IV. UTILIZAREA TERENURILOR

IV.1 SOLUL - consideraţii generale Pe teritoriul judeţului Covasna se găsesc o gamă variată de soluri, această diversitate rezultând din acţiunea complexă exercitată de condiţiile litologice, formele de relief, factori hidrogeologici, hidrologici precum şi cei topoclimatici. Astfel, la o altitudine de peste 1500 m, sub pădurile de molid se întâlnesc solurile montane brune podzolice, care se caracterizează printr-o aciditate ridicată şi un conţinut mare de materie organică. O altă categorie de soluri o reprezintă solurile brune şi brune acide de pădure acestea având o răspândire mai mare în munţii Baraolt, dar apar insular şi în munţii Bodoc, Vrancei şi Întorsurii. Aceste soluri s-au format în condiţiile unui climat rece şi umed, sub păduri de fag, gorun sau amestec. Se remarcă o repartiţie diferenţiată a solurilor din această grupă, astfel pe versanţii cu o pantă mai accentuată întâlnim soluri brune acide, în timp ce pe versanţii cu pante mai domoale se găsesc soluri cu caractere podzolice evidente. Cea mai mare extindere pe judeţ o reprezintă solurile brune şi argiloiluviale podzolice, aceste soluri le întâlnim în special pe culmile largi şi joase, precum şi pe versanţii slab înclinaţi ai munţilor Întorsurii, Vrancei, Nemira, Bodoc şi Baraolt. De asemenea aceste soluri se găsesc şi pe relieful depresionar unde acoperă în întregime zona piemontană, şi o parte din terasele Oltului şi Râului Negru, ele fiind caracteristice etajului de pădure în care predomină stejarul, gorunul şi uneori în amestec cu fagul. O parte din aceste soluri sunt folosite pentru culturi de cartofi, secară, orz, ovăz, pajişti şi fâneţe naturale. O altă categorie de soluri o reprezintă cernoziomurile levigate sau prataziomurile, care se întâlnesc îndeosebi în jurul oraşului Tîrgu Secuiesc, Câmpu Frumos. Aceste soluri se caracterizează printr-un conţinut ridicat de humus şi de substanţe nutritive, fiind pretabile pentru cultura sfeclei de zahăr, cartofi şi plante furajere. Partea cea mai joasă a judeţului este ocupată de solurile hidromorfe cu subgrupele soluri gleice, humico gleice şi turbele eutrofe, acestea prezintă un grad redus de fertilitate şi un exces de umiditate în special în perioadele ploioase ale anului, de aceea sunt utilizate în special pentru păşuni şi fîneţe. Un alt tip de soluri, întâlnit pe o suprafaţă de aproximativ 18 km2, în apropierea localităţii Reci o reprezintă nisipurile nesolificate, menţionate în literatura de specialitate de “Dunele de la Reci “. Fixarea acestor nisipuri s-a făcut cu plantaţii de pin, arini, mesteceni, iar pe supafeţe relativ restrânse se cultivă cartoful şi secara.

IV.1.1 Repartiţia pe clase de folosinţă

Suprafaţa totalã a judeţului Covasna este de 370.980 ha, din care 186.139 ha o reprezintă terenurile agricole,165118 ha reprezintă pădurile.

La data de 31.12.2010, suprafaţa agricolă a judeţului este de 186139 ha, iar tendinţa este pe cât posibil ca această suprafaţă să rămână cu aceiaşi destinaţie.

Tabelul IV.1.1.1 Utilizarea terenurilor agricole în judeţul Covasna

Nr. Crt.

Categ.de folosinţă

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

1 Arabil (ha) 86331 86331 86311 86311 86300 83428 83305

2 Păşuni

(ha) 59964 59964 59964 59964 60000 60941 60931

3

Fâneţe şi pajişti

naturale (ha)

39529 39529 39529 39529 39500 40903 41311

4 Vii (ha) 0 0 0 0 0 0 0

5 Livezi (ha) 592 592 592 1014 592

TOTAL AGRICOL

186416 186416 186416 186416 186392 186347 186139

IV.1.2 Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor

Judeţul Covasna fiind situat într-o depresiune intramontană, dispune de o varietate de

soluri destul de mare de la solurile aluvionare din luncile râurilor până la litosolurile puţin dezvoltate pe culmile munţilor. În tabeul de mai jos, prezentăm clasele de pretabilitate ale ternurlor agricole identificate în judeţul Covasna. Tabelul IV.1.2.1 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Covasna

Nr. Crt.

Specificaţie Clase de bonitate ale solului ( ha )

I II III IV V Total

1 Arabil - 1252 46438 33516 2099 83305

2 Păşuni+Fîneţe 1423 9396 50064 34684 6675 102242

3 Vii - - - - - -

4 Livezi - 4 228 156 204 592

TOTAL 1423 10652 96730 68356 8978 186139

Principalele restricţii ale calităţii solurilor

La nivelul judeţului Covasna o parte din suprafaţa arabilă este supusă unor restricţii în ceea ce priveste utilizarea acestora. Principala restricţie o constituie zonele de protecţie sanitară aflate în jurul puţurilor de alimentare cu apă potabilă a oraşelor cât şi a celorlalte localităţi din judeţ. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară pot fi exploatate de către deţinătorii acestora pentru orice culturi agricole, însă este interzisă utilizarea îngrăşămintelor chimice a substanţelor fitofarmaceutice, a irigării cu ape uzate şi a depozitării deşeurilor. Având în vedere cerinţele tot mai mari pe piaţa de produse alimentare ecologice, mulţi agricultori din zonă sunt interesaţi în obţinerea de produse agicole ecologice, în special legume şi fructe, ceee ce presupune o tehnologie agricolă specială, cu respectarea principiilor producţiei ecologice şi cu interzicerea utilizării de fertilizatori chimici şi a produselor fitosanitare. O altă categorie de soluri care sunt supuse unor anumite restricţii la utilizare sunt

terenurile cu o pantă mare sau cele supuse procesului de eroziune, unde pentru stoparea acestui fenomen trebuie să se facă împăduriri, să se reducă păşunatul intensiv şi să se sistematizeze drumurile de exploatare. Monitorizarea calităţii solurilor

Laboratorul din cadrul APM Covasna supraveghează calitatea solului în perimetrele

aferente rampelor de deşeuri. Pe parcursul anului 2010 s-au prelevat un număr de 45 probe de sol de la rampele de deşeuri închise. Din aceste probe s-au determinat metalele grele – plumb, zinc, cadmiu, nichel, crom, cupru, mangan. Pentru prelevarea probelor de sol s-au marcat în prealabil punctele de prelevare pe planul de situaţie al zonei, numărul punctelor de prelevare depinzând de mărimea zonei analizate. Conform Ordinului nr.184/1997 numărul minim al acestor puncte pe o suprafaţă potenţial poluată trebuie să fie 4/1000mp. Conform Ordinului MAPM nr.756/1997 referitor la valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în sol (pentru soluri mai puţin sensibile), concentraţia metalelor grele în unele cazuri sunt mai mari decât valorile normale, dar în puţine cazuri depăşesc pragurile de alertă respectiv pragurile de intervenţie. În graficele de mai jos sunt reprezentate concentraţiile metalelor grele pentru plumb, cupru, nichel, crom şi cadmiu.

Concentraţia metalelor grele - plumb - la rampele de deşeuri săteşti şi orăşeneşti închise

0

20

40

60

80

100

120

140

Bar

aolt

Cat

alin

aZab

ala

Cova

sna-

Chiu

rus

Into

rsur

a B

uzau

lui

Mar

tinen

iM

arcu

sB

retc

uLem

nia

Mer

eni

San

zien

iB

rate

sR

eci

Ghe

lint

aPoia

nO

jdula

Tur

iaO

zun

Let

San

tionl

unca

Boro

sneu

Mare

Sac

iova

Lis

nau

Bic

fala

uC

om

and

auZag

onIli

eni

Val

cele

Zal

anB

ixad

Zol

tan

Bodo

cFot

os

Angh

elus

Ghi

dfa

lau

Moac

saB

atan

i Mar

iA

ita

Sea

ca

Bra

dut

Her

culia

nVar

ghis

Bel

inA

ita

Mar

eA

ita

Med

ieH

aghi

g

Localitate

mg

/kg

Figura IV.1.2.1 Concentraţia metalelor grele - plumb

Concentraţia metalelor grele-cupru -la rampele săteşti şi orăşeneşti închise

0

20

40

60

80

100

120

Bar

aolt

Cat

alin

aZab

ala

Cova

sna-

Chiu

rus

Into

rsur

a B

uzau

lui

Mar

tinen

iM

arcu

sB

retc

uLem

nia

Mer

eni

San

zien

iB

rate

sR

eci

Ghe

lint

aPoia

nO

jdula

Tur

iaO

zun

Let

San

tionl

unca

Boro

sneu

Mare

Sac

iova

Lis

nau

Bic

fala

uC

om

and

auZag

onIli

eni

Val

cele

Zal

anB

ixad

Zol

tan

Bodo

cFot

os

Angh

elus

Ghi

dfa

lau

Moac

saB

atan

i Mar

iA

ita

Sea

ca

Bra

dut

Her

culia

nVar

ghis

Bel

inA

ita

Mar

eA

ita

Med

ieH

aghi

g

Localitate

mg

/kg

Figura IV.1.2.2 Concentraţia metalelor grele - cupru

Concentraţia metalelor grele - nichel- la rampele săteşti şi orăşeneşti închise

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Bar

aolt

Cat

alin

aZab

ala

Cov

asna

-Chi

urus

Into

rsur

a B

uzau

lui

Mar

tinen

iM

arcu

sBre

tcu

Lem

nia

Mer

eni

San

zien

iBra

tes

Rec

iG

helin

taPoi

anO

jdul

aTur

iaO

zun

Let

San

tionl

unca

Bor

osne

u M

are

Sac

iova

Lisn

auBic

fala

uC

oman

dau

Zag

onIli

eni

Val

cele

Zal

anBix

adZol

tan

Bod

ocFot

osAng

helu

sG

hidf

alau

Moa

csa

Bat

ani M

ari

Aita

Sea

caBra

dut

Her

culia

nVar

ghis

Bel

inAita

Mar

eAita

Med

ieH

aghi

g

Localitate

mg

/kg

Figura IV.1.2.3 Concentraţia metalelor grele - nichel

Concentraţia metalelor grele - crom- la rampele de deşeuri săteşti şi orăşeneşti închise

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Bar

aolt

Cat

alin

aZab

ala

Cova

sna-

Chiu

rus

Into

rsur

a B

uzau

lui

Mar

tinen

iM

arcu

sB

retc

uLem

nia

Mer

eni

San

zien

iB

rate

s

Rec

iG

helint

aPoia

nO

jdula

Tur

iaO

zun

Let

San

tionl

unca

Boro

sneu

Mare

Sac

iova

Lis

nau

Bic

fala

uC

om

and

auZag

onIli

eni

Val

cele

Zal

anB

ixad

Zol

tan

Bodo

cFot

os

Angh

elus

Ghi

dfa

lau

Moac

saB

atan

i Mar

iA

ita

Sea

ca

Bra

dut

Her

culia

nVar

ghis

Bel

inA

ita

Mar

eA

ita

Med

ieH

aghi

g

Localitate

mg

/kg

Figura IV.1.2.4 Concentraţia metalelor grele - crom

CatalinaIntorsura

BuzauluiGhelinta

PoianOzun

Cd

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

mg

/kg

Localitate

Concentraţia metalelor grele- cadmiu- la rampele de deşeuri săteşti şi

orăşeneşti închise

Figura IV.1.2.5 Concentraţia metalelor grele - crom

IV.1.3 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România IV.1.3.1 Îngrăşăminte În agricultură, în vederea realizării unor producţii cantitative şi calitative superioare, atât marii producători, cât şi micii producători agricoli au executat şi lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organice, cât şi îngrăşăminte chimice.

Dejecţiile animaliere prin conţinutul lor de elemente chimice, au un rol important în nutriţia plantelor şi influenţează favorabil însuşirile solului şi implicit producţia agricolă. Aplicate în cantităţi excesive îngrăşămintele naturale pot influenţa negativ unele însuşiri ale solului cum ar fi permeabilitatea şi aciditatea solului. De asemenea, şi îngrăşămintele chimice folosite neadecvat pot avea efecte poluante. Astfel, azotatul de amoniu folosit o perioadă îndelungată şi în cantităţi mari poate determina acidifierea solului şi în acelaşi timp apariţia nitraţilor şi nitriţilor în apă şi în plante. Din informaţiile deţinute, pe raza judeţului nostru nu există suprafeţe de teren agricol care să fie afectate de utilizarea necorespuzătoare a îngrăşămintelor, întrucât aceste lucrări se efectuează sub directa coordonare a specialistului agricol din cadrul consiliilor locale comunale.

Situaţia utilizării îngrăşămintelor, pe tipuri şi cantităţi este prezentată în tabelul următor:

Tabelul IV.1.3.1.1 Îngrăşăminte chimice utilizate în perioada 2008-2010

Anul Îngraşăminte chimice folosite-tone subst.activă

N+P2O5+k2O- kg/ha

N P2O5 K2O Total arabil agricol

2008 3500 1200 120 4820 68 57

2009 3657 1305 915 5877 70 32

2010 3205 1609 978 5792 70 31

Din tabelul prezentat se poate observa o scădere minimă a cantităţilor de îngrăşăminte chimice utilizate. Pe lângă fertilizarea chimică, pe terenurile agricole s-au administrat şi îngrăşăminte organice, aceste fertilizări realizându-se în special pe terenurile agricole proprietate privată a persoanelor fizice, iar îngrăşămintele organice provin din propria lor gospodărie, din această cauză nu deţinem date privind cantităţile de deşeuri organice administrate. IV.1.3.2. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

În ceea ce priveşte utilizarea dejecţiilor animaliere în fertilizarea terenurilor agricole, putem menţiona că s-au utilizat în mod judicios, cu respectarea celor mai bune tehnici agricole. Totuşi, punctiform putem vorbi de soluri afectate de depozitarea dejecţiilor animaliere, aceste terenuri fiind localizate în zona fostelor CAP-uri şi IAS-uri, mai precis în zona de depozitare a gunoiului de grajd rezultat din sectorul zootehnic. Aceste suprafeţe sunt relativ mici. De asemenea, o altă sursă de poluare cu reziduuri zootehnice a provenit de la S.C.Suinprod Let- SA - Complex de creşterea şi îngrăşarea porcilor, unitatea şi-a încetat activitatea în anul 2008.

IV.1.3.3. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/ agricole

În judeţul Covasna au fost amenajate trei sisteme de irigaţii prin aspersiune - Moacşa

Pădureni, Brateş şi Câmpul Frumos, pe o suprafaţă totală de 4789 ha. Din aceste trei sisteme de irigaţii în stare de funcţiune se află numai sistemul Câmpu Frumos, celelalte două sunt într-un stadiu avansat de degradare, asta şi datorită faptului că nu au existat solicitări din partea producătorilor agricoli din zonă, cât şi a lipsei de interes a celor care administrează aceste sisteme.

De asemenea, pe teritoriul judeţului au fost executate în anii ’80 lucrări de combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de 8078 ha, din care 7842 ha este teren agricol.

De-a lungul timpului au fost executate lucrări de drenaj pe 6208 ha teren agricol, precum şi lucrări de desecare pe o suprafaţă de 37702 ha, din care agricol 355174 ha.

În acest an sunt în curs de executie următoarele perimetre de ameliorare:

Întorsura Buzăului -116,45 ha

Sita Buzăului, Borojocu, Crăciun -161,17 ha

IV.1.4 Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor Principalele ramuri industriale ale judeţului Covasna sunt:

- industria extractivă: lignit, andezit, argilă, gresie şi turbă, industria de extracţie a ţiţeiului şi gazelor naturale

- industria constucţiilor metalice şi a produselor din metal; industria de maşini şi echipamente; agregate şi subansamble auto, etc

- industria textilă şi a confecţiilor care produc materiale textile din bumbac şi confecţii textile în special pantaloni

- industria alimentară care valorifică în special resursele locale ale judeţului ca: ape minerale, zootehnie, produse agricole (cartoful, porumbul)

- industria de exploatare şi prelucrare a lemnului care valorifică resursele lemnoase din judeţ sub formă de cherestea şi mobilă.

Dintre ramurile industriale menţionate, exploatările miniere şi carierele au un impact

semnificativ asupra solului, în sensul că sunt scoase din circuitul agricol (definitiv sau

temporar) suprafeţe importante de teren, prin ocuparea acestora cu steril provenit din

decoperta. Sectorul minier şi-a redus semnificativ activitatea în sensul că, în prezent este

funcţională numai exploatarea carboniferă Racoşul de Sud, celelalte exploatări miniere fiind

închise şi ecologizate conform măsurilor stabilte prin programele de conformare emise de

către Agenţia de Protecţia Mediului. Carierele de exploatare a zăcămintelor minerale (piatră,

nisip, pietriş) sunt atent monitorizate fiind obligate să procedeze la refacerea tuturor zonelor

afectate de lucrări. Un alt potenţial poluator îl reprezintă şi activitatea de extracţie hidrocarburi,

prin poluări accidentale cu ţitei, apă sărată de zăcământ, sau depozite de şlam. La nivelul

judeţului activitatea de extragere hidrocarburi este desfăşurată de S.C. Petrom S.A.-Sector

Ghelinţa. De asemenea, depozitul de deşeuri periculoase existent în incinta platformei de

extracţie a fost închis, urmând ca zona să fie ecologizată, treptat.

INVESTIŢIILE DIN PROGRAMELE DE ETAPIZARE ŞI PENTRU CONFORMARE PREVĂZUTE A FI REALIZATE DE AGENŢI ECONOMICI

ÎN ANUL 2010 Tabelul IV.1.4.1 U.M. mii RON

Agenţi economici Denumire lucrare

Plan de investiţii de mediu pe anul 2010

Realizat pe douăsprezece luni

total surse proprii

buget de

stat

alte surse

total surse proprii

buget de

stat

alte surse

1. S.C. CASTRUM –Corporation SRL-Negreşti-Oaş -î’nchidere şi ecologizarea carierei Sfântu-Gheorghe

122 - 122 - 3352 - 3352 -

2.SC Cartel Bau SA Cluj -închidere şi ecologizare cariera Bodoş

146 - 146 146 0 146 0

3.Petrom SA PL.Moinesti-Ghelinţa -Consolidare terenuri zona sd.191,192,280 Ghelinţa -Exec. Separator de nisip şi produse petroliere pe canal pluvial Parc 1 Ghelinţa

- - - - 652 652 - -

Total 268 - 268 - 4150 652 3498 -

Inventarul terenurilor afectate de diferite procese Tabelul IV.1.4.2 Terenuri inundabile

Total judeţ

Suprafaţa agricolă totală

Suprafaţa agricolă cartată

Din care inundabile (ha)

rar frecvent f.frecvent

186.416 ha 181.370 ha 4.255 2.763 3.868

100% 97,3% 2,3% 1,5% 2,1%

Cele mai mari suprafeţe inundabile se găsesc situate pe teritoriul administrativ al

localităţilor Aita Mare, Baraolt, Băţani, Belin, Bretcu, Catalina, Întorsura Buzăului, Sânzieni, Sfântu Gheorghe, Sita Buzaului, Valea Mare, Vârghiş.

Tabelul IV.1.4.3 Terenuri cu soluri pseudogleizate

Total judeţ

Suprafaţa agricolă totală ha

Suprafaţa

afectată de pseudogleizare

Din care

Slab

Moderat

Puternic

Foarte puternic

Excesiv

186.416 63.495 24.960 27.615 8.224 2.598 98

100% 34,1% 13,4% 14,8% 4,4% 1,4% 0,1%

Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul

administrativ al localităţilor Aita Mare, Băţani, Bodoc, Intorsura Buzăului, Lemnia, Malnaş, Reci, Sfântu Gheorghe, Vălcele, Zăbala.

Tabelul IV.1.4.4 Terenuri cu soluri gleizate

Total judeţ

Suprafaţa agricolă totală ha

Suprafaţa

afectată de gleizare

Din care

Slab

Moderat

Puternic

Foarte puternic

Excesiv

186.416 43.564 6.187 9.372 10.561 11.314 6.130

100% 23,4% 3,3% 5,0% 5,7% 6,1% 3,3%

Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Băţani, Brateş, Catalina, Ghelinţa, Poian, Reci, Sânzieni, Târgu Secuiesc, Zăbala. Tabelul IV.1.4.5 Terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite

Total judeţ

Suprafaţa agricolă totală ha

Suprafaţa

cartată pedologic ha

Din care erodate prin apa

Slab

Moderat

Puternic

Foarte puternic

Excesiv

186.416 181.370 3.293 4.836 896 261 0

100% 97,3% 1,8% 2,6% 0,5% 0,1% 0%

Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Aita Mare, Băţani, Brăduţ.

Tabelul IV.1.4.6 Terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite

Total judeţ

Suprafaţa agricolă totală ha

Suprafaţa cartată pedologic ha

Din care colmatate prin apă

Slab

Moderat

Puternic

Foarte puternic

Excesiv

186.416 181.370 103 277 233 0 0

100% 97,3% 0,1% 0,2% 0,1% 0% 0%

Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Chichiş, Tg. Secuiesc.

Tabelul IV.1.4.7 Terenuri afectate de eroziunea de adâncime

Total judeţ

Suprafaţa agricolă totală

Suprafaţa agricolă cartată

Din care pe forme de eroziune

Şiroiri, rigole Ogaşe Ravene

186.416 ha 181.370 ha 130 1.035 53

100% 97,3% 0,1% 0,6% 0,03%

Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Brăduţ, Cernat, Covasna, Dobârlau, Hăghig, Întorsura Buzaului, Sfântu Gheorghe, Sânzieni. Tabelul IV.1.4.8 Situaţia alunecărilor de teren

Total judeţ

Suprafaţa alunecărilor de

teren (ha)

Tipuri de alunecare

În brazde

(ha)

În valuri (ha)

În trepte (ha)

Curgătoare (ha)

Prăbuşire (ha)

4.735 523 3.848 364 0 0

2.54% 0.28% 2.06% 0.20% 0% 0%

Alunecări de teren ce ocupă suprafeţe de peste 200 ha se găsesc pe teritoriul

administrativ al localităţilor: Aita Mare, Baraolt, Băţani, Brăduţ, Cernat, Întorsura Buzăului, Malnaş, Sita Buzăului şi Zagon.

Măsuri de consolidare şi prevenire (canale de garda în partea superioară şi laterală a alunecării, drenaje şi puţuri drenante, ziduri de sprijin) nu au fost executate în anul 2010, dar prin activitatea compartimentului de biodiversitate s-a urmărit în mod special interzicerea exploatărilor forestiere în zonele cu alunecări.

IV.1.5 Managementul siturilor contaminate Modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic sunt stipulate prin HG.1408 / 2007 Situaţia situ-rilor potenţial contaminate în judeţul Covasna, se prezintă astfel: Tabelul IV.1.5.1 Situaţia situ-rilor potenţial contaminate

Numele sitului / Stadiu redării

Adresa Proprietar Suprafaţa

(ha) Poluant

Parc 1 Ghelinţa În funcţiune

Com. Ghelinţa extravilan

Petrom S,A.-OMV Grup

0,5640 Prod.

petroliere

Parc 5 Ghelinţa În funcţiune

Com. Ghelinţa extravilan

Petrom S,A.-OMV Grup

0,3337 Prod.

petroliere

Parc 2 Ghelinţa Programat 2014

Com. Ghelinţa extravilan

Petrom S,A.-OMV Grup

0,2590 Prod.

petroliere

Parc 3 Ghelinţa Programat 2014

Com. Ghelinţa extravilan

Petrom S,A.-OMV Grup

0,2174 Prod.

petroliere

Depozit, st. Com. Ghelinţa Petrom S,A.- 2,1134 Prod.

Dezbenzinării, st. Compresoare

Redate în 2009 şi 2007

extravilan OMV Grup petroliere

Depozit pesticide Câmpul Frumos, Sf.

Gheorghe Primaria Sf. Gheorghe

0,04 Pesticide

Depozit pesticide Sf. Gheorghe str.

Recoltei nr.7 Dir.

fitosanitară 0,12 Pesticide

Depozit pesticide Aita Mare nr. 215 Bino- Trans

S.R.L. 0,002 Pesticide

Depozit pesticide Tg. Secuiesc str.

Garii nr. 1 Dir.

fitosanitară 0,1006 Pesticide

Depozit pesticide Sf. Gheorghe str.

Fermei f.n. S.C. IAPEX

S.R.L. 0,015 Pesticide

Depozit pesticide Tg. Secuiesc Ferma

S.C.D.C. 525400 S.C.D.C. Tg.

Secuiesc 0,0024 Pesticide

Depozit pesticide Ferma Dalnic com.

Dalnic Nyrcsa Iuliu

Andrei 0,002 Pesticide

Depozit pesticide Ozun Ferma Sol-Lact In lichidare 0,002 Pesticide

Tot în cadrul siturilor contaminate sau potenţial contaminate se înscriu şi depozitele de

deşeuri municipale din Tg. Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului, Sf. Gheorghe şi Baraolt- cu menţiunea că spaţiile de depozitare neconforme din Întorsura Buzăului, Covasna şi Baraolt au sistat depozitarea la 16 Iulie 2009.

IV.1.6 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu.

NU A FOST CAZUL IN JUDEŢUL COVASNA ÎN ANUL 2010 IV.2 Starea pădurilor. Evoluţia suprafeţelor ocupate de păduri. Păduri regenerate şi

reîmpăduriri Suprafeţe ocupate cu pădure Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier naţional.

Sunt considerate păduri, în sensul Codului silvic şi sunt cuprinse în fondul forestier national, terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţă mai mare de 0,25 hectare.

Pădurea este o adevărată comunitate de viaţă în cadrul căreia coexistă, în baza unor reguli formate în timp îndelungat, o serie de plante şi animale adaptate condiţiilor staţionale ale locului în care se află. Principala

componentă a acestei comunităţi de viaţă se consideră a fi totalitatea plantelor lemnoase ce se găsesc în ea, deoarece de la acestea, omul obţine cele mai mari foloase, atât de ordin material-lemnul şi alte produse, cât şi principalele elemente care determină calitatea vieţii. Este recunoscut faptul că, pădurea contribuie cu maximă eficienţă la conservarea şi refacerea mediului înconjurător.

În anul 2010 structura fondului forestier se prezintă după cum urmează:

Tabelul IV.2.1 Structura fondului forestier

Denumirea indicatorilor TOTAL

(col. 2+3+4+5)

Proprietate publică Proprietate privată

a Statului

a Unităţilor administrativ

teritoriale

a persoanelor

fizice si juridice

a Unităţilor administrativ

teritoriale

1 2 3 4 5

FONDUL FORESTIER 166.766 38.537 25.600 100.673 1.956

SUPRAFAŢA PĂDURILOR 165.045 37.517 25.420 100.155 1.953

Răşinoase 65.039 18.194 9.710 36.673 462

Foioase 100.006 19.323 15.710 63.482 1.491

ALTE TERENURI 1.721 1.020 180 518 3

din rand 2: Păduri de protecţie (Grupa I)

46.443 19.417 9.018 18.008 0

din rand 2: Păduri de producţie şi protecţie (Grupa II)

118.602 18.100 16.402 82.147 1.953

Sursa: ITRSV Braşov-ISV Covasna, DS Covasna

Nu au fost înregistrate diferenţe semnificative între anul 2009 şi 2010 în ceea ce priveşte suprafaţa acoperită de pădure. Diferenţa de 6.294 ha în minus faţă de anul 2009 este datorată scoaterii din raportarea statistică a păşunilor împădurite cu consistenţa sub 0,4 şi a păşunilor cu arbori. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări În anul 2010 nu au fost executate scoateri temporare din fond forestier. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire În anul 2010 structura şi repartizarea fondului forestier în cadrul judeţului Covasna nu prezintă zone cu deficit de fond forestier, fiind în general destul de echilibrat repartizat în cadrul suprafeţei judeţului. Unele diferenţe existente în repartizarea vegetaţiei forestiere sunt legate de formele de relief şi de repartizarea terenurilor cultivate în cadrul judeţului. Pe total judeţ procentul acoperirii cu vegetaţie forestieră rămâne constant la cca. 47%. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2010 O atenţie deosebită în cadrul lucrărilor prevăzute în amenajamentele silvice se acordă lucrărilor de împădurire şi regenerare naturală a arboretelor. Asigurarea permanenţei vegetaţiei lemnoase în fond forestier se realizează prin două metode şi anume regenerarea

naturală prin aplicarea tratamentelor de lungă durată sau prin împădurirea artificială a terenurilor în care s-au aplicat tăieri rase sau în terenurile fără vegetaţie forestieră. Situaţia acestor lucrări este prezentată sintetic în tabelul de mai jos:

Tabelul IV.2.2 Situaţia regenerărilor din fondul forestier al judeţului Covasna

Denumirea indicatorilor Regenerări

naturale (ha)

Împăduriri Total

(ha) (ha)

Total regenerări 248 223,1 471,1

A. În fond forestier 248 223,1 471,1

B. În alte terenuri 0 0 0

Comparativ cu anul 2009, suprafaţa de pădure regenerată (regenerări naturale şi

împăduriri) este cu 168,1 ha mai mare în anul 2010. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

Pădurea constituie şi în zilele noastre o sursă importantă de venit, dar şi un element important în societatea din mediul rural.

Punctual s-a constatat sustragerea de material lemnos din fondul forestier atât de stat cât şi particular. Datorită sistemului de pază şi protecţie a pădurilor aceste cantităţi de masă lemnoasă sunt nesemnificative, iar situaţia este ţinută sub control. Pentru contracararea agresiunilor împotriva fondului forestier s-au intensificat acţiunile la controlul circulaţiei materialului lemnos prin organizarea de acţiuni comune cu IJP Covasna, Jandarmerie şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare. Intervenţiile se desfăşoară pe baza unui plan comun de acţiune. Totodată se fac instructaje periodice cu personalul din subordine, care are atribuţii de pază a pădurilor, în vederea aprofundării cunoştinţelor legislaţiei silvice în vigoare. De asemenea, s-au intensificat acţiunile de conştientizare a populaţiei asupra importanţei fondului forestier, atât ca sursă de materie primă cât şi ca vector de îmbunătăţire a factorilor de mediu. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Silvicultura prin complexitatea activităţilor are rolul de a conduce lucrările de înfiinţare şi dirijare a vegetaţiei forestiere din fondul forestier naţional precum şi de pe alte diverse terenuri. În terenurile descoperite periclitate de eroziuni în diferite faze de evoluţie, prin lucrări silvice se aleg soluţii optime pentru înfiinţarea de arborete şi eliminarea acţiunilor negative de eroziune. Aplicarea diverselor soluţii tehnice asigură funcţia economică prin crearea unor arborete de calitate superioară. Instalarea pădurii are un rol deosebit de important, pe lângă funcţia de producţie masă lemnoasă, şi un rol de protecţie concretizat prin asigurarea funcţiilor hidrologice în bazine, prevenirea spălării versanţilor, consolidarea cursurilor de apă, fixarea prundişurilor şi

grohotişurilor, fixarea haldelor de steril. Funcţiile de protecţie a pădurii sunt din ce în ce mai importante şi ele sunt sprijinite tot prin activităţi silviculturale.

Funcţiile de protecţie a solului şi apei au o importanţă deosebită chiar dacă ele nu pot fi cuantificate financiar, la fel de important este şi rolul pădurilor în circuitul carbonului. De asemenea, pădurea creează un microclimat specific care duce la diminuarea şi modelarea extremelor climatice şi creează o ambianţă favorabilă pentru muncă şi recreerea oamenilor.

Conceptul de exploatare multi-funcţională a pădurii se află în centrul strategiei UE de exploatare a pădurii şi este recunoscut pe scară largă în Europa. Acest concept integrează toate beneficiile importante pe care pădurea le aduce societăţii (funcţia ecologică, economică, de protecţie şi socială).

IV.3 Tendinţe

În domeniul solului Cultivarea tuturor suprafeţelor apte pentru agricultură şi extinderea suprafeţelor pe care se practică o agricultură ecologică este momentan doar 30 ha, deşi condiţiile din judeţul Covasna sunt favorabile. Unele terenuri degradate, îndeosebi în zone cu exces de umiditate, vor fi folosite pentru plantaţii de salcie energetică -energii verzi- acţiune demarată deja în mai multe localităţi. Tot pe această linie, extinderea suprafeţelor cultivate cu rapiţă, pentru producţia de bio-combustibili. Se vor continua acţiunile de decontaminare a solurilor afectate de poluare cu produse petroliere sau foste depozite de pesticide. Toate acţiunile viitoare vor fi în concordanţă cu Codul bunelor practici agricole. În domeniul pădurii Păstrarea suprafeţelor de fond forestier, chiar extinderea acestora, prin evitarea defrişărilor ilegale şi realizarea planului de împăduriri, atât în proprietăţile de stat cât şi private. Prin intermediul Primăriilor se vor împăduri unele terenuri degradate, inapte pentru alte folosinţe. O atenţie deosebită va fi acordată managementului corespunzător al ariilor protejate din fond forestier. Prin tendinţa preconizată se va accentua rolul pădurii de factor de mediu şi nu numai de producţie, cum din păcate este uneori perceput. APM Covasna va intensifica activităţile de conştientizare a autorităţilor publice locale, a şcolilor şi a cetăţenilor, în sensul unei mai bune protecţii a solurilor şi pădurilor, prin respectarea reglementărilor de mediu in vigoare.