An IV Strategii Regizorale II -Curs Anul IV

7/24/2019 An IV Strategii Regizorale II -Curs Anul IV

1/29

1

STRATEGII REGIZORALE II

Curs pentru anul IV

An scolar 2015 -2016

Docent: Violeta PECICAN GHERANESCU


2/29

2

CUPRINS

1. Reprezentarea geometrica.........p. 3

1.1 Atomul social ....p. 3

a) Activitate pentru alegerea protagonistuluip. 4

b) Psihodrama Agateip. 4

c) Rezumatul sesiuniip. 8

1.2 Genodrama.....p. 8

a) Activitate pentru alegerea protagonistuluip. 8

b) Psihodrama Mihaeleip. 8

c) Rezumatul sesiuniip.12

2. Imaginea simbolica..p.12

2.1 Metafora p.13

a) Activitate pentru alegerea protagonistuluip.13b) Psihodrama Ginei.p.13

c) Rezumatul sesiuniip.16

2.2 Scena fantastica......p.17

a) Activitate pentru alegerea protagonistului...............................p.17

b) Psihodrama Danielei................................................................p.17

c) Rezumatul sesiunii...................................................................p.20

Bibliografie...p.22

Anexe:

Anexa 1 Ilustratii ....p.23

Anexa 2 - Teme examen p.29


3/29

3

1. Reprezentarea geometrica

De ce reprezentarea geometrica asadar, o reprezentare inevitabil fixa, rigida - intr-o abordare terapeutica bazata, din contra, tocmai pe stimularea spontaneitatii si a

creativitatii?Contradictia este insa numai aparenta: in fapt, structura nu exclude catusi de putinspontaneitatea; nu o cenzureaza, ci doar o disciplineaza, imprimandu-i niste directii

potential benefice protagonistului.

Formele geometrice pot fi un criteriu de reprezentare scenica atunci cand directorulalege sa utilizeze, ca punct de plecare in desfasurarea unei psihodrame, raporturilespatiale create in mod intentionat intre persoanele aduse in scena. Raporturile spatialeexprima incarcatura afectiva pe care le-o atribuie protagonistul, aplicand criteriile deconstruire a scenei dupa indicatiile directorului, criterii ce sunt formulate explicit de la

bun inceput, astfel incat toti cei prezenti sa poata citi ceea ce s-a reprezentat.

In continuare, vor fi descrise doua psihodrame ce ilustreaza doua tipuri dereprezentare geometrica: prima psihodrama va utiliza forma geometrica a cercului (uncentru si mai multe raze care se orienteaza spre periferie); cea de a doua psihodramava avea ca referent forma liniara (progresia segmentelor de la un punct indepartat/vechi la unul mai apropiat/ recent ). Cu ajutorul formei circulare vom realizareprezentarea psihodramatica a unui atom social;cu forma liniara vom evidentia osecventa de evenimente realizand ogenodrama (Boria, 2005, pp. 201-209).

1.1Atomul social

Am definit atomul socialca unitatea indivizibila la care individul participa pentru a-si satisface propria nevoie de expasiune afectiva (Moreno, 2009, pp. 66-69). In istoriaunei persoane, exista un numar indefinit de atomi sociali din care aceasta a facut

parte: familia, locul de munca, grupul de prieteni s.a.m.d. Reprezentarea grafica pecare fizica o da atomului e cea a unei structuri de tip circular constituita dintr-unnucleu si particulele ce se misca in jurul acestuia. Aceasta imagine l-a inspirat peMoreno sa vorbeasca despre atom pentru a reprezenta simbolic acea unitate socialala care noi luam parte pentru a ne satisface nevoia de expansiune afectiva: nucleulsuntem noi, iar particulele care se misca in jur sunt ceilalti.

Reprezentarea unui astfel de atom este constituita dintr-un cerc cu un nucleu (in carese asaza protagonistul) si din elemente periferice, distribuite in jurul acestuia ( altiiai acestui atom ).

Atomul social cere intotdeauna un adjectiv calificativ care identifica tipul de grup lacare se refera (familial, de munca, prieteni etc.). In psihodrama pe care o vom

prezenta vom analiza structura si functionarea unui atom social familial.


4/29

4

a)Activitate pentru alegerea protagonistului

In grup se vorbeste despre familiile numeroase ( cele ale bunicilor nostrii ) si cele cuun copil sau doi ( din familiile actuale ). Directorul da consemnul ca fiecare sa spuna

din citi membrii este (sau a fost ) compusa familia de origine. Agata, dupa ce prezintacompozitia familiei sale, spune ca aceasta reintoarcere cu mintea in trecutul familial i -a trezit o stare de tristete. Directorul ii propune sa reviziteze, ca protagonista,familia sa cind era copil. Agata accepta.

b) Psihodrama Agatei

1) Luarea in sarcina

Directorul: - (Agatei) Ce virsta vrei sa ai in aceasta intoarcere la viata de familie ?

Agata: - Opt ani.

Directorul: - Ce senzatie iti creeaza perspectiva intoarcerii in nucleul tau familial dela opt ani?

Agata:- Melancolie si curiozitate, pentru ca am amintiri confuze

Directorul: - Sa mergem la opt ani. Inchide ochii, da-mi mina si lasa-te purtata demine in jurul scenei.

2) Intrarea in semirealitate si interviul existential

Agata:- (raspunsuri la interviul existential ) Sunt o fetita fericita si sunt in clasa a treiaelementara. Am o invatatoare buna si simpatica. Colegii pe care ii prefer sunt Luisa siMaria. Cind voi fi mare ma voi face barmanita sau vinzatoare de inghetata. Locuiesccu parintii si cu un frate mai mic cu doi ani. Mama ma cicaleste tot timpul, iar tata nuse joaca cu mine. Stau mai mult cu fratele meu.

4) Popularea scenei (1)

Directorul o invita pe Agata sa-si imagineze pe scena raze ce merg din centru sprecircumferinta. Pe raze diferite isi va pozitiona membrii familiei, in functie deincrederea pe care o are in ei: o incredere mai mare mai aproape de centru, una maimica mai aproape de periferie ( Fig.9 ). Razele pot fi in fata, in spate, lateral; aceasta

1

Nu trebuie construit un spatiu definit, se trece imediat la popularea scenei, asezand persoanele incadrul cercului ( gata pregatit datorita formei circulare a scenei), in centrul caruia se afla

protagonista.


5/29

5

asezare avand si ea o anumita semnificatie ( In fata: relatie directa, imediata; lateral:relatie marginala; in spate: relatie confuza sau amenintatoare ).

Dupa ce persoanele au fost asezate, directorul invita protagonista sa faca oautoprezentare fiecarui personaj prin tehnica dublului.

(Agata )Fratele ( dublind ) Ma numesc Adam, am sase ani si sunt in clasa intai. Masimt bine in aceasta familie. Sunt mereu in miscare si fac ce vreau. Sunt rasfatatulparintilor pentru ca sunt mezinul.

(Agata )Mama ( dublind ) Ma numesc Dina, am 46 de ani. Familia reprezinta totulpentru mine. Sunt foarte atenta la fiica mea, pentru ca e fata si trebuie controlata tottimpul. Sotul meu e un om bun dar eu sunt cea care decide , eu sunt capul familiei.

(Agata )Tata( dublind ) Ma numesc Camil, am 45 de ani. Ma simt dat la o parte desotia mea care face front comun cu copii.

5)Actiunea scenica

Prima scena

Directorul invita eurile-auxiliare sa repete acea parte a autoprezentarii care reflectastarea de spirit si sa o transforme intr-o replica adresata protagonistei.

( Eu-auxiliar )Fratele ( Agatei ) Eu ma simt bine in aceasta familie. Imi place sa mamisc tot timpul. Imi place sa fiu cel mai mic, cel mai rasfatat, pentru ca pot sa fac tot

ceea ce vreau.( Eu-auxiliar )Mama ( Agatei ) Pentru mine e importanta familia. Si, in special tu,

pentru ca esti fata si trebuie sa te protejez, pentru ca esti mai expusa. Tatal tau e bun,dar eu sunt cea care decide.

( Eu-auxiliar )Tata ( Agatei ) Privindu-mi familia mi se face tema ca o sa fiu exclus,mi-e teama ca sotia mea face front comun cu copii.

Directorul: - (Agatei) Copila de opt ani inchide putin ochii si spune, ca si cum aivorbi in sinea ta, citeva ganduri despre familia in care s-a intamplat sa te nasti.

Agata ( solilocviu ) Mama sta prea aproape ma impiedica sa ma misc. Ce noroc am

ca il am pe fratele meu! Ma simt rau ca tatal meu e acolo pentru ca nu pot sa-l vad, sa-l simt. Cred ca mama trebuie sa stea in spate

Directorul: - (Agatei) Cum te simti acum ?

Agata ( directorului ) Ma simt foarte trista.

Directorul: - (Agatei) Utilizind energia pe care o ai, cu miscari lente te ridici si temisti in acest spatiu. In timp ce te misti arati fara cuvinte (intr-un limbaj non verbal)care este starea ta de spirit.

Agata face un tur de scena asezindu-se in spatele mamei si fratelui, pe urma trece injurul tatalui si ii pune mina pe spate (Fig.10); trece din nou prin spatele fratelui,ciufulindu-i parul; trece din nou la mama si o inconjoara cu bratele; se intoarce la tatasi se opreste cu mina pe umarul acestuia.


6/29

6

Directorul: - (Agatei) Te invit sa iti aduni toata energia de care dispui, in acestmoment, si sa transformi aceasta familie in familia dorintei tale, in familia viselor tale.Transforma acest spatiu cum doresti si apoi aseaza persoanele dupa placul tau.

A doua scena.

Agata stringe scaunele si creeaza un spatiu moale folosind saltelele si isi aseazafamilia pe ele.

Directorul: - (Agatei) Da fiecareia dintre aceste persoane postura pe care o doresti.

Agata il aseaza pe tata la mijloc, cu un brat pe umerii fiicei si cu celalalt pe umeriisotiei. Fratele este asezat astfel incit in are in fata pe mama, tata si sora (Fig.11).

Directorul: - (Agatei) Acum aceste persoane ale dorintei tale iti vor spune ceea cesimt la indicatia ta.

Agata o alege in primul rind pe mama.

(Agata)Mama: - (Agatei) Esti o fata buna si sunt mindra de tine. Poti sa mergi sa tejoci unde doresti pentru ca am incredere in tine.

Directorul: - (Agatei/mama -dublind) Sunt acum la distanta de tine pentru ca

(Agata)Mama: - (Agatei) pentru a te lasa sa simti mai mult contactul cu tatal tau.Noi suntem foarte apropiate, foarte legate

Agata il alege apoi pe frate sa i se adreseze.

(Agata)Fratele: - (Agatei) Sunt bucuros ca tata e aici. Tu esti o sora puternica, isteatasi vioaie. As vrea sa fiu ca tine in anumite privinte. As dori sa am curajul pe care il aitu. Mi-ar placea sa stau cu copii, asa cum stai tu si sa fiu bun la scoala ca tine. Masimt bine in aceasta pozitie, simt ca am tot ceea ce imi trebuie. Nu-mi lipseste nimic!

(Agata)Tata: - (Agatei) Asa simt multa caldura internasi, poate, chiar mai mult. Nusunt obisnuit sa fiu privit, sa atrag privirile si sa simt aceasta caldura. Ma simtintimidat. Ma simt mai bine cind stau deoparte.

Protagonista se intoarce in propriul rol.

Directorul: - (Agatei) Pregateste-te sa percepi,nu doar prin contactul fizic si cel

visual, ci si prin auz, situatia in care te afli.Eul-auxiliar/mama isi spune replica.

Directorul: - (Agatei) Daca doresti poti sa ii raspunzi.

Agata ( directorului ) Nue bine asa.

Eul-auxiliar/frate isi spune replica.

Agata (fratelui, rizand) Esti fratele meu preferat!

Eul-auxiliar/tata isi spune replica.

Agatatatalui)Chiar imi doresc sa stai acolo!


7/29

7

Directorul: - (dublind-o pe Agata) pentru ca am fi aproape, asa cum esti acum,pentru mine inseamna

Agata ( tatalui)inseamna si va insemna a fi mai sigura, a fi mai increzatoare, a fimai libera si a fi mai linistita in relatiile pe care le voi avea cu barbatii. Imi dorescfoarte mult sa ramai acolo!

6) Integrarea

Directorul: - (Agatei) Agata, trezeste-te! Tocmai ai avut un vis, un vis care aconcretizat pe scena o dorinta a ta. Ne-am intors in actualitate, nu mai esti o fetita.Acum vei povesti cuiva din familia ta visul, explicindu-i si de ce. Pe cine alegi?

Agata ( directorului ) Il aleg pe tata, dar el nu mai e

Directorul: - (Agatei) In interiorul tau e! Noi putem sa il externalizam pe scena. In ce

situatie vrei sa-l intilnesti?Agata ( directorului ) Intr-o situatie noua.

Directorul face lumina albastra. Agata se aseaza cu eul-auxiliar/tata pe saltelele pecare asezase inainte intreaga familie ( Fig.12).

Agata ( tatalui)Am visat ca aveam opt ani. Eram toti si tu erai chiar in mijloc,aproape de mine si iti era bine. Si mama era fericita si era aproape de tine si fratelemeu. A fost un vis frumos, pentru ca tu aveai radacini in familie si erai o prezentafrumoasa. Si asta e important pentru ca inainte imi lipsea ceva, ceva ce am cautatmereu sa gasesc si nu am reusit.

Agata face inversiune in rolul tatalui, in timp ce alter-ego repeat replica.(Agata) Tata propune sa continuie conversatia tinindu-se de maini si plimbindu-se

printre saltele.

(Agata)Tata: - (Agatei, in timp ce se plimba mana in mana) Tu stii ca atunci cinderam in viata nu imi placea sa vorbesc, chiar si acum nu s-a schimbat mare lucru. Mi-a ramas aceiasi dificultate in a-mi exprima emotiile; dar iti voi spune ceea ce nu ti-amspus pana acum. Sunt mandru ca tu ai inteles lucruri despre mine pe care nu ti le-amspus la timp. Sunt foarte mandru ca am o fiica ca tine si iti multumesc.

(Agata)Tata isi imbratiseaza indelung fiica.

Scena este repetata in inversiune de rol.Tatal se reintoarce in Cosmos si protagonista se regaseste in realitatea teatrului.

7) Intoarcerea la realitate

Directorul: - (Agatei) Acum cheama pe scena un coleg de grup si spune-i ce s-aintimplat in tine pe parcursul acestei psihodrame.

Agata (catre Elisa, plangand) La inceput m-am simtit ca tatal meu care era in aer.Acum ma simt mai ferma, pot sa imi plantez radacinile.

Participarea auditoriului.


8/29

8

c) Rezumatul sesiunii

Grupul discuta despre familiile numeroase.

Directorul propune Agatei sa reparcurga un moment din copilaria sa.

Protagonista Agata.Luarea in sarcina.

Intrarea in semirealitate si interviul existential(Agata la 8 ani).

Popularea scenei(Agata, fratele, mama si tata ).

Actiunea scenica (Autoprezentarea personajelor atomului social familiar;transformarea nucleului familial conform dorintei )

Integrarea(in actualitate, Agata are o intilnire cu tatal decedat).

Intoarcerea la realitate(Agata impartaseste unei colege de grup ceea ce a trezit in eaintalnirea cu tatal sau).


1.2 Genodrama

Genodrama permite protagonistului sa se vada pozitionat ca segment mai recent inlinia descendentei familiale si sa recupereze, din acest punct de vedere, o istorie dincare face parte si care ii conditioneaza, intr-o anumita masura, prezentul si viitorul.Prin activitatea psihodramatica, protagonistul parcurge un drum care il ajuta sa-si

redescopere radacinile, obtinand adesea neasteptate clarificari cu privire la trecutul siviitorul sau.

Din punct de vedere tehnic, linia descendentei generationale se realizeaza cu cel maiindepartat antecesor (primul segment) despre care protagonistul detine suficienteinformatii, pentru a ajunge apoi la generatia parinte-fiu, pana in timpul

protagonistului si al celor care ii urmeaza (fii, nepoti).

Spre exemplificare, sa vedem cum se dezvolta genodrama Mihaelei.

a)Activitate pentru alegerea protagonistului.

Directorul:- Cine a cunoscut un strabunic? In persoana sau dupa faima.

Mihaela se ofera sa fie protagonista unui parcurs psihodramatic, prin care sa facalumina asupra unor aspecte mai obscure, in perceptia sa, ale istoriei familiei sale.

b) Psihodrama Mihaelei


Mihaela are in minte pe strabunica pe care a cunoscut-o si frecventat-o din istoriacareia cunoaste diverse aspecte si a carei amintire nu o lasa indiferenta din punct devedere emotional.


9/29

9

4) Popularea scenei

Directorul ii indica protagonistei cum sa creeze o secventa de segmente generationale(fiecareia corespunzindu-i o persoana asezata pe un scaun) de la strabunica pana la ea

(fara descendenta, Mihaela, neavand urmasi). Avem astfel patru linii generationale(Fig.13). In cadrul fiecareia dintre acestea, langa persoana deja pozitionata, se maipoate alege si o alta persoana (o ruda sau o cunostinta) care poate fi martorul istorieide familie. Protagonista, Mihaela, alege un martor pentru fiecare linie generationala(2) (Fig.13, 14 si 15).

5) Actiunea scenica

Directorul face un scurt interviu celor trei personaje care stau in spatele Mihaelei, In

finalul interviului, cere fiecareia dintre acestea sa formuleze un mesaj catre persoanadin fata sa.(3)

(Mihaela) StrabunicaViata mea a fost dificila. M-am despartit de sotul meu cinderam insarcinata, creand un mare scandal. Am trait peste 90 de ani. Aici, in fata meaeste fiica mea cu care am stat mereu. Pe urma am avut doi nepoti gemeni, Gigi siLuca. Acolo in fata de tot este stranepoata mea Mihaela, pe care eu am crescut-o.

Directorul - Transmiteti-i fiicei dvs. ce vine din inima.

(Mihaela) Strabunica (catre fiica) Traieste si lasa-i si pe altii sa traiasca, pentru catu ti-ai distrus viata facind lucruri pentru altii.

(Mihaela) Bunica Inca mai traiesc. Mama mea a fost pentru mine si cruce si deliciu.(mesaj catre fiul Gigi) Nu te gandi numai la tine pentru ca risti sa ramai singur.

(Mihaela) Tata Am o gramada de boli si arat mai tanar decat sunt. Pensionarea afost nenorocirea mea: acum nu fac nimic, in timp ce munca era viata mea. (mesaj

pentru Mihaela) De ce ai plecat din colivia aurita pe care noi ti-am construit-o?

Directorul (catre Miheala) Cine este persoana, dintre cele de pe margine, care, dupaparerea ta, ar reactiona mai viu ascultand aceste mesaje dintre persoanele acesteicatene relationale?

Mihaela il indica pe strabunic caruia i se cere sa asculte mesajele care pornesc de lastrabunica si ajung pana la stranepoata. Eurile-auxiliare repeta mesajele.

(Mihaela) Strabunicul (solilocviu) Totul a a mers diferit. E ca si cum nu ascunoaste aceste generatii de mijloc. Eu si sotia mea ne-am separat si fiecare a mers pedrumul lui.

Directorul se adreseaza bunicii, invitind-o sa reflecteze asupra solilocviuluitatalui/strabunic.

2 Fiind vorba de o scena cu structura simbolica nu are loc trecerea la noul timp, fiindca ne gasim intr-un timpindefinit. De asemenea, construirea scenei nu se face ca spatiu ambiental bine caracterizat. Locul reprezentatieieste un spatiu indefinit unde sunt asezate persoanele urmarind criteriul secventei liniare.

3 Directorul concepe activitatea centrata pe punctual de vedere al martorilor.


10/29

10

(Mihaela) Bunica (solilocviu) Cred ca am avut putin de ales in viata mea. Am facutintotdeauna ceea ce trebuia facut. Dar pentru cine si pentru ce? Astazi vad ca lucrurilesunt altfel de cum am sperat. Asta ma face sa ii spun nepoatei mele, Mihaela, care afacut alegeri foarte diferite, ca face bine ca isi vede de viata ei.

Directorul (catre Mihaela/bunica) Adresati un gand sotului dvs.

(Mihaela) Bunica (catre bunic) M-ai lasat singura si iata ce dezastru a iesit! Fiinostrii nu sunt fericiti iar eu ma simt responsabila de asta.

(Mihaela) Bunicul (catre bunica) Eu ti-am spus mereu ca nu e bine sa-i resfeti atatTu si maica-ta!

Tatal, Gigi este invitat sa asculte acest schimb de replici dintre bunica si bunic.

(Mihaela) Tata (solilocviu) A trebuit sa fac pe fiul foarte mult timp si, astfel, nu ammai stiut sa fiu nici sot si nici tata. Dar imi place sa joc rolul de fiu in continuare sivreau sa fiu si fiul fiicei mele.

Unchiul Luca e martor al acestui solilocviu.Directorul (catre Mihaela/unchiul Luca) As vrea sa vad ce efect au asupra dvs.gandurile fratelui geaman. Preferati sa faceti un solilocviu sau sa ii transmiteti unmesaj lui Gigi?[Solilocviu]

(Mihaela) Unchiul Luca (solilocviu) Da cine ia spus ca trebuie sa faca pe fiul? Eunu m-am casatorit sunt bolnav. El s-a insurat si a venit sa locuiasca sub noi. Face si

pe bolnavul inchipuit!

Acum este introdus si cel de al patrulea martor (sotul).

Directorul (catre Mihaela/sot) Cunoasteti istoria familiei Mihaelei?O simtiti ca

apasatoare, indigesta?(Mihaela) Sot (catre director) E un lucru in curs de digerare.

Directorul (catre Mihaela/sot) E in regula daca va implic putin in chestiuni alefamiliei Mihaelei?Veti auzi gandurile socrului si al geamanului sau.

Mihaela/sot asculta cele doua solilocvii.

(Mihaela) Sot (solilocviu) Din fericire se pare ca se rupe aceasta legatura. Noi copiiinca nu avem desi ne-ar place. Dar, n-am nici un chef sa ma ocup de generatiiletrecute, ca si cum ar fi copii mei, asa cum s-a intamplat mereu in familia Mihaelei.

Directorul (catre Mihaela/sot) Ati putea sa-i spuneti sotiei ceva, in legatura cu ceea

ce ati vazut in dinamica acestei familii, care sa o faca sa se simta mai bine?(Mihaela) Sot (catre Mihaela) Mihaela ai reusit si am reusit sa depasim acestelucruri si sa mergem inainte. A fost greu dar simt ca acest scenariu s-a interupt si astaconteaza.

Directorul (catre Mihaela) L-ai ascultat pe sotul tau da-i un raspuns. (4)

4 Pina in acest moment, protagonista a fost in rolul altora (directorul aplicind regia decentrarii circulare). Nu existaobligatia de a reproduce fidel evenimente intamplate in realitate, astfel incit, directorul continua sa stimuleze inprotagonist functia decentrarii perceptive (prin tehnica inversiunii de rol), inducindu -i in acest mod constientizarea

materialului emotiv. In acest punct al reprezentatiei, aceasta operatie poate fi considerata completa si poate ficontinuata cu o munca de asamblareconstructiva. Incepe integrarea in care protagonistul va fi in rolul propriu.


11/29

11

Mihaela (catre sot) Chiar imi doresc sa ma eliberez de acesta greutate!

6) Integrarea

Directorul (catre Mihaela) E important ca tu sa mergi, insotita de sotul tau, langafiecare dintre aceste persoane din catena generationala (Fig.18). Vei asculta gandul lorde la inceput si vei raspunde cum iti vine in acel moment. Tine minte ca ai sprijinulsotului tau. Fiecarei persoane ii poti raspunde pritr-un mesaj verbal, cu un solilocviusau cu o expresie nonverbala.

(Eul-auxiliar) Strabunica (catre fiica) Traieste si lasa-i si pe altii sa traiasca, pentruca tu ti-ai distrus viata facand lucruri pentru altii.

Mihaela (solilocviu) A fost definita ca vrajitoarea familiei. Simt ca i-am luat maturasi am devenit vrajitoare ca ea. Ea si-a facut viata si a lasat si altora libertatea sa si-ofaca. Dar ceilalti nu au fost capabili sa faca asta. Eu insa i-am luat matura!

Directorul (catre Mihaela) I-ati libertatea si spune-i ce simti pentru ea.Mihaela (catre strabunica) Draga strabunica, ce bine ca ai existat si ca privind inurma te-am vazut, atfel, cine stie, in ce cursa as fi ramas. Multumesc! (o saruta)

Directorul (catre Mihaela) Acum treci la nivelul urmator.

(Eul-auxiliar) Bunica (mesaj catre fiul Gigi) Nu te gandi numai la tine pentru caristi sa ramai singur.

Michela (catre bunica) Cum ti s-a intimplat tie pentru ca te-ai gandit prea multi laaltii. Cel putin ti-ai dat seama de greseli si vorbesti despre ele Si asta e o calitate!Eu am invatat de la tine ca a recunoaste propriile greseli inseamna sa stai mai bine cu

tine si cu altii. Imi pare rau ca ai avut o viata grea dar nu o pot eu recupera, asa cumcred unele persoane din generatia urmatoare. Tu esti ceva deosebit ce am descoperitrecent.

Directorul (catre Mihaela) Acum mergem la nivelul dureros si dificil.

(Eul-auxiliar) Tata (mesaj pentru Michela) De ce ai plecat din colivia aurita pe carenoi ti-am construit-o?

Mihaela (catre tata) E o colivie in care tu te simti bine dar nu e treaba mea. Suntfurioasa pe tine, ma simt dezamagita. Cred ca esti slab si nu ai fost in stare sa iesi dinaceasta situatie. Am inteles ca aceasta colivie de aur iti dadea siguranta; o siguranta pecare eu, descizand-o, te-am facut sa o pierzi. Si, de aceea nu stii cum sa intri in relatiecu mine. Ma simt bine afara din colivie! Vreau sa traiesc senina. Viata ta eresponsabilitatea ta, nu a mea! Si pentru mine asta a fost o mare iluminare. Acum simtca nu mai sunt atat de furioasa pe toate lumea

Directorul (catre Michela) Putem conchide cu un lucru pe care sa-l transmiti sotuluitau?

Mihaela (catre sot) De multe ori mi-a fost greu sa disting Sunt lucruri pe careatunci cand le fac ma simt ingrozitor pentru ca asa facea si taica-meu. Iti multumesc

pentru ca ai rabdare.

Directorul (catre Mihaela) Vrei sa inchei psihodrama intr-un mod non-verbal?

Dupa o scurta ezitare Mihaela isi imbratiseaza sotul.


12/29

12


Mihaela aseaza obiectele, in timp ce auxiliarii se intorc in auditoriu.



Grupul discuta despre bunici si strabunici.

Directorul propune Mihaelei sa faca un parcurs psihodramatic care sa porneasca de

la strabunica.

Protagonista Mihaela.

Luarea in sarcina.

Popularea scenei ( secventa liniara a genodramei: strabunica >bunica >tata>protagonista Mihaela)

Actiunea scenica(mesaje secventiale: strabunica >bunica >tata; interventia martorilorprin modalitatea decentrarii circulare)

Integrare(Mihaela, cu ajutorul sotului, exprima adevarul sau ascendentilor sai).

Intoarcerea la realitate.

Pariciparea auditoriului.

2. Imaginea simbolica

Limbajul simbolic are radacini adanci in spiritul omului. El este produsul fazelorprimare ale cunoasterii si comunicarii interumane. Din acest motiv este nelipsit dinmajoritatea sistemelor teoretice si a tehnicilor de interventie psihoterapeutica.Abordand limbajul simbolic din perspectiva psihoterapeutica, J. A. Malarewiczafirma ca prin intermediul povestirilor, basmelor, simbolismului, alegoriilor,comparatiilor analogice si metaforelor, terapeutul propune pacientului o nouaconstructie, o noua intelegere a realitatii (1992, p. 73).Vom exemplifica acum modulin care sunt conduse psihodramele ce au ca punct de plecare o imagine ce exprima uncontinut suplimentar de cel ce poate fi exprimat de imaginile perceptive. Astfel,imaginea perceptiva propriu-zisa devine, totodata, un semnificant ce exprima un

semnificatdiferit de ea insasi. Vom ilustra in acest capitol doua posibilitati: aceea uneiimagini impartasite cultural, al carei semnificat este imediat recognoscibil in cadrulunei culturi omogene (este vorba de metafora); si, respectiv, cea a unei imagini noi, ceeste liber construita de subiectul care o exprima imagine pe care o putem numi

scena fantastica (Boria, 2005, pp. 229-234).


13/29

13

2.1 Metafora

Termenul de metafora in psihoterapie nu corespunde definitiei date acestui termen

de catre retorica traditionala sau de catre lingvistica si filozofia contemporana.Daca in mod traditional metafora este definita ca o comparatie subinteleasa, inpsihoterapie ea comporta o acceptiune mai larga, desemnand toate legaturileasociative dintre cuvinte sau concepte bazate pe o asemanare sau analogie. Altfelspus, esenta metaforei este intelegerea si experimentarea unui anume lucru intermenii altuia (Lakoff, Johnson, 1980). Metafora terapeutica permiteevidentierea semnificatiilor ocultate, inaccesibile rationalitatii si explicatiei,

precum si verbalizarea realitatii psihologice, strict individuale; ea esteindispensabila pentru a gandi anumite realitati abstracte dificil de reprezentat sieste un instrument logic care restructureaza modul nostru de gandire siinterpretare a lumii. (I.Dafinoiu,2000, p.149/150)

a) Activitate pentru alegerea protagonistului unei metafore

Directorul Vom face o lista cu metaforele ce va vin in minte:

Ca soarecele la brinza.Ca pestele pe uscat.Ca soarecele in cursa.Ca un vulcan in eruptie.A merge pe carbuni aprinsi.A-ti iesi din minti.A fi un taur furios.A fi un copac in floare.

Directorul Fiecare sa aleaga metafora ce i se poate aplica in acest moment. Apoiva ridicati si alegeti persoana a carei imagine metaforica va face curiosi.

Cele mai multe alegeri le primeste Gina (copac in floare).

b) Psihodrama Ginei


Protagonista ramane in scena alaturi de director, in timp ce colegii se retrag inauditoriu.

3)Construirea scenei (5)

Copacul este construit in componentele sale: radacini, trunchi, coroana inflorita(fig.26). Trei euri-auxiliare concretizeaza aceste parti.

5Aceasta imagine, avand o valenta simbolica universala, este in afara unui timp definit. De aceea pasul schemeiclasice este depasit, se trece imediat la construirea scenei


14/29

14

Gina Imi doresc sa infloresc ca un migdal in floare si doresc ca si altii sa mavada asa.

4)Popularea scenei

Directorul Alege doua persoane sensibile din lumea ta capabile sa inteleagaaceasta inflorire a ta.

Gina il alege pe iubitul sau, Marin si prietena Lucia. Sunt chemati doi auxiliaricare sunt asezati astfel incat sa aiba o viziune frontala asupra copacului.

Directorul Este cineva critic legat de inflorirea ta?

Gina o mentioneaza pe mama. Directorul o chema si pe aceasta, asezand-o la ooarecare distanta (la balcon).

5)Actiunea scenica

Directorul vrea sa cunoasca copacul punand intrebari celor trei parti ale acestuia.

Intrebari adresate trunchiului:

Directorul Esti un trunchi tanar?

(Gina)Trunchi- Am 24 de ani.

Directorul Ce se intampla cu tine?

(Gina)Trunchi Simt multa energie care trebuie sa iasa.Directorul Energia ta unde se indreapta? Ce va produce?

(Gina)TrunchiVa merge la florile mele, le va face sa se nasca si sa infloreasca.

Intrebari adresate radacinilor:

Directorul Cum sunteti? Care este rolul vostru?

(Gina)Radacinile Trebuie sa sustinem trunchiul. Noi existam, chiar daca nu nevedem sau altii nu stiu de existenta noastra.

Directorul Ce luati din pamint si transmiteti trunchiului?

(Gina)Radacinile Substante care il intaresc. Ii dam forta pentru ca el nasteflorile.

Intrebari adresate coroanei inflorite:

Directorul Ce aduci pe lume?

(Gina)Coroana Noutate, parfum, vitalitate, culoare, veselie.

Directorul Coroana, acum ca devi atit de frumoasa spune radacinilor ceva dinsuflet.


15/29

15

(Gina)Coroana (catre radacini) Multumesc radacinilor ce mi-ati permis sainfloresc.

(Gina)Radacinile (solilocviu) Ne face placere ca ne multumeste, pentru ca faranoi acest arbore nu ar fi existat.

Directorul (catre Gina/Trunchi) Trunchiule, asculta ce se intampla intre Coroanasi Radacini.

Eurile-auxiliare repeta replicile.

Directorul (catre Gina/Trunchi) Acum ca ai ascultat, exprima punctual tau devedere Coroanei si apoi Radacinilor.

(Gina)Trunchi (catre Coroana) Coroana, nu trebuie sa ne cosideram separate,suntem parti ale aceleiasi realitati, copacul. Suntem un intreg. Tu ai nevoie de noisi noi de tine. (catre Radacini) Chiar daca uitam de voi, impreuna suntem uncopac. O floare are nevoie si de tine si de mine. Are nevoie de forta noastra unita.(catre amandoua partile) Suntem un copac intreg, in care fiecare parte are functiaei: o parte luata separat nu e nimic. Radacinile sunt in contact cu pamantul, in timpce florile, luind energia ce trece prin mine, o scot afara, o fac vizibila.

Directorul se apropie de Marin, iubitul Ginei.

Directorul (catre Gina/Marin) Asculta ce se intampla cu acest migdal cu careGina isi doreste mult sa semene (Fig.27)

Cele trei euri-auxiliare reconstituie scena dintre radacini, coroana si trunchi.

Directorul (catre Gina/Marin) Adresindu-te prietenei Lucia spune-i ce ai intelesdespre Gina ascultand cuvintele copacului.

(Gina)Marin (catre Lucia) Eu nu ineleg prea multe din lucrurile pe care Gina lespune, dar pot sa iti spun ca datorita mie ea a reusit sa puna impreuna parti dinpersoana ei care nu erau unite. Erau lucruri ce nu ieseau la suprafata.

(Gina)Lucia (catre Marin) Vad ca Gina a luat si de la mine lucruri pentru a seintregi.

Directorul se apropie de mama care sta la balcon si o invita sa asculte cu atentietoate cuvintele care circula in acel moment.

Eurile-auxiliare repeta toate replicile spuse pana in acest moment.

(Gina)Mama (solilocviu) Eu nu ascult niciodata ce spune Gina. Mi se pare

ciudat sa ascult cuvintele copacului. Eu am zis mereu ca Gina e cam ciudata! Mi-afacut placere sa aud ceea ce a spus iubitul si prietena.Poate ca ar trebui sa o ascultmai multNu am ascultat-o niciodata!

Directorul o invita pe mama sa coboare din balcon si sa dea cate un mesajcopacului, lui Marin si Luciei.

(Gina)Mama (catre copac, punand mana pe spatele eului-auxiliar/trunchi)Folosesc aceasta ocazie ca sa spun ca sunt mandra de tine.

(Gina)Mama (catre Marin) La inceput intre noi au fost probleme pentru ca nu tecunosteam, acum vad ca datorita tie Gina e un copac puternic. Imi revizuiesc

parerea (se despart strangandu-si mainile).


16/29

16

(Gina)Mama (catre Lucia) Nu ne cunoastem si mi-a facut placere sa vad cumesti. Am putut sa inteleg ce fel de mediu frecventeaza Gina, mai ales pentru ca magandeam ca prieteniile ei sunt ciudate.

6)Integrare

Directorul creaza penumbra si o invita pe Gina sa-i spuna mamei tot ceea ce simtenevoia.

Gina ( catre mama) Mama, ar fi trebuit sa imi dai mai multa forta, mai multaautostima (plange). M-am simtit abandonata.

Directorul (dubland) Acum simtindu-ma ca un migdal, am avut senzatia

Gina ( catre mama) de forta, de crestere, Am reusit sa merg inainte singura,asa cum am facut-o intotdeauna. Acum nu ma mai simt fiica slaba, sunt in stare sa

merg pe picioarele mele. In ceea ce te priveste, daca tu ai fost capabila sa maasculti putin, atunci pot fi si eu disponibila sa iti dau ceva.

7)Intoarcerea la realitate

Eurile-auxiliare parasesc scena in timp ce directorul specifica clar, ca in timp cedesface scena are loc intoarcerea la realitate si o imbratisaza pe Gina.


c)Rezumatul sesiunii

Se face o lista de metafore.

Gasirea unei metafore care se poate aplica siesi in acel moment.

Alegerea protagonistulu:protagonista Gina.

Luarea in sarcina.

Construirea scenei (migdalul, constituit din redacini, trunchi, coroana).

Popularea scenei (Iubitul Marin, prietena Lucia, mama).

Actiunea scenica (schimb de mesaje intre coroana, radacini, trunchi; interaciuneMarin-Lucia, martori a ceea ce se intimpla intre partile copacului; implicareamamei in scena).

Integrare(protagonista ii spune mamei ceea ce simte in acel moment)




17/29

17

2.2 Scena fantastica

Mai mult decat metafora ce apeleaza la planul imaginilor simbolice impartasite

cultural, scena fantastica aduce in prim plan imagini simbolice conotate strictindividual si din acest motiv si mai surprinzatoare. Daca in metafora exista o oarecarecunoastere a semnificatiei imaginii pentru individ, deoarece el face parte dintr/oanumita cultura care impartaseste semnificatia ei, scena fantastica este o imaginesimbolica complet noua, construita de protagonist. Aceasta imagine are aceleasifunctii ca si metafora doar ca factorul surpriza poate creste gradul de spontaneitate alcelui care va experimenta imagina simbolica si va cauta semnificatia ei. Astfel creste

posibilitatea de rupere a scenariilor disfunctionale si eliberarea de schemele rigideconstruite deja, cu sansa integrarii mai armonioase a unor parti din sine.

a) Activitate pentru alegerea protagonistului

Directorul Plimbati-va lent in scena. Priviti-va, focalizati-va pe ochi, pe culoareairisului colegilor. In timp ce va plimbati alegeti ochii ce v-au impresionat cel maimult. Acum se va intimpla ceva special. Toti cunoasteti povestea Alice in Tara

Minunilor. Fiecare dintre voi este gata sa intre, ca Alice, intr-un loc special: in pupilaochiului pe care l-a ales. Intrind in ochi va veti gasi intr-o lume fantastica. Pregatiti-vasa descrieti pe scurt ceea ce vedeti; puteti fi in scena sau in afara ei. Cand ati construitsecventa va asezati.

Dupa cateva minute se aseaza toti, unul dupa altul, fiecare descriindu-si scena. Infinal, li se cere sa aleaga scena care ii atrage cel mai mult. Este aleasa scena Danieleicare este descrisa astfel:

Intru intr-o gradina. Este vara; e cald si bate vintul. Vad multe persoane la o masasub un portic cu vegetatie. Atmosfera e vesela si primitoare. Apoi sunt trei clovni careintretin comeseni si mananca si ei: de fiecare data se ridica si mai fac cate ceva.

b) Psihodrama Danielei


Daniela este in centrul scenei alaturi de director.

Directorul Alege fotograma secventei de la care doresti sa incepi.

Daniela Imaginea mesei.

3) Construirea scenei (6)

Directorul Construieste scena cu ajutorul obiectelor de care dispunem.

Daniela pune o masa cu patru scaune in jur, pune esarfe verzi pentru vegetatie.(7)

6 Nu se merge in noul timp, dat fiind ca simbolul, dupa cum am mai spus e atemporal. Se trece imediat la spatiu


18/29

18

4) Popularea scenei

Directorul Ce persoane chemam, tinand seama ca nu avem prea multe?

Daniela Doi barbati, o femeie care stau la masa si un clovn (Fig.28). Un barbat arecamasa rosie, femeia o bluzita alba, celalalt barbat un tricou galben. Clovnul estefoarte colorat.

Directorul trece la cunoasterea celor patru personaje. In interviuri se exprimaurmatoarele continuturi:

(Daniela)Barbatul in camasa rosie Am 30 de ani ma cheama Nicu. Am venit inaceasta pensiune din Toscana impreuna cu sotia mea (doamna cu bluza alba).

Directorul(barbatului cu camasa rosie) Va cer sa puneti in cuvinte un gandprofound, astfel incat sa intelegem ce fel de persoana sunteti.

(Daniela)Barbatul in camasa rosie (solilocviu) In acest an am invatat sa apreciezce inseamna sa fi impreuna, sa recunosc bogatia momentelor impartasite cu altepersoane.

(Daniela)Doamna in bluza alba Sunt Maria am 33 de ani. Sunt putin obosita darfericita sa ma aflu aici.

Directorul ii cere si ei un gand.

(Daniela)Doamna in bluza alba (solilocviu) Sunt o persoana inchisa si acest modde a-mi petrece vacanta e nou pentru mine. Invat sa apreciez frumusetea de a fi cualtii.

(Daniela)Barbatul in tricou galben Numele meu e Gicu. Sunt un ticalos si e maibine sa va paziti!

(Daniela)Clovnul Numele meu de artist e Simba. Sunt un clovn care amuza. Inrealitate sunt student si sunt fiul patronilor pensiunii. Acum fac pe prostul. Numelemeu adevarat e Claudiu. Sunt in vacanta si imi ajut parintii. Aceata este singura masasi trebuie ca toata lumea sa manince impreuna: nu e placut intodeauna ca acum.

Directorul ii cere un solilocviu.

(Daniela)Clovnul (solilocviu) Sunt confuz pentru ca nu prea stiu ce sa fac cu viatamea.

5) Actiunea scenica

Prima scena.

Directorul alege replica lui Simba (clovnul) ca punct de pornire si il invita pe Gicu(omul cu tricou galben) sa-l asculte. Eul-auxiliar Simba repeta replica.

7

Nu exista interviu in situ, care stimuleaza amintirea datorita aspectelor perceptive ale scenei ; amintirea arcontamina in acest moment aspectul descriptiv al imaginii fantastice.


19/29

19

Directorul (catre Daniela/Gicu) Pune in cuvinte raspunsul emotional trezit degandurile exprimate de Simba.

(Daniela)Gicu (solilocviu) Cel putin el stie sa faca ceva! Face cursuri de actorie.Apoi mi-a spus ca studiaza medicina. Eu am facut cariera din a ma folosi de oameni.

Directorul (catre Daniela/Gicu) Transforma aceste ginduri intr-un mesaj pe care sa-ltransmiti lui Simba.

(Daniela)Gicu (catre Simba) Draga Simba, tu spui ca nu stii ce sa faci cu viata ta,dar deja faci ceva! Trebuie sa realizezi asta si vei putea merge mai departe

Directorul alege punctual de vedere al lui Nicu.

Directorul (catre Daniela/Nicu) Vei asculta ce gindeste Simba, apoi mesajul luiGicu. Dupa asta vei simti nevoia sa ii spui ceva sotiei tale, Maria.

Eurile-auxiliare Simba si Gicu repeta replicile.

(Daniela)Nicu (catre Maria) Maria, sunt norocos ca te-am intilnit, altfel ajungeam

ca Gicu. Cu tine am o alta viata!Directorul (catre Maria) Pune in cuvinte reactia la ceea ce ti-a spus sotul.

(Daniela)Maria (solilocviu) Sunt fericita ca Nicu pretuieste relatia noastra, eimportant pentru ca uneori este destul de greu sa il urnesc.

Directorul o implica pe Daniela in propriul rol, invitind-o sa se urce la balcon.

Directorul (catre Daniela) Acum vei privi scena pe care ai creat-o.

Scena completa este reprezentata de eurile-auxiliare.

Directorul (catre Daniela) Ai vazut o bucata mascata din viata ta. Acum va trebui

sa substitui, dupa cum simti, aceste persoane ale fanteziei cu persoane din realitate.Daniela face substituirile: Simba este Alin, un medic specialist; Nicu este varulMarius, casatorit cu Magdalena; Magdalena este Maria, lucreaza ca functionara; Gicue Paul care lucreaza cu Daniela.

A doua scena

Toamna anului trecut, tot intr-o pensiune. Dar nu mai e aceiasi culoare. Structurascenei nu se schimba: este pus doar un scaun pentru protagonista (Fig.29). Eurile-

auxiliare ramin aceleasi.Daniela (catre director) E un pranz din obligatie, nu este o atmosfera relaxata.

Directorul ii cere protagonistei sa dea fiecarei persoane un gind central care saexprime legatura fiecarei persoane cu fanezia initiala.

(Daniela)Paul Am fost un ticalos cu Daniela si sper sa ma revansez.

(Daniela)Magdalena Eu fac totul pentru a face ca relatia mea cu Marius sa mearga.

(Daniela)Marius M-am ars, dar sper sa imi revin.

(Daniela)Alin- Sper sa nu sfarsesc ca si acest balon unflat pe care il am alaturi.

Daniela asculta gindurile celor patru.Directorul (catre Daniela) Ascultind gandurile lor ce iti vine in minte?


20/29

20

Daniela (solilocviu) Un lucru comun al tuturor este ca risca sa se arda gandindu-sedoar la cariera si munca. Asta ii aseamana si cu mine, si eu sunt preocupata de muncasi nu mai am viata privata si nici relatii umane ce au sens.

Directorul (catre Daniela) Acum vei merge la balconul intelepciuniisi vei vedea dinafara o imagine din existenta ta.

Daniela se urca in balcon si asculta gandurile tuturor, inclusiv ale sale interpretate dealter-ego

Directorul (catre Daniela) De la inaltimea intelepciunii tale spune ce simti dupa ceai privit aceasta imagine.

Daniela (solilocviu) Ma simt furioasa pentru ca imi consum si stric viata, in loc saimi las timp pentru o viata plina, chiar si in relatii umane.

6) Integrare

Directorul (catre Daniela) Acum cobori, dar iti pastrezi toata intelepciunea, si satransmiti cate un mesaj care sa ii foloseasca fiecarei persoane.Urmareste ce ordinedoresti, lasindu-te pe tine la urma.

Daniela (catre Paul) Poate vei inceta sa te mai ascunzi in spatele mastii, asa oameniivor vedea ca esti o persoana draguta si simpla.

Daniela (catre Marius) Noi glumim adesea, acum insa nu glumesc: imbatranesti si ecazul sa termini cu toate lucrurile inutile cu care te inconjori pentru ca ai o familiefrumoasa.

Daniela (catre Magdalena) Fi mai sanguinica si mai putin reflexiva. Vei avea ocaziisuficiente in viata de intalnire cu Marius.

Daniela (catre Alin) Cred ca ai mari oportunitati, dar fi atent ca profesia in care teafirmi nu este un mediu facil. Sper sa nu iti pierzi creativitatea, aceasta dorinta de a fiimpreuna cu altii, de a-i stringe in jurul tau.

Daniela (siesi, imbratisind alter-ego) Incearca sa nu mai fi furioasa (ride), este siasta o modalitate de a castiga timp.


Daniela stringe obiectele din scena, in timp ce eurile-auxiliare se retrag in auditoriu.



Focalizarea pe ochii colegilor.

Fiecare isi imagineaza intrarea in pupila unui coleg si ca ajunge intr-o lume

fantastica.

Fiecare povesteste despre lumea fantastica gasita.


21/29

21

Alegerea protagonistului:protagonista Daniela.

Luarea in sarcina(descrierea unei fotograme)

Construirea scenei(o terasa, o masa cu patru scaune in jur)

Popularea scenei(doi barbati, o femeie, un clovn)

Prima actiune scenica (dinamica rol/contrarol/martor intre personajele scenei;protagonista in balcon vede tot si comenteaza)

A doua actiune scenica (scena din trecut, cu persoane ce apartin vietii reale aprotagonistei)

Integrare (protagonista intalneste persoane din viata reala si isi exprima propriuladevar)




22/29

22

Bibliografie

Baim C., Burmeister J. si Maciel M. /coord./,(2007)Psychodrama: Advances inTheory and Practice, Londra, Routledge.

Blatner,A. (2000),Foundations of Psychodrama: History, Theory, and Practice,NYed. a IV-a, Springer, [anul ed. princeps: 1985].

Boria,G. (2005)Psicoterapia Psihodramatica, Sviluppi del modello moreniano nellavoro terapeutico con gruppi di adulti, Milano,FrancoAngeli

Dafinoiu,I. (2000)Elemente de psihoterapie integrativa, Iasi,Polirom

Dayton, T.(2005) The Living Stage: A Step-By-Step Guide to Psychodrama,Sociometry and Experiential Group Psychotherapy, cuvant inainte de Zerka Moreno,Florida (S.U.A.), Health Communications, Inc.

Fonseca J.,(2004) Contemporary Psychodrama: New Approaches to Theory andPractice, Londra si NY,Brunner-Routledge.

Karp,M. Holmes,P. si Bradshaw Tauvon,K. /coord/.,(2005) The Handbook ofPsychodrama, prefata de Zerka T. Moreno, Londra, Routledge, [anul ed. princeps:1998].

Lakoff,G.,Johnson,M.(1980),Metaphors we live by,Chicago, University of ChichagoPress.

Malarevicz, J.A.(1992), Quatorze lessons de therapie strategique, Paris, ESP

Moreno,J.L.(2009), Scrieri fundamentale,Bucuresti, Ed.Trei

Rainer, T. (2008), Psychodynamic psychotherapists' perceptions of and use ofmetaphor in adult psychotherapy, tez de masterat n psihologie clinic, Faculty ofHumanities, University of the Witwatersrand, Johannesburg - accesibil onlinepe

adresa:http://wiredspace.wits.ac.za/bitstream/handle/10539/6613/Tracey%20Rainier%20Research%20Report%2016%20September%202008%20Final.pdf?sequence=1

Schutzenberger A.A.,(2003)Le Psychodrame, Paris,Payot,[reed. revizuita si adaugitaa lucrariiPrcis de psychodrame. Introduction aux aspects techniques, ditionsUniversitaires, Paris, 1972].

Witztumm, E., Van Der Hart, O., Friedman, B. (1988),The use of metaphors inpsychotherapy,Journal of Contemporary Psychotherapy, vol. 18, nr. 4, pp. 270-290


23/29

23

Anexa 1 Ilustratii

REPREZENTAREA GEOMETRICA

Atomul social

Figura 9 Atomul social familial reprezentat de Agata.

Figura 10

PROTAGONISTA

Tata

Mama

Frate


24/29

24

Figura 11

Figura 12


25/29


26/29

26

Figura 15


27/29

27

IMAGINEA SIMBOLICA

Metafora

Figura 24

Figura 25


28/29

28

Scena fantastica

Figura 26

Figura 27


29/29

29

Anexa 2 Teme de examen

Studentii vor prezenta, pana la 1.03.2016, un protocol al unei sesiuni de psihodrama in care aufost directori si care a avut ca si strategie regizorala:

fie atomul social,

fie genodrama,

fie metafora

fie scena fantastica

An IV Strategii Regizorale II -Curs Anul IV

Documents

Transcript of An IV Strategii Regizorale II -Curs Anul IV