorari functionale administreaza medicatia prescrisa de medic

o medicatia antisecretorie inaintea meseloro antiacida si alcalinizanta la 1-2 ore dupa meseo administrarea medicatiei adecvate pentru H. Pylori

amoxicilina claritromicina omeprazol

supravegheazao pulso tensiuneo apetito semne de deshidratareo scauno greutate corporala

face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate pregateste preoperator educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor

o scaunul melenico caracterul durerii in caz de perforatieo varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza

pilorica educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata


INGRIJIREA BOLNAVILOR CU VARSATURI

- survin in numeroase si variate afectiuni- pot apare in imbolnaviri ale aparatului digestiv, precum si in imbolnaviri extradigestive

- boli in care pot apare varsaturi abdomen acut edem cerebral infarct miocardic intoxicatii acute infectii acute boli cronice insufuiienta renala

- uneori domina tabloul clinic- gravitatea se apreciaza dupa asocierea cu urmatoarele simptome

stare generala alterata tegumente si mucoase uscate tahicardie tulburari de ritm hTA dispnee cu polipnee oligurie tulburari nervoase

o somnolentao convulsii


o coma- masurile terapeutice se adreseaza bolii de baza- asistenta medicala trebuie sa urmareasca si sa anunte medicul simptomatologia care premerge sau insoteste varsaturile

CONDUITA DE URGENTA IN AMBULATORIU

Obiective Masuri de realizat- prevenirea deshidratarii si altor complicatii

- in cazurile grave primele masuri trebuie instituite in ambulator

asistenta medicala nu va parasi bolnavul in timpul varsaturilor si il va linisti psihic

va ajuta bolnavul in timpul varsaturilor

se va pastra produsul eliminat intr-o tavita renala pentru a-l arata medicului

la indicatia medicului va aplica masurile adresate bolii de baza si va institui o perfuzie cu ser fiziologic

va administra medicamente pentru combaterea simptomatologiei, de preferinta injectabil sau supozitoare

pentru internare se pregateste bolnavul in pozitie semisezinda

se vor nota toate masurile terapeutice pe biletul de internare

INGRIJIRI ACORDATE IN SPITALMateriale necesare

musama travers tavita renala servet pentru gura


pahar cu apa pentru clatirea gurii tampoane material pentru perfuzie pentru spalatura gastrica pentru aspiratie gastrica

OBIECTIVE MASURI DE REALIZARE ingrijirea bolnavului in timpul

varsaturilor bolnavii cu greturi si varsaturi

vor fi amplasati in camere aerisite

vor fi izolati cu un paravan pozitie semisezind sau sezind daca nu poate fi ridicat in pat

va fi asezat in d.d. cu capul intr-o parte aproape de marginea patului

se va proteja lenjeria cu musama si traversa

vor fi indepartate protezele dentare

cind apare varsatura asistenta va tine ea insasi cu o mina tavita renala sub gura si barbie , iar cu cealalta va sustine fruntea

pentru a atenua greata , bolnavul va fi sfatuit sa inspire profund

prevenirea unor incidente sau accidente

plagile operatorii se protejeaza prin compresiunea cu mina in timpul eforturilor de varsatura

la bolnavii inconstienti varsaturile devin periculoase prin posibilitatea de aspiratie a continutului gastric- pentru prevenire se va

intoarce capul bolnavului in partea stinga

- la nevoie se va aspira continutul sau se va face


aspiratie continua daca continutul a patruns in

caile respiratorii se va face imediat aspiratie si se va aseza in pozitie de drenaj postural (bolnavul sa fie alungit pe un pat, cu picioarele suprainaltate)

daca varsaturile sunt cauzate de ingestia unor substante toxice sau din cauza unei stenoze pilorice se face spalatura gastrica

ingrijirea bolnavilor dupa terminarea varsaturilor

se va indeparta tavita renala folosita, dar se pastreaza continutul

se sterge gura bolnavului se aduce alta tavita renaa

curata i se da un pahar cu apa pentru

clatirea gurii se aseaza in repaus va fi linstit psihic daca e inconstient se vor

indeparta toate resturile din gura si faringe cu tampoane curate

aplicarea tratamentului medicamentos

se vor pregati medicamentele si se vor adminstra la indicatia medicului medicamentele pentru combaterea simptomatica a varsaturilor

aceste sunt- plegomazin fiole 25 mg,

im- clordelazin drajeu 25 mg- emetiral drajeu 5 mg- torecan 1 fiola sc, im, iv

sau dg- regla fiole sau dg


- papaverina fiole sc, im, iv lent 5-10 min in glucoza

- atropina fiole 1 mg- scobutil im, iv,

comprimate, supozitoare

NU SE COMBAT VARSATURILE DIN INTOXICATII SI TOXIINFECTII ALIMENTARE

alimentatia si corectarea tulburarilor hidroelectrolitice

se suspenda alimentatia pe gura

pentru inceput se face parenteral cu glucoza, aminoacizi, vitamine, electroliti

bolnavii cu varsaturi nu pot fi alimentati prin sonda

rehidratarea per os se va face treptat cu cantitati mici de lichide reci cu lingurita, apa, apa minerala, limonada, sucuri de fructe cu cuburi de ghiata

reechilibrarea hidroelectrolitica se face in functie de simptomatologie si de rezultatele de laborator

pentru inceput se instituie perfuzii cu ser fiziologic

recoltarea produselor biologice se va recolta singe pentru examene de laborator

- rezerva alcalina- ionograma- hematocrit- uremie ele pun in evidenta- hemoconcentratia- hiposodemia- hipocloremia- hipopotasemia- alcaloza metabolica


la nevoie se recolteaza si varsatura

urmarirea functiilor vitale si vegetative

se masoara- temperatura- pulsul- TA

se observa varsaturile- numarul- cantitatea- aspectul

se observa urina- se urmareste cantitatea (poate apare oliguria (micsorarea volumului urinilor/24ore, mai putin de 500 ml))

se observa scaunul- numar- aspect- frecvent varsaturile se asociaza cu diareea

OBSERVATIE asistenta va tine o stricta evidenta a pierderilor de lichide (prin varsaturi, urina, diaree) la care se adauga cantitatea de ~ 800-1500 ml reprezentind pierderile prin respiratie si perspirat

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENTEROCOLITA

- sunt inflamatii simultane ale mucoasei intestinului subtire si colonului


- enterocolita infectioasa este o inflamatie a mucoasei cauzata de o bacterie, virus sau parazit

- contaminarea se face prin ingestia de alimente infectate sau prin transmisia intre indivizi

CIRCUMSTANTE DE APARITIE- persoanele care au consumat alimente contaminate cu proteus,

sallmonela, shigellaSEMNE SI SIMPTOME

- greata- inapetenta- cefalee- neliniste- dureri abdominale- balonare- varsaturi alimentare- scaune lichide sau sangvinolente 5-30/zi- tenesme (contracturi spasmodice dureroase ale sfincterelor anal

sau vezical, însoţite de arsuri, senzaţie penibilă de tensiune şi senzaţia imperioasă şi continuă de urinare sau defecare)

- febra- frisoane

PROBLEME- deshidratare- discomfort abdominal- hipertermie- riscul raspindirii infectiei

OBIECTIVE- sa fie echilibrat hidroelectrolitic- sa prezinte stare de confort fizic- sa prezinte temperatura corpului in limite normale


http://www.dmo.ro/defecare.html

http://www.dmo.ro/tensiune.html

http://www.dmo.ro/senzatie.html

http://www.dmo.ro/anal.html

http://www.dmo.ro/sfincter.html

http://www.dmo.ro/spasm.html

- sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoaneINTERVENTIIASISTENTA

- asigura repausul fizic si psihic- mentine igiena tegumentelor si a lenjeriei- reechilibreaza hidroelectrolitic

o prin regim hidric 24-48 ore ( apa+zeama de orez)o apoi regim de tranzitie

orez fiert in apa supa de zarzavat sarata brinza de vaci carne fiarta ou fiert moale pireuri soteuri

o dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile- supravegheaza scaunul

o frecventao cantitatea

- recolteaza scaunulo pentru examen bacteriologic

- recolteaza singeo ionograma

- supravegheaza semnele de deshidratareo piele uscatao oligurieo tahicardie (Accelerare a frecventei batailor inimii peste 90 de

pulsatii pe minut.)o HTA

- Supravegheaza durerile abdominale si caracteristicile ei- Recomanda pacientului pozitia antalgicapentru diminuarea

durerilor- Administreaza tratamentul antispstic si antiinfectios recomandat

de medic- respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU DIAREE

poate aparea singura sau insotita de varsaturi


constituie urgenta datorita tulburarilor hidroelectrolitice materiale necesare

o musamao alezao plostio material necesar

pentru toaleta regiunii anale pentru recoltarea scaunului si singelui echilibrare hidroelectrolitica

o paravano paturio material pentru

hemocultura coprocultura

obiective masuri de realizat pregatirea conditiilor de

ingrijire va fi plasat intr-o rezerva patul se acopera cu musama si

traversa in caz de incontinenta de

materii fecale se va aseza o plosca pneumatica de cauciuc care se va schimba periodic

vor fi pregatite suficiente aleze si comprese pentru a fi la dispozitie

supravegherea tranzitului intestinal si a igienei locale

daca numarul scaunelor este mic si starea este buna, bolnavul va fi insotit la toaleta de infirmiera

numarul scaunelor poate ajunge la 10-20 / zi , insotite de dureri ( in holera poate ajunge la peste 100)

va fi servit cu plosca la pat asistenta noteaza numarul si

caracterul scaunelor pentru analiza unele emisii vor

fi captate in bazinet


la cei cu incontinenta sau cu diaree intensa sa li se aseze comprese uscate in regiune anala pentru ca materile fecale sa nu se imprastie

schimbarea acestora se face de cite ori este nevoie

toaleta anusului se face de mai multe ori pe zi si se dezinfecteaza cu acid boric 2-3%

corectarea tulburarilor hidroelectrolitice , recoltarea de produse biologice si urmarirea functiilor vitale si vegetative

in diareei hidratatrea se poate face si oral, completata cu perfuzii

se urmareste inlocuirea pierderilor prin ioni

prin diaree se pirde mai mult sodiu si potasiu

in caz de infectii se recolteaza singe pentru hemocultura si scaun pentru coprocultura

asigurarea repausului si mentinerea temperaturii constante

repausul la pat se impune in cazurile cu stare generala alterata

diareea intensa duce la mari pierderi de energie calorica

bolnavii vor fi incalziti cu termofoare, paturi, perna electrica pe abdomen

asigurarea alimentatiei in primele 24-48 ore consta in dieta hidrica

-ceai neindulcit(menta, coarne, afine sau musetel)-supa de morcovi strecurata-zeama de orez-mere crude rase treptat se introduc cantitati

mici de carne slaba fiarta-brinza de vaci-piine alba prajita


-supe strecurate de legume cu paste fainoase-oua fierte moi dupa 4-5 zile se ajunge la o

alimentatie completa ATENTIE: se interzic

pentru o perioada de timp : laptele, dulciurile, legume bogate in celuloza, grasimi prajite, conservele, condimentele, ciocolata

Tratament medicamentos Asistenta pregateste medicamentele pe care la indicatia medicului le administreaza

Pentru tratament simptomatic- preparate de bismut- calciu carbonic- spasmolitice (atropina,

papverina, scobutil)- opiaceele se

administreeaza numai in diareeile severe si numai pentru o perioada scurta dupa ce s-au epuizat alte mijloace terapeutice

Pentru tratament antimicrobian- sulfamide- antibiotice- furazolidon- saprosan- fermenti digestivi

INGRIJIREA PACIENTULUI CU RECTOCOLITA HEMORAGICA

- este reprezentata de existenta unor leziuni cu caracter ulcerativ purulent localizate in regiunea rectosigmoidiana si uneori cuprine colonul

- boala evolueaza in pusee, cu perioade de liniste relativa


CIRCUMSTANTE DE APARITIE- persoane cu virste cuprinse intre 24-45 de ani- etiologie neprecizata- frecvent boala familiara

SEMNE SI SIMPTOME- scaune diareice pina la 20/zi de cele mai multe ori

mucosanguinolente- dureri abdominale- tenesme- jena permanenta in regiunea anorectala- febra- scadere ponderala- astenie- paloare

PROBLEME- alterarea eliminarilor intestinale- discomfort abdominal- hipertermie- deshidratare- anxietate- risc de alterare a starii generale cauzata de hemoragii si perforatii

a colonuluiOBIECTIVE

- sa prezinte starea de bine fizic- sa prezinte eliminari intestinale normale- sa fie echilibrat hidroelectrolitic- sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului in fazele acute- sa diminueze anxietatea- sa se prelungeasca fazele de liniste

INTERVENTII- asigura repausul fizic si psihic in fazele evolutive- pregateste pacientul pentru examinari- asigura alimentatia

o in perioadele acute regim hidric apoi supe de zarzavat imbogatite cu gris si orez brnza de vaci oua moi carne fiarta piure de morcovi


sarea fiind permisao in caz de denutritie

regim hipercaloric- reechilibreare hidroelectrolitica

o se realizeaza prin transfuzii de singe integral transfuzii de plasma hidrolizata de proteine perfuzii cu solutii Ringer

- supravegheaza scaunul si caracteristicile- monitorizeaza

o pulsulo TA

- Evalueaza semnele de deshidratare si informeaza medicul cind constata prezenta lor

- Recolteazao Singeo Materii fecaleo urina

- administreaza medicatia prescrisao antiinflamatoareo antiinfectioasao simptomatica

corticoterapie salazopirina antispastice

- aplica tratamentul radioterapic cind acesta este recomandat si tratamentul local – clisme medicamentoase cu cortizon , tanin

- furnizeaza pacientului cunostiitele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu

- pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala- psihoterapia este foarte utila pentru a diminua anxietatea

INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEMORAGII DIGESTIVE

- pot fi secundare unei afectiuni digestive sau manifestarea unei boli generale- se pot exterioriza prin


varsatura – hematemezao singele eliminat din stomac este brun inchis, asmanator zatului

de cafeao eventual amestecat cu resturi alimentare

scaun – melenao singele eliminat prin intestin este negru ca pacura, fiind digerat

pe parcurs de sucurile digestiveo apare cind singerarea este mai mare de 100 g

- culoarea singelui poate fi rosie deschisa daca hemoragia e fulgeratoare si masiva

- cauzeleo ulcer cronic si duodenalo tumori benigne sau maligne ale tubului digestivo gastrite hemoragice acuteo varice esofagieneo enteriteo hipertensiune portala de diverse cauze

o ciroza hepaticao tromboza venei porte

o cauze generaleo boli ale vaseloro boli de singe

- simptomeo anemiao in hemoragiile mari

o anxietateo sete accentuatao transpiratii recio extremitati recio puls mic si rapido lipotimieo TA scazutao colaps

o pentru diagnosticul de certitudineo se vor exclude

hemoptizia epistaxisul


hemoragia mucoasei bucale singe inghitit si apoi eliminat sub forma de varsaturi sangvinolente

hemoragii digestive inferioare – anorectoragii manifestate prin scaune sangvinolente

modificari de culoare ale scaunului datorita unor medicamente pe baza de bismut, fier, carbune sau alimente afine

regula ganerala → in orice hemoragie digestiva internarea este obligatorie

obiective masuri de realizat asigurarea repausului repaus strict la pat in decubit

dorsal, fara perna in hemoragiile masive – in

pozitie Trendelenburg pentru mentinerea unei circulatii cerebrale adecvate

se interzice orice efort fizic bolnavul va fi linistit repausul la pat dureaza cel

putin 3 zile singele eliminat va fi colectat

intr-un vas va efectua curatirea gurii

bolnavului cu capul asezat intr-o parte, fara a deplasa bolnavul

supravegherea functiilor vitale si aprecierea clinica a gravitatii

se va urmari- puls- TA- Diureza In hemoragiile

masive se face din ora in ora

se va aprecia gravitatea- dupa cantitatea singelui

pierdut- hemoragie masiva pierderi

1500-2000 ml- gravitate medie pierderi se singe 500-1500 ml- hemoragie usoara 50-250 ml


- dupa modul cum s-a produs hemoragia

- rapiditatea pierderii – brutal, repetat, moderat

aplicarea masurilor terapeutice aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica

pregateste singe izi grup si Rh si instaleaza tranfuzia de singe

administreaza medicatie hemostatica- clorura de calci- calciu gluconic- vit. K- vit. C- venostat- trombina- adrenostazin- etamsilat- ciclocapron

instaleaza perfuzie cu substituienti- dextran 70- dextran 40- in lipsa acestora se poate

perfuza ser fiziliologic sau glucoza

- pregateste si administreaza in cazurile indicate sedative pentru calmarea starii de agitatie

- uneori se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea singelui, hemoragia se opreste mai usor daca stomacul e colabat

- evacuarea stomacului opreste greturile si varsaturile

- pune in repaus stomacul si


favorizeaza hemostaza- se pot efectua in scop

hemostatic si spalaturi → refrigeratie gastrica prin lavaj continuu cu apa de la gheata

examinari de laborator singe pentru determinarea- hematocrit- hematii- hemoglobina

scaun- reactia Adler

in cazuri grave stari de soc se determina- azotemia- ionograma- rezerva alcalina- teste de coagulare

alimentatia se suprima alimentatia pe gura se administreaza doar lichide

reci si cuburi de ghiata eventual lapte rece in cantitati

mici din ora in ora in functie de evolutie a 2-a zi

sunt permise 12-14 mese compuse din 150-200 ml lapte si regim hidrozaharat

incepind cu a treia zi regimul se imbogateste → supe mugilaginoase, gris cu lapte, pireuri de legume, budinci, creme, ou moale, carne slaba de vita sau pui, legume fierte, fructe crude

particularitati terapeutice cind hemoragia e produsa de ruptura varicelor esofagiene se introduc in esofag pentru 24-30 ore sonde speciale cu balonas esofagian compresiv

uneori se recomanda


evacuarea singelui din intestin prin clisme

in gastritele hemoragice se administreaza pansamente gastrice amestecate cu trombina uscata sterila

- in cazul in care hemoragia nu cedeaza sau se repeta dupa incercarea metodelor terapeutice , se recurge la interventia chirurgicala

INGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZA HEPATICA

- este o suferinta hepatica cronica, cu evoutie progresiva

CIRCUMSTANTE DE APARITIE- persoane cu hepatita virala tip B,C,D in antecedente- persoane consumatoare de alcool- persoane cu tulburari metabolice

o diabet zaharato supraalimentatieo subalimentatie

- persoane tratate cu medicatie hepatotoxica- suferinzi ai unor obstructii cu infectii in tertoriul cailor biliare- femeile la menopauza- tinerii

SEMNE SI SIMPTOME- in peioada de debut

o fatigabilitate (Reprezinta scaderea anormal de rapida a fortei musculare)


o depresieo scaderea capacitatii de efforto inapetentao greturio balonare postprandiala

- in perioada de stareo stelute vasculareo eritem palmaro limba lucioasa rosieo ictero edemeo ascitao scadere marcata in greutateo ginecomastie (dezvlotarea excesiva a sanilor la barbati)o somnolentao comao encefalopatie portala

PROBLEME- discomfort abdominal- deficit de volum rahidian- lipsa autonomiei in ingrijirile personale- risc de alterare a integritatii tegumentelor- ascita- epistaxis- HDS- Coma hepatica

OBIECTIVE- Sa prezinte stare de confort- Sa se poata alimenta- Tegumentele sa fie curate, integre, fara leziuni de grataj- Sa cunoasca modul de viata- Sa fie ferit de complicatii

INTERVENTII- Asigura repausul la pat 16-18 ore in decubit dorsal sau in pozitie

adoptata de pacient cu ascita masiva care sa il ajute la respiratie- Reduce la maxim efortul fizic- Mentine igiena - Ingrijeste cavitatea bucala


- Recolteaza singe, urina- Supravegheaza urina, scaunul, icterul tegumentar, greutatea

corporala- Hidrateaza pe cale orala cind e permis si pe cale parenterala in

celelalte situatii cu solutii de glucoza tamponata cu insulina- Alimenteaza pacientul cu produse lactate, zarzavaturi, fructe

fierte, supe, pireuri- Alimentele sunt desodate- Educa pentru respectarea alimentatiei si normelor de viata

- Respecta normele de prevemire a infectiilor nosocomiale- Pregateste pentru punctia abdominala exploratorie sau evacuatorie- Supravegheaza pacientul- Administreaza medicatia

o Hepatoprotectoareo Corticoterapiao Calmanta a pruritului

- Pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale pentru transplant hepatic la indicatia medicului

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE CAILOR BILIARE


- angiocolitele sunt inflamatii ale cailor biliare extrahepatice sau intrahepatice fara afectarea vezicii biliare

- colecistitele sunt inflamatii ale vezicii biliare acute sau cronice- diskineziile biliare sunt tulburari functionale ale cailorbiliare extrahepatice

CIRCUMSTANTE DE APARITIE- Incidenta maxima la femei intre 30-50 ani- Paciente cu tuburari neuroendocrine

SEMNE SI SIMPTOME- In angiocolecistita

o Febra 39-40°Co Frisono Dureri colicativeo Subicter sau icter la 1-2 zile de la debut

- In colecistite acuteo Febra 39-40°Co Frisono Stare generala alteratao Durere intensa in hipocondrul drept, cu iradiere in umarul drept

sau in spateo Varsaturi biliareo icter

- In diskinezie biliara hipokineticao Greturio Varsaturi biliareo Constipatie


o Depresiio Inapetentao Senzatie de plenitudine in hipocondrul drept

- In diskinezie biliara hiperkineticao Dureri repetate sub forma de colici in hipocondrul drept

PROBLEME- Alterarea confortului- Hipertermie- Risc de deshidratare- anxietate

OBIECTIVE- aeliorarea confortului- echilibrare hidroelectrolitica- combaterea hipertermiei

INTERVENTII- asigura repausul fizic, psihic si alimentar- supravegheaza varsaturile cantitativ si calitativ- reechilibreaza hidroelectrolitic cu perfuzii intravenoase cu ser

fiziologic , glucoza bicarbonat de sodiu dupa ionograma- asigura alimentatia

o in perioade dureroase regim hidric imbogatit cu fainoase, supe de zarzavat,

brinza de vacio in perioade de liniste

sunt contraindicate alimentele grase- pregateste pacientul pentru examenele radiologice si ecografice- recolteaza singe pentru laborator

o VSHo Hemogramao bilirubina

- administreaza tratamentul prescriso antispastic

papaverina scobutil atropina no spa

o antiemetic emetiral metocloramid


o antiinfectios neopiaceu ampicilina gentamicina

- supravegheaza durerea notind caracteristicile si mijloacele nefarmaceutice folosite pentru diminuarea durerii

- monitorizeaza temperatura corporala, pulsul si TA- instruieste pacientul privind regimul de viata- pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale atunci

cind medicul hotareste

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

- reprezinta inflamatia acuta a pancreasuluiCIRCUMSTANTE DE APARITIE

persoane cu afectiuni ale cailor biliare alcoolici persoane care prezinta infectii persoane cu traumatisme pancreatice persoane care au efectuat colangiu pancreatografie enoscopica pacienti tratati cu glucocorticoizi

SEMNE SI SIMPTOME


debut brusc dureri violente in abdomenul superior, deseori in centura , iradiind in spate greturi varsaturi meteorism abdominal retentie de facale si gaze febra tahicardie rareori ascita , revarsat pleural

PROBLEME discomfort abdominal alterarea eliminarii intestinale risc de deshidratare hipertermie risc de soc hipovolemic

OBIECTIVE sa se amelioreze durerile abdominale sa fie echilibrat hidroelectrolitic sa prezinte eliminari intestinale normale

INTERVENTII asigura repaus la pat postalimentar si de lichide aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica aplica la indicatia medicului ubstitutia volemica parenterala reia alimentatia naturala dupa 3-10 zile de la incetarea durerilor

o 400-500ml ceai/24 oreo supa zarzavat strecuratao biscuitio cafeaua, alcoolul si grasimile sunt interzise

administreaza tratamentul prescriso antialgico antiinflamatoro antihemoragico antienzimatic

urmareste ingestia/excretia monitorizeaza semnele vitale monitorizeaza presiunea venoasa centrala

MASURAREA PRESIUNII VENOASE CENTRALE


Reprezinta presiunea sangelui la jonctiunea venelor cave cu atriul drept; ofera informatii despre volumul sanguin si functia cordului dreptINDICATIIterapia volemica care nu raspunde la tratamentul initialFACTORI DETERMINANTI

volum intravascular tonus vascular intrinsec capacitatea functionala cord drept modificarea presiunii intraabdominale, toracice terapia vasopresoare

MATERIALE cateter venos central (VCS, tr brahiocefalic, AD) robinet 3 cai punga NaCl 0,9% 500ml + Heparina 500 UI + manseta presionala sistem tubular intre CVC si camera de presiune a traductorului

electronic monitor ECG cu canal presional ptr PVC

TEHNICA Abord: CVC jugulara, subclaviculara Pct 0: stabilire punct 0 (corespunzator AD) fixarea traductorului presional electronic pe un stativ, la nivelul 0 umplerea sistemului de tuburi cu solutie salina si racordarea la CVC stabilirea pct 0 pe monitor Masurarea PVC: deschiderea robinetului cu trei cai catre trusa de

perfuzie


COMPLICATIICele legate de abordul venos central: - malpozitie cateter - tulburari de ritm (cateter in cord)INTERPRETARE

masuratori in dinamica ptr aprecierea corecta a valorilor PVC variatii minime sincrone cu respiratia valori normale: 2-7 mmHg valori fals crescute:

-hidro/hemo/pneumotorace; -cateter obstruat sau cudat ® valorile nu se modifica de la o determinare la alta

pulsatii ample sincrone cu activitatea cardiaca: -CVC in VD -insuficienta cardiaca dreapta severa -insuficienata tricuspidiana

PVC TA CAUZA

normal normal Normovolemie

crescuta crescuta Hipervolemie

scazuta scazuta Hipovolemie

scazuta normal Hipovolemie compensata

crescuta scazuta Insuficienta cardiaca

RECOMANDARIMasurarea PVC la un pacient ventilat mecanic trebuie sa se faca mereu in aceleasi conditii (parametrii ventilatori neschimbati).De evitat: - punctia bilaterala la nivelul vaselor intratoracice - punctia controlaterala in caz de pneumototax - punctia subclaviculara la un bolnav ventilat

instaleaza sonda vezicala permanenta si urmareste diureza introduce sonda gastrica pentru aspiratia continua recolteaza singe si urina


o glicemieo amilazemieo ureeo creatininao teste de coagulareo amilazurie din urina

pregateste pacientul pentru ecografie, radiogeafie toracica pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala educa pacientul sa evite prinzurle copioase , alcoolismul sa combata obezitatea sa faca tratament corect in cazul tuturor infectiilor

ANTIVOMITIVE, LAXATIVE, PURGATIVE, ANTIDIAREICE

Antivomitive antidopaminice

Metoclopramida, Domperidon, Cisaprida- propulsive gastro – intestinale- stimuleaza motilitatea gastro – intestinala

Metoclopramida- Se administreaza oral si injectabil- traverseaza bariera hematoencefalica si placenta- antivomitiv eficace- stimuleaza peristaltismul gastric- relaxeaza sfincterul piloric- grabeste golirea stomacului - efecte adverse

- somnolenta- nervozitate- diaree- dureri abdominale- spasm tetanic- miscari distonice ale limbii- galactoree- ginecomastie- reactii extrapiramidale (rigiditate musculara)

Domperidon - motilium- administrat oral- antivomitiv moderat


- creste secretia de prolactinaCisaprida

- actiune prochinetica- stimuleaza in plus si motolitatea colonului- util in constipatia cronica idiopatica- nu se utilizeaza ca antiemetic

FenotiazideleClorpromazina, Proclorpromazina,Tietilperazina

- antivomitive foarte eficace

Antivomitive antiserotoninice

Odansetron, Granisetron,Tropisetron- antivomitive eficace- de electie- profilaxia gretei si vomei induse de anticanceroase si radioterapie- efecte adverse

o constipatieo cefaleeo nu determina efecte extrapiramidale

Antihistaminice H1

Prometazina- utilizat in raul de miscare- are si efect antihistaminic si sedativ

ParasimpaticoliticeScopolamina

- antivomitiv cu efect anticolinergic central- sedativ psihomotor- de electie in profilaxia raului de miscare- produce xerostomie (senzatia de uscaciune exagerata a gurii) si

sedare-

Laxative si purgatve

- Medicamente care actioneaza local la nivelul intestinului- Utile in constipatie- Purgativele

o Grabesc tranzitul intestinal


o Provoaca eliminarea intregului continut intestinal prin scaune voluminoase , apoase

- Laxativeleo Au actiune mai blindao Produc un scaun normal

- Clasificare – dupa mecanismul de actiuneo Laxative de volum

Cuprind fibre vegetale nedigerabile Cresc peristaltismul Nu se digera Nu sunt toxice Se indica in constipatia functionala Sunt piinea integrala, fructe (prune, curmale), seminte de

in, mamaliga, tarite, agarul Galgorin granule

o Laxative prin inmuierea scaunului Sunt substante care patrund in scaun si il inmoaie Se utilizeaza la batrini, bolnavi la pat, in afectiuni

anorectale DECUSATUL SODIC

Efect laxativ slab hepatotoxic

ULEIUL DE PARAFINA Amestec purificat de hidrocarburi alifatice Nedigerabil Patrunde in bol Favorizeaza inmuierea, progresia si expulzia Scade absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E,

K)o Purgative osmotice ( SALINE)

Saruri hidrosolubile Au absorbtie redusa Cresc peristaltismul Efect laxativ in doze mici Efect purgativ in doze mari Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului

Intoxicatii alimentare Medicamentoase Examen radiologic


Efecte adverse Hipermagnezemie Hipernatremie Hipercalcemie Greturi varsaturi

reprezentanti sulfatul de magneziu oxidul de magneziu sulfatul de sodiu

o Purgative iritante Substante care au actiune directa asupra mucoasei

intestinale Cresc peristaltismul Fluidifica continutul Favorizeaza eliminarea Utilizate cind e nevoie evacuarea rapida a intestinului Reprezentanti

Ulei de ricin Purgative antrachinonice

o Frangulao Aloeo Rubarba

Antidiareicele

- substante care reduc volumul si numarul scaunelor- produc o scadere a motricitatii- clasificare

o antidiareice simptomatice cresc tonusul muschilor netezi intestinali reduc peristaltismul stomacului si intestinului reprezentanti

difenoxilatulo reduce motilitateao util in diareea acuta si cronicao nu dezvolta dependenta decit dupa

administrare indelungata loperamida (imodium)


o actiune antidiareica de tip opioido efect intens mai prelungito nu dezvolta dependenta

o antidiareice etiologice sunt antibiotice si chimioterapice eficace in sindroama

diareice infectioase reprezentanti

streptomicina kanamicina salazopirina colistin furazolidon saprosan nistatin miconazol

o antidiareice adsorbante fixeaza excesul de gaze formeaza un strat protector reprezentanti

diosmectitao este un silicat naturalo are putere mare de acoperire a mucoasei

intestinaleo creste rezistenta barierei de mucuso normalizeaza tranzitul intestinal fara a

interfera peristaltismul carbune medicinal

o absoarbe secretii si substante nocive din tubul digestiv

o antidiareice de substitutie cuprind solutii de electroliti pentru rehidratare si

microorganisme antidiareice sintetizatoare de acid lactic lactobacilus acidophilus

MEDICATIA ANTIULCEROASA

- intervin ino scaderea secretiei gastriceo protectia mucoasei gastrice


o eradicarea infectiei cu helicobacter pylori- antiacide sistemice – alcalinizantele

o bicarbonatul de sodiu actiune antiacida rapida si de scurta durata in exces alcalinizeaza continutul gastric poate produce alcaloza

o fosfatul de sodiuo carbonatul de calciuo citratul de sodiu

sunt solubile in apa se absorb rapid neutralizeaza rapid acidul clorhidric din sucul gastric pot produce efecte sistemice si fenomene de rebound

(reaparitia la sfarsitul tratamentului a simptomelor ce trebuiau eliminate.)

- antiacide nesistemice – neutralizante si adsorbanteo hidroxidul de aluminiu

actioneaza lent dar persistent indicate in

gastrita hiperacida ulcer gastric si duodenal esofagita de reflux in asociere cu AINS pentru cresterea tolerantei

acestora efecte adverse

reboundul secretiei acide efect secundar comun

scad/inactiveaza activitatea pepsinei efect secundar propriu

alacalinizantele- pot fi cauza de alcaloza metabolica si litiaza urinara

neutralizantele- influienteaza motilitatea intestinala producind constipatie sau efect laxativ

o fosfatul de aluminiuo silicatul de aluminiu si magneziuo carbonatul bazic de bismuto reprezentanti

dicarbocalm almagel


malox ulcerotrat

o c.i. abdomen acut hemoragii perforatii gastrice

- inhibitoare ale secretiei gastriceo realizeaza inhibarea/ blocarea secretiei gastrice acideo antihistaminicele H2

reprezentanti cimetidina ranitidina axid

caracteristici administrare pe cale orala sau iv metabolizare hepatica difuzeaza bine in organe si urina

utilizari ulcer duodenal si gastric esofagita de reflux

efecte adverse sunt bine suportate cimetidina

o greatao varsaturio ametelio cefaleeo constipatieo dureri musculareo uscaciunea guriio eruptii cutanateo ginecomastieo galactoreeo tulburari neuropsihice

c.i. cancer gastric sarcina

- blocantele receptorilor muscarinicio gastrozepin


o sunt eficace in ulcer duodenal si gastrico diminueaza secretia gastricao efect antispastic prin relaxarea muschilor netezi

gastrointestinalio efecte adverse

uscaciunea gurii constipatie tulburari de vedere crestera presiunii intraoculare

- inhibitoarele anhidrazei carboniceo acetazolamida

inhiba secretia gastrica acida bazala are si alte efecte

efect diuretic cu alcalinizarea urinei actiune entiepileptica

reactii adverse acidoza hipercloremica si hipokalemianta parestezii ale extremitatiilor astenie somnolenta

- blocantele pompei de protonio omeprazol, pantoprazol, loseco antiulceroase intenseo efect inhibitor foarte activ al secretiei gastrice acide

- analogi ai prostaglandineio misoprostol, enprostilo se absorb rapid dupa administrare oralao efect antisecretoro efect citoprotectoro efect ocotocico c.i. la gravide

- protectoare ale mucoasei si stimulatoare al regenerariio sunt eficace in ulcer datorita

protearii directe a mucoasei stimularii factorilor fiziologici de protectie si aparare

localao sucralfatul

nu se asociaza cu antiacidele


o subcitrat de bismut coloidal actiune antibacteriana fata de H. Pylori citoprotector la leziunea ulceroasa stimuleaza secretia de prostaglandine si mucus

- eradicarea infectiei cu helicobacter pylorio e un bacil gram negativ prezent in mucusul gastrico e incriminat in patologia bolii ulceroaseo schema de tratament

tripla terapie timp de 7 zile cu omeprazol amoxicilina claritromicina sau metronidazol

BIBLIOGRAFIE

1. CAROL, MOZES: Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti 1999.

2. IRWIN, R.S.; RIPPE, J.M.: Intensive care medicine, 2nd Edition, Lippincott Williams and Wilkins 2003.

3. COMAN, O.A.; et al.: Agenda Medicală 2003, Editura Medicală, Bucureşti 2003.

4. HALL, J.B.; SCHMIDT, G.A.; WOOD, L.D.H.: Principles of critical care, 2nd Edition, McGraw-Hill 1998.


5. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI

ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI –

Editura Viaţa Medicală Românească

6. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura

Viaţa Medicală Românească

7. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE

GENERALĂ A BOLNAVILOR – Editura didactică şi

pedagogică

8. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU

CADRE MEDII


Digest IV

Documents

Transcript of Digest IV