\7

Tehnoredactarea computerizatd, coperta gi operafiunilede pre-tipografie: ILMA EDIMPEX SRL

,

O 1998 EDITURA CORESI

Editura CORESI este marcd inregistratd a

coREsI sRL, J 40/527/ I 99 1.

Adresa: Editura COUESI, CP 1-477,

Bucure;ti,707WTel./Fax': 615 4781; 312 71 15.

Director executiv: Michiela Gigd

Redactor: Corina DinuEditor: Dana Poqnaru

ISBN 973-648-366-7

Tiparul execntat sub comanda nr. 421 1998,

la Imprimeria de Vest R.A., Oradea,

str. Mareqal Ion Antonescu nr. 105.

Romdnia

MER - Mitul etemei reintoarceiIVMU - Mitui. vise, mistere

MC - Nuntdin cer

NM - Na,srer nTitice.

NO - Nosta/gr a oi ginilor

"lY"pt- - Nopi la Serampore

NS - Noaprea de Silnziene

O fotografie... - O fotografie vechede 14 ani...

Omul... - OmuI care a voit sd tacd

Pe str. M. - Pe strada Mintul.easa

SDH - Secretul doctoruluiHonigberger

SP - Sacrul ;i profanul

$. - ^!a4pele

Tinerefe... - Tinere{e fdrd detinereye

TIR- Tratat de istorie a religiilorUdf. - Uniforme de general

UOM - IJn om mare

19t- 19trandafiri

Yoga... - Yoga. Nemurire ;ilibertate

SIGLE $I'ABREVIERIPENTRU TITLURILE OPERELOR

LUI ELIADE

A. - Adio

D. - Dayan

D& - Domni ;oara Chi stina

W ln 7AL - De la Zalmoxis IaGenghis-Han

Doutrsprezece... - Doudsprezecemii de capete de vite

Eu-.. - Eu, SfAntul Diavol pi cele

;aisprezece pdpu;i

K - Fata cdpitanului

Crhicittr.. - Ghicitor in pietre

L - Lvan

Incog. - Incognito la Buchenwald

Insula.. - Insula lui Euthanasius

lS - Imagini gi simboluri

Ist cred - Istoia credin{elor ;iideilor religioase

I4.E9. - La gigdnci

Iaumbra-.. - La umbra unui crin

LTG - Les trois Grilces

MA- Mefistofel si androginul

ABRAXASPentru gnostici este imaginea celor365 de manifestlri succesiveatribuite zeului suprem (Soarele cu

$apte raze); pentru Eliade,construcfiile create pe onumerologie sacrl reprezinti orepetare rinralicl a Universului; elcornenteazd urmitoiul exemplu:,,Altarul focului este anul [...].Noplile sunt pietiele lui de demar-ca1ie, iar din acestea sunt 360,pentru cd 360 de nopli sunt intr-unan* (sanpatha Brahmana,X, 5, 4,l0). Cetatea construiti prin repe-tarea semnelor cosmice are- incentru un altar, este impdr,titi inpatru sectoare sau imprejmuiti deun zid sus,tinut de doisprezece saudori5zeci de stdlpi, toate numerelesugertnd diviziunile anului gi prinaceasta repetarea Genezei.Simbolul ilustreazi nostalgia para-disului , adic5.tocmai condifiaomului in Cosmos, de a spera indob6ndirea sau redob6ndireacondifiei divine (TIR).

ACTORFiinld care trddeazd istoriagenerald, actorul trdie$te arhetipal,prin intrupdri succesive, cdci, aqa

cum afirmtr un personaj eliadesc,

,,el se identificS, pe r6nd, cu nenu-mirate existen[e umane gi sufer6,

dacd e un actor bun, intocmai cumar suferi in via1i" (NS" I, 24I); prinrepetilie ,si retrlire, actorulsdvArge;te un ritual, fdrd intengiaprecisd de a atinge sacralitatea qi,cum orice act ritualic inseamnl ou$d deschistr spre SpiritulUniversal, de cele mai multe ori,actorul trdieqte qocant iegirea dinspectacol;, asfel,. Bibicescu (dinNS) i;i pierde talentul actoricesc gi,frdmdntat de probleme existen-1iale, devine mesager : reconstituieinanuscrisul pierdut al unui marescriitor, adicl o piesd de teatru, ocrea$e despre un vechi ritual almor(ii, apoi se strdduiegte sd scoatldin istorie aceasti scriere - ea estedati in pdstrare-a unui exilat, laParis, unde, probabil, se va pierde.Alt personaj-actor (IeronimThanase.din Unif.; 19 t p. a.) areaproape aceeaqi experien,tS, numaicd el e-puizeaztr actul mimeticfoarte deVreme, in copilSrie, adicliese din realitate printr-un ritualinv5Ft de la vdduva generaluluiCalomfir gi de aceea este capabil sd

construiascd lumea prin spectacol:devine maestru al teatrului expe-rimental,' apoi regizor de film,pentru cd inlelege.cd rolul seu este

de a transmite mesajtrl primit de lagenerdleasl prin parabole, sugestii,camuflat in spectacol. Congtient

sau nu, rolul sdu este de a salva ogestualitate arhetipald, un modelmitic, dar mai aledideea de libertateindividuald. in mai multe dintrepovestirile sale fantastice, Eliadevorbeqte despre evadarea in joculactoricesc sau in spectacol; actoruleste liber, dar r1u in mod absolui.Limita sa este de a nu patea sd seroage ;i sd blesteme, adic5.de a nuputea fiei individual (A).

ADAMPrimul om, cel Qare a cunoscutparadisul ;i cdderea, se fixeazd incentrul lumii: Golgota, locul miticin care a'fost creat ;i ingropatAdam; ,,asfel, sdngele Mdntui-torului cade pe leasta lui Adam,inhumat chiar la picioarele crucii,mdntuindu-I" (I\ER). Aceastdfixare, degi susfinutii aici pe eresuricregtine, are rddicini mai ad0nci inconptiinta lui Eliade qi vine de laNae Ionescu; in Curs de meta-fizicd,acesta spune cd omul se afldla mijloc, ?ntre Dumnezeu qidiavol, pentru ci lui i s-a dat caleamdntuirii (ceea ce lui T ucifer i s-arefuzat) gi totodati pedeapsa de a-limita.pe creator, adicd de a creaprin suferint?iIntr-o legendd bogumilicd se spunecd Adam, dupl ce a pierdutparadisul, ;i-a. vddut sufletuldiavolului, dar blrdmida pe care afost inscris zapisul s-a dizolvat in

ape. Eliberat de Lucifer gi izgonitde Dumnezeu, omul se afld, defapt, in centrul lumii, acolo unde se

deschide calea mdntuirii. Fiintaposradamicd ;i'a uitat sensul giexistenla paradiziacd, dar pdstreazllatent posibilitatea iegirii din uitare.Intr-o naraliune fantasticd (LTG),Eliade imagine azd un elixir capabilsd declanqeze proeesul deregenerare a celulelor umane;intinerirea periodicd a Eufrosineipresupune intoarcerea la perioadaadamicS, dar . mesajul acestuiexperiment este unul mistic: eroinaintruchipeaz5. trei vie1i, a;adar,calea de intoarcere la paradis estemAntuirea prin asumarea SfinteiTreimi, insd sensul fiinfei rdmdneacelaqi, de a repeta destinul adamic

- in5llare qi cddere. De aceeaEufrosina este. gase luni tinlrd giqase .

,luni bdtranl. in lumeanormald, ea devine o aberalie,adicd un avertisment monstruosadresat doctorului Aurelian Tdtarupentru incercarea lui de areconstitui destinul general alfiinlei printr-un singur prototip.Experimentul sdu duce la refacereaartificiald a omului paradisiac, darqi la revelalia cd omul adarnic eltecondamnat la dorinle devoratoaregi la cddere; nefiind capabil sdinleleagtr sensul rrinitEtii divirie,omul o imiti superficial: in urmatratamentului medical, cele treipaciente - Aglae, Frusinel gi Italia

- devin una singurd, o unitateinseparabild: Frusinel, care i;i ucidedin gregealtr creatorul. Eqeculintoarcerii la adamism este explicatasfel: ,,... in paradis, Adam gi Evaerau regenerafi periodic, agadarintineriti, prin neoplasm; [...] dupdce a intervenit pScatul originar,corpul omenesc a pierdut secretulregenerdrii periodice gi deci altinerefii fdri bdtrdnele; iiLr deatunci incoace, de c0te ori, printr-obruscd ,si stranie anamnezS, corpulincearcd sd, repete procesul,proliferarea oarbd a neoplasmtlluiproduce o tumoare malignd..."(LTG, III, 19). Simbolic, existenladubld a Eufrosinei gi ,,dorin1aoarbd" de a,gi poseda creatorulsugereazd tocmai aceastI,,tumoare", aberalia creatd de cdtreom in intenlia lui de a repetdgestualitatea divinS.

AG,ARE(STMBOLTJRT)Conotbazd sensul mortii qi alregenerdrii, ceea ce explicinumeroasele haditii .legate demunca agricold, ea instrgi un rit:,,nu numai pentru cd se irnplinegtein trupul Mamei-Glia gi dezldntuiefo4ele sacre ale vegetatiei, ci $ipentru cd implicd integrareaplugarului in anumite perioade detimp, benigne sau nocive; pentru cdeste o activitate insolitd de pri-mejdii [...]; pentru cd presupune oserie de ceremonii, de structurd si

origine divers5, menite sdpromoveze cre$terea cerealelor,sisd justifice gestul,liranului" (TIR,308). Eliade cbreleazd sperantaomului dQ a invia dincolo . demoarte cu diferite ritualuri anticecare pregltesc cregtinismul(inilierea mithraicd, mistereleeleusine) qi care vedeau invegetatie (simbolul graului) unmesaj despre transcenderea fiin1ei;istoricul sintetizeazd ideqtificareaomului cu regenerarea vegetalSprintr-o metafor5 des vehiculatd infolclorul romdnesc: floareacilmpului.

AJT]Nin trddiliile rom6negti, preziuamarilor sdrbdtori este aproape totat6t de importantti ca gi s5rb5toareapropriu-zis5, cdci presupuneagteptare gi pregdtire, adicd situarein preajma sacrului. Tocmai aclstpresentiment al unei trairi de.exceptie este indeaproape urmdritde Eliade. Personajele sale tr5iesccu incordare apropierea clipeideoisive;'Pandele (din'19 t) arerevelalia morfii individuale inajunul Crdciunului; alt personaj,

$tefan Viziru (NS), se pregete$tetoati viala pentru o anume" noaptede S6nziene, iar in ajunul AnuluiNou, conform unei credinferomAnegti, pleacd sd-gi caute ursita.De obiceij'personajele lui Eliadesunt iluminate cu pufin inainte de

n

miracol, de experienfa decisivd sau

ultimd.

ALCHIMISTIniliat in alchimie, adicd intr-ogtiinld de cunoaFtere oculte a lumiiprin descompunere completd gi

recornpuneri subiectivi,mai exact,prin Marea Operd, alchimistulcautd calea nemuririi; opera sa

incepe prin despdr,tirea materieiprimare (haosul) in anima (ca

principiu activ) gi corpus (principiupasiv); aceasta este prima fazd.- de

aquaster; urmeazd aPoi reunirea

celor doul principii (coniunctio) gi

intruparea lui Filius Sapientiae,hermafrodinrl, mercurul transmutat,

inchis in oul cosmic, adiclexperienfa introvertirii in yliaster.Simbolic, practicile alchimistesugereazd o cale de a in[elegenemurirea, reconstituind in Planindividual sensul creafiei gene-

rale; viafa evolueazd in doul faze

majore - coagulare gi dizolvare, iarmomentul armoniei supreme' ilconstituie intdlnirea dintre cele

doud st5ri, moment numit simbolic

nuntd. alchimicd. Aceastd

reconstituire a viefii nu este doar

un ritual, pentru c[ scopu! principal

este acela de a crea fiin(a comPleti,de aceea Filius PhilosoPhorum(Mercur) este reprezentat ln ou, la

conjunclia soarel0i cu luna, adiclin condiliile armoniei ideale;

aproape la toli alchimigtii apare

ideea cd absoluhrl poate fi atins

prin reunirea a doul mari expe-

rienle: nunta qi moartea. (vezi ;iNUNTA)Pentru Paracelsus, scopul alchimieieste de a zdmisli lumina;alt simbolal armoniei.Eliade a studiat numeroase variante

ale alchimiei, incepdnd cu

arltichitatea asiaticd gi Pdni laalchimia cregtind gi a ajuns laconcluzia cd toate oPeraliilecomplicate de ardere a metalelor inathanor, precum ;i combinaliilesecrete de substante folosite inmedicina alchimisti nu sunt decitreprezentdri intr-o alegorieermeticd a confruntlrii dintre fiin1i

in Faust, Goethe acorddhomunculus-ului creat de alchi-mistul Wagner in athanor rolul de

cdlduzd prin timp; fiola in care stiinchis homunculus.plute;te, deschi-

z6nd drumul lui Faust gi lui Mefisto,care fac o fabuloasd cdlStoriedinspre veacul luminilor sPre

lumea antichitdfii; pentru Goethe,

homunculus r eprezintA,,calendaful' universgl", istoria generald.- In

acest caz, se Poate spune cialchimiStul stdpaneste timPul.Aceastl parte a oPerei goetheene a

preocupat in mare misurd gi pe

Nae lonescu, iar, prin el, iProafepe to[i discipolii sbi. Eliade dd un

sens interesant alchimistului,

'10

.venind in completarea viziunii luiGoethe, anume de ,,salvator frdfesc

.al naturii", capabil sd se ridicedeasupra timpului qi sd accelerezemersul istoriei. Gilbert Durandapreciazd in termeni elogiogiaceastd:viziune: ,,Eliade iqi ddlimpede seama cd'aceste mituriciclice gi operatorii, a ctrrofilustrare e Marea . Operd, suntprototipurile mitului progresist gi

revolujionar pentru care epoca de

aur e maturizarea de la sf0rgitulveacurilor gi pe care tehnicile gi

revolu,tiile o accelereazl."'in cultura romin5, mai apare la D.Cantemir simbolul alchimistului -arhitect subtil al istoriei. in Istoriaieroglificd, Cantemir spune cdistoria lumii evolueaz6 dupd unplan general, o dati cu propriul eicreatorT dar existd oamenipredestinali sd ,,indulceascl'lamdnuntele acestui plan, ceea cepoate modifica gi istoria.Eliade creeazl un personaj literar,Dominic Matei (diir Tinerefe...),care se ridicd deasupra timpului gi

participd la salvarea omenirii; dupdo viald anostd de profesor deprovincie, in care incercase simemoreze cdt mai multe informaliiincepe s5-gi piardl memoria. inaceastd fazd de haos, asist6ndneputincios la propria-i disoluliespiritual5, accidental, suportd omuta[ie: intineregte gi capdtd omemorie monstruoas5. Treptat,

congtientizeazd ctr rolul sdu este de

a aduna'cdt mai muite mostre aleciviliza,tiei umane, de la limbilemoarte pdn[ la ultimele descoperiris,tiinfifice, pentru a intocmi, ca gi

Noe, o noul arc6, prin intennediulclreia supravietuitorii Apocalipseisi poattr reconstitui lumea distrusI.Dominic sintetrzeazd, lntreagagdndire umand, ca sd pregdteasctr

regenerarea, dupd ce el insugitrccuse prin disolulie gi

recompunere. Stipin al timpului,este.coplegit de dorul originilor, cagi eroul din basmul Tinerele fdrdbdtrdnege... qi inlelege cd rostuluniversului este clddit pe misterulchristic - moarte gi inviere.Alchimistul singur poate s[intrevadd sensul yietii, cdci,simbolic, el'reunepte intr-un planlimitat ambele dimensiuni aledevenirii universale, adicd sinte-tizeazd sensul lumii, uneori cuputinla de a corecta amdnuntele.

ALJS .

Selectai printr-o voin[5 divin4,predestinat sd aibd un rol in mersulistoriei universale, sau in existen{aindividuald. Cel ales de Dumnezeuare, de reguld, rol eschatologic sau

de mesager involuntar pentrurealitatea imediatd. Adrian, Leana

GCO), Dominic (Tinerete...),Ieronim (Unif.) sunt hdrdzili sd

devieze sau si indrume istoria prin

arttr, prin ritual, sau pregdtindsalvarea (arca lui Dominic). Alesuleste un erou solar, iar ,,hierofaniile

,solare au tendinla de a deveniprivilegiul unor cercuri inchise, alunei rninoritSli de aleqi" (IIR), deaceea, din elite trebuie sd facl partemisticii gi poelii gi nu filozofii *,,ultimii sosi,ti dintre alegi".Alchimistul bste gi cgl care trdiegte'Cu sentimentul obsesiv cd a fdcut oqroare'($tefan din NS), sau cd afost pedepsit (Gavrilescu drn La1ig.), este vorba despre cel ce-gitrddeazd, ursita i cdruia i sepermite sd-;i intiiascd trddarea. innuvela Dayan, Eliade vorbegtedespre necesitatea unei elite,forniate din matematicieni, poeti qi

mistici, capabili sI declangezeprocesul de anamnezd a lumii si sIrefacl civilizalia.

AMINTIREObligd obsesiv fiinp sE ia amintela semnele destinului personal;unele amintiri nasc un blocaj ?n

devenire (camera Samb1,din NS),altele; cele mai multe, producanannneza, ca in Tinerefe..., undeDominic Matei se hot?ird;te sd se

intoarcl in 'timpul .vieqii saleadevdrate privind fotografia caseipirintegti.'Amintirile fac parte dinSpiritul Universal gi sunt redateintegral omului abia dupl moarte'O{S); miturile reintoarcerii

menfioneazl obli gativitatea erouluide a-gi aminti ceva ce s-a.petreoutab oigine (MER); Adrian (CD)i;i arninte;te vag de o int6lnire alecd|ei amdnunte il ajutd s6 seintoarce la inceputuri., (v.MEI\{ORIE)

AMNEZIEAldtUri de somn, captivitate, be1ie,ignoranf5, dorul originilor,amnezia estii o metafor5 gnosticl amor[ii spirituale; dar ,,gnozaacordl viatd adevdratl, adlcdrdscumpdrare $i nemurire".Sufletul care se indreaptd sprematerie, dorinci sd cunoascdpl5cerile trupului; iSi uitdidentitatea, nu mai qtie desprefiinga lui etern5. Eliade porneqte dela Imnul Mdrgdritarului (Faptelelui Toma): un prinl pleacd incauhrea perlei unice, dar cdnd se

af15 foarte aproape de ea,i;i pierdememoria - cade in amnezie - p6ndcdnd pirin{ii lui il readuc in via{aproprie,, prin interrnediulamintirilor (Ist cred, II, 368).Iegirea din uitare (anamneza)echivaleazd cu .descoperirea unuiprincipiu transcendental in.interiorul sinelui, iar aceastErevelafie constituie,,elementulcentral al religiei gncistice':.Amnezia inseamnd scufundare inviafi qi este urmatd de anamnezE,declan$ati prin gesturile, cdntecele

sau cuvintele unul mesager.Procesul amnezie-+namnezd simbo-lizeazil reintoarcerea la sine, laoriginile ildiyidrr4ls $i, prin

. aceasta, recitnoa$terea' rddIcinilorceleste ale fiingei. Ca gi NaeIonescu, Eliade. consider5'amneziapedeapsa capitald a fiin1ei cdzutegi incapabile sd-qi, aminteascdsensult Cdderii, povestea despreTurnul Babel fiind o dovadl aamneziei (LTG). : Majoritateqpersonajelor eliadegti trec printr-ungoc amnezic ce Ie faeilitEaziintrarea in timpul universal ,

regdsirea unui trecut anulat,amdnarea unei experien,te decisive.tn rornanul 19 t, Pandele uitit un

. episod din via(a sa, deoareceint6mplarea il sperie; amnezia iasfArgit in momentul in cre aparmesagerii (Lauriair qi Niculina), iarel in,telege cd trebuie sd:repete,'adicd sd reia ritualic experien[aratatd; sugestia acestui mister este'datii de mitul liri Orfeu, care i-ainspirat lui Pandele o pieSd deteatru, cale de iegire din infern, pecare el a refuzat-o initial, preferdndsd se ,,scufunde in via$". O dati curevenirea memoriei, PandeleregSsegte gi drumul salvtrrii, alintoarcerii la Spiritul Universal.In destinul general, amneziareprezinti cohdi{ia vielii profane,tulburati doar rareori de intuirealumii universale; arta este unuldintre mijloacele reveldrii

adevdrului; gesturile, incantaliilespeciale, cuvAntul ;i mai alesspectacolul declanEeazd anamneza;

acesta eSte scopul tuturorartelor: sd reveleze dimehsiuneauniversald, adicd semnifica.tiaspifituald a orii5rui obiect, sau gist,sau intAmpldri, oric6t ar fi ele debanale sau ordinare.* (19L,177)

ANAI\{NEZA (v. AIyINEZIE,MH\{ORIE)

ANDROGINSimbol al fiinlei complete,androginul .se proiecteazd innurneroase religii qi mitologii caposibilitate a anul5rii limitei prinreunirea femininului cu mascu-Iinul; alchimigtii il asociau cuHermes, semn al devenirii prin sineinsugi ;i al oului cosmic, iar pentruhermeti;ti el este i ncreatul, viala. informd purd. Eliade face o'prezentare cpprihzdtoare asimbolului gi ii fixeazd semni-ficafa in coincidentia oppositorum,ca dorinld a omului'de a se regXsiin Dumnezeu, de a reface totalitateadivin5. Impresionantii este metodade sintetizare a simbolului, dintr-turmaterial informativ imens: ,,1nBanchetul, Platon descria omulprimitiv ca o fiin,td bisexuatd deformE sferi'cd. CeeA ie intereseaziin studiul nostru este faptul cd in

t3

l-- 7'

speculatia metafiacd a lui Platon,la fel ca gi in teologia unui, Filondin Alexandria, la teozofiineoplatonicieni gi neopitagoreici,ca gi la ermetigtii a c[ror sursd era

Hermes Trisrneglstul sau Poimandres,

sau la numeroqi gnostici cregtini,perfecSunea umantr eia imaginattrca o unitate ftrrtr fisuri. De aldel,aceasta nu era decAt o reflexie aperfecliunii divine, a lntregului-Unu. in Discursul perfect, Hermes

Trismegistul ii dezvlluie luiAsclepios cd Dumnezeu nu are

nume, sau mai curilnd le are petoate, deo4rece el este in acela;itimp Unu gi Intregul. Bucurdndu-se

in veci de fecunditatea celor doud

sexe, el dd mereu na1tere Ia totceeea ce a avut inten;ia sdprocreeze.

Cum, Trismegiste, spui cdDumnezeu are ambele sexe?

- Da, Asclepios, gi nu numaiDumnezeu, ci ;i toate fiingeleinsuflelite gi vegetale..." (MA).ln romanul NS, Ileana gi $tefanrefac unitatea primordiald inmoarte, simbol al iegirii din timp gi

din roata reincarnlrilor.Pe Eliade, insd, nu-l intereseazd

simbolul in. sine, ci ideea de

audroginitate, respectiv, dualitatealumii (chestiune c:ue face parte 9i

dintre obsesiile culturale romd-negti). ln scrierile sale,'revinefrecvent ideea cd la originileoricdrui fenomen se afl6 deopotrivd

, binele qi reul qi de aceea armonianu se poate atinge decAt Prinrefacerea unititii primordiale, prinreunirea contrariilor; din aceasttr

idee se incheagd o serie de

simboluri ale dualitltii (v, pi

Dt BL[I)., intre care esenfial este

cel al fiintei ideale: savairt qi artisttotodatd. Numeroase' personajeaspir{ la aceasttr dualitate: 7-alomite poet gi botanist (LTG), Antirn -violoncelist gi entomolog (UnifJ,

$tefan, economist, doregte sd

picteze (NS), iar Dayan' matema-

ticianul, egueazd in ctrutarea

ecualiei perfecte pentru cd nu e gi

poet. (v. 9i COINCIDEIYIIAOPFOSITORT'M)

ANIMALSimbol al viefii instinctuale,animalul 6ste proiectat innumeroase sectoare simbolice ale

existen[ei: Eliade vorbegte despre

animale totemice, idolatrizatepentru cI pun fiinla in legtrturh cuuniversul, cu firea ira,tionald sau

dimpotrivd, pentru a le ciqtigabunlvoinla. Animalele acvaticesimbolizeazd fo4ele abisale,terifiante gi monstr.uoase; le,sliarullunii sugereazl sensuri temporale.Unele animale sunt puse inlegdturl cu na$terea lumii (Vi;nureincarnat in mistre[ uriag, coboard

in adincul apelor primordiale gi

scoate pdm6ntul in lumind). ln

crealiile artistice Eliade introduceanimale cu funclii bine definite inmitologia romdneasc[: ariciul,garpele, pasdrea. Zoohermele careinvadeazd fi inta anunti regenerareaprin intoarcere la naturd. inpovestirea UOI{, Eugen Cucoanegcregte in in5lfime, iar monstruo-zitatea declangeazd haosul gi

animalitatea, ca indicii irle dizol-vdrii ce " precede renagterea;semnele.degraddrii sunt pilozitateaaberanti si afazia treptat instalati,ambele fele fiind ale animalitilii.

AI.IOMALIBNae Ionescu definegte anomalia ca

' minune, rdtiicire qi alunecare de lalege'z; gi la Eliade dereglarea ordinii,anunld o,,intiimplare" metafizic5,desfdqurattl sub imperiul emoliei,trditd, iard nu congtientizatd ca

experien{d. Multe dintre per-sonajele lui Eliade recepteaz6 cuuimire anomaliile, apoi intrd intr-ostare de somnolenti si vrajI, pe care

am putea-o numi amdgire. in I4JiB.r Gavritescu af15 cu stupoare cd

biletul de tramvai nu mai este

valabil de cAliva ani, c[ oamenii'pecare ii vdzuse cu cdteva ore in urmdnu mai existS, cI in. casa luilocuiegte altcineva, dar nuprotesteazd qi nu disper6, ci se

intoarce cu senindtate in locul .de

unde: a inceput anomalia. Luibayan (din D.) i se schimbd

infirmitatea de la un ochi la altul,ascensorul in care se afld Adrian' GCO; urcd pdnd la etajul 21, degi

clddirea nu are decAt cinci etaje, iar.personajul triiegte cu emotieimpresia unui eveniment neldmuritgi profetic. Veronica vorbegte limbipe care nu le inv5,tase niciodatii,Dominic intinereqte qi capdtl omemorie fdrl limite CIIn€mF.J.Anomalia nu. este sesizat?i imediat;cel afectat pdstreazd o iluzorieleglturd cu realitatea, sufer[ unblocaj al ideilor; Gavrilescu pareobsedat de un nume auzit cu puSninainte, Gore (din Doutrsprezece...)'face socoteli virtuale in legifur{ cuafaceri pe care le-a ratat. Pentrulumea normalS, anomalia este

resimgiti ca un truc sau ca oameninfare de care trebuie sd teaperi. lntinerirea lui Dominicsti,rnegte inilial interes $tiinlific,apoi el devine un monsffu, un vAnatgi este nevoit sd evadeze.

Anomalia nu se repetl, gi prin.aceasta seamdnd cu monstruo-zitatea; orice dereglare a ordiniiacceptate deschide o cale spreantinomiile lumii cunoscute,semnaleazd hierofanii, dar cumsacralitatea nu poate fi receptati innormalitate, anomalia este fie trditilcu intensitate ;i incongtientd, fieurmdritl cu teamd gi agresivitate.Eliade o considerd ca fiindinceputul haosului individual, care

precede regenerarea fi in{ei.

l-- '7'

APAElement primordial, prezent cuaceastd semnificalie in aproape

toate mitblogiile, este substanfa

nagterii gi a mo4ii: ,,... receptacul

al tuturor ,gErmenilor, apele

simbolizeazd substan{a prirnor-diald, din care toate formele se

nasc qi in care toate se reintorc,prin regresiune sau prin cataclism.Ele au fost Ia inceput, ele revin laincheierea oricdrui ciclu istoric sau

cosmic; ele vor exista neincetat -degi niciodatd singure, pentru cd

apele sunt intotdeauna germi-native, cuprinzdnd in unitatea lornon-fragmentarl Yi'rtualiHtiletuturor formelor. in cosmogonie, inmit, in ritual; in iconografie, apeleindeplinesc acieagi funcfie-, oricarear fi structuTa ansamblurilorculturale in care s-ar gdsi: eleprecedonce formd gi suportdoicecrea1ie." (Tm" 183)AvAnd funclii germinative gi

purificatoare, apa sintetizbazdsensul inceputului gi al regenerdriiprin dizolvare; ablutiunile, botezul,potopul, desc6ntecele ca. apdneinceputd au sensul gtergeriipdcatelor, riut{tilor de tot felul, a

istoriei insdqi. Datoritd valorilorgerminative, apa este asociatdfeminitdtii gi lunii - mlsurh a

timptlui. Eliade discutd o serie dd

mituri cosmologice in care apa

apare ca matrice a lumii; inmitologia indian5, zeul plutegte in

fericitd nepdsare pe noianuf deape, in adAncul c5ruia zace via[anerevelatd (pdmdntul); credinlana;terii din ape existd gi infolclorul romdnesc gi Eliade face

observalia cd legendele noastre au

rlddcini orientale. in De ,a 7AL

prezintd o poveste cu influenlebogumilice (preluatd dupd N.Cartpjan). l,a inceput, inainte calumea sd fie creatS, Dumnezeu .si

Satana se plimbau peste intindereade ape. Dumnezeu l-a trimis pe

Satan in addncul mdrii de unde a

adus sdminla de plmdnt.Semn al oricdrui inceput, apa are

virtugi sacre: intineregte, vindecdmiraculos, ilumineazd spiritualfiinta. in nuvela Pe str. M., Eliadecreeazd un personaj (Iozi) careevadeazd din realitatea opresiv6,scufunddndu-se in. apa unei pegterigi se rdspAndegte zvonul ci zi trecutin lumea cealalt5; aici apadelimiteaz[, un spaliu infestat (de

cornunism) gi din care nu se poate

iegi d6cAt prin intoarcere ab initio,prin disolulie ;i renaqtere. Hassuluii se poate pune capdt prin crea{ig,iar orice crea,tie este precedat5 de

up{ae aceea Cocoane$ (UOM),devenit monstruozitate terifianti,simte instinctual chemarea apelorregenerative gi se indreaptd spre

mare, unde dispare pentru ochiioamenilor. in romanul $., imagineaapei care inconjoarl insulaparadiziacl amlnte$e de nuvela

.i16:

eminesciand Cezara; Dorinatraverseazd apa intr-o luntre gi se

refugiazd in insulS, corect6nd visulpremonitoriu, evitdnd moartea.Cele doud personaje (Andronic gi

Dorina) reg[sesc paradisul intr-onoul ordine a lumii, dupd ce se

purificl in apa lacului; iubirea este

gi ea o formd de regenerare a fiin,tei.Simboiul apei care vindecd gi

intineregte apare in LTG, unde A.Tdtaru igi trateazd pacientele cu.unelixir incolor despre carel le spune

cd este luat de Ia f6ntAna tinerelii.Nuvela D. propune sdnsul oraculars,i spiritualizant al apei, printransfigurarea unui simbol de basm.Peisonajul trebuie sd aleagl izvorulcel'bun, cu apd vie, dar el este dejainiliat gi ,stie cd doar-qel din dreaptaeste benefic. Dup6'ce bea, este

strdluminat, capdtd acces lamemoria general5, toate mislerele ise dezvlluie (pentru scurt timp),

$tie limbi necunoscute Si i+iregdsegte avatarurile anterioareexisten{ei prezente. Aici izvorul se

aflE in grldina paradisului gi-iconferd lui Dayan puteri vizionare,cdci, dupdcum remarcd Eliade (inTIR), toate oracolele se afld l6ngE

ape.

ARBORE .

Simbol al vielii elementaqp, crescutdin apele de la inceputul lumii, sau

din buricul unui zeu, arborele

reprezintd forma iniliald a haosuluigi marcheazd un centru. Eliadeacordii o atende .speciald acestuisimbol care face legdtura intre cerqi pdmAnt; sintetizdnd numeroasecredin[e, ritualuri ,si mituri, Eliadedefinegte arborele ca imaginereflectatd a cosmosului, teofanieuniversald, simbol al vie1ii,. alfecunditdtii inepuizabile, centrullumii, suport' al universului,receptacul al sufletelor str{moqilor,semn al reinvierii etc.Interesantii este asocierea arboreluicu simbolul crucii cregtine; elporne$te de la o legendl in care se

spuqe cd Seth a primit trei seminfedin pomul cunoa;terii (din rai), dincare au cresbut tiei arbori qi din eia fost fdcut?i Crucea Mdntuitorului.Tot aici amintegte gi romapulbizantin de circulatie romdneascdVarlaam gi loasaf , in care pomulviefii este considerat crucea cugapte trepte. Crucea are pentrucre$tini sensul de axis mundi,ca gi

arborele in credinlele arhaice,p€ntru cd ea este reazemul lumii gi

scara spre Dumnezeu, sau cumspune Firmicus Maternusquapropter lignum crucis coelisustinet machinam, teftaeftndamenta corroborat; adfi xos sibihomines ducit ad vitam - pentru cdlemnul crucii susline edificiulcerului, consolideazd temeliapdmilntului, ii readuce Ia via{d petoamenii crucificaii (TIR,, 275).

l-- '7*

Sensul generic al arborelui rdmAne

devenirea, vegnica si misterioasa

evolu,tie gi in aceastii accepfe apare

gi in proza lui Eliade; de pild6 inTinere(e..., simbolul este ilustrat de

stejarul trdsnit in seara iome-morlrii centenarului lui Sean Bran.Povestea reprezintd pentruDominic, cel care pregdtea arcapentru Apocalips5, un semn cdmisiunea lui va fi folositoare; dincopacul carbonizat,rlsar,,cAtevatimide ramuri verzi", sugestie areclSdirii Iumii dupd ce istoria va fi$tearsA: prin informaliile culese ;istocate de Dominic, omenirea o vaputea lua de la cap6t. intr-o altInarafiune, arborele este figurat ca

centru gi scard cltre cer; Andronic(din $.). urcl pe ramurile unuicopac bdtrAn ca sh vadS dedeasupra pddurea q\ este coplegit deemo[ia singurdtdgii cosmice.Simpla contempla[ie a arboreluimelancolizea zd frintp,, cdci ii evocdsensul devenlrii universale.Gavrilescu (la fg.) e cuprins ,,deo,infinitd t7@" privind nucii

ligdncilor.

ARCAReprezintd recipientul salvdrii,simbolizeazd principiul conservdriigi regenerdrii fiin1elor. in PoemulIui Ghilgame;, Utnapiqtim,supraviefuitorul potopului, agazl inarca sa rudele, prietenii 'gi

me;tegugarii, aurul qi toate averile,adicd valorile lumii sale, ceea'cepropune o renovaie a lumii, oreeditare a vechii lumi $i a

aceloragi valori. Biblicul Noesalveazd. doar sdmAnla vielii, cdcicregtinismul propune o lume nou5,clSditi pe alte principii gi cu un altsistem de valori. Eliade imagineazdo arcd in care sunt pdstrate valorilespirituale, mostre ale gAndiriiumane, colectate de o memoriecolosald, cea a lui Dominic Matei(din Tinere[e...). Aceastti arcd vadeveni secretul lumii, Graalul pe

care il vor cduta gi gdsi

supravie{uitorii Apoc,alipsei, adicdoamenii eliberali de istorie,condamnafi la amnezie, darpurifica{i prin moartea colectiv5.Este evident cd noua lumepresupune o infinitate de Vafante,'cdci formele arhetipale conservatein arca lui Dominic con[ingermenele cosmosului gi putin[atransfigurdrii, adicd logosulrevelator. in povestirea laumb[a..., arca, in sensul de salvarecolectivS, este identificatd cudrumul evaddrii cdtre un spa{iu cualte dimensiuni, guvernat de

memoria colectiv5. insdgi opera luiEliade reprezint5 o astfel de arc5,prin extraordinara strddanie de asintetiza sensul vielii in arhetipuri,in simbolurile coinune tuturorreligiilor qi tuturor revelatiilor-

ARIIEIIPlntr-o frumoasd definilie a luiSergiu Al-George', arhetipulreprezint5 ,,nucleul formulei saufarmei absolute a clrei magie edte

transfigurarea lumii". Eliadeurmdregte schema gOndiriigenerale, 'ascunse in raditii,qimboluri conservate de-a lungul gi

in pofida istoriei si dezvdluiemodelele anistorice ale fiingei; I..P.Culianu, in monografia dedicati luiEliade, lanseazd ideea cd istoriculreligiilor a reunit doul sensuri inno,tiunea de arhetip: ,,arhetip ca ocategorie preformativd dinincongtieqtul colectiv 9i arhetipulca model formativ precosrric gi

cosmic, adicl o categorie, dacd nude alt fel, ontologicd."oMai ales in T-IR, Eliade recompuneschema logosului uman, stabilindcd fiinta opresatS'de ideea mo4ii,cauti solulia nemuririi, pundndu-sein leglturl cu macrocosmosul, incentrul lumii, aspir6nd lartigenerare, prin eliberarea de legileistorice, dar mai ales incercdnd sd

impace extremele existen[eina$terea gi moartea; de aici se nasco serie de formule esenliale alevielii, cum ar fi consacrareaspatiului prin construclia carerepetl simbolic crealia divin[,punerea lunii in directii relafie cutimpul normat gi cu moaitea,

-dorinla inloarcerii Ia originile pure

gi eliberate de timp - 9i de aici

ideea renaqterilor ciclice -,eliminarea contrariilor prinsavarsrrea nuntu ih moarte etc.Toate aceste g6nduri tin de naturaoriginard a fiin1ei .si de modul eipropriu de a recepta lumea gi pot finumite arhetipuri, modele exem-plare, forme pure ale logosului pe

care s-au clddit de.a lungultimpului numeroase tradilii, mituri,atitudini, superstilii, modele deviafd, adicd intregul 'sistem devalori ale lurrii noastre; in acestsens, A. Marino considerd cIarhetipul este pentru Eliade ostructurl care nu mai poate fitradusdCdt privegte termenul de arhetip, se'

pare cd istoricul l-a preluat de laJung, atribuindu-i alte dimensiuniantropologice, cdci despre 'oinfluenti de confinut nu se poatevorbi, de vreme ce l-a anticipat inmulte'direclii. Culianu chiar ilconsiderd pe Eliade ,,precursorindiscutabil qi genial" al lui Jung,in studiul alchimiei.

ARICISimbol ntrscut, probabil in spa{iuliranian, apare in mai multe legenderomdnqti, corRentate gi de Eliade,ca sfdtuitor al lui Dumnezeu,de(indtor al secretelor universale ;ianimal iu rol important in naqterealumii. intr-o legendd (pe care ocomenteaz6 gi L. Blaga), se spune

cd pentru a regdsi echilibrul dintrepdmdnt gi apd, Dumnezeu a cerutsfatul ariciului; Eliade reddpovestea,ln mai multe variante inDe la ZaL, consider.And ,cd este

;vorba despre un mit de circulaliepopulard, ilustrativ pentruspiritualitatea romdneascd - qi inparte, a Europei orientale -,deoarece propune imaginea unuiDumnezeu bolnav de singurdtate,

,distrat, obosit gi ?n cele din urm[inc.apabil sd desivdrgeasc[ crea{ianumai. cu propriile lui mijloace"(De la 7a7., 97).1n aceastd stareindeplrtatd 9i tristd se afldpersonajul din NS, un alter-ego alautorului, care trdieqte cupresentimentul creafiei: are unimpuls inexplicabil spre pictur5,reconstituie sensul existen{ei dinsemne gi fragmente izolate. inlegdturi cu acest personaj, aparesimbolul in disculie.'gtefan areobsesia cd nu a gdsit calea de'comunicare cu ariciul, pe care ilco4siderd singurul sfdtuitor posibilgi delinXtorul unui secret absolut.Personajul din NS este un creatorobosit ;i Eliade introduce o seriede sugestii in sensul acesta. intrecare povestea despre ariciul, cdruianu a gtiut sd-i vorbeascl gi careevocd sensul legendei de mai sus,

ARTISTAlXturi de matematician qi

ii

metafizician, este fiinld magicdprin indeletnicirile sale; ideeaapare gi la Nae Ionescu, pentru carepoezia gi metafiziCa reprezentauanomalii sublime gi magice.in concep[ie aristotelicd, artainseamnl 'mr'meJsis " (imitalia'realititii),

adicd joc. Eliade acorddartei rol ritualic _si prin aceasta eadevine um spatiu al libertdtiiindividuale. Personajele sale suntpoeti muzicieni, scriitori, pictori,dar mai ales actori; Ciru Parteniedin NS Este un,scriitor de succes,Iipsit de emo[ii estetice, dar carenimeregte subiecte ce transmitexperien[e capitale. El a iegit dintimpul normat, dar nu-gi inlelegerolul pentru cd ii lipsegte intuiliamisticd, toate em-oliile sale sunttransferate in mod paradoxal unuidublu al sdn, $tefan Viziru; gi unul

;i altul iqi rateazi tr5irea, deoarececreeazd. lumi artificiale in timpulindividual.Despre arta scriitoriceascS, unpersonaj afirmd: ,,Scrisul teconfiscd pe dinl5untru, teimpiedicd sI trdiegti. Nu oricemuncd te confiscl pe dinlduntru.Poli inc{rca o vagonet5 cu cdrbunisau poli selnna hdrtii admi-nistrative qi mintea ifi aleargdliberd. Tiinpul dumitale interior,singurul care conteazd, i1i apa4ine,Numai munca sdvdrgitd intruimplinirea unei vocagii,,si in primulrdnd scrisul, pentru cd procesul lui

e cel mai complicat, numai aceastlmuncd te confiscd definitiv. Numaiactul crealiei iti cete aceastdjerf5..." (NS, I,3l)Scrierea in prozd presupuneconstruc{ie, in limitele credibilului,.precum gi reprezentare individualS,prin taina cititului, in timp ce

teatrul ofer5, pe l6ngd pldcerea

unui jgc irepetabil in planulreceptirii. ;i un ritual de ve;nicdrecreare a universului; din acest

.motiv, majoritatea prozatorilor dinopera lui Eliade igi incheie via(a cuo crea{ie dramaturgicd. MaestrulPandele, din 19 L, reglsegte inteatru atet propria-i tinerele, cht qi

calea anamnezei; iar prin ea,ritualul trecerii gi recuperarea uneiexperien,te ratate. Ciru Partenie,

scriitor dg succes (NS), scrie inaintede moarte. o piesd de teatruintitulatd Piveghiul,titlu simbolic,care el singur constituie mesajulcapital pentru dublul s6u 1$tefan).Manuscrisul se pierde, dar nu are

nici o imporran@, de vreme ce

tema operei este cunoscuti; ideeaapare qi in altd nara{iune, in carescriitorul refuz[ sd-gi mai scriepiesa, dupd ce i se cere s5-qiexpund proiectul gi mai alessimbolurile pe care le va crea (A).intre arte, poezia ocupd un locprivilegiat, este un reflex alindumnezeirii, iar poetul - o fiinpcu acces la lumea generald. Ca gi

textele religioase, poezia este

difuzatd prin intermediulcdntecului, re{inutd in memoriagenerald, dar imposibil de

descifral mesajul ei este secret gi

tocmai prin aceasta inciti spiritulla cunoaqte;e gi eliberare'(v. gi

POEZIE). Adriap, poetul din lCD,igi uitd viaga individualS, el are

doar congtiinfd culturald.intoarcerea la realitate a artistuluieste dificilX, presupune un spaliude trecere, situat in margineasacralitiilii, in universul hierofa-niilor posibile gi incontrolabile.Egor, pictorul din DCh, alunecdintr-un mister pe cdt de terifiant pe

atdt de seducdtor, dupd ce igiabandonase gevaletul in iarbd.Pictura ofertr o imediati suprapu:nere a imaginii sublimate peste

imaginea lu4ii gi o mai brutalieliberare a pornirilor creatoare;

$tefan (NS) picteazd mai multetablouri pe aceeagi pdnzd,, sugestiea propriului destin ascuns in umbralui Partenie. Chiar dacl pictura sa

nu are valoare artisticS, el face dinactul picturii un mod de eliberare gi

de renovare a

intinereste.fiin{ei lui:

Alt artist, muzicianuL Antim(Unif.) descoper[ cd arta .se

adreseazd zeilor, iar pentru cel carenu l-a gdsit incl pe Dumnezeu,actul sublimdrii devine ritual tragical singurdt5(ii. Caracterul catartical artei nu este. limitat laaccepfiunea aristotelicS; purifi-

21

l-- ry

carea prin intermediul actuluicreator inseamn[ regdsirea fiinleieteme. Maria-Daria, tot rnuzician5,considei[ cI trdirea arristicdelibereazd fiinla astrald dinuniversul limitat al omului profan:,,... fiecare om are in el un inger, nuingerul pdzitor, ci ?ngerul caregeme inchis in intunecimilesufletului fiecdruia dintre'noi, qi pecare arareori, numai rareori,izbutim sd-l descdtuglm, sd-l l5sdmliber s5-gi ia zborul, sd se inalle, gi

atungi, o dgti cu,el, se purificd gi se

inalfd $i sufletul nostru'l (Unif.,267).Artistul are privilegiul iegirii dinIumen, pentru cd ritualul artisticirnitE zidirea lumii qi gestul divin;aldturi de matematician, artistul aregansa detagdrii ;i receptivitate lamesajul universal. Doar rnetafi-zicianul este mai presus de el.

AS(ENSORMetaforl a antinomiei inalt/adinc,simbol al inllldrii gi al coborArii,ascensorul comportd aceeagisemnificalie ca gi scara, semn altrecerii de la un mod de a fi la altul(S). Eliade studiazE numeroasesimboluri ascensionale gi observdcd toate evoc5 imagini aleilumindrii, iar lumina ;i putereasunt sinonime; inaltul esteinaccesibil omului, el aparfinefiinlelor supraumane (IR).

,

invdfEtorul FdrAmd (din Pe str. M)nu suportli ascensorul, el prefertr sd

urce.pe scdri, cdci lumea sa

spirituald'e compusd din istorii dedemult, care conlin fiecare dintreele o parte a secretului general.Labirintul de povestiri se cereexplorat cu atenlie, iar rolulpovestitorului este de a gtrsi caleaevadlrii, adicl de a urca scara spreetemitate. C6nd FEu0md e inchisintr-un lift (la Securitate), pierdecontrolul asupra realitilii, nu maigtie cAte etaje urctr sau coboar5,deoarece nu este pregdtit sI creeze,sau sd renoveze lumea,'el nu edecdt o parte a memoriei colective,plstrdtorul gi martorul unei istoriiucise. Adrian GO), poet amnezic,face o cdl5torie fabuloasl inascensorul unui hotel Ei, degicl5direa nu are.decht cinci niveluri,el ajunge la etajul 21, cifrd, acrdaliei ritualice, act de imitare acreatiei divine; Ia ultimul etaj, nuexistd, insi, dec6t drumulcobordrii. Revelalia sa estetranspusd intr-o binecunoscutdformuld gnostic* a urca si a coborieste acela;i lucru. Fraza revineobsesiv, genereazd conexiuni deidei ;i declangeazl in cele din urmianamneza: Adrian nu agazd ideeaintr-un context filozofic m.odem,nu se gdndegte nici Ia Paracelsus,nici la gnostici, ci la Heraclit, pecare qtie cu siguran{i cd l-a citit,deqi nu-gi mai aminteste cdnd:

,,Heraclit afirmd.cd drumul in sus Si?njos sunt, de fapt, unul ;i acela;iIucru. Evident, citisem ,si eu, catoat6 lumea, fragmentele luiHeraclit, dar cdnd? in primatinerele. $i vI asigur c[ ieri,alaltiiieri, nu ag fi putut sd reproducfragmentul, qi poate nici nu mi-aqfi amintit cd Heraclit a spus aga

ceva." (lCD, 197) Viziunea asupralumii ca devenire qi trecere nureprezint6 pentru poet o revelaliede ordin metafizic, ci este un reflexal memoriei generale, cdcil aga

cum explicd el, poenrl nu are decdtmemorie cultural5; existenfapersonald a fost, aboliti printr-un

$oc amnezic (un accident deautomobil), iar cdldtoria cuascensorul ii determinl amintiricare lin de fiinla sa generall, de

aceea se regiseqte in prototipul luiOrfeu, adicd la inceputulinceputurilor, acolo unde se

frxeazd poezia, dar gi origineaantinomiilor. Ascensiunea gi

cobordrea reunesc sensul vielii gi almor[ii, aspecte similare in planulunicei realit5li care este devenirea,sau nestatomipia desdvfu;itd - intermeni heraclitieni'' De aceea

cAnd poetul se intreabl, ca gi

Dionis, eroul eminescian, dacd nucumva este mort,I-eana ii rlspundeindirect cd doar se afld de prea

curAnd in paza ingerului Morlii.Ignorarea timpului normat faceposibil5 receptarea .unit5lii

antinomice qi a paradoxuluigsenlial: reunirea contrariilor.Metaforic, starea se traduce prinideea de zbor gi ame,teald; indllareagi coborArea personajului imitdpulsaliile fiinfirii, iar repetareaciclicd inaugureazd hipnoza, camijloc de regdsire a fiin1ei eterice,care igi ignord limitele terestre.Simbol al unei singure realitSli,ascensorul sugereazd cd intre viafigi moarte ,nu existd diferenl5.Sensul naSterii ;i al mo4ii este

confinut in tot ceea ce existd;fiecare element al vielii poartti insine mesajul devenirii princoincidentia oppositorum. Deaceea, pictorului (al c5rui numenimeni nu-l mai $tie),,,ii pldcea sIse plimbe cu ascensorul. Penffu cd,atlrma el, on spur Jos, on spur sus,

ori urci, ori cobori este totuna."(tCD,2C/)

BALEhIAUnivers inchis, pegterd gi h5utotodatil, simbol al limitelor ce potfi depdqite. Asociati mirului luiIona, .balena este qi un semn aldevenirii, sau cum spune Gu6non,un punct de rdscruce: ,,Iona;;e af15

intr-o perioadl intermediard, intredoud gt6ri sau doud modalitifi de

existen(ii'.uAnimalele acvatice sunt pdtrunse

de forla sacrd a abisului ;i poartdin ele sensul vieyii pin armonioasd

22

l-n v-

unduire CIm.). Un personajeliadesc ($tefan Viziru, din NS)compard viafa cu burfa r4istuitoarea balenei. Ser,rtimentul de derutd gi

nemullumire, imposibilitatea de ase elibera de sub teroarea, timpuluill oezvalule lmagrnea uner'inchisori, in care distrugerea -mistuirea - nici mdcar nu este

"perceptibild. Personajul cautdiegirpa din burta balenei, iar atuncicdnd reuqegte sd iasl in lumindrealizeazd cd, de fapt, existau maimulte ieqiri ;i ci labirintul in carese rdtdcise nu era un spa(iudevorator, ci un ou, a clrui coajd ospdrsese intdmpl5tor. in IS, Eliadecomenteazd asdel simbolul ouluispart: ,,a .sparge inveli;ul inseamnS,in parabola lui Buddha, a desfiin6asarysdra, roata existenfelor, adicl atranscende at6t Spaliul cosmic, cdtqi 'Timpul ciclicl'. (97) StefanViziru iese in lumind gi se-detageazd de destinul individual,iar in final el descoperl sensuldevenirii prin moarte. La indiviziialeqi, captivitatea in interiorul unuimonstru,,constituie sindromulyoca{iei 1or miitice" (MVM), iarlui $tefan ii indicd un proces deregenerare spirituald, prin'depd;irea dublului. (Partenie),precum qi prin revelagia mo4ii.Iesirea din burta balenei inseamndrenagtere gi desfiinlare a normeitemporale. Sugestie a oului ceplute$te pe apele primordiale,

balena se asociazd simbolic bdrcii.(v. DIJBLU)

BARCASimbolizdnd bucuria plutirii gi

teama scufund5rii, barca e consi-deratli, in majoritatea. credin[elor,vehicul al vielii qi al mo4ii; lnproza lui Eliade apare imagineab[rcii rdsturnate, cavzd a ineculuisau a regenerSrii spjrifuale.Andronic ($), personaj straniu gi

fascinant, a trdit sentimentulinecului, clci barca in care se aflas-a rdsturnat, iar,prietenul sdu amurit. Episodul e reluat ,si in NS,unde $tefan Viziru are aceeagiexperienfE, fixati in intimitateamo4ii. Ambele personaje suntiluminate pentru cd au participat"involuntar la 'taina capital5(moartea), intuiesc sensul insta-bilitStii pi se elibereazl de teroareamorlii. Barca in care plutegte

.Dorina ($) ajunge la insuld inaintede rdsdritul soarelui, pentru cI ea

gi-a invins tema fald de ;arpe. lnmitologia egipteanS, $arpeleApophis -intrupare a zeului Seth -ameninli bdrcile pe care plutescsufletele celor mor{i, iar eliberareadefinitivd se produce dgar cdndsufletul ajunge sub imperiulluminii solare. De aceea Androniceste abatut, ingdndurat si trist laaparilia soarelui, cdci atunciredevine garpe. Drumul Dorinei

spre insuld, in barca indicatl in vis,ca vehicul sigur, reprezinti o probdcare abole.ste blestemul proferat intimpul mitic, acolo unde se afl5rdddcinile destinului ei. Ea ajungepe insula adamicd gi incheie astfel

un ciclu al devenirii perSonale, prinritualul moarte-nunti. Pentru ea,

barca este - aga cum spune unpersonaj - un ,,cuib", un spafiuocrotitor gi de rena;tere.ln sens cregtin, barca este vehiculal salvdrii si al mdntuirii.

BEIE/BATmJRAMimeazl detagarea de lumea fizic5gi anticipd bulversarea spiritului de

dinaintea oricirei regeperdri; Gore

@ounsprezece...) alunecl in altidimensiune a timpului dupd ce bea

o carafd de vin. Coana Viorica,pentru cI gi-a pierduJ condiliasociald, igi grdbe;te incogtient

, viafa, cdci ea bea ca sd uite, iarinvdfdtorul Gheorghe Vasileintuiegte vag ratarea gi resimteincert intoarcerea la rudimentar(NS). Oamenii care beau noaptea

in cdrciumi sunt pregdtigi pentru

inilierea orficd GCPI. Ei !;imanifestd amnezia generall .inperioade de restriqte istoricd:,,secole sau milenii nu se int6mpldnimic in lumea spiritului, nu se

creeazd nimic, dar istoria continud,oamenii beau gi petrec ca sd uite,. .-

^1 ..

^iar stdpdnii sp6nzurd ca sd rdmdnd

stdpdni'r (A; 88). inainte de a face.wdji, Andronic bea vin ;,cu sete,

lacom, inghilind parcd in somn",pentru a se reintegra in lumeaoamenilor ($.).

BIBLIOIECALabirint spiritual gi loc de

recluziune intelectuald, bibliotecapresupune intimitate, sqcret' gi

iniliere. G. Durand consider5cartea un recipient sacru (ca qi

Graalul). La Eliade, simbolul aparecel mai bine reprezentat in nuvelaSDH ; este vorba despre bibliotecalui Zerlendi - un savant indianist -care ar fi fdcut gelos pe un Roth,Jacobi sau Sylvain Ldvi.Descrierea este fdcutE in manier[romantic[: ,,C6nd s-a deschis uqa

masivd .de stejar, am rdmasinmlrmurit, in prag. Eia uqa dinacele oddi luminoase, care 'se

gdsesc rar chiar in cele mai bogatecase din veacul trecut. t...1 Ogalerie de lemn inconjura o bundparte din bibliqtecd. Erau, poate,

treizeci"de mii de volume,majoritatea legate in piele, din celemai diverse ramuri ale culturii:medicinS, istorie, religie, cdldtorii,ocultism, indianisticS.* (223)Prezentare continud cu detalii de

volume gi autori: cA(i de cdldtorii,multe despre India, chiar gi unelenevaloroase (scrise de farsoriprecum Louis Jaccolliot), ceea ce

25

l-- T-.

dovedea interesul lui' Zerlendipentru acest capitol; majoritateasunt insd tomuri serioase, ilustrAndo culturd temeinic5, gi. anumi:gramatici de limb{ sanscriti, sau

,,enormul tratat ai lui Medhaditiasupra Legilor lui Manu".Biblioteca confine nu numai semne

despre proprietar, dar dd informaliigi despre povestitor, care inilialeste emotionat de solemnitateainc5perii, inundati de lumina de

toamn5, iar mai t6rziu, dup6 ce

rtrsfoiegte volumele, cap5td unsentiment de admiralie Profundd:,,nu lipsea nici un autor important".Constatarea introduce in poveste,

cdci secretul doctorului este tocmaiexperienla completd, pe care

naratorul o descoperl treptat $iint6mpldtor. De policandrele dinbibliotecd atarnau nenumdratevArfuri de sdgeli, semne ale

imprevizibilelor drumuri dinlabirint. Ca orice bibliotectr, gi

aceasta confine un manuscrisascrins - un jurnal scris in alfabetsanscrit. Dupd ce misterul' este

revelat, biblioteca dispare gi o daticu ea dispare pi lumea lui Zerlendi,ba chiar gi amintirea lui (tema etraEti $j in romanul Lumina ce se

stinge...).Un alt sens are biblioteca lui Gh.Vasile (NS). Fiin$ mediocr5,invdfStorul vinde manuscrise qi

obiecte rare din colecfia rafinatuluiAntim, pentru a-qi face o biblioteci

- gi aceasta compleGi, ce-i drept -diri volume de popularizare a

$tiintei, anticipAnd era prolet-cultistd, ce avea sd vipl foartecur6nd.

BISERICASpagiu consacrat pi teofanic,dezvoltl simbolic sensurilefeminitdlii germinative: mireastr,

mam5. Ca orice centru, bisericainclude semnificalia Genezei gi

prin aceasta valoarea inceputului.in nuvela O fotografie..., se

produce miracolul vindec[rii gi al

intineririi Theclei, in, ciuda faptuluicd taumaturgul (Martin) este unimpostor. Dumitru, personajulprincipal al nara{iunii, pdtrundeint6mpldtor in spaliul indumnezeit,aducdnd cu el o fotografie de

tinere{e a Jheclei, adicd un simbolal anamnezei, iar miracolul se

int6mpld pentru cd biserica se

nume$te a Milntuirii, numesimbolic, pqntru a cdrui inlelegerelui Martin i-au trebuit .doi ani.Templul face posibilI cobordrea

diYinitdtii, atunci c6nd .fiinlapdstreazd in sine sensurileinceputului, printr-o credingd

naiv5, idolatrl gi van5.

Adrian 6CO) ajunge la ultimul etaj

al hotelului, acolo unde nu mai

venea nimeni, gi int6lnegte doulfemei; una este vdduvl - la Vedova

lui Dante, adicd biseriba romano-

catolicd -, iar cealaltd o fostdcilugnrip. Abandonate la etajul 21,

pustiu ,si ocolit de lume, cele doud

femei nu-i pot oferi lui Adrian dec6t

cheile de la o an exd,pe care ar trebui

s-o aleagtr; aSi cd el preferd sd

coboare. Experienta poetuluidepd;egte spaliul bisericii qi

dimensiunile mdntuirii, cdci el

reface destinul fiingei (moarte/

inviere) in timpul vie$i sale profane.

BUCURE$TrSpaliul prozei eliadesti, ora$ al

melancoliilor, sufocat de cdldur6,dominat de banalitatea care

camufleazd misterele, constituie -

propria mito-geografie a sciii-torirlui. Aga dupd cum observ[ E.Simion, Bucuregtiul, in viziunea luiEliade, reune$te toate simboluriletradilionale, plasate intrlodimensiune mitic[: ,,Este altA fald aspatiului din proza lui I. L.Caragiale. Impresia este, inMomente Si schi{e, de agitaliesteril6, corigtiinfele sunt narcotizate

de vorbe, lumea in care trdiesc(inclusiv lumea fizicd) pare

iremediabil goald. t...1 Eliadesacralizeazd lumea lui Miticd,oragul toropit de cdldurd e un vast

labirint de semne, Miticd insugi,omul care se grlbegte mereu, dar

pdrlseqte rareori tafeneaua, Miticd,zic, devine un personaj mitic."' Cufiecare scriere, Eliade reconstituie

geotipul bucure$tean, mitologiz6ndlocuri intrate in congtiinla generald.

Pidurea Blneasa este loc al

revelaliilor mistice: Gavrilescu (La

JigJ igi incheie experiefr'fiE,

duc'6ndu-gi mireasa in pldurea verde

a mo4ii gi tot la Bdneasa, $tefan(NS) are viziunea propriului sfdrEit,

tot o nunti mioritic5. Descoperirea

liberte$i absolute, clltrtoria luiZerlendt in Shambala_l$[ ur"loc in centrul BucureEtilor.Pentru Eliade, Bucure,stiul nu este

doar oragul natal, ci gi centrul sdu,

universul in care cerul gi pdmdntulse intAlnesc, un Combray in carenu numai timpul este recuperat, cigi arhetipul fiin1ei sale eterne, cum,de aldel, chiar mdrturisegte: ,,Orideloc natal constituie o geografiesacrd. Pentru cei care l-au pdrdsit,oraqul copildriei gi adolescenleidevine, totdeauna, un orag mitic.Bucuregtiul este pentru mine,centrul unei mitologii inepuizabile.Numai strdbAtand aceasti mito-logie, am ajuns sd cunoscbdevdrata lui istorie. $i, poate,propria mea istorie..."8 El numegte

Bucureqtiul cel mai melancolicora; din lume, gi vorbegte despre

inegalabila tistele a amwgurilorbucuregtine (Podul).

cAr\{ERA (SECRETA)De obicei inchisd, addpostind unsecret infricogdtor, la care nu ilre

T"- q-

acces decdt fiin1a iniliat[, cameraeste un microcosmos carereediteazd personalitatea fi ecdruia.Carnera tainicd e casa micd in cea

mare, un loc de ri:tragere, veirit dinintuilia o-riginilor, a liniqtii de

dinainte de Genez5.La Eliade, camera are un sens

- special pentru cI se leagd de, oexperienli personal5, pe care el onume$te descoperirea misterului, gi

car6 .se inscrie intre prirnele sale

arnintiri; este vorba despre cameramusafirilor din casa de laRdmnicu-Sdrat, in care el intrd pe

furig: ,,... storurile'erau ldsate gi

perdelele grele, de catifea verde,erau trase. in odaie plutea o luminlverde, irizat5, irealS, parcd m-ag fi

. aJlat dintr-o diti inchis intr-un boburiaq de strugure." (Memoii,l,9)Sentimentul intririi intr-un paradis

interzis ll va urmdri multd vreme, ,iar rememorarea capdtd valoareaunui exe?ciliu de, recuperare a

fiomentului epifanic. Aceast[proieclie intuitivX a sfArgitului se

reduce la irnaginea neasemuitei .

lu4ini, imagine a mo4ii, in toateoperele . sale. Experienfa este

transfiguratd in NS, in carepersonajul principal, $tefan.Viziru,,rdmAne cu obsesia unei cameresecrete, din cauza unei int6mpldridin copil5rie, cAnd, aflat intr-unhotel, aude cuvdntul Samb6 gi

crede cd este vorba despre o taindascunsl in spatele unei ugi inchise;

camera secretl este descrisd asdel:

,,Storurile erau llsate gi in. camerdera o penumbrl misterioas5, ordcoare de cu totul alti naturd decAt

ricoarea celorlalte cameie i'n carepdtrunsesem pdnd atunci. Nu qtiu

de ce mi se phrea cE totul plute$te

acolo intr-o lumind verde; poateunde perdelele erau verzi. Cdci,altminteri, camera era plind de felde fel de mobile qi lSzi gi coguri cuhArtii gi jumale vechi. Dar mie mise plrea cd e verde. $i atunci, inclipa .aceea, am infeles ce este

Samffi.Am infeles cd existd aici pe

pImAnt, lAng[ noi, la indemdnanoastr5, gi totugi invizibil celorlalli,inaccesibil celor neiniliali - existiun. spafiu privilegiat, un locparadisiac, pe care, dacd ai avutnorocul sd-l cuno;ti, nu-l mai poliuita toati via1a. CIci in Samb6simleam ca trEiesc aga cum nu maitrdisem pdni atunci; trdiam altfel,intr-o continuS, inexprimabilSfericire. Nu gtiu de unde izvorabeatitudinea fdrd nume. Mai t6rziu,amintindu-mi de Samb6, am fostsigur cI acolo mI agteptaDumnezeu pi md lua in brale indatAce-i cdlcam pragul. N-am maisimlit, apoi, nicdieri gi niciodatd oasemenea fericire, in nici obiseric6, in nici un muzeu; nicdierigi niciodat5." (I, 91) La maturitate,

$tefan Viziru inchiriazl o camgriintr-un hotel, de a c5rei existenlSnu gtie nimeni, nici mdcar familia;

aceasti camerd secretd reprezintilun uriivers extra-istorip, o replicd lacamera Samb6,in care el regdsgpte

in parte misterul luminii verzi. Aicidurata a fost reprimatd, in camerasecretd nirnic nu aminteqte de

lumea prof6nd: nu existil alimente,cdci in . camera Samb6 nu se

mdndncd, nu se primesc musafiri,aici $tefan picteazd, repet5, fdrd sd

conqtientizeze, ieqirea sa dintimpul istoric, deqi mai tArziu eldescoperd cd experienfa misteruluicere ruperea legdturilor curealitatea. in adevdrata camerdSanb6 din copilIria sa, el a adusintr-o zi cAteva bomboane si chiar aincercat sd mdndnce ,nu, du, inclipa aceea a in[eles cd misterul afost ucis: din acea zi., uga camereiSamffi a rdmas inchis5, accesul i-afost interzis, prin gestul s5u profan.Nevoia de autoclaustrare a

personajului subliniazd sensulrevelaliei sale - imaginea uneimagini - qi anume previziuneamo4ii.sale, c5ci toate simbolurileclaustromorfe ascund o eufemizarea mormdntului; el nu trdiegte cia$teaptd sd i s'e dbzvlluie iesirca.De aceea, claustrofilia sa anticip5descoperirea cd moartea inseamndintoarcere, regressus ad uterum.Alt personaj, Dayan - din nuvelacu acelaqi nume - af15 o singur6cale de evaziune; in labirintul incare il introduce Ahasverus existdo singurd camerl cu u$a

intredeschisi, simbol al accesuluisdu pa(ial la misterul cunoagterii.Dintr-o altd perpectiv5, camerasecretd mai ester gi o metaforl avielii ce se derulea75 sub teroareasfdrgitului (in Podul); teama .de

moarte este comparatii cu o camerdobscurd, f,drd qi Ei ferestre, inchislin inima muntelui gi din care nuexisti iegire decdt pentru cel carer$l repnma Inca. tslecare om lgl are

o camerd secretS, din care esteposibild trecerea intr-cj altii ordine,dar, aqa cum spdne un personajeliadesc (Podul). nu se poate qti

dinainte ,,ce fel de alti lume veiintegra, sau ce fel de alt mod veidobdndi."

CAIVIIJFI-ARENoliune prin care Eliade definegteputerea hierofanicd a lumii,capacitatea tuturor lucrurilorbanaie de a ascunde mistere sau dea revela.dimensiunea sacrd auniversului, Viala cotidiand esteplin5 de semnb, pe care doar ceipregltili le inleleg. Tot ceea ceexistd are un sens profund,,,chiargi cerul fdri stele sau vagoanelegoale, cu-luminile stinse" (Laumara...) in romanul NS,"personajul principal este fascinat,aparent fdrd motiv, de antropohimenecunoscute, care duc insd spredescifrarea destinului sdu; de pild5,d-na Zissu, un nume auzit,

int6mpldtor prin perelii subliri ai

unui hotel, il va obseda necontenit,pdnd in momentul in care afld cI iiapadinea unei curtezane pe care ar

fi putut s-o crmoascd gi care a fostiubita cdpitanului Sideri. Numeled-nei Zissu il avertizeaz.d asupra

ursitei sale, Ioana Sideri, fataclpitanului. Dar acesta este doar unexemplu dintrq numeroasele semne

care ascund informalii despre vialaviitoare a personajului; toateevenimentele importante dinexisten{a lui Ciru Partenie se

reediteazd, in destinul lui StefanViziru, camera Sambl

"ar" o

prevestire a timpului fdrd duratii, incare va pitrunde in final, iarmagina pe care o vede aievea inpddure va fi vehiculul mo4ii sale.

Simbolul apare aproape in toatliproza lui Eliade; ruinele unei case

ascund incredibila experienl5yoghind a lui Zerlendi.l$DQ, sau

fiin(e care au alunecat intr-o altidimensiune temporald (DouIsFe-r**e...).'Tot camuflati este qi

ptrdurea in care va dispdreaPandele (19 t) $ care in realitateaistoricd nu mai exista de doudzecide ani. Casa gigdncilor nu este

decdt un loc rdu famat, dar pentru'Gavrilescu devine un univers al

misterului capital: moarte-nuntdd-a tie.).Aga cum explicd Sergiu Al-George,ciunera,,[ine de dialectica indianl a

sacrului"e, respectiv de realitatea

purtdtoaie de mesaje, mayaindiand, termen tradus de Eliade,pfrn irealitate imediatd,metaford a

materiei in devenire (PoduD. lnTIR, Eliade aratd ctr existd opermanent2l solidaritate a omuluicu sacralitatea, intre[inud prinsimboluri; semnele care definescdestinul individual, capltd sens

doar pentru fiin[a preocupati depropria-i salvare; camuflajul,,ffebuie sd ascundi qi in acelagitimp sd atragl atenfia celor avizafi"(La umbra...), adicd pregdtilipentru a inlelege misterul deveniriilor dincolo de moarte.in Memoii, Eliade recunoagte inacest simbol o dominantd a opereilui gtiinfifice: ,,Fdrd sd fi Etiut, fdrdsd fi vrut, izbutisem sI ardt in$arpele ieea ce voi dezvolta mait0ruiu in lucrdrile mele de filozofiaqi istoria religiilor, qi anume c6,aparent, sacrul nu se deosebepte de

profan, cd fantasticul se camu-fleazdin real, cd Lumea este ceea

ce se arattl a fi gi totodattr un cifru.Aceeaqi dialectici -. evident, incontextul unei fresce etpice de maripropo4ii - susline si Noaptea deSdnziene, inceputd 12 ani maitirziu,in 1949; cu deosebirea cd de

data aceasta nu mai era vorba de

semnificaliile profunde ale

Cosmosului, ci de cifrul eveni-mentelor istorice. Tema camufldriifantasticului in cotidian se

reglsegte pi in c6teva nuvele, scrise

mult mai tdrziu, bundoard Lagigdnci (1959) qi Podul (196+.).

Intr-un anumit sens ag putea spune

c[ tema acestora constituie cheiade bolt[ a tuturor scrierilor mele dematuritate." ( ed. cit.,I,355)

CARTEDepozit al tradifiei ancestrale,recipient inviolabil pentru ceineinilia,ti, cartea este comparattr casemnificalie cu vasul Graal qi cupiatra filozofald (Durand). Oricecarte este un labirint format dinalte cdrfi, Eliade insugi dtr inoperele sale artistice titluri destudii sau de volume literare, care,nu numai cI nu explic5, dardeschid alte ugi, adicd numeroaseposibilit5li ' de interpretare;buniioard, pentru a motiva ideea ctristoria ge4eraltr lnseamnd teroare,un personaj invocd unbinecunoscut studiu eliadesc:,,Evident, teroarea istoriei e unadin obsesiile profesorului. DacI a,ti

citit I-e mythe de l'Aternel retour,vd aduce,ti aminte." (Adio,X))Cartea reprezint[ un mod decunoa$tere rafionald a lumii, dar gi

un mod de salvare individuald.Gavrilescu este fascinat de numelecolonelului Lawrence, pentru cd epersonajul unei cdrti pe care n-a'citit-o; obsesia sa anticipd misterulin preajma ctrruia se aflI gi carepentru el rtrmdne inchis ca gi

povestea colonelului (La fg.).Dayal (din nuvela omonimd) ilrecunoa$te pe Ahasverus pentru cIel a citit lidovul rdtdcitor, sjanume ?ntr-un timp revelator, innoaptea de Sdnziene.Un alt sens al c{4ii este cel de ghidgeneral al lumii, copie auniversului; ca Liber Mundi,simbolul apare in nara,tiuneaPodul, in care un cuplu ciudat (obdffand ,si o fatl) cdltrtoresc, orien-tindu-se dupd o carte, iir care estevorba despre intoarcerea acasd, oOdisee frumoastr, scristr peinlelesul.tuturor, pe care o asculttrfermeca,ti to,ti ciletorii unui vagond9 tren, cu excepfia povestitorului,care, deqi cuprins de o emogienelimuriti, nu ingelege cuvintele.Cartea aceasta se integreazd indimensiunea devenirii perceptibile,in care btrtr6na pare oarbd, iar fataare'cdnd L4,cdnd 20 de ani, apoiintreaga scend se deplaseazl cumult timp in urmd, in amitirilepovestitorului (Zamfirescu), inmomentul in care a inceputclldtoria celor doul personaje -spre casd qi spre moarte. Carteareprezinttr aici harta drumului spreorigini qi de aceea bdtrina qi fatatraverseazi istoria, trec prin gcoli,restaurante, sau biserici, cucerindin chip nein[eles pe toti cei careasculti lectura fetei qi privescsolemnitatea bdtrdnei; carteaaceasta confine in sine sensul

31

-- ;r-

lumii, poveste;te despre,,luntrilecare ne a$teaPte ' la apa

Vavilonului", despre lucruri,,carerup inima de triste{e", dar gi despre

intoarcerea la origini; este cartea

sacrd a istoriei omului (adic5

naptere ;i moarte), al cdrei atributesen{ial este ferninitatea. (v. $iMANUSCRIS)

CASACentru qi spaliu domestic totodati,casa, ca*-qi camera reprezintd oimagine a fiin1ei; de reguld casele

din opera literar[ a savantului sunt

vechi gi boieregti, trdslturd care, lao primd vedere, pare sd ,tin5 de

romantism; spatiul povestiriifantastice are nevoie de lucruripeste care a trecut timpul gi, intreacestea, ruinele sau casele cldditein alt secol ocupd un loc important.Eliade introduce ac6st simbol inspirit romantic, dar gi ca o

componentS a geografiei bucu-re$tene, iar fixarea sPafiald,

amlnuntele arhitectonice amintesc

de preferinla scriitorului pentruopera balzaciand'La Eliade casa se

' leagd direct de destinele oamenilorcare o locuiesc; de pildd, locuin(alui $tefan (NS) este distrusd intiinpul unui bombardament, iaraceasta ii anticipA destinul:personajul pleaci in exil la Paris,

nu mai are nevoie de cas6, cdci incur0nd moare. in DouIsprezece...

ruinele unei case pistreazd spiritullocatarilor mo(i o datd cudistrugerea casei. Cdsula dinpddure, Iocul in care se irrt6lnesc

doi indrdgostili, se sacralizeazd qi,degi pddurea este tdiat5, casa

demolat6, iar singurul supra-viefuitor al intdlnirii - amnezic,locul pdstreazd incd sensul sacru,

de poartd a evaddrii in timp (19 t).Casa in care se consumd experien{ayoghind a lui Zerlendi, din SDHcsteo casd veche, boiereasc[l aflat5 incentrul Bucure;tiului. Demolareacasei generalului Calomfirsimbolizeazd moartea unei lumi,cea interbelici gi instalareaviolenti a comunismului (Incog.).

CATABASACobor6rea in infern (catabasa)

reprezinti o temd de largd circula$ein ritualurile mistice, in mitologie,artd. Eliade ii atribuie valoareiniliaticd, iar in scrierile lui artisticeeste legatd de povestea nefericituluiOrfeu. in Odiseea homericd, Ulisse

coboard in Hades ca sd"gi cunoasclviitorul de Ia profeful orb, Tiresias;

Orfeu, considerat strdmog al luiHomer, se confruntd cu zeii gi cu

lumea cealalti, cdci el vrea s-o

readucd la viali pe Euridice, agadar,

vrea sd anuleze insSgi moartea; el

este invins in idealul sdu, darrImAne ca simbol al celui ce a

cobordt in lumea tno4ii Si s-a

rejntors. Povestea cuPrinde un

ritual, pe care Eliade il numegte ,detip qar4anic"; degi nu se cunosc

misterele orfice, se qtie cd pregdtirea

cuprindea o serie de'purificdri -vegetarianism, ascezd, invdf5turdreligioasd - qi cd ndzuin{ele erau

transmigralia 9i imortalitateasuftehrlui (Ist Ged-,II, 177 qi urm.).Cobordrea in infern, in timPulviegii, nu inseamnd moarte; de

aceea, Pandele (19 t) accePtd

mesajul Euridicei. Ritualul cere

purificare - katharsis, tehnicdapolloniand -, iar maestrul Pandele

se pregete$te minulios, Prinintermediul teatrului; spectacolulinsugi 'sdgereazd persPectiva

accidentului, care salveazd istoria(povestea despre toma, toma, fratre,

int6mplarea care a dat cenificat de

na7tere rom6nilor). Pandel-e,

purificat prin artii, iluminat prinanamnesis, ingelege cd Poatecobori, cdci catabasa este urmatide indllare. Chemarea Euridiceiinseamnd eliberarea sufletului dininchisoarea materiei, pi, deci, de

moarte. Este ceea ce descoPerd ,si

Adrian GCU), un alt Orfeu pentru

care experienla coborArii (cu

ascensorul) declan;eazd Procesulde anamnez5, in sensul de acces la

memoria generald. (v. qi ORFEU)

CADERENae Ionescu asociazd Cdderea cu

incetarea stlrii contemPlative;omul a dorit sd devind Dumnezeu,adicd sI, creeze, ceea ce a gi

devenit, dar crealia sa se face Princonsum de substange, cu suferin,ti

;i cu muncd; el 4 devenit un

Dumnezeu dupd putin,tele sale.

PierzAnd existen,ta contemplativd,omul a pierdut qi sensul prdbuqirii

sale din paradis, a rdmas doar cu o

nostalgie, el pdstreazd doar con-

Fliinga surdd a Cdderii.'o Sensul

pdcatului originar a constituit opreocupare pentru toatil genera[ia

lui Eliade, dar tradilia acestei teme

exista cu mult inainte in literaturanoastrd (Cantemir, HeliadeR[dulescu, Eminescu); destinulfiin1ei reprezintd un gir nesfirgit de

indlldri ,si cdderi, pentru cd ea gi-a

uitat dimensiunea astrald. Eliadedefinegte omul post-edenic Prinamnezie uimati de anamnez5;transcendenla Presupune rein-nodarea relafiei cu memoriagenerall, dar momentele de treziresunt foarte scurte; .cdderea 9iindllarea fac parte deopotrivd dinnatura fiin1drii, al cdrei rost se

conservd, in ciuda Periodiceiregenerlri a vielii. in nuvela lCD,mesajul orfic se transmite de-a

lungul istoriei, degi au fost uitate gi

destinul gi misiunea lui Orfeu' In.alt?i scriere, un personaj lanseaziideea cI in urma Cdderii, oinul a

uitat cale-a regenerfii, a devenit

efemgr (LTCI); uitarea inseamnd

33

tr

scufundare in via1d, captivitateasufletului. Dominic MateiC[iner€te...) , se inalli, accidental,igi regdsegte starea eternd, darnatura sa umand il trddeazd; el se

intoarce la condilia sa de om, adicdblocat in amrieae qi muritor.CXderea stimuleazd spiritul reac-

fionar - scrie Cioran" - cdci ea disensul ihvariabilidtii fi ingei, sortitiila coruplie gi degradare. Aventuraiegirii din gablonul vielii inseamndrisc gi revolulie. Simbolul Cdderiiapare in multe mituri ;i in altereligii dec0t cea cre;tinI; pentrutraditiile primitive, CddereainseamnS canibalism, moarte gi

sexualitate, in timp ce pentrugdndirea indiand simbolulpresupune,,ruptura primordiald dininterioml fiin1ei" (IVfVIvf), ceea ce-lindreptSlegte pe Eliade sI afirmectr intre obsesiile arhetipale aleomului existd ;i intuilia ctr viatareprezintii o decddere de la condiliacelest[ a omului; el vorbe;te despreo cddere, nu neapdrat in sensuliudeo-cregtin, ci despre ,,o c5derece.se traduce printr-o catastrofdfatald geniului uman gi in acelagitimp printr-o schimbare ontologicdin structura Lumii." (IvIA 115)

cArJUn.i, @AGrcA)in discutarea acestui simbolarhetipal, Eliade pomeqte de lasensul dat de Ng-Veda (X) - tipas,

cdldura initiald, generattl de efortulascetic al unitdlii primordiale(MVM); in concepgia indiand,na$terea lumii se datoreazd uneicombustii interioare; de ordinspiritual, individualizare a

haosului. #pas inseamnd putereacdldurii (,,ceva asemdndtor cuclocirea"t2), iar Eliade prezintd oserie de mituri in care puterea gi

clldura se identificS; aceastdclldurd chre stdpAnegte esteasociatd de greci cu focul divin, iarin filozofia indian5 genereaz[libertatea absolut[. Cdlduraanormald a fiinlelor este serhn alunei hierofanii: ,.Un sfAnt, ca gi ungaman, yoghinul sau un erouexperimenteazS clldura suprana-turald in mdsura in pare depdgesc,

in planul lor propriu, condilia.umand profand pi se incorporeazdsacralitdlii" (MvM, 242) . Conformunei credin[e din Indidrcontemporan6, un om fierbinte se

afld in comunicare cu Dumnezeu(IV[V[{, 239). Aproape toatepersonajefe ctre au o experienfi deexcep{ie sunt,cuprinse de o cdldurdnefireascd, reflex al Genezei, cdciorice alunecare din normalitateprecede renovarea, renastereafiin1ei. 9gylleosr-"ste asediat de

vdpaia fierbinte a strdzii, care illovegte peste gurd, peste obraji; elnu inlelege ceea ce i se intdmpld pi

nici mdcar intuitia miracolului nu o\:are, de aceea c6nd iese de la

i

lig6nci, deqi amiaza zilei trecuse,

cdldura este gi mai insuportabild.Doctorul Zerlendi, care,,declan-

;eazd congtient iegirea dinrealitatea limitat5, simte doar ,,ovagd cdldurd a capului" (SDII).Eusebiu, degi nu partiffi-taexperimentul evaddrii din istorie,prin simplul fapt cd se aflE inpreajma sacralitXlii, este invadat de

cdtdurd gi igi scoate haina gi

cizmele, pe un cAmp irvdPezit,innoaptea de Crdciun (19 t).

CANTECPentru cI se adreseazd directsufletului, permite o receptareemotional5 completS; de acaea

cAntecul are funclii magice; este

asociat iubirii gi, ca;i ea, constituieun mod de comunicare cu

divinitatea. Cdntecul este vehiculal mesajului sacru - multe texte

religioase s-au conservat. gi

transmis prin intermediul muzicii.El se imprimd cu ugurinfd,fascineazd, dar .adesea este

purtdtorul unor simboluri pe care

doar cei iniliati le vor descifra.CAntecul in curte la Dionis, dinnuvela cu acelagi nume, transmiteun mesaj despre mdntuire. Adrian a

scris versurile cu congtiinta cA

orice poezie este soteriologicd, dar

a uitat textul. Leana cdntd aceste

versuri prin cdrciumi, pentru cd gtie

cd mesajul cdntecului se adreseazd

oamenilor de joasd culturd, care

trdiesc fdrd gAndul salvdrii,amnezici. Cdntecul lui Adrian a

fost creat la inceputul inceputului,sub semnul lui Orfeu, apollinicul,dar vorbegte despre Dionysos;simbol al armoniei, impdcarea luiApollo cu Dionysos, aga cumexplicd Eliade (in.Ist cred-) este gi

o sugestie ,a anuldrii conffariilor.De altfel, insd;i descoperirea luiAdrian (cd intre coborhre gi indllarenu existd diferenl5) pledeazdpentnr coincidentia oppositorum,ca principiu al lumii eterne. Un altmuzician, Antim (Unif.) glsegtecalea transcenderii prin muzic6.Gavrilescu @-_Ii&}, desi totmuzician, nu qtie, insd, cd este unposibil nurtntor de mesaj.

CENTRUSimbol esen[ial gi cu multiplesemnificalii in opera lui Eliade,omul arhaic gi-a marcat spatiulvital prin construclii care repetd'universul, luAndu-gi ca repercentrul sdu. Un copac, un stdlP,

piatra de temelie (omphalos) atdevenit simboluri ale centruluilumii gi, prin extensie, intregulspafiu din jurul lor a reflectatimaginea macrocosmosuluiconsfinlit pirn abraxas sau prinjertfd. Un astfel de loc sq

indumnezeie$te, este purtdtor al

faptului magic (hierofanic), adicd

35

sacru. Din aceaste perspective,centrul poate fi considerat punctulde int6lnire dintre Cer qi PdmAnt,adic[ acolo unde s-a slvArgitGeneza insSgi. Eliade, dupd odemonstra[ie prddigioasS, bazatd,pe mituri gi credinle de circulafieuniversald, afirrn5: ,,orice noudagezare omeneascd este, intr-unanum.it sens, o reconstrucfie alumii. Pentru a putea dura, pentru afi reald, noua locuinlE sau noul oragtrebuie sd fie proiectate, cu ajutorulritualului construcliei, in CentrulUniversului. Dupd numeroasetraditii, crearea lumii a inceputintr-un centru gi, din acest motiv,construirea oragului trebuie, deasemen€a, sd se desfdgoare injurulunui centru" (TIR, 342). Dinaceasttl observagie simplS, Eliadeformuleaztr o serie de idei care [nde filozofia religiilor. Centrul estesingurul loc in care este posibildcrea[ia, el reprezintd o intersecfie(crucea cre$tind) din care izvorSgteenergia viegii. Centrul presupuneatAt indllarea cdt gi cobor0rea; este

un canal de jonc,tiune intre Pdm0ntgi Infem (ascensod lui Adrian,Uin ICD;. Spaliu hierofanic gi

totodatd real, centrul permiteinser,tia in illo tempore, clci aicitimpul profan poate fi abolit.Exprim6nd dorinla omului de a se

afla in inima realit5{ii gi de aredob6ndi, tntr-un sens cregtin,condilia divind, de dinainte de

C5dere, centrul este locul spre careaspird fiin[a de-a lungul intregiivie1i. ,Accesul la centru echi-valeazd cu o consacrare, cu oiniliere. Existenfei de ieri, profandgi iluzorie, ii succede o existenfinoutr, reald, durabild gi efiqace"(TIR, 349). Omul 'cautd

i,udeznddejde centrul sau nimere,stefIrI efort in el, iar experienfaidentificdrii cu acesta presupuneintdlnirea cu moartea sau cunemurirea, c[ci sacrul are omorfologie teribild,deschide drumgi spre eternitate gi spre efemer(TIR,351).Simbolul centrului dovedegte otrS.sdturd arhetipall a fiin[ei, gi

anume nostalgia formelortranscendentale, nostalgia para-disului pierdut. I. P. Culianu'3considerd cd Eliade a preluatconceptul de , nostalgie 'aparadisuluide la N. Crainic; acestaconsidera cd fiinla sfideazdmoartea prin cultur6, prin orice actde crea[ip gi, din acest punct devedere, ,,nostalgia paradisului e

impulsul fundamental alpltrsmuirilor omenegi", cdciDumnezeu a fdcut omul sdparticipe la iluminarea dumne-zeiascd; trebuie spus cd Eliade nupune problema in termeniortodoqi (nici mdcar creqtini), cimai degrabd are o viziunefilozofic5, dezvoltati din teoriilelui Nae Ionescu; profesorul

identificd toate cdutilrile omului(Graalul, cSldtoriile in lumea de

dincolo, scara cdtre Cer, rug5-ciunea cre$tind) gi le subordoneazinevoii de evaziune a omului,. iarevadarea din timpul profanconstituie problema fundamental5a metafizicii.'a Eliade considertr cIorice centru cuprinde dorin[a de

rectrpdtare a naturii primordiale, a

paradisului, dar aceastii aspiraliereprezintii gi un mod de a respinge,de a estompa teroarea istoriei,adicl de a iegi din timp.Aproape toate personajele eliadegtitrliesc experienga centrului ; $tefanViziru, din NS, con;tient de

aceastii cdutare resimte' existen{a cape o rdticire in labirint, din care

reu$e$te sd glseascl iegirea, semn

al atingerii centrului. Centrul siueste cobordrea in prlpastie (adicd

nuntd-moarte); pentru AdriandCP), ascensorul devine centm,iar pentru Pandele (19 L) cdsuta

din pddure. Partenie (NS) iSiproiecteazd toate emotiile gi

cdutilrile intr-un dubfp - $tefan.Centrul sdu este celdlalt, pe care ilignord gi din cauza acestui fapt vamuri (este confundat cu dublulsdu).. Zaharia FErAmd igi fixeazdcentrul pe str. M6ntuleasa, proiec-tatl mitic intr-un lung ;ir depove$ti. in -rornanul 19 t., se

sugereazd ideea c5, pentru romini,centrul este povestea despre foma,torna, fratre, adici obsesia

inceputului, dar gi bleltemulintoarcerii (in mod conventional,cuvintele torna, toma, fratrt suntconsiderate prima atestare a limbiiromane, pe la anul 600). Aceea;iidee apare ,si in naratiuneagangurile. Gavrilescu Qg$gl,Gore @ou[sprezece...) nu aucon$tiinta sacrului, pentru eiexperienfa rdmdne fdrdsemnifiCalie.Centrul este un spaliu consacrat gi

unanim cunoscut (aga cum este

oragul natal), sau este camuflat qi laindemdna oricui este pregdtit (nativsau prin inilere) sd-l gdseascd.

@INCIDHVIIA OPFOSIIORTJMNoliunea define;te armonia prin,,implcarea,contrariilof' qi apareobsesiv in opera lui Eliade, pentrucare repiezintd ndzuinta supremd a

omului. Mulli gdnditori au fdcutobservafia cd esenla lumii se

reduce la elemente opuse, aflate lnpermanentd confruntare: pozitivlnegativ, feminin/masculin, noaptelzi etc. Este de la sine inleles c[poate fi imaginati o lume sau oordine ?n care contradicfiile sunteliminate. Eliade, preocupat de

problemd, descoperd cd filozofulgrec Heraclit di o primd viziuneasupra reunirii contrariilor, anumecd ,,Dumnezeu insearfind toatecontrariile". Sintagma coincidentiaoppositorum ii apartine insd

36

l-- ,!T-

gdnditorului renascentist NicolausCusanus, care a definit prin ea

misterul totalitSlii. Eliade cautdcontextele arhetipale care au

condus la teoriile mistice ale luiCusanus: ,,Se gtie cd identitateacontrariilor (coincidentia opposi-torum) era, pentru NicolausCusanus, definitia cea mai pufinimperfectd a lui Dumnezeu. Se

qtie, de asemenea, cX una dintresursele de inspiralie ale luiCuspnus a'fost opeia lui Pseudo-

Dionisie Areopagitul. Cumspunea Areopagitul, unireacontrariilor intru Dumnezeuconstituie un mister. Dar nudespre aceste speculalii teologicegi metafizice vreau sd vorbesc. Nupentru cd ele nu ar fi de mareinteres pentru istoria filozofieioccidentale, ci pentru c6, dupdpdrerea mea, ceea ce trebuie sd ne

re{ind ast5zi atentia este tocmaipreistoria .filozofiei, " fazapresistematicd a gdndirii."(MA,74)Eliade prezintd scrieri filozofice,doctrine religioase, mituri.credinfe gi ritualuri care continsugestia unitSfii, a reuniuniifragmentelor contradictorii exis-tente in lume qi ajunge Iaconcluzia c[ ele exprimd dramafiin1ei care nu-gi poate accepta

condiqia muritoare. Filozoful grec

Platon inseredzd in dialogul sdu

intitulat Banchetul o poveste, in

care se spune cd la inceputul lumiioamenii erau de trei feluri:masculini, feminini gi androgini;fiecare prototip era alcdtuit din doiindivizi, ca gi cdnd ar fi fost doioameni lipili, care alcltuiau osferd. Pentru cd. androginii' eraurdi, Zeus i-a pedepsit pe tofioamenii, tiindu-i in doud, dar le-al[sat posibilitatea iubirii, adicd de

a reface prin intermediul eiunitatea primordiald, de a trdipentru scurt timp fericireaabsolutd de la inceputul lumii gi pe

care oamenii au pierdut-o o datdcu aceasti pedeapsd.

Multe religii aqazd la origineauniversului binele si rdul. tn maimulte legende bogumilice, frec-vente la popoarele slave 9i larom6ni, Dumnezeu gi diavolul aucreat impreund lumea; toategnozele dualiste vorbesc despre

impdcarea binelui cu rdul intr-operioadd indepdrtatd (in preistorie,cum zice Eliade), sau despre

ndzuin[a , ac€st€i anul5ri a

contrariilor.La greci, Apollon qi Dionysos *zei aflali in conflict - apar inmiturile de la sfdrgitulcivilizatiei grece$ti in deplindarmonie, ceea ce ilustreaz[dorinla generald de incetare a

declinului ce incepuse.Culianu, studiind tema c5lstoriilorin lumea .de dincolo, faceobserva{ia ci actualmente, mai

exact, in ultimii 30 de ani, adispdrut din literaturd (sau dinritualurile. moderne legate de

moarte) viziunea iadului, sau a

judecdlii de apoi.'' Aceast[ idee

este anticipati de Eliade; el sPune

cd viala gi moartea nu sunt diferite;acest paradox poate fi cunoscut intimpul viblii, dar este camuflat.Acestd viziune despre armonizarea

contradicliilor ascunde nemullu-mirea addncd a fiingei in legdturd

cu destinul ei: ,,Faptul cd aceste

teme gi motive arhaice trdiesc incdin folclor gi ies mereu la iveald lnlumea oniricd qi imaginarddovedegte cd misterul totalitdtii'face parte din drama uman5. Elrevine sub aspecte multiple ;i latoate nivelurile vielii culturale * inteologia misticd gi in filozofie ca ;iin mitologiile gi in folclorurileuniversale; in visele,gi in fanteziileoamenilor moderni, ca qi increaliile artistice". (MA 116)

in opera literard, ideea apare cel

mai bine reprezentatA in nara{iunea

Podul,in care mai multe povestiri

care par a fi diferite se intretaie 9iconstruiesc in final ideea cd lumea

este un labirint, un amalgam de

intAmpldri gi semne, plasate intr-oschemd simplS, care odatd

cunoscuti, oferd calea salvdrii, aieqirii din labirint. Un locotenentboem devine un paradox al

existen{ei prin tabieturile sale

cotidiene, prin numeroasele

aventuri erotice, adicd Prinrepetitie gi prin incercarea de a

surprinde materia in devenire.Paralel cu povestea locotenentuluieste prezentatd gi cea desPre o

bltr6nd inso,titi de o fatd ce citegte

dintr-o carte gi care cllStoresc spre

origini, la nesfdrgit, ca viala insd;i;ceea ce au descoperit . ele este

misterul, paradoxul int6lnirii dintreexistenld si non-existenf5; aceagi

experienld este intuite de cdtre

Onofrei cdnd il intAlnegte pe

locotenent: ,,un locotenent de

rogiori prezentat in termeni de

filozofie negativd constituie in el

insugi un mister, un paradox.Coincidentia oppositorum, ar fispus Nicola din Cusa."(62)Metafora absolutl a impdcdriicontrariilor o reprezint5 misterul

,,in care fiinta poate coincide cu

nefiin{a.t' Un alt personaj, Adrian(din ICU;, descoperd acestd

coincidenld in cdldtoria cuascensorul qi o formuleazl heracli-tian, ebservAitd cd intre coborAre gi

indllare nu existE diferenle. Pentru

el, ca gi pentru Dominic (dinTinere[e;..) misterul unitdtii se

traduce prin accesul la memoriageneralS. $i intersectarea unormomente istorice constituie tot un

caz de coincidentia oppositorum,ca in nuvela NopF... Toateincercdrile de anihilare a contradic-

[iilor pornesc dintr-o addncd

nostalgie a paradisului pierdut.

39

-- 4

COMI'NISMReligie ateistd, degenerescenfi a

creqtinismului; Eliade estepreocupat de opresiunea sistemuluicomunist, mai ales i-n operaliterard. in nuvela Pe str. M- lumeaconiunistii inchizi,tionald gi blocatdin suspiciuni incearcd sd transpunimesajul mitic in realit5[icontemporane. lnvd$tbruI Z,ahaiaFdr6md, interogat de Securitate,face declara,tii incredibile, poves-

te$te intampldri stranii de altiidat?i(despre o femeie uriagd, despre

iegirea lui Iozi in alti lume, prinIacul din pe;terd, despre Lixandru,care trage o s5geatl spre cer gi

aceasta nu se mai intoarce, despre

Doftorul care schimbd infdgigareaoamenilor); anchetatorii gdsesc gi

ei incredibile corespondenle aleacestor relati'ri in lumea contem-porand: istoria pe,sterii miraculoaseli se pare o aluzie la comoarapolonezd ascunsd de Economu.Eliade subliniazd aici putereamitului de a revela fapteexemplare, cu un infeles anumepentru fiecare om, dar care propuno idee gerierald, aici a adevdruluiascuns, camuflat in fapte obignuite.Comunismul distruge valorile gi

incearcd sd ucidl chiar ;i miturile,pe care nu le infelege, nu le acceptigi de aceea le supune legiloropresive ale iistemului- CAnd lui

Puy- (din nuvela omoniml) i se

schimbd infirmitatea de la un oehi

la altul, este mai intAi acuzat de

obscurantism, de misticismdelicte capitale in regimulcomunist -, apoi este gdsitl oexplicalie care pare si estompeze

miracolul: s-a flcut o greqeald

scriptologicd la consemnareainitiald a defectului ocular. intr-oaltd naratjune, Eliade poYeste$te

despre transformarea lozinciitipdrite pe toate ziarele comuniste -,,Proletari din toate lirile, unili-vd!"in,,Visdtori din toate tirile, uni[-vd!"

- eveniment de asemenea tratat, intermenii realitilii, ca sabotaj alputerilor capitaliste (in Pelarina).Altundeva, venirea comunismuluieste asociatil cu amnezia colectivd,cu 'involufia de o mie de ani($an{urile); in NS, comunismuleste anticipat prin povestea luiGheorghe Vasile care vinde ovaloroasl colecgie de manuscrise

vechi, " (apa4indnd, evident,altcuiva) ;i cumpdrd c54i devulgarizare a gtiinfei ca sd ini$ezeculturalizarea satelor. Ieqirea dinsistem cere iniliere gi imaginalie;romanul 19 t propune spargerea

cortinei de fier prin artd, prinmesaje de salvare camui,'late insimboluri qi parabole. IeronimThanase'face un film care pare opoveste inofensiv5, dar in care

introduce aspecte ale mizerieiexistenliale; filmul, devenind osatird a comunismului, este premiatin strdindtate. In La umbra..,

salvarea vine de la cei plecafi inexil.Ceea ce surprinde in proza luiEliade este cd mulli dintrereprezentan[ii puterii opresive suntcul1i, au lecturi surprinzdtoare, suntpreocupafi de metafizicd ,si degnoze secrete; se ascunde in'aceastd viziune un avertismentsubtil asupra faptului cd rtrul nutrebuie subestimat niciodatS;lumea lui este alcetuite tot dinoameru.

CIDNFTZIESugestie a haosului primordial,orice confuzie anunli destrdmareaunei lumi gi totodati - regenerarea.in proza fantasticl sunt createadesea situalii confuze pentru afixa actiunea intr-o realitateposibild; la Eliade, confuzia anunf.tr

disolulia unui univers, este unsemn al incheierii unui ciclu. inromanul NS, $tefan Viziru,personajul principal,-este confun-dat cu irn cunoscut scriitor, CiruPartenie; asemlnarea fizicdsugereazd pierderea identitdlii,$tefan se simte ameriin{at, ori de

cdte ori este confundat cu P,artenie

intrd intr-o triste{e 'grea, estepobomordt ;i preocupat, cdciintuiegte un semn premoiritoriu; cufiecare noud confuzie se apropie de

moarte. Dar pentru el moarteareprezinti doar trecerea intr-o altii

ordine,'iegirea din timpul istoriei.Viziunea nuntii mioritice din finalare sensul unei eliberdri, inseamndintoarceri:a Ia etemitate. Gavrilescu

Ga gg.) trdiegte confuz, intredffitifiie din tinerete si amintirirecente (o disculie auiita in staliade tramvai); rdtiicirea sa intr-unlabirint neconturat face parte totdin starea haoticd ce precedesf6rgirul, aici, destrdmarea proprieifiinle, dar 9i posibilitatearegenerlrii dincolo de moarte, cdcigi el intrd in moarte tot prin nunti,indeplinindu-gi destinul ratat. (v. gi

HAOS)

CI)PILMINTJNEMijloc de proiec{ie a alteidimensiuni a lumii, reprezentind ostare de exceplie, dar gi o pedeaps5,

ilustratd cel mai bine in Unif.,existenfa de copil-minune presu-pune o initiere necontrolatd, o'intrare int6mpldtoare in esenlalumii; Ieronim Thanase se

dovedegte a fi un copil precoce. Innoaptea Sf0ntului Ioan, indrumatde Generdleasa (vdduva gene-ralului Calomfir), improvizeazd unrecital dramatic in fa(a oilinzii,ceea ce ii va convinge pe to[i detalentul siu actoricesc; momentulartistic se transformi pentruIeronim intr-o probtr iniliaticd,pdtrunde in spatiul memorieigenerale, incepe sd capete o voce

40

--- ll"-

care nu ii aparline gi care Parevenitd din alti lume, iqi paralizeazd

familia-spectatoare, spune lucruriincredibile despre personaje fabu-

loase care trdiesc in oglindS, sau

despre posibilitatea sa de d iegi dinrealitate. Mai tdrziu, ajuns [amaturitate, Ieronim se considerd

pedepsit, pentru cd este delindtorulunui secret teribil pe care trebuieg5-l transfigureze, s5-l sugereze

tuturor, fird a avea drePtul s5-l

mdrturiseascd. Aga cum afirmI un

alt personaj, ,,o asemenea

precocitate, profundd gi

extravagant2l in acela;i tirnP, se

plete$te". Maturitatea ;ocantd a

unor personaje-copii sugerea25 de

cele mai multe ori o leglturdstranie cu misterele camuflate ale

lumii. Simina (DCh) exPrimldorinfele unui strigoi, iar Br6nduq(FC) dovede$te maturitate Pentrucd a pdtruns in limbajul lumii.

COSTTJMAccesoriu ai spectacolului, mod de

evadare, ieqire simbolic5. dincotidian. Cum sPune un Personaj.

,,c6t timp ne vcim Putea costuma qi

vom putea iuca, suntem salvali"(Unif.). Ieronim Thanase se

costumeazd in uniformd de general

romdn, pentru rolul lui Hamlet,

perltru ci acea uniformd a aparlinut

unui unchi care Pentru el

intruchipeazd eroul absolut.

Niculina (19 t) are o rochie-garderob5, simboliz6nd numeroa-

sele fe[e ale actorului, iar Tnvedei(Pelerina) poart5 o pelerinlmilitard care are petice in loc de

epoleli, ca s5-qi marcheze astfel un

moment ratat: particiParea sa lalupta anticomunistE din munti. (v.

UNIFORIvIA)

COTIDIANDupd afirmalia lui Eliade,realitatea obiectivd gi banal5

cuprinde faptele repetabile ;ianoste, istoria generald, adicl toate

evenimentele obiqnuite ale vielii,care ascund semnificalia lumii,misterele cognoscibile doar in vialarnuritoare; toate amdnuntele lumiiconlin informalii despre esenfa ei;

ideea apare in multe teze ezoteice,mai ales la gnostici. La noi, D.Cantemir vorbeqte despre imagineatotului in for, afirrnAnd cd istoria se

desf5goard dupd un plan prestabilit,

dar amdnuntele sale existd

concentrate in fiecare eveniment.Eliade cre{e cd fiecare simbol al

devenirii existen[iale sau istorice

are rdddcini in Preistorie, iarsimbolurile lumii arhaice

construiesc princiPiile lumii 9idestinul fiinlei. Toate marile reve'la1ii, mesajele esenliale se afl5camuflate fn fapte ;i lucruri banale.

Nimic nu este intAmPldtor in lume.

dar otnul trebuie sd fie atent la

semnele pe care ea le con,tine. Unpersonaj din romanul 19 t expliclasfel ideea hegeliand cI ?n oriceeveniment istoric se manifestdSpiritul Universal: ,,dar asta nuinseamnd cd trebuie doar s5-linfelegem 9i si-l justificdm.Trebuie sd mergem mai departe:

sd-i descifrdm semnificalia luisimbolic5. Pentru cd oriceeveniment, orice intdirplarecotidiand comportd o semnificaliesimbolicS, ilustreazd un simbolismprimordial, transistoric, univer-sal..." (175). De aceea, a infelegeun mister camuflat presupune a

cdpdta acces la memoria arhetipalS

;i deci, a intra intr-o realitatealdturatd. Semnele ascunse inbanalitate nu se adreseazd tuturor,sau cum spune un alt personaj

eliadesc, camuflajul trebuie sIascundd gi sd atragd aten[ia inacelagi timp (La unbra-..).De obiqei, oamenii banali, fdrdaspiragii spirituale, sceptici sau

ratafi, precum Gavrilescu sau GoreIancu trdiesc experienle metafizice,descoperl intdmplltor locuri sacre

gi hierofanii. Gore Iancu

@outrsprezece...) este un negustorlipsit de imaginalie. care se

ascunde din cauza bornbarda-mentului intr-un adlpostantiaerian, unde intdlnegtepersoane ciudate: nu-i rdspund laintrebdri, par sI-l ignore cu bundqtiin16. Dupd ce iese din addpost,

afld cd nu fusese alarml qi, dorinds5-gi demonstreze experienfa,incearcd sI gdseasctr locul, daracolo nu erau dqcdt ruinele unei

case bombardate cu mai multesdptdmdni in urmd. Gore se credeyictima unei farse, dar senza{iile

sale reflecti ?nt6lnirea cu moartea:il cuprinde o clldurd nefireasc5.Dumitru nimereqte intampldtorintr-o bisericd in care predica unimpostor, bdruia el ii aratd ofotografie a soliei sale, Thecla gi

aceasta se vindecd gi intinere;temiraculos; Dumitru nu infelege cdgi-a cdpdtat mAntuirea, cd a pdtruns

intdmplStor sub incidenlasacralitlfii, dar simte rniracolulca pe cobordre a lui Dumnezeu(O fotografie...).O alti categorie de personaje se

afld in cdutarea misterului sau suntchiar iniliate, dar trdiesc aceeagi

nedumerire cAnd descoperd semne

ale sacralitilii in lucrurile banale.gtefan Viziru (NS) are presenti-

mentul unui mesaj capital, este

obsedat de imaginea unei magini,dar abia in ultima clipd inlelege cIeste vorba despre moarte.

CRINSimbol al puritllii, dar 9i al iubiriiinterzise, crinul este floarea gloriei,dar gi a mo4ii: in Eneida, Eneas

vede un crin in Hades. iri sens

creqtin, crinul reprezintd

43

abandonul, uitarea de sine pentrucei alqi de Dumnezeu. Crinul cugase petale figureazil soarele, sau

roata cerului.La Eliade, simbolul apare intr-onuveld intitulatd La umbra-..; nigteromAni exilali in Franla suntobseda$ de o afirmalie stranie carele aminteqte gi de lara de origine,dar care le pare a fi gi o sentintibiblicd; afirmagia este transmisd caun mesaj de cdtre taned ValentinIconaru, care pretinde c['o gtie de

la profesoml sdu de istorie, de pe

vremea cdnd era elev la SfdntulSava: ,,CAnd vom fi cu tplii in rai,la umbra unui.crin..." Aceastdpropozilie devine tulburdtoaredatoritd experienfelor lui Valentin:el vede camioane carg dispar lh unanumit punct al goselei, pentru casd reapard intr-un altloc, gtie undese afld prietenii sii, fdrd sd fi fostinformat, ;tie cdnd este programatin audienlS la arhiepiscopulParisului, transmite mesaje ciudategi pretinde cd intr-o altedimensiune a lumii se pregdtegte oarcd in care sunt selecgionali ,,oseamd de oameni din toate 1irile",adicd aceia care au in[eles, cumeste gi profesorul de istorie (pe careValentin il vede intr-un camion) gi

aqa cum va fi qi inginerul Iliescu,dupd ce in{elege rostul camioanelorcare dispai. Un reprezentant alautoritiililor franceze, la curent curevelaliile lui Valentin, se intreabd

dacd expresia,,la umbra unui crin "nu are cumYa, un in,teles specialpentru romAni pi mai ales pentrucei din exil; arhiepiscopul iiindeamnd pe neiniliali .sd citeasciEvangheliile 9i pe Sfinpi Pdringi.Acest amestec intre amintiriledespre sf6r;itul Rom0niei inter-belice (se vorbegte despre destinulunor intelectuali condamnaF la anigrei de temni[5, despre ,,procesul"lui Iuliu Maniu) qi speculaliiteologice despre un posibil paradis

construieqte contextual ideeaexilului; respectiv, condiliaromdnilor instrdina{i anticipS' inplan universal exilul fiinfei,alungarea ei din paradis.Trimiterile lui Eliade se indreaptigi spre destinul generafiei sale; inpeisajul culturii romAne a existatun grup ce se autointitula ,,Crinulalb", infiinlat de Sorin Pavel, I.Nestor gi Petre Pandrea; acest grupgi-a publicat manifestul in 1927,inrevista Gindirea. ,,Crinul alb"reprezenta noua generali e, tutmen-tatd de probleme gi avea ca intenfiesd toame picdtura de nelini;te.TAndra genera,tie de la 1927, alcdrei patron ngdeclarat era insugiEliade, exprima/suferin{a de a faceparte dintr-o culturd micd, lipsitiide prestigiu european. in esel15,,generafia ,,Crinului alb" visa oevadare, o schimbare fundamentalE,iar nuvela lui Eliade vorbe;tetocmai despre aceastd altemativd.

Mesajul general al scrierii se referlla posibilitatea unui paradis, cdtrecare existd un, drum secret gi

camuflat, accesibil doar pentru ceipregdtifi, ini1ia1i. Acest rai este

destinat tuturor oamenilor, intr-unviitor indeperht; atunci exilulgeneral al lumii (pedeapsa

CIderii) se va sf6rqi. Indirect, totacesta este gi destinul romAnilorexilali.

CIJNoA$TERE GORDTANTCANofiunea apare gi in operagtiin[ificd 9i in cea literard. La oprimtr cercetare ar fi vorba despre

disecarea mi'sterului, prin inves-tiga[ie sau pnn experiment, adicldespre cunoa$terea paradizi acd, intermenii lui L. Blaga; dar Eliade nuvorbeqte despre o metode anurne,ci desprg metode in general. Elspune cd atunci cAnd nu existii.solulie pentru o problemd, trebuiecdutatl o cale neconven[ionald,cdci, cu un optimism total ;idezarmant, Eliade credea cdtotdeauna existi o iegire, singuracondilie fiind aceea de a gti sd puiintrebarea justd. O ilustrare a ideiieste povestea matematicianuluiOrobete @.); acesta gdseqte caleade a ie;i din prezentul opresiv (de

sub arestul Securitdlii comuniste),evadAnd intr-o altii dimensiune alumii gi lucrul este posibil pentrucd el in.telege subtilit5,tile timpului

universal gi crede in posibilitililenelimitate ale cunoagterii. Ideeaeste pusd in termeni budi,sti, darasocierea ct nodul gordian iiapa4ine lui Eliade; Orobete-Dayano explicd asdel: ,,$tiam de mult ctr

nu existi problemd fdrd solulie,spuse dupd ce mai parcurse o datdcertificatul. $tiam, de asemenea, cdcea mai creatoare solufe este aceea

de tip gordianic; cunoastereagordianicd a numit-o c6ndva ungAnditor romAn [Mircea Eliade.-n.n.l. $ti1i la ce fac aluzie, se

adresd celorlalti: nodul lui Gordius,regele Phrigiei. Era atAt de iscusitfdcut, inc6t veacuri de-a rAndul nuizbutise nimeni sd-l desfacd. Unoarecare anuntase cd cel care vareugi s[-l deznoade va ajungestiip6nul Asiei. Cdnd AlexandruMachedon a intrat in Gordium -si aaflat de oracol, a scos sabia gi attriat' nodul" (273).^Orobete nuajunge sI gdseascd formulamatematicl pe czue o cduta, dartrdie$te experienfa cuprinsd informuld qi inlelege cd destinul siueste de a pregdti terenul pentruviitoryl matematician cdruia ii va fidat s-o descopere.

CWANTEsen15 gi cauzd a lumii, lnEvanghelia lui loan, pe care Q.Durand a numit-o platoniciand,cuvAntul este asociat atotpu-

M45

-- !f---

terniciei, comparat cu lumina care

strdlucegte in intuneric. Lumea

profand este o manifestare a

cuvdntului dumnezeigsc, iar Prinextensie, fiind un mod comPlex de

comunicare, cuvdntul devine

proieclia gdndului ;i a senti-

mentului.Func,tia magicd a cuvAntului a fostsubliniati din timpuri strdvechi; inUpani gade, cuvAntul este comParat

cu lumina gi cu focul, iar Brahma

se manifesti initial ca nume sacru -sphota - ;i in aceastd condiliedevine cauza universului.S6mdn1i a lumii, cuvdntul anun[d

inceputul unui ciclu, prin repetare

- reveleazd hierofanii, vrdje.ste sau

amdgeqte fiinla, construiegtecontinuu, deschide calea sPre

Dumnezeu. in proza lul Eliade,

cuvdntul evidenfiazd etaPe inevolufia personajelor; $tefanViziru (NS) aude un nume care ilva .urmdri intreaga via,ti - d-na

Zissu -, iar 'acest nume ii va

deschide calea de a-gi afla propriul

destin; de asemenea, un cuv6nt

rostit de un necunoscut se Ya

mitologiza, va dezvdlui o lume

insolitd gi misterioasd, cea dincamera Samb6, nume Pe care la

.maturitate il va asocia romanuluiflaubertian Salambi, deqi originea

lui nu mai conteaze, ci doar lumea

pe care a construit-o intr-unmoment de iluminare. Cuvintele

repetate capdld funclie ritualicd;

Gavrilescu (t a fg.) este in mod

inexplicabil atras de un nume auzit

in stalia de tramvai, cel al unui erou

de roman, Lawrence, Pe care ilrepetd, dintr-un incogtient instinctde abolire a monotoniei, de

aspiralie la condifia de erou .si,

intAmplstor, trlieqto o experienl5

de excepgie, ddr care ii dePdqeqte

puterea de in{elegere. in teatrul

experimental al lui IeronimThanase (19 t), sensul incePutuluieste inoculat sPectatorului Prinrepetarea ritmicl a cuvintelor ce

reprezintd prima atestare a limbii

. rom0ne (torna, torna, fratre).Fascinalia cuvdntului genereazl

teroare uneori, ca in cazul

reprezentaliei date de coPilul-minune Ieronim (Unif-..) Cuvdntul

aflat prin iniliere devine strdin, ca

,,o voce de semizeu", straniu qi este

uitat indatii dupd rostire; ,Ieronimeste inffodus de Generdleasa intr-unmister ale cdrui detalii le uit5, dar

rdmhne cu senzalia neldmuritd cd a

avut acces la memoria generald.

Cei care il ascultd sunt paralizafi de

o emo{ie nein[eleas[, care e

declan;atd nu numai de vocea

strdind, ci gi de cuvintele pe care le

spune ;i care rdmdn in bund Partefdrd in(eles. O oglindd deformatd, o

poezie inv5lat5 in secret cu bdtrdna

generdleasd, dar mai ales

experienta spectacolului creeazd

un ritual qi, o datl cu el, miracolul

imersiunii in lara minunilor.

46

int6mplarea il urmdregte tot restulvie$i qi ii deschide gustul pentruspectacolul-ritual. CuvAntul este oexpresie particulard a fiinlei gi de

aceea nu poate fi tratat dohr ca oconvenfie, ca un artificiu al

comunicdrii; el face legdtura cuoriginea, a trecut pe la toategeneraliile gi exprimd spiritulstr[mogesc; din acest motiv, omulnu poate adopta o limbd universalS;Lucio (un personaj din Ofotografie...) spune cd misterele nupot fi exprimate intr-o rlimbd

'JstrdinS, chiar dacd este vorbadespre o limbd universald, caengleza. Doar cuvAntul inrdd[cinat(matern) deschide calea spreDumnezeu.Adrian (CO; este uimit cd inlblegelimba in care ii vorbegte Leana(limba romdnd) gi .atunci ea iiamintegte cd este limba lui, limbaoriginilor gi a poeziei sale; Eliadeinsuqi nu-;i poate scrie crealiaartisticd decdt in limba maternd,clci orice revela{ie inseamndintoarcere la origini.Alte personaje sunt preocupate de

inv{area unor limbi vechi, uitate,rare, din aceeagi doringd a

intoarcerii la inceputuri; DominicMatei (Tinerele...) reconstituieoriginile limbajului cu ajutorulVeronicdi qi stocheazd informalia,pentru , ca lumea sd se poatdregenera dupd sfdrqitul apocaliptic.in alte opere, personajele incearcd

sd inteleagd limbajul naturii.Andronic, spirit al pdm0ntului,aude tAnguirea copacilor., vorbe$tecu plsdrile gi. cheamd garpeleprintr-un deScdntec neingeles de ceidin jur. in NS, $tefan se strdduiegtezadamic sI inleleagd ce vrea s5-ispund ariciul. Toate incerc[rileexprimd dorinla omului de ainlelege limbajul lumii, mesajulcon[inut in toate elementele vie(ii.

DAI{SJoc, ritual qi mod de comunicare,dansul precede un evenimentcapital: evadarea, anamneza sau

moartea. Dansul are caractermagic, imiti ritmurile lumii ;i prinaceasta are rolul de a disturbadesflqurarea monotond a timpului;scriitorul Pandele (19 t) igi scriememoriile, este bolnav gi "i;iagteapti moartea. El iese din starea

de letargie cAnd il viziteazd doinecunosculi - Niculina gi Serdaru.Comunicarea cu cei doi tineriincepe o datd cu pagii de dans ai'Niculinei, un ceremonialintroductiv 9i ispititor: ,,in ritmlent, liturgic, alterndnd ca laprocesiune pagii mari, cu scurteopriri pe loc" (140). Dupd aceastiiintdlnire, Pandele incepe un alt felde via{5, se pregdtegte prinspectacolul-ritual sI retrliascd oexperienf5 ratatd in tinerefe gi

anume coborLrea orficdintr-o altA

dimensiune a lumii, de unde gtie cd

existd cale de intoarcere.in La t'rg. Gavrilescu este prins

intr-un dans al morlii, deoarece n-aghicit,adicd nu gi-a inples destinulgi posibilitatea ce i se oferd de atransgrcsa timpul s5u limitat; inbordeiul liglncilor, dupd ce aratatproba la care fusese supus,Gavrilescu este prins in hora celortrei fete ,si invdrtit in cerc pdnd

cflnd ame[eqte, pierde contactul curealitatea qi se simte purtat ugor

printre fotolii gi paravane; de-abia

dupd ce se elibereazd de

preocupdrile cotidiene, i se maiofertr incd o qans6 de a iegi dinlabirint.

DATAExistlt puncte de rlscruce Pentrudestinul general qi zile insemnate

pentru devenirea individuald, de

aceea orice dati calendaristic6 este

o poarti a timpului sau semn al

unei coincidenfe asffale. NoaPtea

sdrbdtorii de Sdnziene reprezinti opunte spre limbajul Lumii, de

aceea majoritatea personajelor luiEliade capdtd acces la memoria

' general5, intr5 intr-un timp fabulosqi descoperd mistere in aceastd

noapte. Crdciunul devine un semn

al renaqterii lui Pandele (19 t), iarnoaptea de inviere favoizeazdindlfarea lui Dominic Cfiil€rcte...)deasupra timpului istoric. Fiecare

personaj este legat de o anume datianticipativd sau de avertizare, odati care ii creeazd presentimentul

,

unei mari taine. Cel mai adesea

revine data afqlod al armoniei,cdtre care urplH{fiir1u; ziarul dinnuvela Pelerina poarti data de 19

mai, iar el congine un mesaj pacifistqi atrage atentia asupra faptului cd

fiecare trebuie sd gtie sd pundintre b area j usra. Uggggl ?e.k3glrealizeazl cI este invizibil pe data -

de 19 august. Cdtdlina (NS) o datlpe an, anume pe 19 octombrie,pdtrunde intr-un alt timp, trdie,ste inspaliul morlii din care poate sd

revind miraculos, deqi nu se qtie

p6nd c0nd: ,,avea expresia ei de la'19 octombrie, avea ochii de la 19

octombrie... nici ea nu-i poartldecdt o singurd datn pe an" (194).

Intimitzttea cu misterul datei de 19

octombrie li dA lui $tefansentimentul evaddrii din prezent ,,ise pdru cE se prlbugegte intr-untimp fabulos, devenit aproaPe

inimaginabil prin beatitudinile pe

care le plstra, gi fdcu un efortdemddljduit sd revind la suprafafi,sd se,reintoarcd in prezent" (ib.); intarot, lama a'noudsprezecea este -

cartea Soarelui, simbol al armo4iei,centru ;i imago mundi, .rePre-zentdnd zodiacul, soarele cu $aPteraze qi fiinla dubtd.'

Aproape toate personajele eliadegti

glsesc, sau numai intuiesc, opoarti de iegire din realitate qi ea

este marcati de o dati repetati cuostenta(ie in destinul fiinfei. Existipuncte ale timpului care averti-zeazd gi indrumd, iar istoriagenerald se imparte in perioade. inD., sfdrqitul lumii este fixat inanul2987.Pentru Eliade insugi devenirea e

marcatd de semne revelatoare; inMemorii, afirmd pi in anul 1937(an ce revine adeseori gi in scrierilesale literare, ca reper al istoriei) asimtit cd s-a incheiat perioada delibertate, adic[ de a face culturd,singurul lucru posibil pentruromAni (I,358).

DESCAI{TtsCMod de manifestare a magieicuvAntului. in atmosfera stranie dinromanul $., personajele se afll subvraja unei pdduri, un loc consfinlitprintr-o poyeste de dragostepetrecutd la inceputul lumii gipdstratii in memoria locurilor prinduhul ofidian, care a proferatblestemul repetiirii acestei povegti;naraliunea este precedati de undesctntec de dragoste care anticipiintrarea personajelor sub incidenlamisterului: ,,Tu serpe bdlaur / Cusolzl de aur / Cu noud limbeimpungltoare, / Cu noud coziizbdtoare /Si te duci la ea / Unde-ovei afIa... / $i tu sE n-o la,si / Pandce ea, I Mdndra mea, / Cu mine s-aintdlni / $i imi va vorbi." Sub vraja

acestui descdntec intr5 Dorina; ea

se viseazd eroina misterioaseipovesti gi simte o neinfeleaslchemare spre insula iubirii, unde oa$teaptii Andronic-$arpele.ln DCh, descAntecul trebuie sd

alunge duhurile necurate. care aupus stlip6nire pe Sanda: ,,... gi vdzui

, un'zbdrc rog, / Voia sAngele s5-ibeie, t Zilele s5-i ieie..." (125) Darcuvintele sunt insuficiente ,

" deoarece vin' prea tdrziu, c6ndintregul spa,tiu este dominat destrigoi, pentru a cdrui anihilare este

. nevoie de un ritual complicat gipurificator.

DIOMSIACln multe dintre studiile sale Eliadevorbe;te despre impdcarea dintreluminosul Apollon gi labirinticulDionysos, ca simbol al armonieicomplete, prin coincidentiaoppositorum. Nuvela ICD propuneideea cI spatiul dionisiac devine oemblemd a nenorocului romdnesc,sentiment tragic, ale cdruidimensiuni nu sunt blnuite,deoarece el este camuflat in starea

de transd colectivd. Orgia ritualic5,de sorginte dionisiaci reprezinti ocale de initiere gi, chiar atunci c6ndsensul ritualului s-a pierdut, se

pdstreazd impresia importanleisale. Leana cdntd prin c6rciumi uncdnteg straniu intitulat,,in curte laDionis" gi ea gtie vag cd versurile

49

II

acestui cantec contin un mesaj, Pecare l-a uitat; intocmai ca ,gi inmisterele' orfice, cdntecul consti-tuie un mijloc de iniliere pentru

oamenii obignuili, incapabili de

idealuri spirituale, ilar care trdiesc

ini,tierea in faza ei cea mai simpl-5-,

prin emolie gi prin vaga intuifie amisterului. Rotul lui Dionysos este

de a pregdti indllarea apolinicd;oamenii care petrec prin cdrciumisunt, fdrl sd gtie, purtitorii unui

mesaj important gi rolul lor este de

aJ duce mai departe, pdn[ cAnd

arrtrezia generald va lua sfAr;it, iarmesajul va fi descifrat de cdtre unpoet precum Orfeu. Spiritualizareaomului incepe prin cultivareapldcerii estetice, c5ci ryesajul luiOrfeu este ur.mitorul:,,schimbareaomului, mutalia lui nu poate incePe

de sus, prin elite, ci de foarte dejos, de la oamenii de rdnd, cei care

petrec' noaptea in grddini qi

restaurantel' (214), adicd de laDionysos spre Apollon.Personajul lui Eliade este, de

reguld, vrdjit, toropit, amdgit,incapabil de a line pasul' curealitatea, intr-o stare care ascunde

un sentiment de nefericire Pro-fund5, de fapt, dprinla dezl5nluiriisi speran(a salvdrii, cele doudipostaze ale fiin1ei tragice, cdci

apolinicul (senindtatea) ;i dioni-siacul (nemullumirea obscurl) sunt

cele doud fele ale tragediei.Termenul de dionisiac defineste o

categorie esteticd, un tiP de

personaj, dar este gi un atributsimbolic, iar in filozofie, exprimd oatitudine umand.

DISPARIIIETemI gi simUol semnificativ,disparilia reprezintl un mod de

evaziune din realitate ;i o obligaliemajorl a fiin[ei de a gdsi singurd

drumul spre paradis, incd dintimpul vielit. in proza lui Eliadedispar din planul realit5lii case,

pdduri, vehicule gi oameni, dar este

vorba doar despre o altd'dimensiune, camuflat6, gi de aceea

se produc uneori gi reaparilii la felde misterioase. Doctorul Zerlendi

-($poqracticdnd tehnici Yoghine,devine invizibil pentru servitoriisdi, dar iqi dI seama ci se afld inacelagi punct, din casa sa, ins5 inaltd dimensiune a timpului; treptat,incursiunea lui in labirintul lumiisupranormale se sfdrgegte: ajungein Shambala, spafiul misterios al

celor ingelep[i. pe care il descrie ca

fiind inv5luit intr-o lumind verde, "

cu munli acoperili de zdpadd, case

ciudate, oameni fdrd vArsti, care

comunicl prin telepatie qi care

apI15 prin rugdciunile lor lumea

normald, zguduit[ de forledemoniace. in nuvela Incog,,Elefterescu, personaj care iCi

fdcuse un model din Siddharta,dispare in mod misterios in timPul

unei petreceri, iar cAnd reapare a

doua zi in societate este cu totulschimbat; dispari{ia lui echivaleazlcu revelarea mitului pe care ilcluta: El qi-a trdit pAnd la capltdorinlele pdmdntegti, este potenfialpregdtit sd devind Buddha.Scriitorul Pandele (19 r) dispare,in mod inexplicabil, in noaptea de

Crdciun. Disparilia sa- presupune

un alt fel de iniliere, prinintermediul spectacolului; etredobAnde;te spatiul tinerefii sale,de la vdrsta lui Christ, cAnd

avusese prilejul sd trdiascdexperienfa .lui Orfeu; repetdndintAlnirea cu Euridice (actri(a), el

regdseqte .drumul spre lumeanevIzut5, cdci orice repetareinseamnd ritual. Ca 9i Orfeu, se vaintoarce periodic ca sd-i aduclsecrgtarului s5u un buchet de 19

trandafiri. Tot asfel dispar gi

camioanele (in La umbra..), adic6

,,trec intr-un alt spa(iu, cu altedimensiuni decAt dimensiunilespafiului nostru", un loc in carepltrund doar cei alegi, admigi innoua Arcd a lui Noe. Aceasti lumenevdzulA reprezintd paradisul ce

trebuie recucerit qi care se afld laindemdna tuturor, degi nu tolioamenii sunt dispugi sd descopere

cd intre viati gi moarte nu existidiferenld. Cunoagterea lumii nevd-

zute este deschisi, dar oameniirefuzd' preocupdrile metafizicd gi

metodele neconventionale; rostul

omului este tocmai de a gdsi calea

transceriderii intr-un timp limitat,inainte de marele sfdr;it, cdnd

,,Dumnezeu va spune: Messieurs,on ferme!"

DIJBLU (DEDI}BLARE)Simbolizeazd nevoia qi totodatdteama de repetare; in . multecredin[e, intAlnirea cu dublu]reprezinti un semn nefast. Pentru

iranieni, explicd Eliade, existenlaterestrd presupune lepddarea de

fiin{a etern5, iar prin moarte,sufletul revine la condilia sa

autenticd; de aceea, la trei zile dupd

deces, sufletul i;i intdlnegteimaginea celestl - daena -, sinele

sdu autentic (IsL qed-, II, 369).in literaturd, mai ales in cea

romantic5, dublul este adversar qi

semn al apropiatei mor{i. inromanul NS apar doud personaje a

cdror asemdnare frzicd dd nagtere

unor confuzii numeroase. Este

vorba despre scriitorul CiruPartenie ;i despre un modestfgnclionar de minister - $tefanViziru; acesta din urmX descoperd

cd. toate acliunile sale suntanticipate de marele scriitor, acdrui popularitate il complexeazd;

el este confundat qi oprit pe strad[de diverqi adrniratori ai

romancierului, iar uneori nir igipoate dovedi identitatea. Viata sa

cuprinde evenimente care.il obligd

:f--

sd-qi aminteascd de Ciru Partenie

ca despre un reper, dar gi ca despre

un geamdn privilegiat; $tefan se

clsltore;te 'cu Ioana, fostalogodnicd a lui Ciru, este obsedat

de un nume (d-na Zissu) care Se

dovedegte direct legat de adoles-

cenla scriitorului; preocupat de

problema timpului, are revelalia cIiegirea din timpul normat se afldfoarte aproape, la indemAnafiecdruia, dar chiar atunci, CiruPartenie publicd o nuveld (in carepune tocmai aceastl problemd).Chiar ;i atunci c6nd face aprecieride circumstinld i se spune cd

acelagi lucru a fost afirmat deja de

cdtre marele scriitor. ,Existenfa

unui dublu in viala lui $tefan iicreeazd personajului presenti-mentul morgii; el nu trdiegte, ci se

af15 intr-o permanent5 agteptare,contemplAnd

'cu uimire semnele

destinului, pdnd in clipa in care,;tiecd va muri. Ciru Parteniereprezintd un alter-ego ralional;incapabil de emolii autentice, intimp ce $tefan igi cultivd toate

senzaliile; fiind incapabil de

acfiune, cerceteazd cu atenfie toate

semnele vie,tii; el are sentimentulc5. se afld in burta unei balene,

senza[ie care se leagd, de

asemenea, de simbolul dedubldrii.Eliberat de acest complex al luiIona, in momentul in care

descoperd (prin intermediul luiAnisie) ctr problema timpului poate

fi rezolvatii, $tefan se rupe gi dtidublul sdu, ins6 eliberarea este

amard s,i dureroas[: el capdtd uncomplex de vinov5lie cdnd Cirueste ucis in locul siu. Dublulcon[ine qi sugestia lui Iar{us, zeulcu doud fete, care suPravegheazlintrlrile 9i iegirile (ianua - poart[)qi patroneazl inceputurile(ianuarie); cdnd Partenie moare,

$tefan glseqte gi el poarta mo4ii.in altd ordine, rela,tia eroului cudublul sdu aminte;te gi de nuvelaeminesciand Sdrmanul Dionis, incare umbra lui Dan rlmdne in viaPprofand ca sd-i consemnpzeevenimentele; Partenie este ;i el oumbrd care condenseazd micaistorie in romane de succes. Aga

cum spunea R. de Solierr6, umbraeste o povard, cdci ,,in plind zi ne

d{ certitudinea cI existd o zond

noctumtr sau cenugie, un abis unde

sll5gluiesc demonii oamenilor care

inainte au vdzut lumina'. $tefan se

simte concurat gi limitat de

Partenie, 'mai ales dupd ce

descoperd iegirea din labirint, adiclposi bi li tatea de eliberare.Tot un gen de dedublare trateazd qi

nuvela lCD, in care poetulamnezic, Adrian, se simte detagat

de lumea profand gi are congtiinlaunei fiin1e generale. El se regdsegte

gi in condi{ia miticl a lui Orfeu, ca

salvator al oamenilor, dar qi in to{ipoetii care i-au urmat. Acest5viziune a intrupdrilor multiple de-a

lungul .timpului, precum gi toateteoriile despre avatarurile fiin1ei;despre metempsihozd, suntexpresii db dorinlei de prelungiredincolo de moarte, dar gi proiecliiale labirinhrlui interior. in aceea,si

nuveld, Dionysos devine dublu allui Apollon prin sugestia cdmesajul orfic din c6ntecul lui Adrianeste rdspdndit printr-un ritual'dionisiac; cele doutr zeitili opuse inmitologia greacd se completeazdaici, cdci revelalia lui Adrian este

tocmai armonia contrariilor.in Tlnerrqp..., Dominic Matei este

indrumat de un dublu, pe careinilial il crede o intrupare a

inconqtientului sdu ,si care treptat se

dovedeqte a fi insuqi dublul sdu

astral, matricea primordial5, afl atiiin afara timpului, gi de aceea cuacces la memoria eternS.

D{JMNEZEUln sens ortodox, Dumnezeu apare

evocat in multe opere literareeliadegti; despre sensul dumne-zeirii, Eliade pare s[ vorbeasctr fiedin perspectivl budistS, fie de pe

poziliile filozofiei oculte, daraceasta este doar o aparenfd;edificator in privinfa conceplieisale despre Dumnezeu ni se parefragmentul in care descrie jurnaluldoctorului Zerlendi (SDII);confesiunea acestui personaj,indianist ,si yoghin practicant, degi

grafiati in alfabet sanscrit, are camoto un citat din Evanghelia luiIoan. Cultura gi experien{a indianla lui Eliade au contribuit laredescoperirea gi traducerea intermerii universali a viziuniiortodoxe despre Dumnezeu. Eliadeafirm5 undeva: ,,.A,bia in India aminteles temeiurile tradilionale alevielii liranului romdn"''. S-ar puteaspune, in continuarea acestei idei,cd Eliade a identificat ln imagineaDumnezeului ortodox treseturi $ifuncfii ale dumnezeirii generale.Dumnezeu care a creat lumearom6neascl este un deus otiosus,un creator epuizat, nefericit qi

indepdrtat (in legendelebogumilice pe care Eliade lecomenteazd). ln sens mistic,Dumnezeu se afld dincolo de timp;ideea apare in toate tradiliilearhaice, in care lumea este distrusdpentru a fi anulat timpul istoric.Orice regenerare inseamndregdsirea lui Dumnezeu. Nlzuintaomului de a se intoarce la paradisulpierdut echivaleaztr cu gtrsirea luiDumnezeu, cu existenfa misticlinsdgi, iar acest ideal nu este numdicreqtin; Eliade il consided,,un dat

. uman universal, de o incontestabildvechime" (IS, 208). Sensulintrupdrii lui Dumnezeu in istorie,prih Isus Christos, reprezintd oteofanie totale gi totodatl qi

particularitatea cea mai insemnatli

-a creqtinismului (ib., 210); din

IrIJ

acest motiv, semnele deveniriiexistl nu numai in Cosmos, ci 9i inistorie (fie ea generald sau

cotidianl): ,,Cre;tinul este deci

indrumat sd se aproPie de orice

eveniment istoric cu teamd qi

cutremurare; pentru cd, in ochii lui,cel mai banal eveniment istoric,

degi contiirud sd rdmAnd real(adic6: istoricegte qondilionat),poate sd ascund6 o noud intervenlie

a lui Dumnezeu in istorie; in orice

caz, un astfel de eveniment Poateavea o semnificalie transistoricS,

poate fi incdrcat de un mesaj. inconsecinld, pentru cregtin viafaistoricd in sine este aPti sd se

umple de slavd" (ib.,212). in acest

sens, Eliade afirmd cd in fala luiDumnezeu toate evenimentele sunt

. valoroase qi ,,pentru cine nu crede'

in El, zice in fala istoriei.'."(IvM, 153). Un Personaj din NS

spune cI toate amintiiile oamenilorsunt pdstrate de Dumnezeu gi

regdsiie dincolo de moarte. lnnuvela O fotografie..., Dumitrunimeregte din gregeal5 la Biserica

MAntuirii, unde un imPostor ce-gi

spunea doctorul Martin face

vindecdri miraculoase; Dumitru iiaratA o fotografie a sotiei lui, care

era bolnavd qi ;tie chiar atunci cd

miracolul s-a implinit: Thecla se

vindecd qi intineregte. Dumitru ilgdsegte pe r Dumnezeu, dinintdmplare, pentru cd era Pregdtits6:l glseascd oriunde. Ca toate

misterele lumii, Dumnezeu este

camuflat, iar camuflajul nu Poate fipenetrat de cel care se

cramponeazd de timPul istoric:

,,A$a curt1 este Dumitru, cu

credinla lui naivd, idolatrl 9i vanX e

mai aproape de Dumnezeuladevlrat dec6t noi toli. Si tot el are

s[-1 vadi cel dintdi, cAnd

Dumnezeu adevdrat igi va ardta dinnou fata nu in bisericd, nici inuniversit5li, ci se va ar[ta Pe

nea$teptate, deodati, aici intre noi,poate pe strad[ Poate intr-un bar,

dar noi nu-l vom recunoaqtd gi nu

vom mdrturisi pentru E1..." Situat

dincolo de istorie, Dumnezeu Poatefi intAlnit prin anularea timpuluiprofan; toate Personajele care

trdiesc experienfa iegirii din timp ilcautd - congtignt sau nu - Pe

Dumnezeu.Degi Eliade nu vorbegte totdeauna

explicit despre Dumnezeu, el

transfigureazd starea de contem-plalie mistic[ Pe care o Poart5 insine el insugi prin sPiritul s5u

profund ofiodox, sau, cum sPune

Culianu, fatalmente ortodox,cdpdtat prin experiengd personal5 9iromAneascd: ,,ExemPlul

'cel mai

sublim al acestei paradoxale etici

ortodoxe cdreia Mircea Eliade iieste victiml predilectd mi-a fostdat de solia sa, Christinel Eliade.

Capitoltil de fa1[ este menit sd se

incheie printr-o Parabold ce.i va

explica poate unui francez

54

deznddejdea dintotdeauna de a firomdn ;i orgoliul insurmontabil ce

o insote$te tot timpul., Suntcunoscute sentimentele exilalilorromdni de toate culorile pentruStalin, care, ocupAndu-le patria, i-adat pradd unei soarte dramatice.Or, auzind la radio gtirea mortii luiStdlin, pe care il gtia vinovat, intrealtele, de agonia poporului romdn,Christinel Eliade s-a grdbit sd cauteo bisericd. A intrat induntru. Aaprins o lum6nare gi s-a rugatpentru stdletul lui Stalin."'sAceastdrelatare pe care Culianu o aqazd inincheierea cd4ii sale despre Eliadesintetizeazd nu numai eticaortodox5, dar gi un modde a fi gi de

a cunoa$te lumea gi semnele ei,cdci iubirea in acest infeles nunumai cd purificd fiinp dar o si

elibereazd de sub teroareaeveflimentului, adic5 a istoriei, iarcel eliberat de lumea orAnduitdpoate sd inleleagd sensulcamufllrii, are acces la memoriauniversalS, sau se regdse;te inDumnezeu pentru cd Dumnezeueste acolo unde il ,Ut:U" fiecare.

ECUATIEin sens matematic, reprezintd tot ocale de cunoastere a lumii, dar unaprimejdioasS. in nuvela D.,. eroulcautd sensul universului prinpunerea tlmpulul rntr-un slstemlogic, pe care el il numegte ecualia

ultimd; iluminat prin meditaliemetafizicd, el are revelafia cd artrebui sd fie gi poet, ca si poat?i

trece dincolq de realitateaobiectiv5: la Eliade apare deseoriafirmalia cd ocupaliile indumne-zeite sunt, in ordine, matematica,poezia qi metafizica. Fiind o primdtreaptd in descoperirea adevdruluiabsolut. matematica e menitl sE

cree4e premisele unei schimbdri'fundamentale in abordarea lumii,in instituirea unui nou sistem devalori, sau in adoptarea altor.metode de cunoagtere dec6t celeunanim acceptate. Ecuagia absolutda lui Dayan demonstreazS- cdtimpul poate fi comprimat inambele direclii, gi cdtre viitor siinspre trecut, ceea ce face ca totulsd fie posibil, iar primejdia const5in faptul cd omul se poate substituiIui Dumnezeu. dar unuia neavizat,ignorant gi gata sd distrugd lumeadin gre;eald.

ELD(RAldturi de piatra filozofald qi deGraal, elixirul reprezintd esenlacunoagterii, adev5rul ultim, dar sibdutura miraculoasd care vindeCS,

intineregte gi conferd nemurirea; inopera literar5 apare doar cu func(iemedicinald; este vorba despreelixirul descoperit de doctorulAurelian T5taru, un lichid incolorcdruia el ii spune apa de la fdntdna

tinerelii. Cele trei paciente tratatecu acest medicament misterios se

vindecl gi intineresc; doul dintreele dispar (pleacd din lard sau poate

mor), iar cea de-a treia duce oexistenld dubld - gase luni din aneste tdndrE gi in celelalte, gase

imbdtrane$te. Ea devine unmonstru, o aberalie a naturii care

. igi ucide din gre;eal5 salvatorul. (v.si ADAIVI)

EPIFA}.IIEPrin acest termen, Eliade definegteorice semn care reveleazA misterul,reune$te sensuri majore aleexisten{ei sau semnificd qi

dezviluie rddicinile addnci alesemnificagiei respective; de pildi,emblema unui animal lundr, cum arfi ursul, totalizeazd atatsemnificalii ale lunii cAt gi destinulomului in cosmos! de dceea,revelalia pe care o declangeazl faceca aceastd emblemd sI fie oepifanie; toate amuletele pe care e

prezentd luna participe lasacralitatea lunii; toatereprezentlrile 'lunare (secera,semiluna, luna plind) sunt ,,epifaniidiminuate ale astrului", dublete sau

substitute (IB.). Semnele careconsacrd dezvdluirea misteruluisau pe cea a divinitSlii - evenimentcare treze$te sensul omului inunivers -, semnele de acest fel suntepifanii. Chivotul lui Moise,

omphalos-ul, aparigia maginii lui$tefan (NS), ascensorul care iireveleazd lui Adrian cd a urca sau a

cobori e acelaqi lucru (CD) au unasdel de rol - simbolic gi revelatortotodat5, sunt manifestdri careilumineaztr fiinla qi o pun inlegdturd cu sacralitatea.

ESCXIATOITGTCE (Sn mIJFJ)Eschdtologia se referi la oricedoctrin[ despre scopurile ultimeale universului gi ale umanitii,tii,pune problema sfdrgitului lumii, ajudecdlii de apoi sau a altei ere ce

se va instalh dupl epuizarea istorieiactuale. Eliade fixeazd anul 1987ca inceput al erei benefice qi 2987ca dalA a sf6r;itului @.). Deseorivorbeqte despre o evolufiepsihologied (I-a umbra...), sau

despre cdi de evadare in eternitate.Principalele simboluri eschato-logice, transfigurAte de Eliade intr-oviziune optimistd asupra deveniriiumane sunt arca, asc,ensorul,memoria, nunta. Toate propun unmod de abolire a timpului profan.

ETERNITATEReprezent6nd o ipostazd a

dumnezeirii gi fiind irn spaliu al

libeftefii absolute, tem{ gi simbolimportant, eternitatea exprimd ondzuin{i arhaicd a omului de a

scdpa de sub teroarea timpului gi a

istoriei; pentru indieni, aceastdeliberare inseamnl gdsireamomentului favorabil pentru a ie$idin timp; pentru cregtini, etemitateapresupune identificare totald cutimpul lui Christos. Personajele luiEliade evadeazd din timpul profanpentru cd descoperd hierofaniilecare leagd lumea de etemitate, saupentru cd au revela(ia adevdratuluisens al mo4ii. (v. EVADARE,TIMP, MOARTE)

EVADAREConslituind un mod de reslringere arealitdlii, de cunoa$tere aabsolutului, iegirea de sub teroareatimpului gi a duratei implicl oexperienf5 metafizicd in planuldeveiririi, cdci aqa cum spune NaeIonescu, evaziunea este principalaproblemd a metafizicii, iar formeleei sunt intruchipate de pelerin -care eyadeazd in lumi insolite -, demirele mistic - care ajunge IaDumnezeu prin iubire - gi de ascef

- cel care tinde spre perfec,tionareavieqii.Eliade pare sd adopte simbolulevaddrii in sensul libertitii budiste,vorbegte despre identificarea cuesenlele lumii in sens yoghin,defineste eternitatea ca regdsire aindividului in totalitate, in manieralui Plotin si a gnosticilor, dar nu se

poate spune cd accepti integral opozilie sau alta. El traduce in

termenii lumii sale crestin-ortodoxe marile revela{ii aleomenirii. Doctorul Zerlendi isiscri e experiilnffi 6gmmnrranaUetsanscrit, dar alege un citat biblicpentru a atrage aten{ia asuprafaptului od doar ambalajul esteexotic, tot astfel cum Eliadevorbegte despre evddare ca despreo cale de mAntuire. ln budism, aga

cum explicl Eliade, evadarea dintimpul normat inseamnd eliberareade sub legea karmicL ceea ce eposibil doar prin arderea totald aunei vieli viitoare (IVMvl, 148),adicl intoarc.erea de-a lungultimpului pentru cunoa$tereavielilor anterioare. Simbblic,camera de hotel a lui $tefan Viziru(NS) expriml nu numai dorinta deregdsire a unei experienle dincopildrie (camera SamM), ci areaceeagi valoare cu asceza luiZerlendi sau cu retragerea luiZalmoxis din lume, adicd bste opregdtire, o evadare partiall $iini{iaticd prin care personajul igiprecede marea evadare din final.De asemenea, tot tehnici deevadare sunt gi teatrul, poezia,cdntecul, ruglciunea, adicd jocul(spectacol-ritual), arta gi contem-pla{ia mistic5; evadarea face partedin esenla umand, este o condi$e a

devenirii si, in ultimd instan$ oobligalie. Ideea apare clarformulatd in romanul 19 t, undeIeronim Thanase spune: ,,Evadarea

,r'[...] nu implicd ldri, ora;e, sau

continente necunoscute. Evadezi

doar din timpul gi spaliul in care ai

trdit pAnd atunci, timP 9i sPaliu

care, intr-un viitor, din nefericire

destul de apropiat, vor echivala cu

o existenld perfect programati intr-o

imensd inc\isoare colectivd.Urmagii noqtri, dacl nu vor qti sd

descopere tehnicile de evadare ;i sd

ulilizeze libertatea absolutd, care

ne este datd in ins69i structura

condi{iei noastre de fiinte libere

degi incarnate, urmaqii no$tri se vor

considera cu adevdrat caPtivi Pe

viald, intr-o temni$'fdr6 u;i qi fIrIferestre - gi, in cele din urm5, vor

muri. Cdci omul nu Poatesupraviefui fdrd credinla intr-olibertate posibild - oricdt ar fi ea de

limitatd - qi flrd speranta ci intr-o' zi va putea dobAndi, sau redobdndi,

aceastd libertate..." (233). Partenie

(19 t), impreund cu fiul sdu ;i cu

logodnica acestuia, trec intr-o altidimensiune a timPului; ei gdsesc o

cale de a se intoarce de-a lungul

propriei vieli, pdnl intr-un moment

favorabil evaddrii (9i anume atunci

cAnd Euridice l-a chemat Pe

Partenie in infem) 9i izbutesc sItreactr intr-o altd dimensiune, cdci

sunt preg5titi Printr-un ritual

indelungat, cel al sPectacolului

teatral. ln planul lumii Profane,'evadarea inseamnd moarte; DaYan

evadeazd in paradisul pe care.i l-a

revelat Jidovul rdtdcitor, deqi

pentru realitatea limitatd el moare

in spital, sub arestul Securit5,tii.

Pentru Darie (din nuYela I-)'moartea inseamni o intoarcerea la

paradisUl pe care il cunoaqte el

(strada Toamnei), iar PentruGavrilescu (t a Fg.) 9i $tefan (NS)

moartea-nuntd rePrezintS tot un

mod de evadare..----a

FEMININStrfletul lumii qi principiul naqterii

gi-al morlii. Goethe incheie Fausr

cu versurile ,,Etern.Femininul ne /Trage in susj', iar interpretdrile care

s-au dat acestor versuri se

concentreazd in jurul ideii cd

esenla autenticl a lumii este iubirea

purificatoare, celest5, oPusd

erosului a toate-incePdtor; sin-

tagma goetheand Etern-Femininulsemnific[ puterea eliberatoare a

naturii, spiritul care face 9i desface

lumea, forla care rupe iflcorsetirileraliunii qi ale materiei, iar Prinaceasta deschide calea mdntuirii.''Am pornit de la aceste sensuri ale

femininului, deoarece Eliade ameditat asupra lor (cel Putin Pe

calea interpretdii metaftzice a luiNae lonescu), iar uriaga infcrmaliedespre acest simbol, adunatd intntreaga sa operl gtiintificd l-a

condus spre o viziune aProPiatS.

Eliade ajunge la concluzia cd, in

majoritatba miturilor gi credinlelor

lumii, epifaniile naqterii (mai ales

58

cele care sugeretrzd imaginea Glieica matrice a materiei) sunt asociatemo4ii; ideea se completeazl cunumeroase simboluri, sau obsesii(intre care visele sau faptul cdlexemele mamd ;i moarte au inaproape toate limbile indo-europeneaceeagi rdddcind). De aici s-aundscut o serie de simboluri careconduc spre ideea cI moarteainseamnd o intoarcere la origini,cdtre o alti nagtere sau devenire;astfel, izolarea intr-un spa{iu inchisca pregdtire pentru moarte,pegterile siha;trilor, mormAntul nureprezinti dec6t evocdri ale sttiriiembrionale ;i, prin aceasta, alenagterii sau renasterii; de aceeaspiritul materiei in devenire este

feminin, este haosul de dinainte gi

de dincolo de lume care ispitegte gi

teroizeazd,fiinp, cdci in esenla luiomul este dominat deopotrivd dechemarea vielii gi de teroareamortii, mistuit de dorul'eterneireintoarceri la oyigini. ln op".aliterard, simbolul feminin apare celmai bine ilustrat in viziunea mo4iimioritice. Nunta in moarte devineo cale de salvare (in [.a {ig.), sau de

, ^_+rtranscendere a lstonet opreslve

(NS). in nuvela Podul esenla lumiieste numitd Marea zei1d, care ucideqi dd gansa renagterii. ea estesoartd, adicd norocul gi nenoroculfiin{ei: ,,Vd vorbeam de un grup defemei tinere gi frumoase care apardeodat5, din nevdzut, in sufragerie

gi izbucnesc in rds..[:..] Una din eleeste'Magna Mater, marea zei1d,,

spuneti-i Afrodita dacd vre(i, degihumele ei sunt fdri numdr.Aproape intodeauna, intr-un grupde femei tinere gi frumoase, una din

. ele este o nmre zeiqd,, dar cum s-orecunogti? nu ;tie nimeni asta, nu ogtie nici chiar ea insdgi." (76)Aceea;i metaford apare $i igJe$&iGavrilescu are sansa de a cunoa$tespiritul lumii, dar nu ghicegte caredintre cele trei fete este tiganca, elnu o poate recunoaste pentru cdqi-a ratat iubirba qi prin aceasta.qicalea indlfdrii. Este condamnat la o-

noud existentl in care i se dd iardqansa de a o iubi pe Hildegard,adicl de a cunoa$te iubireaprofand, a tuturor inceputurilor. (v.NUNTA, MOARTE)

FERICIREPentru Eliade, fericirea este o calemisticd de atingere' a absolutului.Starea contemplativd, detasarea,beatitudinea generati de vecinS-tatea misteruhi creeazd. premiseledevenirii $i toate sunt ipostaze alefericirii. Iubirea aproapelui qibucuria de a descoperi lumea,agap6, bum numea Culianu.stareade a fi a lui Eliade. reprezintlatributul celor care qtiu, adicl alcelor fericiyi. $tefan (personajuldin NS), un alter.elo al autorului,pluteqte intr-o stare de amdgire, de

l-[t,

vrajd sporiti de semnele pe care i lereveleazd, soarta sa. Tot fericit este

gi Dumitru (O fotografie..), pentrucd el . trdie$te in mister gi inintimitate cu spiritul lumii, nu ,stie

sd se indoiascl ;i sd-qi pundintrebdri existenliaie. Tot o cale de

fericire este ;i moartea eliberatoare

a celui care gi-a pus intrebareacorect. Darie (din L), strdluminatde intimitatea morlii, trdiegte cubeatitudine gi gnticipativ clipa incare trupul sdu va'zdcea in lanul de

porumb; el aleargd spre lan ,,cu obucurie uitatd, copil5roas5,simlindu-se coplegit de obeatitudine tohle, f[rd inleles"(249).Eliade dI un sens original qi

Feri ci i I or evanghelice, dintre carecea potrivit[ pbntru romdni este

,,Fericili cei sdraci cu duhul, cdci alor va fi impdrdfia Cerurilof'; el

asociazd sentin{a biblicd luiParsifal: cel care intreabd unde se

af15 Graalul intrd in categoria celorfeicigi pi sdraci cu duhul, pentru cd

el are harul de a pune intrebareaa$teptatd, fdri -sd qtie c[ doarsimpla, ei rostire poate regenera

lumea: ,,Au fost mulli sdraci cu'duhul in toat?i lumea asta a noiistr5,dar cel mai faimos tot Parsifal ardmas, cdci a fost singurul care aintrebat: unde se afl5 potirulSfdntului Graal? [.,.] Halal de

Graalul care ne-a fost noud

[romAnilor] ursit sd-l cdutim. Sd-l

c'dutiirn gi sd-l gdsim!" (Pelerina,

353) Nu cred cd este vorba 'aici

despre dezam5girea celui care afldcI rdspunsul la intrebarea capitalieste foarte simplu, pentru cd acela'rdmdne nedumerit gi se blazeazS,

poate . Cred, mai degrabd, cd Eliadese referl la faptul cd numai ceidespringi de istorie,'de conve-nienfe, care pot trdi aventura cudeplind ignplicare cu autenticitate(spune Culianu), ca Parsifal sau

Don Quijote, $tiu sd-;i pundintrebarea justd, lega,ti de sensul

cdutirii gi nu de rezultatul ei, clciadevdratul rost al fiiniei nu este sd

gdseascd Graalul, ci sd ;tie la ce

foloseqte, dacd meritii cdutat, darmai ales sdin{eleagdjocul gi sensul

cdutdrii. Fericirea celui caregdsegte Graalul constd in faptul cdnu cunoa$te fericirea de a nuJ gdsi.(v. qi GRAAL,Iv,G.SAI)

FTUSimbol al dedl$l[1ii, mod de

repetare gi de prelungire a fiin1ei,fiul cuprinde in sine metamorfozacontinul a timpului care moare ,si

renaqte la infinit. Intermediar intreorigini gi sfdrgit, fiul constituie, ininterpretarea lui Nae Ionescu, oipostazd a Trinitdtii, legdturaposibilS intre om ;i divinitate:,,Dumnezeu in ipostaza Tatdl ,

reprezintd existenla purd, iar inipostaza Sf. Duh, reprezintd pe

Dumnezeu in noi. lntre Dumnezeu

Tatdl ,si Dumnezeu Sf. Duh stiDumnezeu Fiul, care este - dupdmetafizica cre,stind logosuldevenit,trup, adicl forma in carenoi putem sd-l inlelegep peDumnezeu. Hristos, adicdDumnezeu Fiul, este Lrrjlocitorulcare face legdtura intre DumnezeuTatIl gi Dumnezeu Sf. Duh, adicdintre Dumnezeul [...] care creeazdexistenfi gi Dumnezeul care este innoi"." ln legdturd cu acest sens,Eliade il compard pe Christos cuOrfeu (in lCD, 19 t) 9i gdsegte cdsacrificiul christic, tot o cobordrein infern, a avut intenfia de aschimba lumea (v. Orfeu). Christoseste mesagerul divin, al ciruimesaj a rdmas pa4ial neingeles. inliteraturd apare frecvent tema fiuluirisipitor, a fiului reglsit; inromanul 19 t, Laurian Serdaruvine sd-gi cunoascl tatfl gi il ajuris5-gi congtientizeze rolul; tatdl(Anghel Dumitru pandele) este unromancier celebru, care in tinerefea scris teatru, dar a abandonataceastd preocupare, din cauza uneicxperien{e ale cdrei detalii le-a

,

tuitat, r5m6nAnd doar cu o impresienellmuritd gi stranie; Laurian silogodnica lui, Niculina, ildeterminE pe A. D. P. sd se intoarcdla crea[ia dramaturgicd, ii stAnlescinteresul pentru teatrul experi-rnental, ceea ce va declansarnamneza scriitorului; el i;imninte$te intAmplarea din tinerege,

anume o intdlnire secretd giromanticS, in noaptea de Crdciun,cu actrifa care interpreta rolulEuridicei, mai tirziu - mama luiLaurian; in acea noapte, a vdzutprin fereastrd o femeie blondd carei-a z6mbit gi i-a flcut semn sdpistreze secretul. DupI aproapetreizbci de ani de la aceastdintdmplare, Pandele afld cd are unfiu prin intermediul clruiadescoperd libertatea absolutd giin{elege sensul intAmpllrii uitate(v. MOARTE). Laurian, Niculinagi A. O. P. trec in altii dimensiune aIumii, mai exact dispar dinrealitatea cunoscuttr. pandelepoartd in sine o experien(dneobignuiti, dar ale cdrei sensuri.au rdmas , camuflate, dintr-unbmenesc . sentiment de fricd;aparilia misterioasd a fiuluireprezintd, un semn, anume plintoarcerii la intilnirea cu Euridice,adicl in momentul in care i-a fosdeschis drumul spre infem, spre oalti devenire. Fiul devine asfelca1ea, in,sens biblic, reinvierea prinmoarte. in romanul NS, personajulprincipal, $tefan Viziru, are un fiua cIrui moarte este premonitorie,reprezintd un alt semn pentrudestinul lui $tefan: eliberarea saprin experienta mo4ii. Majoritateapersonajelor nu au qopii sau nu aupdrinli,legdturile lor cu timpul suntlabile qi de aceea trdiesc cufascina,tie ispita iesirii din durati.

60

I['

FLUTT]RESimbol ,al invierii, al ieqirii din

mormhnt, aproape in toate

credinlele, fluturele este asociat '

sufletului. Evocd aripa indlldrii,

ideplul omului de a zbura sPre alte

lumi, dar gi metamorfoza, in Primul .

rhnd transformarea continul a

timpului, 9i Prin ea j- moartea'

Insectarele cu fluturi din casa

generalului Calomfir (Unif')

ieprezint[ o imagine a timPului

conservat,. cdci Ieronim ;i Antim

i;i .desfdgoar6 existen[a intr-o

permanentd legdturl cu sPiritul

Generdlesei, adicd intr-un trecut

semnificativ, Pentru cd timPul lor

este mort; acliunea se Petrece in

anii '50, sub teroarea istoriei,cdnddin familia Calomf,ir nu mai

rim[seserd decdt doi descendenli;

casa nu fubese confiscatl, incd'

pentru c5 era in ruin5, urma sd fie

ddrdmati, iar Ieronim se se rnute

intr-o casd care apa4inuse tatdlui

sdu.;i unde chiriaqii ii promiseser[

s5-1 tolereze in doud camere'

Generdleasa ii spusese lui Ieronim

cd prin spectacol va reuqi si ignore

tirnpul gi sd supravieluiascd' Aici;

camera imPodobiti cu insectare de

fluturi este un semn al unei lumi

silite sd moarI, lumea interbelic5'

qi care a gdsit calea conserv5rii'

camufldrii in sPectacol sau in

oglinda acoPeritd cu Perdeaua de

cAtifea; fluturii lui Antim sunt,'cel

mai mari, mai frumogi, mai

extravagant coloragi fluturi, aqa

cum [Iconaru] nu mai vdzuse nici

in muzeu'. Fluturole reprezintd aici

timpul stagnat in momentele lui

eroice gi exemPlare, mostra duPd

care va fi c6ndva refdcutd istoria'

Este vorba aici desPre valori

pregdtite sI . reziste timPului

opresiv. .

O alta semnificafie .a simbolului,

apare in Tinerep..., unde realitatea

iitoric6 a lui Dominic Matei nu mai

coincide cu realitatea lui,subiectiv[; . Eliade Prezintdpovestea lui Ciuang-Tze care se

viseazd fluture, care la rdndul luiviseazd cA e om qi in aceastd

ipostazl se viseaz[ fluture, PAnd

cana Oistinclia dintre vis 9i realitate

, dispare. Aici fluturele semnificd

metamorfoza timpului qi infi nitatea

planurile sale.

bupa ce viseazd nXluca domni-

qoarei Christina, Egor descoperl in

camer[ un fluture de noaPte care se

zbate dezn[dbjduit in lumina

lantemei; de data aceasta, fluturele

devine simbolul sufletului celei

moarte, Prins intre viald 9i neant

(DCh).

F10C

Element Primordial qi stare a

materiei, focul are funclii magice,

fascineaz[ qi subjugd fiinP, are

atribute sacre, cdci el Purificd

dumnezeiasc5. Simbol al SpiriiuluiUniversal, al fo(elor dezldnpite,focul are pentru Eliade at6t originedivind cdt gi demoniacl. inromanul DCt, focul mistuieconacul boieresc, purificdndspafiul blestemat gi dpmonizat, dartotodatii anunf5 fascinalia lui Egor,intrarea lui in lumea strigoilor;inilial, focul e ,,o umbrl s6ngerie..

- imaginea anticipind scena in careSimina zace ins6ngeratd pemormAntul Christinei -, apoi, duplce Egor strdpunge inimastrigoiului, focul devine atotstii-pdnitor: ,,o limbd uriagtr de foc.. cese inal[d din ,,aburui albtrstrui...Imaginea sugereazd stareahipnoticd in care inr6 personajulcoplegit de o dureroasl deznddejdeqi apoi de blestemul singurdtilii,cdnd pentru el locul e o,,aripI fdrlinceput ;i fdrd sfdrgit".In nuvelaSDll, Coctorul Zerlendise elibireazd de lumea materiald,concentrdndu-se asupra focului:,,... lgi fixase mintea aSupra unuirecipient cu jdratic, incercAnd sdpltrundd esenla focului, sdregdseascl acest foc in intregulcosmos, asimilAndu-gi in acelaqitimp principiul lui, identificdndu-lin atAtea procese din propriul sdutrup, reducdnd infinitatea de ardericare alcdtuiesc laolaltd universul sillecare organism in parte ta acetagiclernent incandescent din falaochilor sdi;' (24A) El pltrunde in

' lumeia somnului qi surprindecurgerea materiei in proiecfiiplasmatice, luminoase, adicllumea nevdzufd, descompusd inelemente esenfiale, intre care foculoferd viziunea cea mai adecvat5modului uman de percepfie, cdci seinscrie intre imaginile arhetipaieinregistrate in subconstient; aicifocul este ,,punctul de sprijin l,poarta de trecere spre altdperspectivd a lumii.

FT,IJGERSimbolizAnd iluminarea spiritualtrgi totodatd forp neindurdtoare acerului, fulgerul este asociat zeilortutelari gi rlzboinici (Zeus,Zalmoxis, Dumnezeu). EIiadedefine;te fulgerul ca simbol alsacralitilii care transform5 lumea:,,brusca manifestare luminoasd afrdsnetului sfAgiind intunericul afost valorificatl ca mysteiumtremendum care, transfigurdndlumea, umple sufletele de o teroaresacrd. Se considerl cd persoaneleucise de trdsnet au fost rlpite la cerde zeii furtunilor, iar rdmdgifele lorpdm2ntegti sunt venerate asemeneamoa;telor. Cel care supravietuiegteunei asemenea experienle sufertr otransformare radicald; de fapt,incepe o noud existenfd; este un Omcomplet nou." (Md 14)Dominic Marei (din Tinerep...), un

' b6rbat in vArstd de 70 de ani,materia 9i transmite forla I

bolnav de sclerozd, este lovit de

fulger in noaptea de inviere, cAnd

tocmai hotlrdse sI se sinucidd. inurma acestei exPerienfe, care ar fitrebuit sd-l ucidd, nu numai cd

supravieluieqte, dar intinereqte,pare un tAndr de 30-4O de ani Ci

capdti o memorie fPbuloasd. El se

ridicl deasupra timpului sdu, are

acces Ia memoria universalS, adund

date esenliale desPre evoluliaumand qi pregdtegte un fel de Arcda lui Noe, meniti si ajute la

reconstituirea civiliza(iei, dupd

Apocalips. CAnd misiunea lui se

incheie, dupd'o incursiune de un

secol in viitor, el se intoarce invremea sa, la origini qi la haosul

inilial: este lovit de amnezie 9i

moare. Fulgerul inseamnd aiciregenerare gi Prin ea ridicaredeasupra timPului, dar cum esen(a

fiinfei este dorul originilor, ca 9i inbasmul Tinere,te fdrd bdtrdnege...,

eroul este invins de chemarea

inceputurilor sale; legdtura cu

originea este definitivd, de

nedesfdcut. Experienp lui Dominicdevine un ritual al indl1drii. luiChristos, cdci Personajul este

dominat de gAndul mortii innoaptea sacrd a invierii; fulgeruldescinde din /ux, din lumina divindgi de aceea desihide Poarta sPre

etemitate. Alt personaj, din aceeagi

naragiune, Veronica RuPini, are un

accident in urma cdruia vorbeqte

limba sanscriti, se identificd unor

personaje misterioase, recdpdtAnd

memoria avatarurilor ei anterioare;

gocul este declanqat in timpul unei

furtuni cu fulgere.. Luminainterioard este trezitd Prinimixtiunea fulgerului; el face sd

germineze sdmAnla din suflet. Este

vorba despre Floarea de Aur,metaforl a elixirului Yielii iniradiliile taoiste (comentatd de

EliadeinMA4l). l

GROTTA

Loc de meditalie, de reglsire a

originilor, grota este monir6nt 9i

uter totodatil. Eliade insugi afirmd

cd atunci cdnd nimic nu-i va

r5m6ne de fIcut, se va retrage intr-ogrot[ care il agteaptE in Himalaya.

Simbol al ingroPdrii de viu, grota

reprezintd un loc iniliatic, care'

imitl starea embrionald a fiin1ei gi

prin aceasta evocd originile,intoarcerea de-a lungul timPului,recuperarea memoriei eterne.

in Tinere1e..., Veronica, surprinsd

de o furtund in mun,ti, se salveazd

addpostindu-se intr-6 grbtd, a cdrei

iegire este astupati de stAnci. Dupd

aceastd experienld a ingropdrii, ea

nu poate vorbi decat in sanscriti,iar treptat in dialecte indice uitate.

Se intoar@ de-a lungul istorieiphni' la inceputurile omenirii,reconstituind Prin ProPriile-iexisten{e ' anterioare evolulialimbii; informagiile sunt adunate de

cltre Dominic Matei pentru arcasalvatoare. Eliade considerdtradifia retragerii intr-o grot?i unritual iranian care s-a r[spdnditgi perpetuat la toate popoareleindo-europene; grota este ununivers in miniaturd, reprezintd,,cealaltE lume gi de asemeneaintregul'universf'; ea nu este doarun loc teriebros qi subteran ci un,,sp4{iu sacru gi, in cele din urmltotal, constituind o lume in sine"(De la 7-al.); de aceea conferdputeri regeneratoare, de ieqire dintimpul istoric sau de reintoarcere inillo tempore. Aceeagi semnificagieo are pugclria pentru Biriq (NS) pi

Znvedei (Pelerina).

GRAALReminiscenli a credin(elor celtice,peste care s-a suprapus mitulcregtin al reinvierii spirituluichristic, vasul ce plstreazI sdngeleMintuitorului,. sau elixirul vielii,rusociat . uneori cu recipientulmarilor secrete (cornul abunden{ei,cartea sacrd sau cornul vindecdtorrrl inorogului), iar-alteori cu piatral'ilozofalS, Graalul este un simbolrrl ilumindrii care confine in sinetkrrinfele majore . ale omenirii.('tlutarea SfAntului Graalrirnbolizeazd capacitatea omuluirle a-gi pune intrebdri asuprarrcrrsului vielii. adicd de a cdutanrlcvtrrul si mAntuirea.liliude are un studiu de tinorete -

Un amdnunt din ParsifaFt -incarecerceteazl personajul hri Chrdtiende Troyes ;i ajunge la concluzia cdeste comparabil cu Don Quijote;Parsifal nu este un cavaler glorios,ci umrl comic, el ii amuzd pe ceidiri jur prin purtarea necioplit5,prin dorinla ostentativtr de arespecta legile curtoaziei, dar ajunsla curtea Regelui Pescar, pune?ntrebarea necesard, aga dupl cumfusese invSlat; regele este bolnav gi

nici un leac nu-i mai este folositor;numero;i cavaleri incearcd s[-ivorbeascl inainte de venirea luiParsifal, dar ei emit intreMri deconvenienf5, la care nu a$teapte cuadevirat un rlspuns. intrebarea luiParsifal pare sd nu aibl legdturd cuboala regelui, cdci el intreabd undeeste Graalul, dar indatd duplaceastI intrebare, regele se

insdndtoqegte gi devine t6nir. Ca 9iDon Quijote, Parsifal igi trdiegte cuimplicare gi seriozitate jocul, cdciamAndoi sunt ddruifi - primul cuputin[a visu]ui gi celdlalt cu cea aharului. Sensul intrebdrii luiParsifal se leagd de destinul fiin1ei,gi anume de a-gi pune intrebdridespre rostul lumii gi al viegii, iarcdnd nimeni nu mai pune intrebdri,universul .intrd in disolufie: ,,Cand'omul uiti sd se intrebe in ce partestd izvorul mantuirii lui, se ofilesccAmpurile gi se-ntristeazd, sterpe,pdsdrile. Lumea ar intra in boalS gi

ar degenera, ca gi viala din castelul

@

T

Regelui Pescar ,dacd n-ar exista infiecare [ard, in fiecare moment

istoric; anumili oameni ddrji 9i

luminali, cate sd-;i Pundintrebarca jusfd..." (168)

' AdevSrul este simPlu qi infinit, de ,

aceea nu risPunsul stimuleaz[eyolufia uman5, ci cdutarea luiperpetud. in nuvela Pelerina,actiunea se Petrece in era

comunistd, intr-un timP istoric

agonizant, cdnd lumea a renuntat

sd mai caute calea mdntuirii. Intr-o

zi incep sd aParI erori

semnificative in cotidianul artifi-cial, Sc6nteia, qi.ele se dovedesc a

fi mesaje ciftate, care trezesc

interesul anumitor oameni, anume

extremele societtrlii: Zevedei (un' om exclus din societate) ;i cei care

conduc. GrePelile de tiPar

construiesc, Printr-un cifrucomplicat, mesaje pacifiste in toate

limbile. Mesajul Pentru romAni

este urmdtorul: ,,Fericili cei sdraci

cu duhul, cdci a lor va fi imP5rdJia

Cerurilor!" Prostia proslEvitii aici

este explicail Prin Povestea luiParsifal, care se face ridicol pentru

cei din jur, este un cavaler care nu

cunoa$te regulile cavalerilormedievali, dar care pune intrebarea

capitalS. Tot astfel romdnilor le-a

fost dat ,,sd caute gi sd gdseascd

Graalul", spre nefericirea lor.Eliade pune .aici Problema dinperspectiva regimului comunistblocat intr-un ideal, dar face 9i o

subtild incercare de a transmite

mesajul cuprins in Povestea luiParsifal, anume cI istoria care nu

are oameni caPabili s5-9i Pund'

intreb[ri desPre mdntuire este

condamnati sI moar5.

HAOSln toate cosmogbniile se vorbeqte

despre un.univers infinit ;i haotic

din care se orgahize.vl Periodiclumea; haosul Precede Crea,tia 9i

anunli sfar;itul. Simbolic, orice

confuzie sau deformare a materiei,

orice deranjare a valorilor evocd

Starea ini$ali a cosmosului gi prin

ea o experienP de excePlie, care

innoiegte sau schimbi un destin, o

istorie. Gavrilescu (La tig-) rdtl-cegte prin labirint, pfinrH6tecte a

ciror forml o PercePe vag; trlireasa seamdnd cu o mistuire, cu

moartea, dar legdturile sale cu

lumea nu au fost definitivintrerupte: el Primegte semne ale

unei vieli ce continud fdrl el, aude

,,voci 9i zgomote gi scaune trase Pe

parchet, Parci un intreg gruP s-ar firidicat de la masd 9i s-ar fiindreptat insPre el." De aceea'

haosul genereazd o renovare a

personajului in acelaqi univers de

care el este Prins, insd intr-o altd

duratd istoricd, iar transformdrilepe care timpul le-a operat sunt at6t

de derutante, incdt PentruGavrilescu inseamnd tot haos, o

\

dereglare a lumii pe care numai elo simte, intrucat doar lumea luiinterioard se recreeazd intr-o altidimensiune: ip moarte. Tot o formdde haos este ,si amnezia luiDominic Matei (Iinerefe...), cdciinseamn5 degringoladi, confuzie,mixturtr fdrd sens a tuturorinformagiilor stocate in mintea sa.

Dupd ce trdiegte o noud existen[dde aproape 100 de ani in Viitor, se

reintoarce la origini ;i haosul se

reinstaleazS; redevine amnezic simoare. in romanul 19 t, ideea ciinceputul gi sfArqitul sunt identiceeste ilustrati prin spectacol, maiexact printr-o piesd intitulatii Lainceput a fost sfilrgitul, in carecrealia artisticd devine un reflex alZdirii lumii. Pandele igi expliclasfel opera: ,,La

'inceput a fostceea ce va fi gi la sfdrqit si apoi dinnou la'inceput'- la inceput a fosthaosul. Dar din acest haos va luafiin1d o lume noud, clci spredeosebire de celelalte haosuri qi

neanturi pe care le cunoagtem, vai!at6t de bine - acesta va fi un haoscosmologic. Din el se va creaUniversul imaginar [...], un universdramatic, adicd creat anurne pentruspectacol..." Din acest motiv, piesasa inpepe prin replici ininteligibile,prin dialoguri extravagante giartificiale, care se amestecd p6ndce devin un psalm ciudat giarmonios ce anunfd Crealia gi

,,victoria Demiurgului".

HAR (ARTTSTTC SAU MISTTC)D5ruire dumnezeiasc5, putinfa de asublima Iumea prin artl sau prinmeditalie misticd. Dumitru (dinO fotografie...) este ddruit sd-lgdseascl pe Dumnezeu oriunde,chiar gi 'in impostorul doctorMartin. Harul nu e condilionat decalitili deosebite, desdvdrgirea nuare . legdturd cu inteligenra saucultura, cste un reflex al sufletuluiidolatru.

HIEROFA}.IIETermenul definegte semnul

' purtitor al sacrului, indumnezeireaunui spa{iu, unui lucru, slvArgireacongtientd sau nu a unei actiunicare permite imersiunea ?n

ntisterele capitale. Reaparilia caseidin pddure (in 19 t) reprezint?i o

, hierofanie individuald, cdci acelloc este inceputul lui Pandele;acolo el a recreat iegirea spreinfern, prin spectaccilul ritualicdespre Orfeu. De asemenea, casalui Zerlendi ISPS" tabloulChristinei (DCh), pddurea Blneasa(NS), bordeiul fl gdncilor

JG.a..[E )sunt toate purtltoarele uilui secretce se pdstreaz[ de la inceputullumii, sau confin in nuce creatjainsdgi. in studiul SP, Eliade afirmd:,,Pentru a reda manifestareasacrului, am propus termenul dehierofanie,care este comod, cu atatmai mult cu cdt nu implicd nici o

Il'precizare suplimentar5: el nuexprimd decAt ceea ce este implicatin conlinutul lui etimologic, anumecd ceva sacru ni se atatd." (13)De asemenea, hierofania reune$te

contradicliile lumii, cdci oricemanifestare a sacrului in lumeoferd qansa transcenderii, prinanularea gi armonizarea contra-riilor. Toate ,hierofaniile sunt gi

simboluri.

HIEROFAI{TCel care reveleazd sacralitatea,preot; iniliat, degindtor al unuirnister capital. Regizorul (IeronimThanase), Swami Shivananda (dinNgpllql, E- -ffi-,,rcm;...1pot sd arate, sd facd perceptibil unmister sau un loc incdrcat desfinlenie. Hierofant este preotulcare oficiazd inilierile secrete, careii desemneazi pe cei alegi.

HOTH,Loc de refugiu, addpost vremelnic,echivalent al punlii, al trecerii gi

prin aceasta - o altl metafoi5 aviegii, hotelul este de asemenea un

loc de rugdciune gi de,ascezd, incare omul se pregdtegte pentru

'rnoarte; acest sens derivl din faptul

cd hotelul oferd posibilitateasingurdtiigii, in chiar inima istoriei.

$tefan (NS) inchiriazd o camer6intr-un hotel, fdrd ca fdmilia sa sd

gtie. El se izoleazd aici ca sd

regdseascd o stare de gralie, tr[itdcdndva, in copildrie, dar, ca gi

Gavrilescu G" f,g.l, plstreazdlegatura cu o realrtate care nu-lapa4ine: el ascultd prin perelidisculiile vecinilor de camerd, se

implicd imaginar in'existen[ele lor,care cu timpul devin semne alepropriului destin. in altl naraliune

GCP), hotelul este loc de trecereinsesizabild intre rai 9i iad,purgatoriu gi intrare secretii in yia

negativa; un.pictor care vine pentrucdteva zile intr-un hotel este vrdjit,ispitit de ascensorul hotelului gi numai poate pleca niciodat5. MaitArziu,Adrian - gi el artist -, refaceexperienfa, descoperind, la r6nduls5u, calea iegirii din labirintulistoriei. Metaforl a agteptdrii,addircst nesigur gi anonim, hotelulsugereazd provizoratul viefii qi alfiinlei.

IGNORANTUL r.,r

Culianu imparte proza eliadescd intrei sectoare, dupd construc[iapersonajului principal; astfel, increa,tia de tinerefe, protagonistuleste specialist, cdutdtor demistere,. iniliat (ca in $., JilOpF...,

PUI; urmeazd o serie de nuvdlein \eure personajul nici nubdnuiegte Qxistenfa misterului, eleste un idiot,in sens expresionist

G3 fg., DouIsprezece..., Pe str._\\{

M). A treia categorie cuprindeciclul spectacolului pi alcriptografiei. Proza din cea de-adoua categorie intereseazd inlegdturd cu iimbolul pe care ildiscut5m; idiotul este, dupdCulianu, cineva sdrac cu duhul,ceea ce evoi[ teoria lui NicolausCusanus despre idiota tiumphas;respectiv, Gavrilescu k.,lE&) Su,Gore (Doutrspre te..) nu inlelegcd se af15 in preajma mor[ii, gi deaceea nu sunt nici inspdimdnta[i,nici surpringi; ei iCi acceptSexperienla cu tot calmulignoranlei, care devine doctd; a;acum explicd Eliade, conceptul dedocta ignorantid, impus deCusanus, se susfine pe ideea cIceea ce este complicat $i deneinfeles coincide cir ceea ce esteexplicit (Ist. cred., lII,22O).Ignorarea logicii ralionaleplaseazd fiinta intr-o atitudinemetafizicd gi religioasd, ceea ce nueste cazul personajelor mai sus-pomenite; Gavrilescu gi Gore suntoameni banali, fdrd imaginagie,Itrrd intuilia misterului, dar carecamufleazd in fiinla lor profunddcapacitatea revelSrii lui, cici,conform lui Elizide, misterul estenscuns in anodinitate. Din acestrnotiv, cu atAt mai mult estepre gltit pentru a desc_operirnisterul cel ce nu este interesat decl, cel care nu-i bdnuiegtetlitnensiunile, adicd Parsifal.

IE$IRE - v. LABIRINT

INFIRMITATECa gi in traditia folcloricd, omulcare poartd un semn fatalreprezinti un avertiSment; el esteexceptia care de semnaluldezordinei, stricf armonia.Vddastra (din NS) are un ochi desticld gi ii lipsesc dou5 degete; el iiatrage atenfia lui $tefan, chiarinainte de a-l cunoa$te, cdnd ilaude intAmplStor confesdndu-se.Vddastra este un inlocuitor al lui$tefan: el trdiegte in adolescenti oexperienld care ii era destinatli lui$tefan, anume o cunoa$te Pe d-.raZissu, nume obsedant, ctrci acestpersonaj reprezinti, prima probdpentru Partenie, iar rolul lui $tefaneste de a repeta toate intempldrileprin care trece dublul sdu. Totugi,povestea cu d-na Zissu va fi ratati;Vddastra devins substitutul erouluiprincipal, dar el este un infirm, unexaltat, un nebun. Infirmitateafizicd o subliniazl pe cea psihicd;Vddastra reprezintA un dezechi-libru monstruos in destinul lui$tefan Viziru, un simbol alqunoagterii amputate, cici lui$tefan esenlele i se reveleazlpar,tial, ca gi cAnd el insqi ai aveaun singur o'chi. Dayan este gi el ofiin$ incompletS, cu acces limitatla adevdrul absolut pe care il cautd.CAnd infirmitatea sa este schimbati

69

de cdtre Jidovul rdtdcitor, elpdtrunde in grddina paradisului gi

iqi amintegte toatd avatarurileanterioare, dar cunoa$terea sa este

de scurti durati; el se elibereaztr de

timpul normat, pdtrunde ineternitate, dar rolul sdu in istorieeste incdmplet: nu poate aflaecua{ia absolutd a lumii. Dayaneste insemnat cu o infirmilate, cdciel este un a,les, un reper in destinelelumii. Mutil5rile mai sunt, insd pi

semne ale unei inilieri.

IMTIAT, IhITIEREPrintr-un ritual secret, omul poatecdpdta o noud existenld, sauposibilitatea de a trece intr-o altddimensiune/stare a lumii. Moarteainsls,i este o iniliere, o iegire,dinuniversul normal. DupdDic{ionarul de simboluri (J.

Chevalier, A. Gheerbrant),

,,ini[iatul trece prin perdeaua de foccare desparte profanul de sacru;trece 'dintr-o lume intr-alta gi

indurd, in conqecinl5, otransformare; el schimbd nivelul,devine diferit de ce a fost." Oriceiniliere presupune jertri qi pdtimireqi prin extensie orice experienlS de

maximd implicare, in care suferinfaare func{ie purificatoare transfi-gureazd fiinla qi modificlraporturile ei cu timpul. Ana ca gi

activitdtile creatoare sau de

imersiune metafizicd in esenta

lumii constitrie acte de iniliere.Printre ritualurile iniliaticerbm6negti, Eliade trece qi cdlu;ul,pe care il numegte ,,dans cathartic"(IsL cr€d., lII, 236)- JurlmAntulsecret, in ajunul Rusaliilor,numdrul dansatorilori (gapte sau

noud), scopul dansului de. a-ivindeca pe cei lovi,ti de ieledovedesc caracterul ritualic alcdlu.sului; in esen,t5, un dansator iaasupra sa boala unui oin, el se

prlbugegte, moare 9i apoi redevinela via1d, deoarece este inifiat.in proza lui Eliade, personajele se

iniliazd, cel mai adesea, prinintermediul artei qi mai cu seamd

prin spectacolul teatral. Un exem-plu il constituie Pandele (19 r),care af15 calea de a iegi de subteroarea timpului, cre6nd unspectacol. despre na$terea gi

moartea lumii, prin care el devinecontemporan . cu momentulGenezei dupnezeie,sti. Tot uniniliat este gi Beldiman(G-hicitor...), dar el deline un secrettransmis din genera{ie in genera[ie,

doar in cadrul neamului sdu; tainasa {ine de miracol gi nu demisterele esenfiale ale lumii, lacare accesul sdu este pa4ial: elghice;te destiriul oamenilor inpietre, acesta fiind un mod deintimitate cu natura in care suntinscrise semnele limbajuluiuniversal. Inilierea lui $tefan (NS)se $roduce prin izolare gi regdsire a

sinelui inilial, in afara timpului, incamera Samb6. Alte personajepdtrund intr-un ritual de iniliere,prin repetarea int6mpldtoare a unorgesturi despre care nu qtiu ci suntsemnificative. Gavrilescu (La gg)se lasd ispitit de umbralililEilsr,Egor (DCh) privegte un tablouvechi uitdnd de propriul sdu tablou,abandondndu-gi gevaletul in iarbd.in alte cazui, personajul este alesprin destin si pdtrun&i in lumeanevtzutd gi de aceea se na$te cupre$tiinta misterului; DominicMatei (Tinerep...) a.e o memoriede exceplie gi o , dorinldextraordinard de a memora. DupIce este lovit de fulger, el devine unNoe care selecteazl pentru arca sa

informagii, adicd iqi exercitd lamodul absolut talentul din vialaprofanl.

tr.ISIJLALOC al lnsrnguranr $r oaza rnmijlocul apelor, evocare a para-disului ,si spaliu fdrd iegire, insula'reune$te simbolurile viegii ce se

nagte qi totodati sensurile mo4ii,c5ci, aga cum spune Eliade,,,aparcprezintd in foarte rnulte tradiliilraosul primordial de dinainte de

creafie", pe cAnd ,,insulasi mbolizeazd m anifestarea, Crea1ia."

l)ar aceastd formd se afl5 sub

l)crmanenta amenin{are a ineculuiqri a dizolvdrii. in multe mituri,

insula apare ca loc transcendental,in care pus(nicii se retrag pentrumediialie, sau in care ajungsufletele fericililor eroi.intr-un articol din 1939 gi anumeInsula lui Euthanasius, Eliadecomenteazd simbolul in nuvelaeminescian[ Cezara gi subliniazddualitatea armoniei - ca manifes-tare in eros ;i in moarte:

,,Ambivalenla insulei luiEuthanasius nu trebuie sd

nedumereascd. Este un t5rAmparadisiac, calitativ deosebit dezona inconjurdtoare, in carebeatitudinea viefii adamice nuexclude beatitudinea mor[iifrumoase; qi una gi alta sunt stilri incare condilia umantr - drama,durerea, devenirea a fostsuspendat5."2' Cu doi ani inaintede aparilia acestei scrieri, Eliadepublicase romanul $., in caresimbolul apare transfigurataproape in manierl eminesciand;insula lui Andronic este pe laculdin mijlocul pddurii, l6ngd omAndstire care ascunde o povesteveche gi dramaticd; totodaH,aceastii. insull este un centru, unspatiu consfin[it de mitul garpelui

care' gi-a pierdut mirbasa; spiritulsdu stipdnegte insula gi hotlrdgtecine are acceS la ea; dupd ceqarpele o alege pe Dorina, ea igiinvinge teama 9i porne$te spreinsuld, in miez de noapte, intr-oIuntre nesigur[. 'Insula este

7071

IilI

uiccesibild anumitor oameni,,,celorcare tind cu intreaga lor fiin1a cdtrerealitatea,si beatitudinea incepu-tului, a stdtii primordiale."(Insula..,9) Sub vraja exercitatd de

Andronic, dar gi de spaliul pddurii,Dorina simte chemarea originilor,a identificdrii cu prototipul eiprimordial, de mireasd a garpelui.Eliade interpreteazd int0lnireaparadiziacd dintre Ieronim gi

Cezara (din nuvela eminesciand),ca pe o eliberare de sub timp, cdcistarea adamicd de dinainte de

Gdere.este lipsitii de eveniment,duratd gi istorie. in insulatranscendentd ajung doar fiinlelecare gi-au depdgit condilia umand;acesta este ;i sensul nuditdtii,anume de lepddare de orice formd

9i individuatie; 9i perecheaemihescian5 gi cea din nuvela luiEliade sunt reduse la arhetipuri,acum sunt fiin,te ,,care pot cunoa$te

fdrd sI devind" (Insula.., 15). Dacdla Eminescu, insula lui Euthanasiuseste un simbol al eternitltiireflectate in moafte ,si iubireparadiziacd, in $. lui Eliade,Dorina regdseqte vremelnic sensul

fiin,tei ei eteme, clci ea intrd doarin somn - un simulacru al mo4ii -gi este cdutatti de prietenii ei care oreaduc la realitatea vremelnic5;insula nu mai este un paradis aliubirii ;i al mortii; viaja ei se

destramd dupd ce Vladimir,Solomon gi Manuild p6,sesc pe

tdrmul insulei; experienla Dsrineireprezintii un ritual, o reluare a

destinului ei ancestral, ceea ce vaanula blestemul singurdtSgii.

D.ITERDICTEEliade nu transpune simbolul in'sensul in care apare in mituri'sau inbasmele populare, el nu vorbegteilespre interdiclia care fascin6azd,ci despre instalarea ei. Cel maiilustrativ pasaj egte cel desprecamera Samb6 (NS), in carenareazd despre destrimareamisteruhli in momentul in carecopilul introduce in camerd c6tevabomboane pe care vrea sd lemdndnce gi chiar in momentulacela igi di seama cd a distrusmisterul: bomboana ,,nu avea niciun gust. $i nici n-o puteam suge.Gura mi-era uscati. Nu-mi puteammigca limba. Nu puteam face nimicin Samb6." Dupd acest gestdesacralizant, camera ii va fiinterzisd, uga va rdmAne inchisd inciuda tuturor insisten[elor, copilulse imbolndvegte pentru cdteva zile,iar bdrbatul care ii revelaseinisterul camerei Samb6 moareinecat. Episodul este inieresantpentru cd vorbegte despreinstalareh interdicliei gi nu despretenta{iile ei; gestul copiluluivioleozd paradisul pentru cdincearcd sd introducd devenireaimediatd intr-un loc eliberat de

timpul devenirii; interdiclia nu aredrept cauzd, voin{a divind, ciimixtiunea istoriei in eternitate, deaceea ea nu poate fi abolitE;personajul reconstituie la matu_ritate sensul camerei misterioase,dar nu mai are .niciodati acces lnqarhera Samb6. Orice interdiclieeste defi nitivtr, experienfa interzisdpoate fi repetattr ritualic .sirecdpdtatd .parfial, intr-o altldimensiune, insd.

IRECOGNOSCIBILTemd gi simbol obsedant prin careEliade definegte spiritul Iumii.Problema camufldrii misterelor,tratatd in majoritatea scrierilor sale,tlevine principiul viegii , insddreptul omului de a descoperidimensiunea camuflatd r5mAneincert. Un personaj (din I.) spune:,,,Spiritul e totdeauna camuflat inMaterie, dar rostul lui acolo: dacie prizonier, sau se afld acOloprcvizoriu, pentru cd e activ, gi c6tetrltcle - rostul lui ai sd-l afli mailllrziu. Asta e de altrel Enigma _lirrigma cu majuscul6 - care necorrl'runtd pe tofi, ghicitoarea caretc l)une, iqexorabil, oricdrui om:urrrrr sd recunosc Spiritul dac5 et'nrrrrrllat, adicd, in fond dacl ehvcognoscibil?" (239) Nu de

lrlrhlcma camufllrii se indoiepteHlirulc, ci mai ales de dreptul fiinpide rr descoperi misterul; in La

udra-.. considerd cd doar cei alesiau posibilitatea'de u ,""urouqj"misterul camuflat, acesta fiind unsemn al evoluliei umane; pentrumult' dintre oameni, spiritul lumiirdmdne irecogiroscibil. (v.CAMUFLARE)

ISTORIADevine la Eliade un termen dedefinire a efemeritilii, un corset alfiinfei eteme gi din aceastii cauzlexercitl o adevdratd teroare asuprasufletului care vrea sd se salveze-FI vorbegte despre istoria generald

ca{e cuprinde eVenimentedefinitorii pentru popoare, na[iuni,pentru evolulia umand - gi despremica istoie, alcdtuiti.'din faptecotidiene, neconsemnate in tratate,neimegistrate de memoria activd.In ambele sensuri, istoria permite oindividualizare a rimpului gi oclaustrre a fiin1ei intr-un desiin,cdci aga cum spune un personaj dinNS, destinul reprezint2i porliuneade timp pe care ne-o ingdduieIstoria. Cdnd. evenimentele isipierd diversitatea, deveni."u

"ri"intreruptS, fdrd ca sufletul sI sepoatd elibera. Un personaj din NSafirmd cd dacd istoria se desfdgoardin sens unic, fdrd mobilitate siviziune de ansambllr, omul saucolectivitatea.intreagd se risipescfdrd putinla de a-gi trli destinul:exist5 ,,Nagiuni ;i State care s-au

comportat ca un creler, sau ca un

ficat, sau, mai ales ca intestinulgros. $i pdnl la urmtr aceste

Nafiuni qi State au . Pierit."Afirmafia e fdcutli in romanul NS,

in care Eliade transPune istoria

romdnilor de la teroaiea acciden-

tald a legionarilor la teroarea

generalizatd a comunismului. innuvela $anluile, istoria reflect?i

memoria miticd a unui Popor,respectiv, pentru rom6ni, lasf0rgitul.celui de-al doilea rlzboiinceteazd cdutarea comorii, cdci

memoria generall intrd . increpuscul, in amnezia' colectivd,intr-o stagnare de o mie de ani; dar

destinul istoric al unui popor care a

gdsit o dati Graalul este de a-l glsidin nou, de a-qi aminti sensul

clutlrii gi de aJ uita Periodic,pentru cd istoria se rePetit, atunci

c6nd este vorba desPre naliidestinate regenerfii: ,,intr-o mie

de ani, copiii voqtri au sd-;iaminteascd de comoara Pe care a{i

clutat-o gi au s-o caute din nou."(t32)Sensul existenlial al unui individsau al unui popor se afld in fiecare'

eveniment, oricdt de banal;

comentAnd ideea hegelian5, cI intoate evenimentele istorice se

manifestd Spiritul Universal, un

personaj (Ieronim din 19 t) afirmlcd semnificaliile secrete ale

evenimentului istoric pot constitui

o revelalie in sens religios: ,,Voiam

si spun cd ideea lui Hegel Poate fiin[eleastr qi altfel. Eu, in orice caz,

indrdznesc sd-l ingeleg aldel, ,si s6-l

corectez. De acord, fiecareeveniment istoric constituie o noud

manifestare a Spiritului Universal;

dar asta nu inseamnd ci trebuie

doar sd-l inlelegem qi sd-ljustificdm. Trebuie sd mergem mai

departe: sd-i descifrdm semnifi'ca{ia lui simbolicd. Pentru cd orice

eveniment, orice intAmPlare coti-diani comportd o semnificaliesimbolicS, ilustreazd un simbolismprimordial, trans-istoric, universal..."(175). Declangarea sensuriloristoriei este determinatd de

repetarea ei. simbolic5, Prinspectacol sau ritual; de aceea

Ieronim pune in scenS Povesteadespre nagterea poPorului rgmAn,

iar Partenie scrie o Piesd desPre

sfdrgitul gi inceputul lumii (ca

momente identice). Dar aceastd

apdrare de teroarea istoiei (Pinritual sau prin spectacol) este

specificl omului Primitiv Pentrucare orice eveniment inseamnd

suferin[d a cdrei cauzl este uitareazeului; orice gregealS Poate firdscumpdratii pi.n ?ntoarcerea la

arhetipuri, la realitatea PurI a

inceputurilor. Pentru omul creqtin,aceastl recuperare a timPuluioriginar nu mai este Posibild,religia cre9tiilA apa4ine omuluicdzgt, pentru care istoriaprogresul sunt cdderi, adi

renunfdri definitive la recuperareaparadisului. ([,fm" fiA-ll7). Darin ambele cantn, si pentru omularhaic ;i pentru cel primitiv, istoriareprezintA o piedicd gi o inchisoarea spiritului, sau cum observd S.A,l-George,,,istoria camufleazltranscendenfa" (op. cit., 2lg). Deaceea; in nuvela Pe str. M., cei carefac istoria ,sunt incapabili de ainlelege mesajul mitic gi incearcdsf identifice pove stea invd,titoruluiFIrAmd cu eveniitenfil istoric, cupropria lor teroare. Acelagi senscapdtd'gi experienla lui Dayanpentru anchetatorii care inv enteazdcauza miracolului. in. pofidaistoriei restrictive, mesajularhetipal se pdstreazd in faptelebanale, in artd, in gesturi universalepi declan;eazE uneori anamnezaunui om sau a unei colectivitili,ceea ce reface legdtura'cu originile,determind eliberarea de subtcroarea istoriei. Asa de pildd,Adrian (din ICD) no.b";t" despret:liberarea memoiei culturale dinttratca ei istoricd, prin verbulmagic al poeziei. Salvarea fiinteilnseamnd anularea istoriei, ieqireatlc sub normele ei, prin revenire lacrrvAntul originar gi indumnezeit,nrlicd prin poezie. (v. si MESAJ)

IUBIREAlir cum spune un personaj (dinD,1 ,,iubirea, adevdrata iubire este

totuna cu nemurirea'', cdci femeiaiubiti gi Femeia eternl sunt fege ale,,infailibilei Madonna Inte lligenza,, ;Sophia, lnplepciunea lumii se afldtransfiguratii in iubire gi in moarte,Toate personajele lui Eliade trdiescsentimentul . iubirii ca pe opredestinare, iar implinirea nu esteposibild decAt fn cer, dincolo devia[5 gi de moarte. Cum spuneaNae Ionescu, iubirea este in actpur spiritual; iubirea trupului nueste decdt o continuare imperfectd,intrucdt impiedicd fuziunea. Deaceea intdlnirea este amAnatd,personajele trdiesc o Iogodndperpetud. trana (CD) iubegte pecel necunorcuf Sau uifaf $i agteaptd'int6lnirea cu Adrian pentru cd ea iireyeleazd sensul existentei eiprofane, anume'de a da oamenilormesajul orfic gi apoi de a-l chemain infern pe poetul Adrian-Orfeu.$tefan (NS) .se indrdgostegteimpotrivg voinlei sale de IleanaSideri pentru cd gtie cI ea ii esteursitii, dar o respinge cu teamlnel5muriti,. apoi o cautl cufervoare, pdnd ?n momentul mortiicdnd realizeaztr cd destinul seu esiede a trfi aceasti ciipd aldturi de eagi prin aceasta de a se proiecta ineternitate. Gavrilescu (La gg.)poart5 in s ubcon;ti en traljf,Ui r-e

ratatd $i pe c€ue o va regdsi dincolode moarte. Antirn (Unif.) agteaptd ologodnicl strlind, care apare, deasemenea, in clipa mo4ii.

7475

Iubirea ilustreazd principiul lumii,

este un mod de imPdcare acontrariilor, anuleazd cele doud

elemente ale vielii (femininul qi

masculinul) 5i con[ine promisiunea

unei fiinie noi; prin iubire se reface

androginitatea inilial5 a uni-

versului, iar acest simbol al unitdlii

ascunde asPiralia sPre Paradisulpierdut, sPre virsta de aur a

omenirii, sPre timPul Pur, de

dinainte de inceputul istoriei' La

Eliade, iirbirea este posibild doar inmoarte, cdci moartea inseamnd

intoarcere la origini' recuperare a

fiintei eteme; iubirea profanl este'

nesemnifi cativl; vremelnicd; Ioena

(din NS) moare la Pugin timP duPd

moartea lui Partenie, c5ruia ii era

urritS, iu, $tefan rlmdne in via[d ,

doar pentru a gdsi ProPria cale de

mdntuire: el moare imPreunl cu

Ileana Pentru cI doar ea are

vehiculul trecerii (maqina din'viziunea lui $tefan). (v NTINTA)

trcrnuLMoRTrISimbolul este de Provenienl6romanticl qi aminteqte sensul Pe

care Eminescu i-l dd in Poemul

Povestea magului cdldtor in stele,

amrme ca semn al ie;irii din cartea

lui Dumnezeu. in textul emines-

cian este vorba desPre un Prin! al

cIrui destin reprezintl o greqealS in

cartea universului, cdci el a fost

trecut in Paza unui unui inger ,,cu

aripi lungi qi negre"; acesta ebte

destinul geniilor, caPabile de 4cuprinde intregul univers in gdnd,

cu condilia de a nu se indrlgosti de

ineerul Morui. Eliade transPune

siiuotut in nuvela lcD, in care

poetul Adrian, incercdnd sd se

"lib"r"r" de sub Paza ingerului

Mortji, ,,care s-a indrdgostit de el

prea devrem"'r, uitd si mesajul Pe

care trebuia sd il aducd tumii. ft i9i

recap[td memoria dup.5 ce o !

reintdlne;te Pe Leana, dar inacelagi timP inlelege cI ea ii este

ursitd gi totodatil inger p[zitor 9i al

mo4ii; dar in nuvela lui Eliade

moartea inseamnd eliberare,

intoarcere la fiinta etem['

hltn.ImRESimbol. al rena;terii, conlindnd

sensul unei mor{i urmate de inviere

sau regenerare, lntinerirea mira-

culoas6' Presupune intoarcerea la

condifa Paradiziacd, sau intuirea

iegirii ain lumea infemald; reluarea

unor gesturi arhetipale, existenla

ancoratd in miezul vielii generale qi

ignorarea timpului confertr fiin1ei o

noud viat6, total diferittr de cea de

pane atunci. in romanul NS, existd

un personaj, Anisie, care gtie sd

trdiascl in esenta naturll' cu

percepti? evenimentelor cosmice qi

intr-o permanenti revela,tie:',,Nu

este vorba desPre o regresiune instarea, s5-i,sPunem, animalicd, a

76

omuhri primitiv. El descoperd innaturd nu acea vacan[d a Spirituluipe care o cauti unii din noi, cicheia primeloi revelalii metafi zice:taina mgr,tii gi a reinvierii, a treceriide la nefiinp la fiin15. gi omul dstacare e de abia la inceputulexperieniei lui, a reuqit deja sI se

sustrag[ Timpului. Nu numaitimpului istoric - cici din acesttimp se poate sustrage oricine sehotfu5$te sI trdiascd departe delume, fdrd ziare pi fdrd radio -, dargi timpului fiziologic. Degi. arecAliva ani mai mult ca noi, pare cuzece ani mai tdndr. Pare un bdiat de25 de aru." (I, 84) Ca ,si RegelePescar, Anisie intineregte pentru cdeste solidar cu universul. Un alt cazde lntinerire este cel al lui DominicMatei, din Tinerefe..., care. estelovit de fulger, iluminat prilrexperienfa .complet5; moarte giinviere. Frusinel (LTG) intinere;teperiodic datoritd elixiruluidescoperit de doctorul Tdtaru.Dumitru (O fotogrqfie-.) declan-geazl intinerirea Theclei pentru cdii agazd imaginea intr-un centru, inBiserica Mantuirii; fiin15 idolatrl,integratl in esentele naturii, elregenereazd lumea pentru cIdorinla aceasta este inrdd5cinati insine: el trdiegte cu regretul de a nuo fi cunoscut pe Thecla a$a cum oaratd, fotografia, adicd tanlrd.t-earla GCD) pare neatinsE detrecerea timpului, pentru'cd este

defihdtoarea unui mesaj etern;Marina (Incog.) intinpregte in clipamoqii lui Ieronirn. gi gtefan Vizirupare intinerit dupd ce igi petreceziua in izolarea camerei de hotel,incercAnd sd picteze. lntinerireae-ste semnul celor care igi punintrebdri, sau al celor care glsescdrlmul spre paradisul pierdut;meditalia, concentrarea, fulgerul,elixirul'ca gi intrebarea justii facposibili eliberarea totald sauparlialI din corsetul existengeiefemere.

IDOVT'L RATACITORReprezint2i spiritul lumii, mdsuratimpului gi matricea arhetipald afiin{ei. Personaj biblic pe careChristos l-a condamnat la eternitate;i neodihn5; numit Ahasve.rus,asociat contelui de Saint-Germain,eite transfigurat in literaturd casimbol al memoriei gener.ale sau camesager divin. I a Eliade apare innuvela D., ca personaj misterios,ocrotitor al studentului genial,Constantin Orobete, zis Dayan. Elil scoate pe acesta din timpul sduistoric, pentru a-l pune in legdturdcu avatarurile sale anterioare gipentru a-i ardta c4lea eliberdrii detimpul profan, dincolo de moarte.Dayan il descrie astfel: ,,Ahasveruse un fel de anima mundt, de Spirital Lumii, dar e mult mai, simplu gimai profund. Peniru cI,in realitate,

77

II

li1i

Ahasverus Poate fi oricine dintre'

noi". El agteapti sfdrqitul lurnii,

fiind condamnat sd moar6 Pulininainte de el, iar DaYan ii Poate

spune data APocaliPsei - 2987 'Pentru lumea exterioard, respectiv

pentru securigtii care-l urmdresc pe

Dayan, JidoVul rltlcitor ia

numeroase forme, el, este cdnd o

.b[trand, c0nd un lucrdtor care

dispare' in mullime' $i Dominic

Matei (din Tins€te...) intalneqte la

un rnoment dat un Personaj care

pare sd fi fost martorul intregii

istorii gi care, igi spune contele de

'Saint-Germain. Deqi lumea ilconsider5 nebun, Dominic in{elege

cd personajul era iniliat in secretul

arcei pe care el o Pregdtea.

Joc'"-'Ceremonial sacru 9i intrecere intre

viap qi moarte, ritual qi sPectacol,

orice joc este un mod de inigiere,

prin reconstituirea simbolicd a

rharilor incerclri ale vielii, sau a

unei pdr,ti din ea. La Eliade, jocul,

ca gi ritualul rePrezinti o cale de

recuperare a lumii arhaice, aahetipurilor fiinlei; Pentru adiminua sau chiar anrtla teroatea

istoiei. in romanul $., jocul cu

gajuri pregltegte intoarcerea

Dorineilla prototipul ei inilial, de

mireasd care a incdlcat interdiclia

qi care a fost condamnatd la

singurdtate 9i rdticire. Gavrilescu

(Ia gg.) este Prins intr-un Joc Pe

6il'rrl cunoa$te ;i Pe care nu-l ia

in serios; aici, jocul con[ine un

mesaj pgntru care eroul nu este

pregdtit pentru cd el gi-a trldat

iubirea, iar jocul gigdncilor

incearctr sd-i trezeascd acest senti-

ment refulat; moartea PresuPune

refacerea unitdtii primordiale qi

prin ea reintegrarea in sPaliul

eternitilii - pddurea verde. Tot joc

reprezintd gi mdrturisirile luiFir6mtr (din Pe str. M), dar

anctretatorii nu cunosc sensul

jocului qi de aceea ei ' vor s6-l

adapteze prezentului istoric, ceea

ce ii anuleazh efectul iniliatic' De

cele mai multe ori,'simbolul aPare

asociat cu sPectacolul de teatru,

formd superioarl a ritualului' (v'

SPECTACoL)

JONGLERIluzionist gi saltimbanc, initiat inmagie ;i iniliator de jocuri

totodatd, jonglerul maniPuleazd

aparenfele naturii cu sentimentul cI'se adreseazd, zeilor. Personajul

Antim (Unif.) sPune o Povestedespre unjongler care descoperd cd

arta sa a fost inifal un mod de

comunicare cu Dumnezeu, dar el

iqi trddase adevdrata vocalie ,,care

era, intr-un Anume sens religioasd

qi ajunsese ca toti cei din breasla

lui, un simPlu me$te$ugar de bAlci,

flatat gi fericit cd Poate amuza

oamenii de tot felul, de la castelani

9i castelane, la argali qi slugilelor..." (265); ca. 9i jonglerul dinpoveste, Antim inlelege cI muzicasa in loc sd-i distreze pe zei iiamuzd pe oameni .si intr6 intr-oStare de tristefe, simptom alconstiintei profane de care nu se vamai elibera decdt prin moarte. $iDoftorul din Pe str. M. este tot un

, iluzionist: schimbd ?nfSgqareaoamenilor qi face jonglerii, dar eligi plstreazd legdtura cu timpularhaic, apare c6nd ;i cAnd in istoriegi dispare in chip misterios.

JERTFAMod de participare la destinulperisabil al lumii, de integrare intimpul distructiv, jertfa rdscum-p5rtr, de asemenean o gregeald sauplStegte mila zeilor. Pentru Eliade,jertfa este o cale de reintoarcere lahaos gi deci, de regenerare; prin ea

,,se redobdndepte stareaprimordiald, pref6rmald, haotictr";orice jertfd imit5 mareadescompunere (mahrApralaya),cdci jerfa simbolizeazd recdpd-tarea condiliei de sdmdn{i ce se

descompune in pdmdnt, ,,pdrd-sindu-gi forma pentru a. da naqtereunei plante noi" (fIR). Fiinla ziditiin temelia unui edificiu anuleaztrtimpul istoric gi plaseazd creatia lainceputul lumii, ceea ce conferdclddirii rolul de centru, de spaliu

ale cdrui leg5turi cu eternitatea suntpermanente. $i pierderea para-disului presupune jerdl gi coborAreprecedatd de haos; cdnd Samb6(camera misterioasd) este profa-nat2[, omul cu mustS,ti - care iirevelase copilului existen{a ei -moare inecat (NS). ln romanulDCt., Sanda reprezintd jertfardpiti,posedat2tde rdul care nu qtiecd lumea sa va fi anulatd; moarteaei anunlE dizolvarea unui misterinstituit si regenerarea universuluiin care el se instalase. Asasinarealui Ciru Partenie (NS) are funclieeliberatoare pentru $tefan, ctrciuniversul de care era legat se

destramd ,si se regenereazd,;destinul . s6u nu mai depinde dePartenie - un dublu care ii anticipltoate evenimentele existen[ei.Uciderea accidentald a scriitoruluiCiru Partenie conline un mesaj deeliberare prin moarte; aici, jertrajumftAtii artificiale lasd posibili-tatea eroului'de a reface adevlrataunitate antinomicd prin nunta-moarte din finalul romanului.

I.ABIRINTSimbol al vielii, labirintul estespatiul tenebros, dar regeneratordin trupul Marii zeile (MVI\O,formd a imaginarului n5scdtor deexcese si proiec{ie a infinitului.Labirintul este creat din rdspdntii,oferl posibilit5li de alegere,

presupune probe, ?ncerclri 9i ispite'

experienfe in care ra{iunea estP

inutild. O parabold bine configu'

ratd apare in "I# tig* unde

Gavrilescu devine prizonierul unui

univers labirintic; intrarea sa inacest labirint este asociatd cu

sentimentul abandonului care na$te

revolti; pdrdsit de cele trei fete,

personajul incearcd sd glseascd

drumul'cel bun urmirind Pereteleunui paravan care Pare nesf6rqit,

iar in momentul in care Pdtrundedincolq de acesi paravan'' sufocat

de cdldurl, se dezbrac[; nuditateg

inseamnd PdrtUqg-&rnU{5!-3..-.-----..--Individualitdtii, condilie pe care

EawiiBcu o accePtl greu, cti

teamd gi aPoi cu resemnare; el

rltlcegte intr-o camerl cu

vechituri, asemindtoare cu Samb6,

dar fdrd lumina binefdcdtoare a

acesteia;,,Descoperea la rdstimpuri

obiecte pe care ii era greu'sd leidentifice; unele semlnau la

inceput cu o lediF, dar se

dovedeau a fi, PiPdite mai bine,

dovleci uriagi invelili in broboade;

altele, care P5reau la incePut Peme

sau suluri de divan, deveneau,

corect pipdite, mingi, umbrele

vechi umPlute cu tilrAfe, coquri de

rufe pline cu jurnale..." Acest

univers de obiecte inutile, fdrlvaloare, sugerdnd perisabilitatea

lumii, proiecteazd totodat[ 9i

ipostaze simbolice ale ratdriipersonajului.' Labirintul lui

Gavrilescu este inofenbiv 9i

amenin[dtor in acelaqi timP,

seamdnd cu locuri qtiute, dar acolo

existd ,,cineva, ceva' o fiin15, sau

un obiect cu neputinti de precizat".

Eroul trdieqte un ritual pentru care

nu este pregdtit, probl ce hotirdgte

gdsirea trecerii spre neant; Eliade

afirmd in TIR cd ritualurilelabirintice au drept scop lurhinarea

neofitului, care duPd inilieretrebuie sd descoPere drumul, f5ri a

se rltdci in teritoriile mo4ii; ca qi

viata, moartea Poate fi un labirint

pentru cel nePreg5tit, deqi rolul ei

principal este cel de Poarti sPre o

noud via15. Gavrilescu, imPins de

fric5, inaintdnd 'cu Prudenld,

alergAnd din instinct, reuqeqte siajungd in ultimul moment intr-un

cirridor semiluminat, Probabilaproape de poarta celeilalte vieli 9i

capdti gansa de a fi imbtdcat din

nou, aProaPe imPotriva vbinleisale, dupd cum ii sPune baba;

instinctiv, Pleacd Pentru a se Putea

intoarce qi reg5si Paradisul sdu:

nunta cu Hildegard. Experien{a luiGavrilescu echivaleazd cu ini,tierea

in moarte, cdci ,,a iegi gi a intra

intr-un labirint este ritual iniliaticprin excelenld; 9i. totugi, orice

existen!6, chiar gi cea mai linigtitipoate fi asimilatl cu inaintarea

intr-un labirint" (TIR, 349)'

Rltdcirea in bordeiul ligdncilordevine un mesaj 9i un avertisment

asupra lumii profane, cdci intoi's in

realitatea istoric5, eroul afld un altlabirint in locurile cunoscute suntalli oameni gi alte posibile drumuri.gtefan, personajul din NS asociazd ._

existen[a. cu un labirint distructiv,el se simte digerat in burta unei

'balene, din care reu$e$te sd ias5,cdci igi ia in seamd presimlirile, igipune intrebdri ;i este atent la

, Sernnele destinului. Emblemd a

infinitului, labirintul este figuratadesea pritrtr-o spirali, sugestie anelimitelor qi a mdcindrii. i; Unif.,Antim gi Melania urcd spre cer pe oscard de fnarmurd care se deruleazdnesfdgitd, in spirald. Apare aici oaltd metaforl a m64ii, ca ieqire dinlabirint; Antim este iniliat subtil de

cdtre Ieronim, qare cunoa$tesecretul iegirii de la bdtrAna'Generlleasd. Pentru Eliade, rostulomului. este de a se elibera de

lumea infernald, labirint Qomparatcu burta mistuitoare a balenei; inopera sa apare obsesiv ideea cI din

. universul limitat existi iegire - opunte, o trecere, moartea insdgi,resimlitl ca supremi fericire: ,,N.a$vrea sd mE socotili un sentimental,dar indrdznesc sa vd spun cd suntfericit, tot mai fericit. $i de asta m-aaverlrizat locotenentul,

'cd simg oindescriptibil.S beatitudine in clipac6nd te cuprinde frica, te cuprindedeodattr din toate pe4ile, izvor[gtedin ad6nc, din inima vielii qi dacdin clipa aceea nu-fi spn: trebuie sd

existe o ie;ire! eqti pierdut, nu te

m4i po{l intoarce; ai rdmas ingropatde viu acolo, in cripta aceea dininima muntelui, in camera aceea

obscurd, flr[ ugi gi fdrd ferestre.Simt aceasti beatitudine, simt cummE cuprinde frica gi imi spun, gi vdspun qi dumneavoastri: existd oie;ire!' (Podul, 80)

LIBBRTAI:EStare privilgiatii a celui care scap5

de sub reroarea istoiei,pin moarte

"sau prin diferite tehnici ale evaddrii

din timpul profan; in acest al doileacaz, calea completi o constituieyoga, pe care, in cartea sa, Yoga-..,Eliade o considerd ,,dimensiunespecificd a spiritului indian;', careintegreazd tot felul de tehnicispirituale gi mistice, ceea ce face sd

aibd valoarea unui ritual pregltitorpentru moarte; detaqarea de real,despdrlirea spiritului de corpaiticipeazd moartea, mai mult,reprezintii o ini,tiere a spiritulPi, oinvdlare a drumului mo4ii cuputinta de a crea un corp nou.Idealul tehnicii yoga este starea dejivan-mukta, adicd de a trdi inprezentul etern, in afara timpului,in libertate etemd; eliberatul devineo congtiinld-martor, el capdtdluciditate gi spontaneitate, pe carele trlieqte in stare purd.jLF$IiEliade prezintd experien,ta docto-rului Zerlendi, care prin medita{iegi concentrare yoghind ajunge in

81

,.)

Shambala, un sPa{iu eliberat de

timp gi in care ajung cei inteleP,ti;

libertatea absoluti reprezintii un

dat al fiinlei, fine de condi{ia

umand gi ea trebuie cuceritl ca

toate libertisle cdqtigate de om de-a

lungul istoriei. Pandele, Niculiha 9i

Serdaru (din 19 t.) leuqesc sd

dobAndeascd libertatea, Pdstrdndtotodatd legdtura cu'realitatea (cu

Eusebiu). Despre libertate vorbegte

qi nuvela La umbra-.., in care

Eliade avanseazd ideea cd spa[iul

eternitdlii reprezintd lumea

viitoare, a celor salvagi; Pentru cei

care rdtdcesc drumul sprb libertate

nu mai existii o a doub 9ans5. lnIncog., Eliade Pune Problema[berttr(ii individuale, ca disPoni-

bilitate a fiin1ei de a fi fericitioriunde gi oric0nd; cA;tigarea

acestei stdri de libertate 9i de

fericire face Posibild evadarea

chiar gi din lagdrul de la

Buchenwald, unde un iniliat,precum Boddhisattva' moare

carbonizat, dar liber, iar un martircre$tin, bundoard Isus, igi va

dove.di libertalea ,,scuiPdird inobraz pe comandantul lagdrului. (v.

qi EVADARE)

LU}TN{A ..iSimbol ascensional, rePrezent6nd

calea indlltrrii, mintuirea qi

fericirea divin6; cum remarcd Nae

Ionescu, ,,Dells are aceeaqi

rddtrcind cu dies, care inseamnd zi

sau lumind" (155). Eliade dezvolt?i

asocialia, ardtdnd cd in sPaliul

mesopotamian, cuvAntul dingirdesemneazd gi luminozitatea qi

zeul tutelar, iar rtrdiicina diY, din

sanscrit6, care insemna a strdluci 9i

zinfi a dat dYaus, dios, deivos sj

drvus in latind (IIR). in filozofiaindiand, lumina reprezintil divini-tatea revelati, dar 9i o cale de

eliberare, de cunoaqtere, cdci cei

iniliali pot radia lumin6, pu deveni

pe calea dumnezeirii; instrqi

cosmogonia este interPretat5 ca

,,epifanie luminoasd" (trvld cap. I)'Lumina este matrice a lumii qi

legltt[5 intre individ qi sinele sdu

astral; Eliade exPune o legenditibetand despre faptul cd la inceput

' oamenii se Perpetuau Prin lumind,clci aveau in ei lumina Pe care au

pierdut-o cdnd s-a trezit in ei

instinctul sexual; atunci Lumina

din ei s-a stins, iar Soarele 9i Luna

au apdrut Pe cer. in filozofiaindiand, lumina rePrezintii o cale

misticd, un mod de anulare qi de

dep5gire a lumii profane 9i de aceea

este perceputl ca o luminozitate

orbitoare, care distruge individul

istoric; cel care se intAlne;te cu

lumina pi se recunoa;te in ea

dobinde;te , un mod de a fitranscendent, el este mort Pentrulurnea normal5 qi nu mai Poate

evolua in universul duratei 9i al

fiin1ei. in numeroase studii, Eliade

82

observI cd divinitatea, eroul,desdvArgirea apar in contexteluminoase; aureola, vdpaia, luminareflectatd, fulgerul sau astrele care

coboarl insofesc imaginea zeilor, asfinfilor, extazul sau revelaliilemisticg; gi din perspectivi creqtin5,lumina este semn al dumne4eirii gi

al inceputului, cdci I.ogosul inilialeste asociat luminii. Sintetizdndsensurile acestui simbol, aga cumapare transfigurat in numeroasecredinfe, doctrine, traditii gi religii,Eliade consider[ cd existii o luminicare strdluce,ste at6t de puternic,incdt reduce la neant lumeainconjurdtoare; din altd perspectivd

lumina poate transfigura lumeaflrd a o aboli, ea poate dezvlluipefeeliunea iniliald a lumiiparadiziace. De asemenea, int6l-nirea cu lumina pqate conferifiin1ei certitudinea nemuririi; ea

declangeazl sau favorizeazd orevgla{ie religioasd, poate dezvdluisacralitalea nedefiniti sau se poate

intrupa intr-o divinitate tutelard.Dar in toate cazurile, semnificalialuminii depinde de perceptiaindividualS, cdci fiecare omdescoperd ,,ceea ce era pregdtitspiritual qi cultural sd descopere".Esenla simbolului este determinat?i

de consecinfele experienlei:

,,oricare ar fi integlarea ideologicdulterioarS, intdlnirea cu luminaproduce o rupturd in existenfasubiectului, fie cd ii reveleazS, fie

cI ii aratd doar mai clar decAt

inainte lumea Spiritului, a sacrului,a libertdgii, intr-un cuvdnt exis-tenta ca operl divind sau lumeasanctificatd prin prezenla luiDumnezeu" (IvIAr 70).in romanul NS, descoperireamisterului este asociatd cu oluminl verde (camera Sambi);camera luminattr reprezintd intehnicile . yoghine un semnfavorabil, o cale pregdtitoare

i:entru experienla salvdrii. Multedintre personajele eliadegti percep

existenfa lumii camuflate printr-oexperienfd luminoasd; pe Gore(DouIsprezece...),il orbise luminasoarelui" ;i ,,umblase in negtire,f5r[ sd se uite pe unde calcd", deaceea nu in,telege trecerea dintr-olume intr-alta. ta fel, Gavrilescu(lra gg.) este lovit de lumind,ifi-anIilde- a pltrunde in universulmiraculos de ta ,tigdnci. int6lnireacu lumina ii este aproape fatald qi

el rezistd impactului doar prinrememorare; pentru lumea normalSins5, Gavrilescu este mort. $ilibertatea individuald estereprezentatl prin simbolul luminii.Ieronim Thanase, personaj din maimulte scrieri ale lui Eliade, este

introdus intr-un mister capital de

cdtre Generdleasa, gi anume pe

cdnd avea doar gase ani, el inva$calea evaddrii diri realitate prin artigi imaginar trlind o insolitdexperien,ti: imersiunea in lumea

l!

I

oglinzii, unde o lumind misterioasd

ii dezvdluie un intreg labirint(Unif.). Mai tdrziu, Ieronim se

dedicd artei dramatice, Pentru a-i

inv51a pe ceilalli calea evaddrii; inperioada comunistd el intemeiazd o

trupd de teatP exPerimental, a

clrei intenlie era realizarea unui

spectacol desPre libertatea

individual6, desPre Proiectareafiingei intr-un prezent etem (19 t'Incog.). in planul realitltii el

realizeazd un film, o satird a

comunismului, cdre va deveni un

mesaj pentru lumea liberd din

occident (19 L), iar in. Planindividual trdie;te o exPerienlE a

ilumindrii, menitd s6-l salveze de.

sub teioarea istoriei; c6nd casa

copildriei sale va fi demolati, el se

elibereazd de aceastd 'dram{,

proiect6ndu-se intr-un univers

luminatqi fericit ,,Nu simlise cdnd

incetase ploaia qi se ridicase negura

inecdcioasd ;i cerul se limPezise,

inllpndu-se $\ Parc6 totodat6

ad0ncindu-se. Privea infriguratlumina, tot mai 'Puternic5 mai

sclipitoare, car.e se rdsPdndea

deasupra oragului, Prefdcdndclddirile in' imense cristale,

asemenea unor nesfdrqite fldcdi de

aur gi de pietre scumpe." (Incog.)

Aceastl lumind'teYeleazd o lume

camuflatd;' ea este lumina

interioard a regizorului Ieronim'care infelege cd lumea Profandreprezintd o infinitate de forme ale

aceleapi lumini, ascunse

pretutindeni, ;i in lucrurilefrumoase gi in cele urite, ,in orice

pati de igrasie Pe un Perete, inorice improgcdturd de noroi" (318).

Lumina interioard transfigureazd

lumea, sdu o ucide. in Incog., aPare

la un moment dat urmdtoarea

secvenli: ,,Cineva [...] a voit sd

intensifice sPectacolul 9i s-a dus

repedp sd stingd luhinile. Toli au '

incepirt s6 exclame, sI strige, sd

cdnte, sI rAdd. Parcd ar fi fost oorgie, din acelea Pe care le citeau

pirinlii nogtri Prin romane. Uniistrigau: Lumind! Sd se facd

lumind!' (311). Deqi intunericuldureazd doar doud-trei minute,

cAnd se'reaPrind luminile,Elefterescu disPdrusq. A doua zi,inlumea cotidiand el reaPare total

transformat, ca qi c6nd ar fi fost

altcineva. Spectacolul ilustreazd

inceputul, rsnovarea lumii Pritthaos - intuneric, orgie qi camaval -,iar disparilia lui Elefterescu

sintetizeazd aceast6 transformare a

lumii, cdci et igi gEsise r-rn model inSiddharta qi agtePta si devind

Buddha. ReaPrinderea luminii nu

restabileqte ordinea, cain Hamlet, .

unde Claudius' Pune caP[t

spectacolului, cerdnd sd se facd

lumind; aici, lumina transfi gureazd

lumea, marcheazd incePutul unei'noi ere in care Siddharta qi-a

bpuizat intrebdrile -9i a gdsit calea

libertdtii. Lumina are, cel' mai

84

adesea seflsul de cunoa$tere a

lumii, ctrci ea ,ingdduie sI vadd

toti" (Eu-..); JI-!g[i* luminafelinarului ii conducEpe cei rdtdciliin'jungla bengalezd spre o altd

lumind, tulbure, ,,reflexul uneivetre de j[ratic", dintr-o aqezare

uman[ aparfin6nd secolului al

XV[I-lea gi unde ei asisti la odramd consumatii cu dou[ sute de

ani in urmtr. Lumina instantanee

produce I transformare definitivd;Dominic Matei, lovit de fulger innoaptea de inviere,intineregte gi se

ridica deasupra timpuluiCfinerete..), iar Ieronim (Incog)trdie$te o experiengd de iluminareinterioard, de la faza orbirii la cea

de cufundare qi pierdere intr-o,,albd, suprafireasc[ incandes.cen15"; episodul sugereazl ;itrecerea in eternitate prin poarta

moriii, aldturi de perechea sa

astrald, Marina. Iegirea din lunieeste insolitii de o lumin5 albd, care

revarstr euforie; Darie este orbit de

o lumind de aur, apoi spune clmoartea sa este o lumintd mare (L).

LUNASimbol al duratei (mens= mdsurd),

al trecerii de la viagd la moarte, de

aceea asociatil ferninitnfli gi prin ea

- nEantizdrii (IIR). Luna apare rtlrin proza lui Eliade pentru cd

personajele sale aspirl la prezentul

etem, sustras mdsurii timpului.

Uneori luna anun[d". iegireaaccidentalS din lumea profand, cdci

noptile cu lund plini favorizeazdhipnoza, visul revelat (ca inNopf...). in $., lumina de lundffifun reflex al al hipnozeigarpelui; Dorina este fascinati de

lumina rece, pi se viseazd pe malulunei ape lunare,iar mai tArziu, degi

luna dispdruse de pe cer, odaia'eieste ,,inmuiatd intr-o luminIvidjitS, lunard", inoculdndu'ipersonajului dorul de ducd.

MANUSCRISScriere secretii, conlindnd un mesaj

capital, sau secretul insugi aI vieqii,manuscrisul, aqa dupd cum explicdDurand, poate fi echivalat cuGraalul, recipientul in care se afldinchis sdmburele cunoaqterii.Manuscrisul are un caracter ocult,deoarece conline ideea care nu afost publicati, nu a intrat in istorie;el riprezintd qn univers inchis care

pdstreazd un mister sacru. Deobicei, manuscrisul este redactat

intr-un limbaj secret, sau confinealtceva dec0t anun[6 titlul.Manuscrisul doctorului Zerlendi(SOU1 ascunde o experienfdlncredibild si care se adreseazd

doar unui iniliat, de aceea este

scris in alfabet sanscrit, dar atrage

aten[ia celui avizat printr-un citatdin Biblie. Dupd descifrareaacestui manuscris, nilratorul devine

I

{i

Iuti

{li{ln

I

singurul care cunoaqte secretul

doctorului gi se va afla inimposibilitatea de a-gi dovedi

experienla, cdci biblioteca dispare,

iar posibilii martori ai lecturii sale

pfetind cd nuJ cunosc. Altlsemnificalie au manuscrisele luiBibicescu, din NS. Aici este vorba

despre crealii literare trecute peste

granild, pentru a'fi salvate de

teroarea comunist[. Manuscrisele

unui actor care se credea inzestrat

cu talent literar sunt date inplstrare lui $tefan Viziru, exilat inFranta, pentru cd aceste manuscrise

ar fi fost oPerele de miine .ale

neamului. Dar printre paginile luiDan Bibicescu, $tefan glseqte un

fragment din jurnalul intim al

marelui scriitot, Ciru Partenie, un

fel de alter-ego, de dublu al lui

$tefan. Citind acest manuscris,

personajul are revelafia tuturor

semnelor pe care destinul i le

oferise gi in,telege cd toate acfiunile

sale au fost anticiPate de cdtrb

Partenie. Cum, Pulin duPd aceastd

lectur6, $tefan moare, se inlelege

cd manuscrisele se vor Pierde, vor

intra in anonimat; ele nu mai Pot

folosi nimlnui, Pentru cd mesajul

scriitorului ii era' adresat inexclusivitate lui. $i in povestirea

Fratele risiPitor apare tema

manuscrisului ce trebuie trecutpeste giani{i Pentru a fi Publicat;Vfltlmanu indePlines-te dorinfafratelui s5u de a-i duce un caiet cu

poezii la Paris, unde nu va ajunge

niciodati pentru cd va fi ucis intimp ce incerca sd .fug[ Pestegranila comunistd; deqi fdrd

valoare litdrarS, versurile repre-

zinti mesajul unui adolescent cetre

lumea liberd, iar fratelq care i,si dd

viafa pentru a duce acest mesaj

inlelege cd Pentru Poetulmuribund, acesta este unicul mod

de eliberare.

MA$INANu doar un vehicul de trecere, ci 9i

unul al lumii modeme, al vitezei, al

normalidtii, la Eliade maqina apare

frecvent ca simbol al iqirii din

lumea normal6, dar nu este vorba

despre o luntre a lui Caron, desPre

un vehicul care leagd lumea vie de

cea moarta; cdci Pentru Eliademoartea nu este o ruPturd decisiv5;

de aceea,, evadarea din timPulistoric se poate face doar cu un

vehicul obi;nuit, semn al

continudrii drumului dincolo de

moarte. in ziua nunlii, Serdaru 9i

Niculina dispar, dar Niculina este

zlritd intr-o camionetd veche,

simbol al imersiunii ei in alt timp'ceea ce pregdtegte intoarcerea luiPandele la experienta tinerelii lui(19 t-). Camioanele care dispar (in

IJ umbr&-) Poart5 oamehi aleqi,

pregdti{r Pentru o lume viitoare 9i

ele intrd intr-un spatiu camuflat.gtefan (NS) a avut o viziune

infdligdnd o maqind s,i o femeie,

imagine care il va obseda Pdnd la

sfArqitul vielii, c6nd va infelege cd

este un semn al evaddiii dinnormalitate prin nunti gi moarte.InNop[i..., un grup de neofili trtriesc o

Tpe-rTffioasd iegire din timpul lor,rltiicindu-se cu ma;ina in jungla

bengalezI, dar a doua zi afTd cd

maqina nu s-a migcat din fala casei.

Aceeaqi semnifica[ie o are 9imotocicleta lui Emanuel, anume de

a-i aminti lui Vladimir calea de

iegire din m{tard, diq' existenfamdcinatd de timp (Podul).Vehiculul simbolizeazd viteza,graba care stdpane$te omul intimpul trecerii sale Prin via{5.Toate personajele lui Eliade se

grlbesJspre moarte; Adrian GCD)trliegte cu tealna de a nu intArzia laintAlnirea de la ora 430 - este

int6lnirea cu ingerul Mortji; Antimqi Melania se grdbesc sd urce scara

spiralatd a iegirii din labirintulinfernal al vielii. Ileana (NS) se

grlbe;te sd ajungd la concert, dar

ma;ina se va prdbugi intr-oprdpastie etc.

MAI{"ruR,ECale cregtind de salvare a

sufletului. Aga cum spune unpersonaj din Incog., orice tiP de

m6ntuire presupune credinfa intr-unm6ntuito.r. Dumitru (din O

fotografie...) intrd din gregeald in

Biserica Mdntuirii 9i ob$nevindecarea gi intinerirea Thecleipentru cd aceasta este singura luidorinti; credinga lui idolatrd este undat al neamului s6u: el este un

romAn ortodox, plecat in Americasd-gi caute norocul gi care

nimereqte ?ntr-o zi intr-o bisericd incare isi regdseite rdddcinile, iarDumnezeul purtatin ad6ncul fiinleisale i se reveleazd. Un interesant

comentariu asuPra acestei nuveleface N. Steinhardt, in Jurnalulfericiii (355-359); el o consider5'

o mdrtuisire de credin$ ortodoxdgi romAneascd, pentru cd Dumitru,eroul acestei opere, mlrturiseqteoicidentului valorile romAneqti $icre,stine, fdrd de care ,,orice culturd

$i civilizatie se af15 in pericol de

moarteo'. Personajul lui Eliadeintruchipeazd puterea mdntuitoarea credin[ei: ,,Ce respinge Dumitru?respinge marile descoperiri (orimarile iluzii) ale occidentului:spiritul universal (Hegel! Noica!),semiologia, zenul (asiatismul!Eliade insugi !), televiziunea, limbauniversald (Cioran! care nu

concepe culturi exprimate in limbiperiferice), Istoria, semantica gi

sociologia (tot structuralismUl). $icine e Dumitru? E romAnul din,

Sarmalia, le Paysan du Danube,omul simplu,fiul lui Mutter Natur!Nu numai at6t, e qi adevdratulintelectual, care nu cofrfunddra{iunea cu prostia gi iultura cu

lr

86

l'

lfl

ilLlI

tl,

I

h

I

1

ll,

unus liber: E omul care crede inDumnezeu gi in miracole,nesofisticat gi neamdgit de pseudo-

gtiinle cti nume sonore, care inbarul hemingwaYano-huxleYanmdrturiseqte Logosul, intruParea

lui Dumnezeu gi mdntuirea."Sufletul romdnesc este inzestrat cu.

puterea de a traPsfigura lumea,

ceea ce genereazd sentimentul

libertetii qi al intalnirii cu

Dumnezeu. in nuvela Pe str. M., ostradd pe care s-au consumat

experienle caPitale devine un

simbol deformat al mdntuirii;strada MAntuleasa semnificd un

univers de legendtr care se ridic[ pe

nesimlite din strifundurile lumiinoi, comuniste. Poveqtile luiFAramd deruteazl gi tulbur5, Pentruci intr-o lume oPresivd 9iartificialI, fIrI congtiinla rtrdici-nilor, mitul declangeazd haosul.

IyItrISTOFELlngerul cdzut aPare la Eliade ca

jumdate a binelui divin, dar 9i ca

via negativa, Prelungire a lumiireale, dincolb de lumea cunoscuttl.

Pornind de la Faust, Eliade

demonstreazd cd Pentru GoethP,

,,Mefistofel este sPiritul care

neag5, care Protesteazd, mai cu

seamd care opre$te fluxul vie,tii qi

impiedicd lucrurile sd se realizeze'

Activitatea lui Mefistofel nu este

indreptati impotriva lui Dumnezeu,

ci impotriva vielii. Mefistofel este

tatdl tuturor piedicilof' (MA', 72).

Ca, spirit negator, stimuleaztr

activitatea umanl;i de aceea existio simpatie Intre Dumnezeu qi

Mefisto, o legdturtr abia PerceP-tibild care face ca Fausf sd aibd un

mesaj legat de ,,misteml identitiliicontrariilor .si de cel al totalitilii".Eliade considerd c6'acest sens Pe

care Goethe il dX simbolului inopera sa vine dintr-o trbaigeindelungatd, cu rdddcini inmitutilg androginitdlii lumii. Instudiile sate gtiinlificb prezintd o

serie de credinge 9i mituri(zoroastrism, bogumilism, catari)

care pun la incePutul lumiiandroginitatea: binele qi rdul,Dumnezeu;i Satan.

intr-o nuvele @u...) care amin-

. te$te vag de o scriere a lui Hugo,Eliade transpune confesiunea unui

personaj care se autonumeqte -frul

diavolului; el trdieqte intr-un palat

populat de gaisPrezece PdPuqi,care reprezintd lumea sa' Pe care o

poate transforma qi retrli ca in vis.

Diavolul este aicl alb, sfint qi

schimnic- gi PtoPdvddui.e;terenunlarea la lume. Universul s5u

este alternativa lumii, duPd

Apocalips, de ateea isPiteqte

oamenii sd urce in castelul sdu

pentru ca ei sd se Poatd salva:

,,Adevdr, adevdr ProasPdt v[grdiesc voutr. Nu vi temeli, cdci

aici se intind cdmdrile SfAntului

88

Diavol. De-a dreapta gi de-ast6nga fruntii mele se ridicd pdnl lanori ro$cati pietrele palatului.StAnci cu muEchi putred gi gopArlefermecate coboard,spre voi. Nu vdteme[i, urcafi-le. Urca{i rsuiguriinfierbdntate de cea din , urmdamiazd. Urcafi cdrdri pitite subcremene. in curdnd intunericul seva a$teme pentru totdeauna.* (135)Fiul diavolului trdie;te cu voluptateispita, renun{i la calea zeificlrii(doar cel ndscut din om poatedeveni zeu) gi invag se se eliberezede ,,langurile crucii", adic5 intelegeorgoliul libertdgii luciferice. in altinuveld.J$.DlDulavantul defi ne;teacqst orgoliu ca pe o dezlEnguire afo4elor obscure, ca pe un haosindividual care aruncd fiinla intr-unlabirint din care nu mai existdiegire; astfel, doctorul Zerlendi estegata se piardd legdtura cuShambala.

MEMORIE 'Spaliul pur qi regenerativ al lumii,depozitul experienlelor esen{iale;de aceea reinvierea evenimentelorce s-au petrecut la inceputul lumiireprezintd o obligativitate perio-dic6 a fiinlei. in mirurilereintoarcerii se men{ioneazd recupe-rarea unui rnoment caracteristictimpului originar. Memoria arefunc[ie terapeuticl gi soteriologicd;pentru hindugi. - salvai"ea se

intemeiazd pe memorie .,,cel care

Etie este cel care i$i aminte$teinceputul". Traducdndu-i pepitagoreibi, Platon echivaleazd.anamnesi*vl cu memoria imper-sonald, surra amintirilor timpului,,,in care suflotul contempld dlrectIdeile"; aceasta demonstreazd ocontinuitate a gdndirii arhaicedespre un,,illud tempus,fabulos gipleromatic, pe care omul esteobligat sdl rememoreze pentru aeunoa$te adevdrul gi a participa laFiinfd" (MVM). Buddha' 9iPitagora vorbesc despre amintirilevielilor personale, adicd de pepozilia celor alegi, de aceea sedepirtezd de g6ndirea miticd, dar iiplstreaza.gi ii continue esenta.Memoria generalS cuprinde deopo-trivS timput istoric gi timpulindividual.in relalia dintre istorie gi crrltur5,

- memoria ac{ioneazd dinspre eveni-ment spre creafie, de aceeamemoria culturalE este prizonieraistoriei; cAnd se.va elibera, omul vascdpa de labirint, dupd cum spunepoetul din lCD, al cSrui ideal estetocmai memoria cultural6; ins5,pentru el, amnezia devine o torturdintrucdt, deqi a uitat amdnuntelepropriei existen[e, a rdmas cuimpresia tulbure a unei intAlniridecisive, precum gi cu obsesia cdnu-qi mai gtie rostul in univers:uitase mesajul pb care trebuia s5-ltransmitd omenirii. Un alt personaj.

v-.-

!

t/

\r

I

I

l'

il;

I

$tefan, din NS, se strlduie;te sd-gi

aminteascd ceva desPre o maglna'

pe care a selectat-o int6mpldtor din

memoria destinului Personal; la un

moment dat, se gindeqte cd este

vorba despre o imagine fugitivd din

trecut, sau desPre un ePisod cititundeva. Aceastd ambiguitate a

evenimentului ce-i anunli de faPt

moartea devine o caracteristicd

pentrq toate exPerienfele :"vizeazd accesul la memona

generalS.

Uneori, sciitorul recurge la

maniera romanticl 9i Personajeleigi amintesc in.vis ceea ce au trlitla origini; in $., Dorina iqi viseazd

nunta cu mirele-garPe, adicd mitul

iubirii, a;a cum a fost el relinut de

memoria generald (9i in sPecial inpovestea desPre PsYch6 9i E'ros); ea

este indemnatd in vis sd se

recunoascl in imaginea Arghirei,

frumoasa din laPte, care a fost

mireasd doar trei zile Pentru ci a

incdlcat interdiclia; ea a murit,

adictr a fost blestemati si trliascd

sub teroarea istoriei, in uitare qi in

nefericire, Pdn[ c6nd igi va aminti:

,,- Prive;te-o bine ;i-ai sd infelegi

cine este, vorbi din nou tdndrul' $iea se oPri deodati, tremur6nd' Fata

din tron i se Pdru atunci cunoscutd;

qi ochii aceia larg deschigi 9i buzele

strdnse... -. Nu vezi ci e;ti fu

acolo?! exclamd biruitor tin5rul'

Toate viorile t6cur6, oPrite, Parcd,

la un semn nevlzut. O mare tdcere

impietri sala. Dorina rdmase o

clipe cu ochii cdscali, apoi gemu

rdnitd qi se prdv5li." (197) Aceasti

int6mplare exemPlar6, Petrecue la

origini, se reediteazd imperfect inplanul realitS$i (povestea despre

iutu Moruzeqtilor), Pdnd cdnd

Arghirei i se dd posibilitatea de a-qi

aminti Povestea originar6; inaceastd a-doua incercare,Dorina -fiintd' muritoare (intruPatd din

laptele profan) nu mai gre$e;te' ea

"uite te mai Pronunle numele

qarpelui, adicd s5-l defineascd piniorme trec[toare qi cdqtigl asdel

ilreptul la eternitate. Gavrilescu

G.a gg.) este surPrins de memoria

p"^ilil8' mai exact, de amdnunte

iefulate: iubirea lui neimPlinitd

pentru Hildegard. Aceasti recuPe:

rare a amintirilor ii di qansa uner

mo4i personale. tn nuvela De str' lvl,memoria lui FdrAmI creeazd haos,

clci Povegtile Petrecute intr-un

timp fabulos incitd la diferite

interpretiri, iar in lumea care se

na$te violent, adicd fdrd memorie'

mitul ndvdle$te 9i transforme totul

in labirint; memoriA miticd este de

nereprodus in acte, ea contrazice

logiia realitilii. Hipermnezia lui

Dominic Matei (din Tinerefe"') nu

reprezinti numai o cale de salvare

peisonald, ci 9i salvarea memoriei

generale; Personajul trlie$te

experienfa christic[ (moarte 9t

inviere) 9i devine mdntuitorul

lumii, resPectiv, un reciPient al

tuturor informaliilor despre unanim cunoscute, adeseori.aparilia gi evolugia fiinfei, o arcd ce sentin{e; maxime, adevaruri mari,va permite universului s6 renascd dar gi cuvinte aparent fSrd sens saugrqu Apocalips. cu un sens comun. Mesajul seInainte de moarte se instaleazd impune fie prin repetari,, fiehaosul: evenimentele trdite se printr-un con;xt **rin""rir,

"famestecd, sunt confuze, omul are iste transmis de. cineva sau sesentimentui cI ;i-a ratat destinul; reueleazi celor aleqi. Mesajul nuapoi igi amintegte esen,tialur $i pe are rolul de a indrepta istorii, de aaceastd rememorare se clddegte modifica mersul lumii, ci propunemoartea fiecdmia; Gavrirescu (Ia o cale de salvare, adicx de eriberare!C) -i;i aminre$re o povesrE-T0- din timpul profu",-* ,i"firufTififfite cu sentimentul cd aceasta a Ariadnei, inaica iegirea din iabirint.fost tragedia vieyii sale; dupd o Fiind foarte simplu, mesajulexistenfd mediocrd ;i resemnati, el ispitegte la int.rpr.ta.i,

- tuigi amintegte un episod care i-ar fi complicarea lui, sau la citirea inputut schimba viatp ;i pe care il registrul vielii sociale

retrdiegte in moarte. De asemenea, i, nuvela lCD, pe care I. p.v_ladimir (Podul) isi aduce aminte Culianu o considerd arta poeticd a

:e.*:"ir",u sa era sI joace Moara tui Eliade(op.cit.,247),personajullui losafat, adicd sI gdseascl Adrian este'un p*,

"#.*., A*drumul spre libertatea absolutd, dar care are corytiinla r"pirr"i

"a "rcum via(a inseamnd uitare, el gi_a este purtdtorul unui mesaj capitalratat destinul gi abia c6nd pentru omenire, pe care i_" ult t,rnotociclistirl (semn al mo4ii sare) . insd; el a compus canaru ,".r*it"ii amintegte, el igi dr seama cE s-a unui cAntec pe care Leana il cantdrdt5cit. Amintirea de dinainte.de seara prin giaOinl publice ,i pri,moartb oferd gansa reintoarcerii la restaurante gi care *" *enir"u d" uparadisul .pierdut, reintegrarea in inocula oamenilor o anume stare dememoria universald. bearitudine, de fericire ii O"

optimism. Atdt cdntecul, cdt gi

MESAI , interpretarea lui refac un ritual

r,r"*1ri" esenriard pentru un ilil?,fftr?l,ii: 3#Jii"i"T,,idestin sau pentru istoria generald, muzica sa. Mesajul orfic, prinmesajul este camuflat in banalitate, faptur cr se adrese azd in prilrradicd in evenimente cotidiene, r6nd sufletului, de;teapti-rf"ru,n9ucuvinte, sintagme sau enunturi li prin aceasta determin5

9t

f

schimbarea conqtiinfei generale'

Pentru cel iniliat, mesajul are 9i

alte sensuri, camuflate inanodinitate pi in farmecul trecdlor

al unui cdntec lXutiresc, deoarece

povestea lui Orfeu se referltotodati la cobor0rea 9i intoarcerea

din infern, conline, aqadar,

speranta in traversarea mo4ii, inideea de moarte 9i inviere,ndzuin!5

flrd de care omul nu Poate trdi;

Eliade exPlig[ in nenumdrate

r6nduri cd sensul viegii este de aglsi o cale de transcendere,

credinla intr-o via[[ dincolo de

moarte, ln devenirea continud, in

dobdndirea pardisului pierdut, sau

doar visat. Tot mesaj capital este 9i

cel transmis de maestrul Pandele,

din eternitate; in romanul 19 t,dupd evadarea din timP a

scriitonrlui Pandele, secretarul s5u

prim6gte un buchet de trandafiri'

insolit de un bilet semnat de

Pandele, cu Promisiunea de a se

vedea curdnd; la Pu,tin timP duPd

aceea, Eusebiu (secretarul),

int0lnegte un student care ii face o

mdrturisire stranie: ,,BdgI mAna in

buzunar gi scoase o foaie de caiet'

- Trebuie sd traduc 9i sd exPlic un

text. Doar cdteva ProPozi,tii' Dar

'cum sd le exPlic? Libertatea

absolutd, asta sd zicem, inteleg'

Dar mai deParte? Nous sommes

condamnds i ta tibertil be vrea sispunl asta?" (241) Dacd Pdnd

atunci Eusebiu se gdndise cd

Pandele, Niculina 9i Laurian s-ar fiputut reteci in timp, prin intilnirea

cu acest mesager' care i se

adreseazd in exclusivitate, el

inlelege cd maestrul a reuqit sI se

elibereze de timPul istoric qi cd

acest lucru este nu numai Posibil,dar este un dat al fiinlei,-, o

condamnare. Pentru oricihe

altcineva mesajirl rePrezintd un

simplu subiect de examen, dar

Eusebiu gtie cd ii este adresat,

'pentru cI studentul face aluzie la

formula de desPdr,tire, folositi de

P4ndele (Pe curhnd) 9i are oatitudine .cornplice (ii zimbeqte, iiface cu ochiul).'$i DaYan, din

nuvela'omonimd este un mesager'

dar unul care nu-gi pgate transmite

megajul: ,,... Tragicd este moartea

mea pentru c[ nu mi-am imPlinitmisiunea. Un mesager care nu

izbutegte sI transmitd mesajul!

iout" am exagerat sPunind cd e

tragicd. Aq sPune cd e vorba

despre o moarte tragi-comicd' O

tragi-comedie a erorilor . qi

confuziilor..." (286) DaYan are

rolul de a Pregdti aParilia unui

mesager imPortant; el continu[teoria einsteiniand, dar at6t cat sd

deschidd o u95 sPre ecua{ia ultim6,

fdr[ a face demonstralia ProPriu-

zisd. Cele mai multe PersonajedescoperX un mesaj in sensul

spectacolului teatral; orice ritual

riprezinti un joc fdrl incePut 9i

sfhrgit, o Proiec{ie a lumii ce se

92

reconstruiegte continuu. Din acest ventionall, ba chiar stupidd qimotiv un joc poate deveni jenantn pentru lumea normald. Donprimejdios, cdci propune o euijote se elibereazd de teama destructurd arhetipald pentru care moarte pentru cd jocul siu iljucdtorul nu este pregdtit, sau, cum situeazd ?n pr.a.|*u ,noaii, ifspune Ieronim (in Incog.), cel determinl sd trdiascl sentimentulc,ruia i se reveleazl mesajul unui. morfii, cdci aventura * "ri" u.rumit ,,ori iqi urmeazd modelul, cu autentic primejdioash. El ;;;riscurile pe care Ie implicd, ori ii urmeazd mooelut

"u naefitai",rezisGi, gi arunci e srrivirr" (3r2) .trriegte destinul .urui.*rriCalea justd este de a urma mesajul, rdticitor cu aceeapi credinli ca gigare totdeauna implicr o intoarcere parsifal atunci cani pune intrebarea,:g.iCrri Mesajulpentru.romAni(in justI. De aceea mesajU f"nt-Pelerina) este de a nu inceta sr-gi romdni este ,,Fericili cei saraci cupund intrebdri in legdturl cu duhul,..*, pentru cd Eliade crede insalvarea' adicd de a nu renunfa ra revitali.zarea spaliului romAnesc,jocul donquijotesc. Discut6nd prin darul nativ, de reintoarcere lasemnifica,tia lui parsifal, I. p. origini, acolo unde se afld putereaiCulianu,' aminte$te ci Nichifor ' intreuarii necesare;

""r "u." iiipurr"

crainic a creat (in r9z4) o alegorie intreb5ri despre mdntuire, i"rp." .de mare popularitate in cultura salvare, eliberat de sensul istoriei siromdnd, care esre posibil sd fi din inchisoarl" i,.orri"pr"irr,constituit un punct de pomire pentru este capabil sd regenereze urfversul.Eliade, anume cd Parsifal reprezinti Mesajul se una pretutindeni,Romdnia Ia rlbcruce de drumuri, camuhat in faptele efemere, inintre,,occidentalizarea simbolizatd cuvintele obi;nuite, pentru' cade grddinile vrdjitorului Klingsor gi insugi sensul rumii este acela de aspiritualitatea tradipionald, sim- cuprinde simbolurile devenirii. aleb2liza,:d' de forrdreala Sfanturui inceputurtii 9i sfdrgiturui i;;.;r."Graal." (215) Eliade ir compard pe amdnunr al'existenlei. oi"-u""r,Pals]fat cu Don euijote, iar motiv, de cele -ui *uft" o"Jlnaivitatea lui de a intreba unde este mesagerul nu este congtient de rolulGraalul, intr-un moment in care . . sdu, sau nici nu gtie cj are un rol.lumea se preocupa de boala RegeluiPescar, presupune o anulare a ..

ridicolului prin puterea nativd de a MEIAFZICA s

se juca serios, de a atinge, Fdrd sd fie un simbol , metafrzicagrandoarea pe cale necon- genereazi o sferd largd de

93

semnificafii Ei, este o cale de

cunoa$tere a lumii dinlduntrul ei,

prin surprinderea secretului viefii;este vorba desPre un tiP de

cunoa$tere revelatoare, favorizat2i

de neliniqte gi de emo[ie. Nae

Ionescu defineqte actul cunoaqterii

metafizice printr-o analogie foarte

simpltr gi explicitd: ,,Dacd,de Pildd,intr-un ceai torn rom, eu ;tiuaproximativ ce gust va avea acea

biutur[; acela care nu giie insd cIam tumat rom, nu va Putea $ti decat

dupd ce a gustat. Vasdzic[, Pentruca o cunos,tin(i si fie qtiinlific[' ea

trebuie sI fie exPerimentatd,trebuie sd bei intAi ceaiul 9i Pe

urmd sd spui ce gust are. Eu insd,

care am pus rom nu mai am nevoie

sd beau ca sd qtiu ce gust are,

pentru cd eu sunt induntrulevenimentului, eu sunt acela care

l-a provocat" (oP. cit.,53).in cartea de fa(i, am cuPrins o seriC

de simboluri care dezvolti sensuri

in sfera metafizicii; evadare,

oigine, iubire, nuntd, mire q.a-

presupun cunoa$tere prin rpvelare,pregtiin{5, situalii metanormale.

METAT.IOIANoliune prin care Eliade defineqte

o experien{a paradoxalS, cdnd toate

convenienlele sunt ruPte, iar noua

ordine acceptatd; asffel paradoxul

de a muri ;i a rena;te, androgi-

nitatea ca imagine a Perfecfiunii

sunt incercdri de ddrdmare a

sistemului unanim accePtat;

metanoia insearnn5,,conversiunea,rSsturnarea valorilor" (MA 100),

adicl haos, care insd dd unora

(celor iniliagi) posibilitatea de a se

reclddi,fdrl a mai a$tePta Crealia

generald. Aceastd categorieprivilegiati a trdit deja gocul Pe

care il dd un mod de gdndire care

sfideaz[ logica sau sistemul de

ralionamente tradilionale. Arta,ritualul, jocul irnpun prin simulare

atdt 'o imagine rtrva9itd a lumiicunoscute, .cAt 9i rezistenfa

individului in fala Procesului de

disolufie, deoarece ele oferd inordine virtuald o infinitate de

variante salvatoare.,Pandele (19 L)

scrie o piestr de teatru care incePe

cu sfArgitul gi iqi cornenteazd

intenfiile asfel: ,,... cititorul trebuie

$ocat; indignat. Numai duPd aceea

poate avea loc metanoia, cum

spune Niculina, rEsturnarea,

trezirea, reintegtarea' Cred cd ai

inleles cd in acest haos bogat invirtualitdli, anumili indivizi se pot

realiza, chiar acum, Pe loc, inmijlocul descomPunerii generale;

ei nu sunt obligali, ca tofi ceilal[i,

sI agtepte o noul Crealie Pentru ca

sd-gi poati reglsi plenitudinea.,."

MIREVorbind despre existen.la mistici,Nae Ionescu identificl trei cdi de

g4

cdutare a absolutului: transcen-dentald., cre;tind ;i emanentistd(adic5 cea a pelerinului careevadeazd, in finuturi alese, Cea,amirelui nistic ;i cea a sfilntului,

, care crede cd il are pe Dumnezeu insine qi de aceea este ameninfat depdcatul orgoliului) 9i opteazd,pentru calea cre,stinl, a mirelui carecrede in taina iubirii gi a nunlii (op.cit., 164-182). Eliade creeaztr inproza,sa acest tip de evadare:majoritatea personajelor scapd dinlabirintul infernal, prelungindipostaza de mire, pentru cd aceastllipostazd inseamnl pregltire pentruintdlnirea cu Dumnezeu. inromanul NS, toate semneledestinului se indreaptd c6tre unprototip desprins. de existentaprofand: $tefan se izoleazl intr-ocamerE de hotel, este preocupat deproblema timpului gi a evaddrii,este indrdgostit de doud femei inacela;i timp, flrd a se sim{i in modcert legat de vreuna; familia iimoare intr-un accident gi atunci iqicautti mireasa spirituald, aldturi decare vd muri; intreaga lui viafI sepregdte;te pentru taina nunlii,adicd pentru a imita destinul luiChristos; iubirea lui stranie pentruIleana Sideri face parte din destinulsdu, cdci int6lnirea cu ea e anunlatdde o previziune,gi este asociatd cuimaginea maginii, simbol al treceriiin moarte; Ileana este a lumiicrdi asd, mire.asa agteptatd, perechea

ursit5; de aceea, el respinge oleglturi telurice gi aspird neldmuritspre o fuziune, spre nunta in cer.Antim (din Unif.) este logodit demai multe ori, dar nehotdrdt sInunteajscd, el agteaptii o strd.ind,pregltindu-se continuu pentrutaina nunlii. Dorind s{ creeze, fdrla avea inc5 sensul creafiei,personajul eliadesc face din viati oini[iere in taina ultiml a fiinfei;$tefan Viziru, simte imboldul de apicta gi, de;i nu are talent, areintuilia eliberdiii gi presentimentulcrealiei in timp ce mdzgdlegte opeyd, in singurltatea absoluti aunel camere secrete. Ipostaza demire inseamnd pregdtire pentrumisterul crea{iei, pentru nunta careanuleazi existenfa de p6nd atunci giconline germenele altei stiri ae a d.

MOARTEPentru Eliade. moartea reprezintit opoaftd de trecere spre altii stare afiinlei gi un drurn ,spre

,,mareailuminare" - ie$ire din labirintulinfernal al istoriei opresive si altimpului normat.'nesi Biaae nuvorbegte despre rai 9i iad in senscre;tin, viziunea sa nu ilustrerizdtotalmente nici gAndirea indianl, lacare face principalele trimiteri. lnstudiile sale asupra religiilor lumii,el face de multe ori observatia cdomenirea se intoarce periojic tastructurile arhaice si de aceea

95

,l

I

,t

1

lumea modernd imPdrttrqeqte' Pe

iang t"Pt"rentarea cregtind' 9i

.o"i*tu intr-o lume eliberatd de

aine s,i rdu,in care Pdcatul a fost

anulai, o lume similard inceputului'

armoniei originare; Culianu duce

mai OePurt" a"easti idee' ar5tind

"a it utri*ele decenii ale erei

noastre omenirea qi-a schimbat

viziunea fag de moarte: dincolo de

ea nu se r.nai afld judecaa de aPoi'

pedeapsatqi rdsplata'r Conceplia

iui giua" vine in bunl Parte din

tultur6, dar 9i din intuilia

originilor, cdci in creafia sa

art[tice ei rccreeazdcal mai adesea

metafora morlii mfolitSe'

Prezentind interpretarea lui Dan

Botta asuPra baladei Miori!1,

. Eliade reline ideea nunfu

pdstorului cu moartea 9i rddlcinile

*i,i"" ale acestei nletafore: "Ca in

intreaga sa oPerd, Dan Botta exalti

moartea nuPtiald,W care o Pune ln

.uro*.o nostalgia mo4ii in sensul

ii.u.i" al termenului' cdci poetul

nu se indoieqte de thracismul etnic

al rom0nilor, 9i Orfeu, Zalmoxis 9i

plstorul stau dnul l6ng[ altul in'unir"rrrrt sIu de valori" (MA'

2!43). La aceast[ idee' Eliade

uOu,",ea gi aPrecierea lui C'

braitliu' cd Miorila',PerPetueaz5

m"moria gesturilor originare de

apdrare a vie[ii" 9i conchide cd

acest rnit se bucurd de o mare

fopularitate Printre romini'

intrucat exPrimd o exPerienf5

exemplard, venit[ din creqtinismul

timpuriu; Plstorul iqi tfansfl;

gureazd moartea in .nitntd

misticd'

Iransforml un eveniment nefericit -*

intr-o taind, intr-un mistet

sacramental, adic[ imPune un sens

absirdulai insuPi (MA' caP'!I[)'Caracterul iniliatic al baladei este

subliniat de metafora nunte-

moarte, Pentru cd ea conoteazl

sensul atmonizdrii contrariilor'

sugestie conferit{ qi de cuPlul

astral (soare-lund), care nu

reprezinti doar o obsesie rom6-

neasca, ci o aspiralie universald; in

-omite tetrnlii tantrice' neofitul

irl"p" prin cosmicizarea filn1ei

sate; el se strdduieqte si unifice

soarele ;i luna, reface in slne 9i Pe

cont ProPnio, unitatea Primordial5'de dinainte de Crealie' anume

resoarbe toate fortele cosmice

irn, :a+1. Simbolistica nunlii

toureiui cu luna exPrim[ setea de.

anulare a dualismelor' a etemet

reintoai,rceri 9i a existenlelot

fragmentare (TIR' 180)' Nunta

,"pi"rinta ijn simbol al fuziunii

antinomiitor esenliale - masculinul

qi femininul -, con$ne Promisiunea

unei crealii, a unui nou'univers' cel

nendscut. Asocierea nunti-moarte'' ilustreazl gi int6lnirea dintre fiin![

gi nefiin1i, dintre efemer 9i elem'

AProaPe toate Personajele ':tHiaOe iqi gdsesc Perechea in

moarte, c5ci nuntirea in momentul

de trecerl spre eternitate deschide

96

o tain5, cea a fuziondrii spirituluicu materia, anuleazd limitelefiinfei, iar cobordrea la origini,reintoarcerea la abisul teminizat gi

etern coincide cu o nagtereproiectatd, cu indl;area ins5gi.Moartea e mireasa absolutS,crdiasa lumii, cdci esenla vielii estefeminin[] Antim (Unif.) a$teapt?i

intreaga vipld o l.ogodnicd ce vaveni in clipa mo4ii; ea se numegteinilial Melania. (cea neagrd), iarapoi, devine Laetitia (veselie) qi ilconduce pe Antim spre lumea luiOrfeu, eliberatd de zgomote,dincolo de sala de concert, laoriginile sale, adicd la intAlnirea cuGenerdleasa. Ieronim (Incog.)trdiegte gi el sentimentul sfar$ituluica pe o reg5sire a perechii uitate;percepe haosul ce se instaleazd inlume o datd cu demolarea caseisale, care inseamnd instalareacomunismului pi uciderea lumiiinterbelice; el std pe trotuar, inploaie, gi privegte cum casa estedistrusd, iar gdndul cd se poateelibera de teroarea istoriei face caintreg oragul s[ fie inundat de onefireapcd incandescenyi de ghealdgi, degi orbit de lumind, nu clipeste

;i nu se sperie pentru cI inlelege cddincolo de. formd gi de duratd,existl spiritul nesfdrgit qi fericirea:,,Inima incepu sd i se bati tot mairepede, apoi, pe nea$teptate, se

opri, qi in acea clipd il asurzi untrdsnet nesfdrqit, izbucnit parcd din

toate pdrtile deodatii, gi inlelese,dar fdrd sd simti, cd se cufund5,pierzdndu-se intr-o albtr, suprafi-reascd incadescenli" (318). Estemomentul in care apare Marina,t0ndrd 9i gata de marele drum,amintindu-i cd i-a promis sd-l

,regdseascd. Le4na gi Adrian suntlogodnici de-a pururi, dar Adriandevine periodic amnezic, cdcifiecare perioadd de anamnezd,inseamnd regenerare; el pendu-leazd intre memoria etemd.gi cealimitatii, este Orfeu, condamnat sd

urce qi sd coboare GCPI. Leana gi

Adrian sunt pregdtifl pentm nuntafinal5, adicd ini1ia1i, gi de aceea oam6ni; au descoperit drumuleliberdrii de sub opresiuneatimpului profan gi sunt mereu tineriqi logodili. Rolul lor este de a facelegltura intre om gi etemitatea dedincolo de fiin15 (Incog.). Pandetre

(19 t") refszd, ini[ial chemareaEuridicei, adicd moartea prinrefacerea unitSlii primordiale; eldescoperd evadarea princompunerea triadei desdvdrgite(Tatdl, Fiul gi Sophia), deoarecegi-a inlocuit moartea personal5printr-un proces de amnezie-anamnezd. RidicAndu-se deasupraparadoxului esential (moarte-nlntA, coincidenti a dppositorum),el inlelege cd fiinla estecondamnatd la libertate absolutd,numai cd trebuie sd-gi aleagddrumul spre ea incd din timpul

iJI

l, .

I

,!

vielii. Fiind scriitor, Pandele

sdvdrqeqte inconqtient un ritual,imitd gestul creator al divinitdlii 9i

de aceea e caPabil sd gdseascd

sensul Trinit{ii creqtine. Pentru

majoritatea oamenilor, moartea

presupune anularea contrariilor,existenla in libertate gi constrdn-

gere totodati, cdci Poarta mortji

este precedatii de un labirint din

care doar cei Pregdti{i Pot ieqi

imediat. Misterul mo4ii este

asociat cu o nunt5,Pentru cd nunta

ilustreazd cel mai bine actul mistic

(adicd .iubire, devenire ;iteocentrum,duPd cum exPlicd Nae

Ionescu), dar,sugereazl tot la fel de

bine eliberarea sinelui 9i aPoi

limitarea lui in celdlalr; imaginea

acestui paradox poate fi labirintul,care este un sPafiu infinit 9i de

eternl rdtdcire; dar 9i unul al

cdutirii stimulative, din care totuqi

existd iegire. Gavrilescu, un

muzician ratat, care a trdit cu

sentimentul inutilitilii, considerdn-

du-se pedePsit sd nu se realizeze

pentru pdcatelg 1ul, igi PercePe 9i

moartea ca Pe o ratare; Pentru el

jocul celor trei fete este o glumd la

care nu se Preteazd Pentru c5, degi

profocolar, in addncul sufletului le

disprefuie$te: ,,Cine m-a Pus sd-mi

pun mintea cu niqte coPile? izbucni

deodatd, cuPrins brusc de furie'Pardon! Am sPus coPile din

gentilete. Voi sunteli altceva. $ti1ivoi bine ce sunteti. Sunteli tigdnci.

Fdrd nici o culturd. Analfabete."(21) Moartea sa inseamnd, inprimul rdnd, anularea acestui

sentiment al mediocritSfli; el este

condamnat sd-qi trliascd inlabirintul intunecat toate dorinfele

ratate, apoi i se va deschide Poartamo4ii. De aceea, Pentru el moartea

este mai intAi o atingere, aPoi un

fior gi in cele din urmd

constrilngere. Initial, el se simte

atins de ariPa mo4ii:,,cineva, ceva,

o fiinld sau obiect, cu neputinti de

precizat, il atinse Pe fa!5' Pe

umeri...", aPoi este cuPrins de

fiorul mor{ii, de ,,o adiere

nea$teptati",,,ceva care nu semdnd

cu nimic cunoscut, qi o cliPd

rdmase incremenit, simfind cum ise rlcegte sudoarea Pe gira

spindrii." CXnd ajunge inapropierea unei feiestre, este tras

de o forgi necunoscutd' ,,legat 9i

impins intr-un sac". Pentru

Gavrilescu, moartea nu inseamnllumind, el i;i gdseqte mireasa (Pe

Hildegard), dar Pornesc sPre

pddure, adicd sPre labirint, in care

este condamnat sd-qi trdiascb

iubirea ratatd, sd simtd aripa, fiorulqi necru{area mo4ii 9i abia duPd

aceea sd ajungd la fereastra

luminatS, adicd la imPlinireaarmoniei Prin nunta mioriticS'Povestea sa ilustreazd fricanormal5 de moarte; Pentru cei

etiberafi de acest sentiment, adicd

pentru cei Pregdtigi, moartea

98

inseamnd iegire in lumind. Darie(din t) percepe moartea ca pe otrdire familiarS: ,,E ca o lumindmare. E ca in strada Toamnei..." $iStefan (NS) se pregdteste pentrumoarte $i i$i trlie$te clipa ie;irii cape o fuziune spiritualS cu Ileana,mireasa sa. Toli cei nechemali demister mor dacd il tulburd, iarmoartea lor presupune rdtiicire; inSDH, toli cei care incearcd sd

#' descrfieze manuscrisele secrete aledoctorului Zerlerl,di dispar inacidente stupide, cdci, ca gi

Gavrilescu,4ici ei nu sunt preg5titipentru taina capitald. Intimitateamo4ii poate constitui'un mod de

. iniliere; Andronic ($.) se salveazdmiraculos de la inec, ceea ce ii diputinfa de a se intoarce la originilefiingei sale gi de a retrdi taina nun[iiratate.

MUT,MUTENIESimbol al evaddrii din durat5,tticerea reprezintd o cale de iniliere,o incercare asceticd, ilustrAndrenuntarea pa4ialS la via{5 gi laispita exteriorizdrii; in dansulcdlugarilor existd un personajnumit Mutul, care moare gi renagte;el intruchipeazd fo\a virild, vialacare reincepe o dat?i cu venireaprimdverii, degi toli cdlugarii suntlegali de un jurdm6nt al tlcerii,numai Mutul nu poate vorbi gi

incearcl s-o facd pentru cd el

reprezint5 fo4a nendscutd inci,iralionalS a naturii (IsL crcd. III,238).in romanul 19 t apare un personajcare practicd un itual al tdceii,goferul care face legdtura dintrelumea normald (casalui Pandele) gi

cea iniliati (din tabdra lui leronim).El se vindecS, refuzdnd str mai iaparte la desfdgurarea istoricd (este

vorba despre un important personajpolitic al sistemului comunist).in altd nuvel5 (Omul...), Eliadecreeazd o interesantd parabolS atlcerii: este, vorba despre unpersonaj care se hotiirdgte sI tacdpentru ca nimeni str nu-i poatdcunoa$te aurul dinl5untrul lui,,,voia si se pdtrundd in sine, sd se

pipdie ca un frate, sd se mdngdie qi

sd se ascundS de ceilalli,batjocoritor ca gn zdmbe(' (123).El se izoleazd de lume, trdieqte caun sihastru, chinuindu-gi libertateainterioar5, apoi incepe sd zimis-leascd fdpturi ale gAndului;cutreierd cet51i, risipind pretu-tindeni crealii ale g0ndului, iegitedin tdcerea sa; ajunge unDumnezeu negtiut gi uneori izgonitcu pietre. in cetatea regelui orb,renunld la ticere, cdci in el se

treze$te iubirea pentru frumoasadomnild, gi ea o inifiaH in lumeagdndului; omul care a voit sd tacdiireveleazd regelui universul, mintiisale gi intreaga cetate va avea accesla aceastd lume, in afarl de doctor,

t,

I

III

pe care se hotilrd;te s6-l ductr incatedrala in care el a cunoscut

,,durerea grea de volupt5[i aticerii". La intoarcere, nimic numai este ca inainte, oamenii s-au

schimbat, catedrala este o ruin5,din care n-a mai rdmas decAt chilialui, transformatd in muzeu gi incare se afld cugti cu robi, croiliduptr nllucirile sale; lndurerat de

efectul propriei crealii, omulmoare, iar doctorul care il insolea ilcrede nebun. Prin tiicere, g6ndul

este favorizat, dar crea[ia gdnduluiuman nu reprezintii dec6t o copiejalnicl a creafiei divine; lumeatiicerii devine inutild cdnd omulvrea s-o implrti;eascd. Aici este

vorba despre simbolul sf6ntului,ameninfat de orgoliul perfec-

fiondrii vielii interioare, incapabilde iubire profan[ gi blocat lnpropriul univers.Tlcerea este gi un semn al

originilor, de aceea ritualul tiiceriireprezintl qi o cale de intoarcere,de traversare a haosului gi de

rena$tere; in Pe str. M., Fdrame

creeazd, dezechilibrul lumii prinpoveqtile pe care le spune, apoiintrd lntr-o perioadd de tdcere,refuzdnd chiar conversaliile con-ven{ionale; el igi camufl eazd. fica,refuzdnd participarea la haos.Tdcerea este ;i un imperativ al

nefiinlei; in romanul $., Dorinap5trunde intr-o lume de vis, la unbal fastuos, unde ii este interzis sd

vorbeascd celor din jur; aceeagi

viziune apare gi in DCh: in visul luiEgor, lumea mortilor nu oferdposibilitatea comunicdrii decdt cucei cunosculi (bundoarS, Prejan,care incearcd sd-l avertizeze asupraprimejdiei), restul este ticere qi

rltticire prin incdperi de bal sau pe

coridorul intunecos la capdtulc[ruia il a$eapd strigoiul,

NA$TERESimbol al devenirii, alternAnd cu

moartea, nagterea anun,ti o

schimbare, un moment al evolufie,i,o renovare a fiinlei generale.Nagterea contine germenele mortji,sau dorinla devenirii gi o datd cu

ea, dorul eternei reintoarceri la. origini. in Crealiunea vedicd,prima emanalie a spiritului a fostkZma (dorinta); in Teogonia luiHesiod, Eros se nagte printreultimii zei, fdcAnd legdtura cu

' lumea teluricd. Orice na;tere este

insolitd de dorinla devenirii, de

chemarea ordinii originare, cdciacesta este rostul fiinfei, ca reflexal impulsului primordial.Regenerarea periodicd a uni-versului reprezintd principiulesenfial al tuturor religiilor pdg6ne;

cregtinismul respinge aceastd idee,clci invierea lui Christos se

produce in istorie,'in vremea luiPilat din Pont, qi este, deci,ireversibild: exclude intoarcerea in

100

illo tempre, moartea gi rena.stereaperiodicd gi prin aceastacreqtinismul depdgegte religiileprimitive (NM).In multe credinge gi religii, destinulomului este marcat de mai multenagteri si transformdri; Eliade are onuveld (Eu...) in care vorbegtedespre trei momente ale devenirii:,,Un om se poate na;te de dou5 saude trei ori. Pentru intAia oard sena$te din pdcat, pentru pdcat.Camea infloregte in omul cdmii gi eltoate le mdsoard cu carne. A douaoartr, se na;te omul din duh gi pentruduh. Cutreierd in vdzduhuri ftrI s5-siinalp trupul. Nu v-a inspdim6ntatniciodati minunea aceasta? AtuncisI nu vd inspdimAnte nici minuneape care v-o descoplr in ceasulacesta de. seard. A treia naqtere aomului e de Ia Diavol ;i pentruDiavol. Silili-vd sI in{elegefi: omul,dacl vrea - qi dacd vrea 9i Diavolul-, poate sd-gi fdureascd El lumea."(138) Personajul din aceastlnaragiune s-a ndscut a treia oard siel st?ip6nqte o lume de pdpuqi, incare trdie;te infinitele ipostaze aleispitirii, de la seduc.tia amoroasd Iacea a mo4ii, fdrd putin(a de a muri.h palatul Diavolului se na$te olume fdrd lumind gi f5rd via,ti, uncamaval inchis, in care nu existlevolutie; este un univers alsingurdtiEii absolute, in care trdie$teun singur om cu iluzia cd el estecreatorul. (v. gi ORIGINE)

NOROC /NENOROCSemn al destinului efemer, dai also4ii, norocul expriml gi impli-nir6a ursitei. $dineanu spune cdacest cuv0nt are in limbile slavesensul de menirc gi ursird, iar ?nlituanianl insearnnd ceea ce s_aspus. Continudnd aceasti idee, R.Vulclnescua afirmd cd lncredinlele romdnilor, Norocul siNenorocul sunt ,,executanti aipredestindrii",,,personificdri alesentintei Destinului...La Eliade, apare conceptul denenoroc romdnesc, confonntradiflei noastre culturale. ln NS,un personaj spune: ,,Nu existiidec6t noroc. Nu trebuie sd ai nimicaltceva decilt noroct. Cine n-arenoroc, mai bine sd nu se nascd, sau .

sd moard in fa;d, sd nu ctjnoascdnimic... $tefan ridica ochii dincovor si, fdrd sd-gi dea seama,zdmbi.[...] Dacd e a;a cum spui,neamul romdnesc ar fi fdcut maibine sd nu se nascd, sd moard infa;d. Tot neamul nastru 6 nearnfdrd noroc." (II,335) Constituind oobsesie pentru cultura romdnd(Eminescu, Goga), ideea nenoro-cului romdnesc este asociatd inperioada interbelicl, ,si mai cuseamd de cdtre genera,tia lui Eliade,cu potrivnicul destin istoric ce agenerat o culturd micd. in replicdla aceasti idee, Eliade recomanddasumarea destinului, cdci ,,nu,trebuie sd ne fie fricd de destine

III

tragice gi de ntnoroc. Astea sunt

condifiile prealabife ale geniului

nost{u creator.. Cel Pu{in nou5,

celor de prin pdrfile astea, nu ni

s-au pus la dispozilie alte condiliiprealabile. $i atunci ce putem face?

Sd ne bucurdm cd le avem Pe

acestea; ar fi putut sd fie mai rdu, ar

fi putut sd ne fi fost ursitii nefiinfa,moartea. SI ne bucurdm, deci, cd le

avem..." (Unif., 273) Asumarea

sorlii presupune transfigurareatragicului, in sens mioritic; Ieronim(Unif.) sublimeazl realitalea prin

intermediul jocului actoricesc; el

spune: ,,m[ apdr cum Pot, mI aPdr

jucilnd teatru, transformdnd

obsesia gi nenorocul inspectacol..." $i in alte opere Eliade

vorbegte desPre sublimarea

nenorocului; in nuvela'$anguileac,tiunea se petrece la sfdrqitul celui

de-al doilea rdzboi, intr-un sat

romdnesc in care toli locuitoriiqautd o comoarS, ignorAndpericolul gi istoria care avea sd

vind. Locotenentul neam! von

Balthasar, fiind Poet 9i ndscut inBucovina, inlelege aceastd

atitudine in fala istoriei ostile:

,,Afard de poeli nu vd inlelege

nimeni. Cineva trebuie sd aibd

mdiar un dram de nenoroc ca s[ vIinteleagl. N-a[i avut noroc acum

trei mii de ani,;i nici acum o mie

de, ani, gi nici de data asta n-afi avut

noroc. Dar v-ati amintit pi a$ luat-o

deJa inceput. $i tot a;a o veli lua

de la inceput intr-b mie de ani, 9i vd

veli aminti. Tot ce vorbim noi

acum, gi toi ce s-a intAmplat astizi,,qi tot rdul pe care vi l-am f[cut, de

toate acestea vd veli aminti, 9i ove[i lua de la incePut." (132)

impotriva nenorocului rominesc.existd amintirea originilor 9ipromisiunea unei comori;condamnali sI uite ;i sd-gi

aminteascd periodic, romdniitrebuie sd moarf, qi sd renascl lanesfdrgit, sau cum sPune un altpersonaj (din Pelerina), sd gd-

seascl Graalul gi sI nu lefoloseascl la nimic. Aceastd

existen(5 zadamicd nu este insd

distructivl, lasd putinfa supravie-

luirii, datoritl harului inniscut de a

cduta periodic o comoard ascunsS,

iar cel care cautil igi Pune de faPt

intrebdri in legdturd cu destinul ;icu sensul vielii qi Prin aceasta

r e gener eazd. universul .

NI,MEin opera lui Eliade, numele

personajelor nu este niciodatdint6mpldtor, iar in ceea ce priveqte

toponimele, el Plstreazd aproaPe

totdeauna denumiri reale, chiardintre cele foarte cunoscute, cum

. ar fi Bdneasa sau Batigtei. Numele

indivi dual i ze azd, limiteazd, frxeazd

in istorie, sau asPird la un ideal,

evoc[, rePeti, reia o exPerien!5;

orice nume dd sens unui destin,

102

uneori ascunzdnd, alteoridezvdluind cu ostentatie modelul.Elefterescu (din Incog.) este unm5runt funclionar care cautelibertatea interioard gi se brede ointrupare a lui Siddharta; numelelui sugereazS' camuflarea miste-rului libertSlii 9i al salvdrii inbanalitate, c5ci, prin rezonanlacaragialian[, numele s5u evocddrama mediocrl, dar etimologicsusline idealul personajului (in gr.eleutheia= Iibertate).TOt un numeaparent banal este qi Gavrilescu(I-a lg.); atriburut ingerului Gavrit,de a fi vestitor, se desluge;te infinal, c6nd personajul devine celaqteptat (de cdtre Hildegard). Unnume mitic, pentru care Eliade separe cI are sldbiciune, este lleana,Leana (NS, MC, lCDy, numeasociat zei,tei Diana (Iana), spirit alpddurilor, dar gi paznic al po4ii; inromanul NS,.$tefan o intdlnegte peIleana Sideri in noaptea a.SAnziene, cdnd po4ile cerului sedeschid, iar ea devine semnulmo4ii sale, clci el moare aproapein circumstan{ele in care a intAlniro:la ie;irea dintr-o pldure, in noapteade Sdnziene, in magina Ilenei.Eliade sugereazd gi alt sens alzeitAgi, anume lana, perechea luiIanus cel cu doud fe[e, cdci IleanaSideri este mireasa gi totodatdpersonificarea mo4ii. tn folclorulromdnesc, numele zeilei Diana s_apdstrat in numele s5rbdtorii

solstiliului de vard (Sancta Diana>SAnziana),iar Eliade pdstrezl acestamdnunt. Leana, din lCD, estepurtdtoarea unui mesaj secret,amintind qi ea de zei,ta misterelor,Diana. Cel mai adesea, numele dinopera lui Eliade este ilustrativ,justificativ in mod explicit; inv5li-torul Z,ahaia Fdrame @e str. Iff)sugereazl, prin chiar numele s5uceea ce-a mai rdmas din lumeaveche gi adeviratd a strdziiMAntuleas.. in Unif., Antim estecondus pe drumul mo4ii de cdtreMelania (in gr. cea neagri), apoi,dupd ce intrd in oglindd, observd custupoare ci era condus de Laetitia(in lat. frumusege, putere, veselie,rodni cie), adicl plenitudine. $tefanViziru (NS) este destinar sd fie aldoilea in lumea sociald (vizirajutorul sultanului), dupd CiruPartenie (care chiar poartd numelemarelui rege persan), dar in esen$,el este cel care a inleles sensulvielii, deci cel incoronat (in gr.stephanos = corgan4. Acelagimecanism sematltic respectd ;inumele lui Laurian Serdaru. Unnume cu semnificafi speciale esteZissu, semn al ispitei distructive(pentru Miticd porumbache),

model inaccesibil pentru Vddastrasi dublurl a realitigii pentru gtefanViziru; in acest caz nu personajulconteazi,, ci doar numele, caretrimite la o poveste consumati, cualte semnificalii pentru fiecare

.T

personaj, ca gi mitul insugi.Fascinanta d-ni Zissu, profesoarade pian a lui Vddastra, prima iubirea lui Ciru Partenie, devine, pentrumahalaua lui Porumbache,Zisuleasca, o croitoreasd care i-adus la pierzare pe Miticd gi pecdpitanul Sideri; pentru $tefan, d-naZssu reprezintl o ispiti ratatl, elva cunoa$te o domnigoard StelaZissu, care nu este decdt o paliddimitalie a modelului pierdut, c5ci,spre deosebire de , celelaltepersonaje, $tefan stlp6negteintegral povestea, revelati treptat,prin numeroase semne, la care el .a

fost atent.Unele nume sunt livregti, osteirtativsugestive, aga de pild6, DominicMatei, con{ine sugestia rolului s5u,de mesager al lumii de dupdApocalips, cdci numele deevanghelist este completat cu unulpedant, care ii conferd sensul decreator al arcel, de ales gi salvator.Tot numele cdutate sunt ;i IeronimThanase, sau Manole Antim.Uneori personajele igi schimblnumele, sdv#gind, congtient saunu, qn ritual de camuflare. Orobeteeste poreclit Dayan, Maria DariaMaria igi spune Maria da Maria,Zamfira este $i Marina etc.Schimbarea numelui reprezintil intradiliile vechi romdnegti un modde a-l feri pe individul urmdrit deduhuri rele sau de nenoroc.Aproape toatd opera lui Eliade

transfigureazd spaliul originii sale,Bucuregti\rl, gi scriitorul pdstreazd.toate denumirile reale, mitolo-gizilnd un univers pe care ilconsiderd centrul sdu.

NTJMRELa Eliade, apar o serie de numeresimbolice, a clrbr semnificalie se

pdstreazd in sfera mitului; cea maibunl reprezentare existil_in La fi'g-in care aproape toata expHfrfr#Gavrilescu este subliniattr -prinnumere semnificative; el merge cutrarnvaiul de trei on pe siptimdnd,numdr al tuturor ritualurilor gi aIhierofaniilor; totodatti, in tradiliafolcloricd, trei este gi semnulechilibrului, al perfecliunii, deaceea toate incercdrile sunt innumdr de trei; cifrl a creatjei,;apteanunfI regenerarea personajuluidincolo de moarte, c5ci mireasa sa

se afl[ in a $aptea camerd.

ligdncile s-au stabilit in Bucure;tide doudzeci pi unul de ani,adicd detrei ori Sapfe, semn al crealieiperfecte, cdci lui Gavrilescu i se ddocazia renagterii.

NU}TASimbol al anulSrii contrariilor, prinrefacerea unit5(ii primordiale,semn al mo4ii si al nagterii, nuntapresupune dizolvarea celor douduniversuri (masculin gi feminin) qi

fr.':#"f,:-111,11fl;lll#y?,TTl*11,: nou., dyar, amintind de

IJI?fl:.";ia si iaentinc;;; ;t.li il,i,Xtr,,lll llll,Xi;:::"':::I; ;;,';l;:ili',r,* #:': To: do'd.r.*,; ;cest sensprin nunu d#;"';;:i#'",: evocd;i mitul mioritic, sugereazd o

,*,fr,*Jffi".{#Fli i,l,,.,:Hl:: ",#k.,fi, d;$inr".n.r-a l. "'1',1i;rl,llf i ,1,,:I:: u, ::,i**,i,'"il,,f,113creariei, ca sesr a" imitu," ; ;f.:::Hf:,i::t"r,ii,,.i,,iii,,i,:f?,

TJJH "I::#iffi1,:.i; ll::ry,,r;;;;;;;I* * i.,sine elemente care dep6;e; il;;i #:;,r4

miYY:care vine in clipaistoriei, crci ea reprezintd o ,r_9.1!

este spiritul universal (aIegdturd indisolubilr ;;-:::,-: tumlt crdiasd), iar moartea -,:il=i: ;;:;;,;,"i{k#i :::#:"ji;;rr, ll'ffi;;,;si. sureintd. a'*r..., ;;;;:;:; i^'l]"_"j:-d. a viesii. ap,orp"dirtr" il;i':;";:1-metaforicd toate personajere mascuiiri" ai,motivafie,i.ti"l.,d.nout'" ut" o oo"tl^ lri. Ei;;""'iJ""ui""r,u

f*'.Ti ;'"i# T:TH;'""'$ T:ffiilj:ld

j}Tffi,ii,;HLa Eliade, nun1u esre clipa

. ulrimd

", p" t lrr,,r,r"

ffi}xl"Tjr#iilk :k#"r ",t.*r#*i: ", :,,f;r

cu Dumnezeu gi p...up*" o stare in".oua""".,^il-*'""." pra[a"tia.de inaltd euforie. rvr" l-."],1 ll'"P' sa tremure. Ar trebui str-iafirmd cd actur n i.ti)u.1,':l-"::' P"' 1"1 am timp se-i spun... oar

lll :, bi,;;;;,";;';:gji:.# ;,"::.b;:1

faru1re,li,J, ;i.ii" *nun.tii, pentru cd ;;"*"" il"""itipjf din intuneric, in fafa

il.'*,*;.;;. :,,T,ll]}Lr $l;f;:TrT ffl;#ji*?trecerea mea, difuiaarecare

fel' aceaunircdnetf?fi;';;,t;;:r*

fi,?i#riT#:;l,"Fn fii'j}T,fl;*,;"'ffi:L*{iI:"]"',H'ft

;{l?,rr":lfi iHTr?f ;f;r ::: m;xjl

;g:;:*,"Xj+g[*,,,,-,; #ff".'Utr,1;"FJj,':ftre, crearea cdacea,ltimd,nesf6*,["uoiii,*G

105

fi de ajuns." (412) Aceastl stare de

bucurie stinge nemullumirea

nu-si gasise locul 9i sensul in via15'

Sentimentul de implinire vine din

armonia (topirea in celllalt) care

inseamnd iubire 9i suferinli, adicl

taina nunlii'

OGLINDAReplic[ a realitalii, similitudine

aparent[ 9i simbol al .morlii'oglinda are funclii maglce' ea

rJv e'leazt lumea eliberatd de timP;

oentru vechii greci, oglinda ,'face

sd apard oameni care incd nu existii

sau care execut6 o acliune Pe qare o

vor sdvArqi abia m4i tdrzit)'o'6

ieronim (din Unif.), invdlat de

Generdleasa, Pdtrunde in sPaliul

oslinzii, unde descoperl un univers

aiminunilor, cu Pe;teri submarine

gi personaje miraculoase; el

inletlge mai tdrziu cd oglinda este

o metifore a spectacolului qi a artei

in general, 9i incearcd sI transmitS

.rra*rele secret al evaddrii din

realitate in universul gdndului, prin

intermediul teatrului: ,,eu nu fac

altceva, nu pot face altceva decht sd

vA sPun, dar voalate ca intr-o

oglinid veche, cum a fost oglinda

nlastrd, nu Pot face altceva decdt

sd vorbesc, in imagini 9i Parabole'

de taina care mi-a fost

irrcredinPt?i..." (290)

ReflectAnd un univers asemdndtor

celui real, fdr[ a se identifica lui'oglinda este Pi un simbol al moltri'

in sensul cI dincolo de via15 incepe

via negativa,o replicd, o reflectare a

vie1ii,1n care lsunt alte dimensiuni

decdt cele cunoscute; de obicei' la

Eliade lumea mor{ilor este

reprezentat[ Prin s61i de bal'

impodobite cu oglinzi imense ($',

Dft). Si in h S8. aPare o oglindd

"u..- 'murff"u intrarea lui

Gavrilescu in labirintul mo4ii sale'

Intrarea in lurnea reflectat[ a

oglinzii reprezint[ o posibilS salvare

An taUirint' Antim (Unif') incearcd

zadamic sd afle ce-i sPusese

Generdleasa lui Ieronim, Pu[in

inainte ca ea sd moard ;i inlelege'in

clipa mo4ii lui, cI tocmai de-sPre

aina capitald ii vorbise, ca despre o

iegire din sPectacol; Antim, condus

d; Melania, intrd in oglindd'

pltrunde intr-o sald de concert ;iurcd o scar5 spiralati spre cer' unde

il agteapti Gener[leasa, Simbol al

dubl[rii gi al aPelor de nePdtruns'' oglinda conservd virtuli acvatice'

glrminative, re ct eeazd cvasiidenti c

lumea, dar accesul la noua lmaglne

este limitat; doar cei eliberali de

lanqtrile realitnlii pot penetra apa

inghelatn a oglinzilor magice'

OMPHAIOSPiatrd albd in centrul lumii, burrcul

pdmilntului,locul in care a fost

creat Adam qi in care s-a indllat

106

crucea lui Isus, omphalosrnarcheazd centrul unui misterarhetipal, face legltura intre cer, qip5mAnt, fiind un ,,punct deintersecfie a nivelurilor cosmice..CIIR). in romanul $,, insula este uncentru consacrat printr-un mit alnun{ii ratate; in insull se ascundegarpele, spirit al locului gi semn altimpului infinit; in miturile Grecieiantice, omphalos reprezintdmormdntul garpelui sacru de laDelfi, de aceea orice centru este nunumai regenerator, dar gi oracular.Dorina (din '$.)

retrlieqte amd-nuntele unei int6mpllri petrecute rnillo tempore, ,deoarece

estepregltit5, avertizatl in vis sd evitegre;eala initiald care a generatblestemul, anume de a fi pronun[atnumele ,sarpelui, incdlcAndinterdiclia. Dupd ce igi amintegredestinul ei arhetipal, ea giseqtedrumul spre insula nunfii, cdciacolo se gdse$te ,,izvorul oricdreirealitili 9i deci al energiei vie{ii..(Tn). Insula, piarrtr uriasd sipustie, reprezintl un omphalos,care face cu putinf5 coborAreatranscendentului in imanent,reluarea nun(ii incepute la originilelumii. ln orice centru universulpoate fi reconstruit, cdci aici viatanu piere niciodatd; multe credinteafirmd cd locul marcat i"omphalos nu a fost atins de potop,de cataclismele care au spulberatlumea. Omphalos se reflectd in

semhe care pdstreazd o relatielatent5 cu originile gi etemitatea. inLa Fg., bordeiul tigdncilor facelegdtura cu lumea de dincolo;pentru $tefan (NS), magina estecentrul lumii lui, clci ea il va ducein moarte; aceeagi funclie o areoglinda in casa Calomfir (Unif.),sau tabloul (in DCh), carefaciliteazd comunicarea lui Egor custrigoiul. Tot omphatos este Sifocul (in SDH), cari devine centrullumii lfii?EilEndi, cdci in yoga,

ORFAI.ISimbol al eliberdrii posibile prinruperea leglturilor cu viataefemer6, in numeroase credinte,copilul fdrd pirinfi se consideriinvestit cu daruri magice, demedium sau mistagog; el apartinetemplului, insolegte preotul, asistdla ritualuri sau este sacrificat.Eliade amintegte o poveste acllug6rului armorican Nen*us, dinsecolul al X-lea: ,,cum fortdrea{a pecare o construia regele Gorthingemse ddrAma in fiecare noapte, druiziiil sfdtuir5 sd o stropeascd cusdngele unui copil fdrd tatd, ceeace regele qi fdcu" (Dr-la7;,J.,l9Z).Sacrificarea unui orfan poate rupelegdturile cu blestemul inilial, cdiiel insugi este o fiinF eliberatd,desprinsd de propria-i istorie.

Multe dintre personajele lui Eliade

sunt orfani; unii igi cauti originile,

descoperind asfel calea ie;irii din

timpul profan (Laurian, Niculina,

din 19 t); allii iqi con.stientizeazd

rolul gi pdtrund in esenfele naturii,

sunt ilumina[i qi maturi (BrAndug

din FC). DaYan, din nuvela cu

acelagi titlu, qi el orfan, are rolul de

a deschide drumul sPre etemitate,

descoperind Premisele ecualiei

absolute a timpului. Biriq (personaj

din NS) inchis intr-o carcerd

comunistS, descoPerd Puntea de

evadare din realitate, pentru cI $i el

'este orfan, izolat de istorie'

,

ORFEUPersonaj mitologic, semizeu 9i

fondator al unei gnoze' Poet $i

muzician care a trdit in Tracia'

Orfeu, duPd cum il numeqte Eschil'

este cel care farmecd natura, cdci

se spune cd imbldnzea animalele ;ioamenii Prin cdntecul lirei sale'

Intemeietor de inilieri 9i de mistere

(poate , chiar misterele eleusine)'

vindecdtor 9i cdntdrel, fidel lui

Apollo, dar slujind qi lui DionYsos'

Orfeu a cobordt in infern Pentru a o

reSduce in lurne Pe iubita sa'

Euridice; a inc[lcat, insd, inter-

diclia qi s-a uitat inaPoi'

zdddmicind intreaga incercare 9t

pierzdnd-gi pentru totdeauna iubita'

b"tp." Orfeu incePe sd - se

vorbeascl Prin secolul al Vl-lea

i. Ch.; dar este considerat stremo$

al lui Homer (adicd ar fi trdit

inainte de secolul al VII-lea i' Ch')'

Ini[ierea orficd recomanda ascez[

gi promitea imortalitatea sufletului;

Eliade compard cultul lui orfeu cu

cel al lui Zalmoxis, cdci 9i zeul

getilor este inifiator pnn catabasa

gi propovdduieqte nemurirea' De

ureto"n"u, Eliade il considerd'simbol al armoniei qi al imPdcdrii

cdntrariilor prin faptul cd se aqazd

sub semnele conjugate ale lui

Apollo 9i DionYsos doi ze\

antagonici. (Ist cr€d- II, 177-181)

DupI revenirea din infern, Orfeu

moare sffuiat de fiare; Durand

sus[ine cI eroul se incadreazd incategoria celor mutilali in timpul

unor Patimi, ca qi MarsYas'

Dionysos, Osiris, Isus; drama sa

figurati, peripeliile 9i speran(ele lui

Orfeu invdluie qi mascheazddrama

reald amo(ii $i a timPului'b DuPh

alte surse, Orfeu moare sfdqiat de

femeile trace, a clror iubire o'

disPreluise; iar moartea sa este

plata Peritru triumful slu asuPra

naturii dezlanFite.'zT Doctrina

orficd a Propagat un mit desPre

na$terea lumii din oul cosmic;

S[mdn1a universului este Phanes'

un androgin, care i9i este suficient

sie insuqi ;i care a creat Primagenera[ie de oameni' Orficii erau

isceli, se imbrdcau in alb 9i

practicau o serie de PurificSri;p"nt* Primii creqtini, figura lui

108

Orfeu a .fost asociatd BunuluiPdstor.BLa Eliade, simbolul apare obsesivpi este comparat,adesea cu Isus; innuvela lCD, poetul amnezicAdrian are misiunea de a transmiteun mesaj omenirii, ca gi Orfeu;poezia sa se numegte ,,in curte laDionis" ,si este cdntatd noaptea princdiciumi de cdtre Leana, logcidnicalui Adrian. Mesajul orfic esteinoculat subtil, prin interrnediul .

muzicii; el conferd o stare de spirit,menittr sd schimbe 'in ii-pa itudinea fagd de viald gi prinaceasta, con$tiinta generald. $iShakespeare vorbegte despre rolulartei de a schimba mdntalitdlile gimersul omenirii, cdci teatrul esteoglinda lumii ;i tiparul istoriei;devenirea umand se modelezl de_aIungul timpului in funclie deevolufia spirituald, iar arta arefunc.tia de a modela subtil modulde gindire, morala, atitudinea fatide moarte. imblinzirea fiintei seface prin spectacol dionisiac, prindescftu;area instinctelor, prinbucurie gi petrecere nocturnd,,,clcinoaptea oamenii, gi numai unii dinei, mai por fi imbl6nzifi... Nu doarpoezia imbldnzegte, ci gi curfea luiDionis, adicd ritualul al cdrui senss-a pierdut sau s-a pdstrat vag; nunumai arta, ca act mimetic sipurificator, r:cprezintd, o cate jeiniEiere, ci gi receptarea ei inintimitatea unui ioc sacru, fdrd

con$tiinta func{iei sale sacra_mentale. Mesajul orfic nuinseamnd intoarcere deliberatd lardddcina miturilor, ci retrdireamitului, redescoperirea saurendscocirea lui, de aceea Leana isiinsofeqte cdntecul

"u o por"rt"

despre'poetul iubit gi cdutat, iaraceastd poveste este inregistratd giamplificati de memoria colectivd,de unde elitele o vor culege ca peun nou mit. Dar Orfeu nu este doarpoet, ci gi ,,un personaj religios detip arhaic". CoborArea in infern arefunclie iniliaticl, transmite unmesaj capital despre moarte siinviere; in literatura'antice, temaaceasta apare in contextul dorinteide dep5gire a limitei umane; pentruGhilgameg, eroul care vrea sd fienemuritor, comunicarea cu Enkidu,prietenul sdu mort, reprezinti unmod de cunoa$tere a lumii dedincolo; el afld cd fericite nu sunrdecAt sufletele celor care.trdiesc inmemoria colectivd prin faptele lor.Ulise coboarl in infern pentru cdvrea sd-;i cunoascl viitorut de laorbul Tiresias, iar Eneas isihotirSgte devenirea intorcilndu-ieIa oigini: el merge in infern sI seconfrunte cu tatll sdu si prin els5-9i cunoascd destinul. Orfeuobgine dreptul de a o readuce dinmoarte pe Euridice, so[ia sa;cobor6rea lui in lumea mortii este oispitE, o chemare gi o probd, agacum chiar cdntecul sdu este pentru

-- -----n

cei imblAnziti; el se confruntl cu

propria-i armd qi se lasd ispitit; nu

numai c[ incalcl o interdic,tie 9i

refuzd un ritual, dar tr[ieqte

voluptatea seducgiei ;i igi intoarce

priviiea; Eliade identificd gestt'l

,au "r',

frica qi cu moartea' In

romanul 19 L' A. D' P', autor al' unei Piese de teatru desPre mitul

coUomrii lui Orfeu, are o viziune

stranie, intr-o noaPte de iubire

romantici 9i acestl viziune va

declanga un Proces de amnezie'

Tdrziu, aproape de bltrdneP' duPd

ce iubita lui a murit, scriitorul iqi

amintegte ePisodul uitat Si este

cutremurat de fric5: ,,am z[rit lafereastrS, aProaPe liPindu-;i

obrazul de geam ca sd md Poativedea mai bine, am zdrit o fati

. tAnir[, blondd, cu pdrul despletit pe

umeri. Cdnd Pi-a dat seama cd o

priveam, a zdmbit si mi-a fdcut

semn, ducdndu-gi degetul la gur5'

sd nu sPun nimic' APoi, in cliPa

urmdtoare a disp5rut""' (211) Abia

duPI ce i9i int6lneqte fiul' rod al

acelei noPE romantice, 9i duPd o

serie de inilieri prin intermediul

spectacolelor experimentale ale lui

Ieronim Thanase, A. D' P' in[elege

cd imaginea Euridicei (adicd

seducfie qi iubire) rePrezintd

simboiul mor,tii sale; in momentul

in care se Produce anamneza'

scriitorul iqi recunoaSte frica

iralionalI, ale cdrei rdddcini se af15

in imPulsul normal de a nu-9t

revela adevdrul, iar duPI ce

accept6 cd teama este Primul Prag

al mAntuirii (';i lui Isus i-a fost

fricd"), inlelege cE moartea sa

inseamnd eliberare 9i proiecgie in'

absolut; ca ;i Orfeu, deqi invins in

planul vielii profane, in neputinlS

de a invinge legile mo4ii, el Poate

sd-;i accePte moartea, clci ea ofer[

o cale di transcendere a limitei

umane, Pentru cel care este avizat'

preg5tit. Amnezil tui A' D' P' nu

pori"gt" din teamd, aqa cum crede

"t ini6a, ci face Parte din destinul

sdu, iar sensul acesta este cuPrins

in gestul 'necunoscutei de la

fereastrd; ea ii cere sd Pdstreze

tdcerea gi de aceea el uiti Pentru

mulli ani aceastd intdmPlare'

Amnezia lui A. D. P', ca ;i cea a lui

Adrian, rePrezintl un mod de

camuflare a mesajului morlii, duPI

cum Povestea lui Orfeu ascunde

acelagi sens, cdci, deqi idealul s6u

,u "rt" atins, el rdmdne simbolul

celui care a cobordt in moarte 9i s-a

intors. A. D. P. igi scrie Piesa la

vdrsta mo4ii lui Christos ;i o Pune

in scend de Crdciun; in aceeaqi

noapte cunoa$te iubirea' iCi

.orr""P" fiul 9i are revela[ia mo4ii'

ComParafia dintre Orfeu 9i Isus

revine de mai multe ori in oPera lui

Eliade, Pentru cd ambii eroi tr[iesc

experienla morlii $i a invierii:

,,Orfeu a cobordt in infern ca sI

srlu".r" o singird fiingd qi incd o

fiinfd mult iubitd, Pe ProPria lui

u0

so{ie. Nici mdcar n-a cobordtpentru.o necunoscutd sau un insoarecare, uh betran sau un copil,mai ales un copil, cdci in primulr6nd copiii mot' mugcati de gerpi.Dar Christos a cobordt in infernpentru to{i oamenii, pentru to,ti ceicare muriserd de la Adam incoace ,milioane gi milioane de necu-nosculi ;i necunoscute, a coborAt ininfern ca sd-i mdntuiascd. $i cutoate acestea [...], Biserica luiChristos, n-a izbutit sd schimbeoamenii. De ce sd mai vorbim,atunci, de Orfeu in infern? E unsimplu episod care nu-mireveleazd, nimic. $i gtiu 9i de cenu-mi reveleazd nimic: pentru cdpoetul nu este implicat in acestdercensus ad Lnferos. in timp ceOrfeu ia Tracia, printre lupi, urqi gi

mistre[i..." (202) Aqadar, Orfeupropune experienfa mor{ii indivi-duale, cea a regdsirii qi a pierderiiperechii sortite; el este si poet, igipoate implrtiqi experien{a intr-unmod magic, evitdnd mijloaceleraliunii, cdci el este ddruit sdtransfigureze lumea intr-un mitpersonal, a$a cum spune unpersonqj din Incog. Ca gi Isus, gi

Orfeu este un invdlStor, dar care nutransmite cuvdntul, ci sentimentul;gi el pledeazd pentru iribire ;icoboard ?n moart€ in numele ei, darintr-un mod mai apropiat de naturaumand, pentru o singwd fiin[d, gianume pentru fiinp iubitd, ceea ce,

zice Eliade, ar face fiecare om. infine, ambii eroi au o moartecumpliti gi dezumanizantd gi suntucigi de cei pe care au incercat s5-iimblAnzeascd. Prin comparalia cuIsus, Eliade vrea sd sublinieze cd giOrfeu este un mAntuitor carepropune eliberarea omului priniubire; muzica, arta in general,reprezinti o cale de comunicareeliberatoare ;i de eros spiritual, incare se regdsesc toate trepteledevenirii, de la simpatie la dor gideznddejde, cobordre gi indllare,suferinli gi moarte. ,,Orfeu estecAntdreful imblAnzitor de fiaresdlbatice, medicul, poetul gicivilizatorul", iar Isus estemdntuitorul lui Adam - omul clzutin pdcat,adicd cel care qi-a pierdutputered asupra animalelor. Ambelepersonaje ilustreazl motivul,,coborArii in infern pentru salvareaunui suflet" (IS,204).

ORIGINEFie c5.este yorba despre inceputullumii sau despre rddlcinileindividuale, despre ivirea unuilucru sau a unui eveniment,originea reprezintd locul tuturorvirtualitdtilor gi presupune timpetern, de dinainte de duratd ,sidevenire. Eliade demonstreaz5 cain toate religiile gi credingele lumiisupravie{uiegte o dureroasd dorintldd a devaloriza timpul gi cu.e s"

111

_-----_-1

traduce Pin ve;nica reintoarcete

la oigini, adicd in centrul lumii'

Orice construclie are, in lumea

arhaicd, sensul imitdrfi zeului care

a creat lumea, iar acest gest nu

numai cd reatPereazd sensul

inceputului, dar readuce fiinP in

"onditiu ei nealterati de timP ;i de

istorie. Simbolul absolut al originii

sj al neodihnitei zdni sl ii este Glia'

mama universald, care "nu $1-a

pierdut niciodatl privilegiile ei

arhaice de stdPilnd a locului' de

izvor al tuturor formelor vii' de

pdzitoare a pruncilor 9i de matrice

i., "ut"

mortii erau ingropali pentru

ca ei sd se odihneascd, sI se

regenereze qi s[ se reintoarcd' prin

snntenia Mamei telurice, din nou

la via$" (IIR, 248)' in numeroase

mituri, aPare ideea c[ lumea s-a

n5scut din hierogamia Cer-Pdmnnt'

sau dintr-o serie de alte situalii

antinomice (ca in Teogonia luiHesiod), de aceea intoarcerea la

origini Presupune retrdirea unor

situagii Paradoxale, armonizarea

fiingei Prin fixarea el ln

coincidentia oPPositorum'

Di+ PersPectiva lui Eliade'

pr"*uP*"u omului modern de a

iescoperi originile instituliiloru.*" 9i culturale, aldturi de visul

biologuiui de a afla originea vielii'tr6deazd faPtul cd fiinla este

coplegitd de o nemXrturisitd

nistai gie a primordialului' Imagi-

nalia umand, in toate manifestdrile

sale, dovedegte o Predilec[ieconstantd fafi de scenarii iniliatice'

o aspiralie secreti a omului [a o

reyenerare totat d Fi definitivd, la o

riovatio ,jn stare sd-i schimbe

radical existenla" (NO)' Supravie-

tuirea acestui sentiment nlscut in

ir*"u utttuicd dovedeqte cd el

reprezint6 o trlsdtur[ fundamentald

a psihologiei umane'

Recuperarea originilor PresuP:rn:

repeti$e, imitarea unor gestun $l

acte exemplare, ritualuri de negare

a timpului Profan, dar 9i taina

nunlii. Moartea insdqi reprezint6 o

reinioarcere, ca Pentru Dominic

Matei (din Tinerete"') care, intors

acasI, imbdtr1neqte ;i moare, dar el

gtie acum cI ie;irea {in timPuf

istoriei inseamnd renovare; ca lrFit-Frumos din basmul rominesc

al originilor, care spune,inainte de

int6lnirea cu moartea sa, cd se va

intoarce in spaliul tinerelii eterne

peste curilnd, $i.. Dominic are

intuilia intoarcerii la tinerele:

,,Cand benui cd nul vede nimeni'

isi puse Palma la lurd 9i iqi scuiPd

dinlii, .it. doi, trei deodati' IEi

aminti vag, ca de un vis Pe

jum[tate uitat, cI i se mai

intAmPlase cAndva acelaqi lucru:

cdtva timP nu Putuse vorbi Pentru

c[ i se cldtinau toli dinlii' Este'

deci, aceeaqi Problemd! igi sPuse

senin, imPdcat." in nuvela UOM'

Cucoaneq este victima unei

anomalii: devine uriaq qi i9i pierde

rt2

funcfia de a ra{iona; el plstreazdinsd instinctul originii gi pune capdthaosului care i-a cuprins fiin{a prinreintoacerea la elementar: seindreaptii spre mare gi piere inad6ncurile ei. Alte personaje se

intofc la un anume moment pe careil considerd inceputul devenirii ldr;A. D. P. (19 L) recupereazd clipa incare a avut revela[ia mo4ii, iar$tefan (NS) cautd inrreaga viattimagina care inseamnl inceputulvielii lui adevdrate, dincolo deistorie. (vezi gi AI\[,IEZIE;EVADARE ISTORIE, MOARTE,RAI, TIMP)

OUSdman$ a lumii gi univers limitat,oul evocd uterul matem gi cavoul.Eliade prezintii numeroase mituridespre ivirea lumii dintr-un oucosmic, simbol al rena;teriiperiodice gi al reinnoirii naturii: ,,inoricare din aceste ansamblurimitico-rituale, ideea fundamentaldnu este nasterea, ci repetareana;teii exemplare a Cosmosului"(TIR; 379). Solidar cu ritualurile ceanunld schimbarea andlui sauvenirea primlverii, oul reprezintd,,o epifanie a creafiei" gi unrezumat al cosmogoniei. in unelecredinle, oul dd si semnifica,tiaoevenlnl; orflcn lmpuneau unregim alimentar care excludeaconsumarea oudlor pentru a evita

reincarnarea, revenirea la vialalimitatS. Aceeagi semnifica{ie o arepentru budigti simbolul oului spart:.A sparge inveligul ouluiinseamnS, in parabola lui Buddha,a desfiinla samsEra, roataexisten,telgr, adicd a transcende at6tSpagiul cosmic, cdt gi Timpulciclid'(IS, 97).Fiinla este prizoniera unui ou, aignoranfei, de care se poate eliberadoar printr-un-act. de curaj ;ipreviziune - calitnli ale celui alqssau inifiat. Simbolul apare inromanul NS, in care persohajulprincipal, $tefan Viziru, seelibereazl de sub teroarea timpuluiqi gdsegte drumul spre eternitate; el'igi compard clipa ilumindrii cuiegirea din universul inchis al unuiou: ,,Parcd m-ag fi aflat prizonierintr-o imensd sferd de metal. [...]Nu-i vedeam niclieri marginile,dar md sim{eam totugi inchisiremediabil inlIuntrul ei, simleamcI oricAt m-as zbate, oricdt aginainta, [.."] marginile acestea defier imi rdm6neau inaccesibile. MIsimfeam condamnat pentru totrestul vielii, sd md invArt orbegte,zadarnic inlSuntml sferei acesteia,ca in intunericul unui labirint. $itotuqi, intr-o zi,aproap, fdrd str-midau seama - am sflrAmat coaja qiam iegit, a$a cum ai ie;i dintr-unimens ou, a cdrui coajd 1i se pareinaccesibill, invulnerabild ca olespede gi pe care, abia atingdnd-o,

ll3

- -----]ilI

\

s-a sferamat. $i am ieqit din nou la

lumin6, ain iqit din labirint." ([254) Iniliat Prin claustrare qi

pictur[, urmdrind semnele

destinului, $tefan inplege, ca toate

personajele lui Eliade, cd existl oiegire din labirintul lumii infernale,

,si anume identificarea misterului

mo4ii cu cel al nunlii mistice:

i.ubire, suferinlS 9i crealie

proiectati.

pAcltDupd cum exPlicl N. Steinhardt,

pdcatul PresuPune nestlP6nirea

trupului 9i a gAndului, conqtiinla

irezistibilei ispite; pdcatul ori ginar(incdlcarea interdicliei de cdtre

Adam ;i Eva) a insemnat Pierdereaparadisului, cdderea in istorie ;iintr-o stare de isPiti Permanentl;lumea profand este una a Pdcatelor,iar destinul fiin1ei imPlicd rePe-

tarea continud a greqelii initiale'

Mai multe Personaje din oPera lui

Eliade au conqtiinla condiliei lor 9i,

deci, a existenlei in imperfecliune;

Gavrilescu (La .gg-) sPune cd aaluns profesJFffiicd din cauza

pdcatelor sale; el se considerd

nedrepti,tit de soartd, are o vagd

intuitie a Pdcatului originar' De

asemenea, Leana (CD) cAnti Princdrciumi tot Pentru Pdcatele ei'

' Muzica qi in general rolul de

imbl0nzitor reprezinti o isp5gire, un

rnod de purificare gi de mAntuire'

PIDUREPeisaj inchis, loc intim 9i sacru,

centru gi izvor al vielii, sPaliu

intunecat ;i labirintic ce treze$te

spaimele ancestrale, Pddurea este

un loc de retragere' de meditalie 9i

de rugdciune. Ca orice labirinl,pddurea rePrezintl 9i un loc de

iniliere, de confruntare cu

nrlneroase Probe 9i semne care

desluqesc drumul sau induc ineroare; pldurea este qi un simbol al

incongtientului uman; visul luiDante incePe cu 'rltdcirea inpddure, cici el coboari in lumea

infricoqdtoare gi necunoscutd a

infemului. Pddurea'verde este ;i ometaford a etemit5fii, un spatiu

dobdndit dincolo de moarte.

in proza lui Eliade, Pldurea este un-loc al revelaliilor gi al morlii;insula (din $.) in care Dorina iqi

descoperl destinul se afl5 inmijlocul P[durii, iar in nuvela

NopF..., personajele se rltlcesc in

intAmplare Petrecutd cu doud

secole in urm5. Cel mai adesea este

vorba desPre Pddurea Bdneasa,

spa,tiu mitologizat, asociat mo4ii

sau labirintului care Precedemoartea. in aceastd Pddure, $tefan

NS) are viziunea propriului sfdrqit

gi chiar moare intr-o Pddure care

seamdnd cu cea din marginea

Bucureqtiului. Hildegard, mireasa

din moarte a lui Gavrilescu (Ia

fg.), il duce sPre'aceeaqi Pddure -

Bdneasa. Precizarea pnn nominasugereazd un centru identificat, oindividualizare a mo4ii, dar gi oevocare a ei. Ca gi in basmulTinerele fdrd bdtrilnete..., si aicieste vorba despre moarteapersonal5, despre un semn cuvaloare subiectiv5, incadrat ingeografia bucureqteand, adicd inspatiul intim al scriitorului.Labirint in vegnicd schimbare,pddurea este gi un spatiu de rltilcirenesfdr;itd gi gratuitS, o scendpentru un spectacol cu dezno-ddm0nt neprevdzut. Personajeledin romanul $. sunt atrase intr-unjoc prin intermediul c5ruia li se dI$ansa de q-gi cunoagte fiinfainterioar5, de a se confrunta cusingurdtatea gi teama. Andronicorganizeazd joculnoaptea, in pddure,

gaJun

el nuparticipS; cum spune SorinAlexandrescu (in prefaga ediliei LaFgtrnci..., EPL, 1969), Andronic,,se mdrginegte sd restituie liber-tatea acestor oameni, oferinduleocazia de a se manifesta spontanintr-o natur[ complice"; ei ,,trdiesco viajd pe care singuri o creeazd,cochetdnd nocturn cu tentagiireprimate diurn."in TIR, Eliade afirmd cd p5dureaeste un sanctuar gi un centru, unspa[iu originar in care fiinla igiregdsegte natura primordiall qipdtrunde in miezul lumii. Andronic($.) inlelege tAnguirea copacilor,

iar Brdndug (FC) traverseazdpddurea noaptea, ca.sd ajungd pe

vdrful muntelui, pentru cd el sepregdtegte sd stdpAneascd intr-o zilumea. in romanul 19 L, Pahdelegdse$te poarta iegirii din timp, inmijlocul unei pdduri fabuloase ,si

care in realitatea lumii istoricefusese tdiatd cu mulli ani in urrn5.

FOARTASimbol al ambiguiteii, loc alplecdrilor gi al sosirilor, leglturlintre lumi .si intrg stdri ale fiinfei, inmitologia greacd, poarta esteasociatii cu diada lanus-lana. Ianus,zeul cu doul fe1e, este socotitpatronul lunii ianuarie - pragulintre anul vechi gi cel nou -, gi

totodatii, el este gi pazric solstilial,iar Iana-Diana, ca zei$, a, marilorinitieri pdzegte poarta misterelor;de fapt, orice poartd deschide ocale, adicd oferd accesul lacunoastere, la initiere. intre lumeavie gi cea a mortii existd, deasemenea, po(i ale raiului sau alecerului care se deschid pentrusufletele celor mort,i, dar, uneori, ;ipentru cei vii; in noaptea de invieresau in cea de Sdnziene cerul estedeschis tuturor. Moartea ins5gi esteo poart6; in Mioiga, ea se situeazdla gurile raiului. ,,Pragul, uqaindicd nemijlocit ,si concret solu[iade continuitate a spaliului; de aici,marea lor importanld religioasS,

cudar

deoarece sunt simboluri gi totodativehicule ale trbcerii" (SP, 25).

$tefan (NS), in relalia sa'cu CiruPartenie, dublul sdu, evocd

simbolul lui Ianus; el trece Prinpoarta deschisd in noaPtea de

Sdnziene; tot asfel, Dorninic Matei(Tinerete...) se ridicd deasuPra

istoriei pentru ce 6dte lovit de ,rn

fulger in noaptea de inviere. Cei

care gdsesc poarta morlii inainte de,

a muri, sunt salva[i; Biriq (NS)]

inchis ;i torturat, aflat intre via15 ,si

moarte, descoPerd Poarta care ilduce in eternitate. Pentru DaYan

existd o uqd intredeschisd, o qansd

micd de salvare Pe care .el o va

folosi; degi accesul sdu la

memoria generald este doar

par[ial, DaYan se elibereazd de

realitatea opresivd gi irece ihgrddina raiului, in noaPtea de

Sdnziene. Uga strAmt5, exPlicd

Eliade,,,sugereazd trecerea Peri-culoas5". AlSturi de iniliere'moarte, extaz mistic, credin1d,

cunoa$terea absolutl echivaleazd

in iudeo-cregtinism n,cu o trecere

de la un mod de a, fi la altul 9i

realizeazd o adev[ratd muta{ieontologic6"; fiind vorba desPre o

trecere paradoxald, care,,imPlicdintodeauna o ruPturd qi o

transcendenfd", poarta strdmtd sau

intredeschisl devine, in multe

traditii religioase, semnul

pericolului, al unei incercdririscante qi dramatice (SP, 167).

FODSemn al continuitetii, leglturdartificiald, trecere Peste un

obstacol, drum de. evitare a

pericolului, in viziunea lui Eliade,

podul camufleazl un mister:

,,simbolismul i1i -sPune cd Podulsemnificd o trecere sPre altceva,

cdtre o alti lume, cdtre un alt mod

de a fi. Dar simbolismul nu-[i Poategaranta mai dinainte ce fel de altd

lume vei integra sau ce alt mod de

a fi vei dob6ndi." (Podul, 80) Aicieste vorba desPre Podul de laCernavodl, aqadar desPre orealitate unanim cunoscuti, care

insl poate ascunde un mister

major, cdci dincolo de Pod se af15

via de la Gorgani, alt simbol, 9i

anurne unul al eternitd$i $i al

cunoaqterii. Pddul, Punteavaporului pentru Biri$ din NS, sau

scara de marmurd Pentru Antim din

Unif. deschid un drum, fac legdtura

cu o alti ordine a lumii, sau tePardun hiatui",o ruPtur5 a timPului.

rcE7IF,Oferind o infinitate de posibilitdliinterpretative, poezia ilumineazd

fiinp, deschide Porli nebdnuite,

oferl o cale de cunoaqtere PrinsflrAmarea rafionamentului sau a

gdndului conven[ional. Poezia nu

dA retete, nu emite idei, cigenereazd sentimente, qi triiri de

exceplie, intr:un limbaj unic,

116

anume cel al experienfeloresenfiale gi de nepovestit. Prinaceasta, ea se apropie demetafizicd, de cunoagterea lumiiprin revelalie;. majoritatea textelorsacre sunt concepute in versuri,cdci propun un limbaj tainic,cuvinte magice, care trezesc'impredia misterului, avertizeazdasupra confinutului exceplional,chiar inainte ca revelafia divinl sd

se fi produs. Eliade considerd cd "poezia este inceputul inceputului,pentru cd reprezintl un gest de,imitare a zeilor: este o creafie ceinchide in sine dorinle imposibil deformulat, un mesaj valabil pentruto{i, dar cu alt inqeles pentrufiecare. in nuvela lCD, poetulAdrian spune cI poezia reprezintdun ,,instrument de cunoagtere" qi ,,otehnicd misticd" pentru cel iniliat,dar are qi rolul de a imblinzi prinvraja cuvdntului , clci ,,magiasupremd o constituie verbul", adicdlogosul ce se afld la temelia lumii;cuvdntul seduce atat sufletul cat $imintea, de dceea, poezia poate sd

renoveze fiinfa debusolatd:,,agteptim pe acel poet de geniu alc[rui verb va sili omul sd se

deschidd cdtre spirit; cu altecuvinte, va precipita mutalia pe

care au rdvnit-o toate religiile gi

toate filozofiile din lume. Cine iiva mai putea rezista lui, poetului?Vd intreb: ce mistref a mai pututrdm6ne el insugi, mistre{ in toatd

firea, ascultdndu-l pe Orfeu?"(lCD, 2Ol) Acestd putere a

cuvantului scos din'contextul uneicomunicdri normale fascineazd,iraduce o. indicibilS stare gi

ingdndureazd fiip[a, creAnd toatepremisele unui alt mod de a privilumea gi sensul ei; de aceea, Eliadeconsiderd poezia,,o soteriologie, odoctrinl a -salvdrii", clci celeliberat de pomirile instinctuale,indl{at in lumea ideald.a cuvdntuluitainic, capdti gi intuilia neantului,se elibereazd de sub opresiuneatimpului gi poate vorbi cuDumnezeu. in acest sens, poeziaare un rol politic, de acces generalla o treaptl superioartr de fiinlare:,,poezia este prin excelen!5 ometodl politicd; qi, din nefericire,este ultima metodd politici pe careo mai avem la indemAn5. Dacd niciea nu reu$e$te. nu mai avem nici ospeianld. Dispirem sau neintoarcem acolo unde eram acummulte sute de ani. La un momentdat, Dumnezeu se va apropia deunii dintre noi, cei care vom mairdmAne treji ;i ne va spune:Messieurs, on ferme!'(lCD, 200)Adrian, poetul din lCD, s-a eliberatde amintirile personale, el are,doarmemorie cultural5 si a descoperitcd fiin1a gi nefiinla sunt acelagilucru. Zalomit (LTG) este poet gi

botanist, de aceea el are percepliaesentelor, vede misterele camuflate

;i transmite prietenilor sdi un mesaj

despre viitorul lumii. Chiar 9iAlbini, un mili,tian-anchetator (19 L'LTG), a scris versuri in tinergle ;ide aceea infelege Pa(ial semnele

misterioase ale viefii, cotidiene.Dayan, matematiPianul, din nuvela

omonimS, rateazd marea desco-

perire pentru cI este liPsit de har

poetic.

PRTVEGHIObice.i strdvechi de veghere a

mortului, in noplile de dinainte de

inmorm6ntare, menfionat incd dinantichitate (Mdgarul de aur, de L.Apuleius) qi care s-a Pdstrat ;i intraditiile romAnegti,, priveghiulapare la Eliade ca simbol; inromanul NS, Ciru Partenie,

scriitorul care anticiPl toate

evenimentele din.viala lui $tefanViziru, creeazd o Pies5 de teatru,

intitulatl Priveghiul ;i m<iare

inainte de a publica aceasti operd,

al cdrei manuscris ii va parveni lui

$tefan cu pu{in inainte de propria-i

moarte. in scrierea lui Partenie este

vorba despre un vechi obicei de

inmormdntare, dar Pentru $tefanare semnificalie doar titlul; de

altrel nici nu citegte manuscrisulpiesei, ci doar paginile de jumal'Obiceiul nttmit pivegli izvordqte

din credinla cd sufletul celui mort. trebuie pizit de duhuri rele, de

diavol sau de strigoi ;i indrumat sd

.treacd mai usor vdmile cerului; de

aceea, mortul este vegheat de laingAnarea noptii cu zorile PAnd la

rlsdritul soarelui,' cu lumAndri

aprinse ;i dupl ce i s-au citit cele

doulsprezece evanghelii ale

Invierii - sitillpi de indlfare spre

lumind.'o Dupd ce cite;te jumalul

lui Partenie, $tefan are revelalia

semnelor primite de-a lungul vieliigi inlelege cd moartea nu este decdt

o poartd de trecere sPre altidimensiune a timpului; Pentru el,

Piveghiul lui Partonie reprezinti oindrumare pe calea eliber6rii de

sub teroarea istoriei, clci intrepaginile de manuscris gdseqte 9iconfesiunea care ii deslugegte

rostul intAlnirii sale cu Ileana

Sideri; $tefan gdse;te drumul sPre

lumin5, trece u$or Prin vlmilemorfii, cdci are perceplia' clipeieterrie, pu[in inainte de a se prdbugi

in prdpastie, cAnd inlelege cd

moartea sa inseamni regdsireaplenitudinii, prin nunta cu Ileana.

RAIin gdndirea arhaic5, raiul nu este

doar un spafiu al perfecliunii, ci ostare, singura imPortantd, care

precede actuala condilie a omului;actul decisiv al ruPerii de rai s-a

consumat la origini, a fost oPera

strdmo;ului mitic, ai clrui urmaqi

sunt sili,ti sd repete acest act, sd nu-l

uite, cdci al reactualiza inseamnd

a-l face prezent, a-l retrdi. Timpul

ll8

istoric este, din acest motiv,restrictiv; singurul lucru esenlials-a petrecut inainte de pierdereaparadisului. @VfvI, I 52)Din perspectivl cregtinS, spa{iulparadisiac este unul lipsit decontradiclii, acolo se afld-doarsdqhn;a lor - pomul cunoasteriibinelui qi a rlului. De aceea,regEsirea paradisului presupunelntoarcerea la condilia divin5 dedinainte de Cddere, in armoniaabsolutii.Pentru Eliade, tohte reprezentdrileraiului vin din dorinla fiingei de ase afTa mereu ;i fdrd efort incentrul lumii, in inima realitdtii.(IIR) in proza sa, raiul apare ca oprelungire a vielii, dincolo demoarte, o continuare in a1]':[ordine, pentru cel pregdtit ($tefan,Antim, Ieronim, Thanase); fiecareigi are paradisul sdu, dupd cummoartea este alta pontru fiecare. inalt sens, raiul este qi o metaford aistoriei romdnegti ; Culianu explicdastfel titlul romanului intoarcereadin rai: ,,E ugor de dedus, giEliade ne-o confirmd, cd paradisulromdnesc fusese inaugurat derealizarea Romdniei Mari in 1918qi incheiat cu evenimentele din1933. intoarcerea din Paradis?nseamnd revenirea la tensiunilepremergdtoare anului 1918, ladiscordia politicd, la rIzboi."3, (v.CENIRU, MOARTE, REfrV-TOARCERE)

RATATin planul vielii sociale sau in cel alistoriei individuale, ratarea declan-geazd revoltl sau preocuparepentru universul interior, ceea ce

obligd la cdutarea altor cdi dedevenire. Personajul $tefan Viziru(NS) are o atractie inexplicabildpentru ratali: V5dastra, Biri;,Bibicescu. Aceasti stranie prefe-rin15 reprezint5 un semn al proprieiratdri, dar in cazul sdu este vorbadespre ratarea trdirii; $tefan se afldin agteptarea unui evenimentextraordinar, are intuilia miste-rului, este preocupat de derulareatimpului ;i ignorl clipa prezentd;cu pu[in inainte sI rnoard igi ddseama cd intreaga sa viafd sereduce la dou5 . preocuplri:,,Aproape 14 ani am fost obsedatde un nume: d-na Zissu. $i 12 ani,exact 12 ani, am fost obsedat de oimagine: o magind..." Numele careii ocupd mintea lui $tefanreprezintd un semn al unei ratdri; ela evitat intAlnirea programatd .dedestin (cu d-na Zissu), cu aventr.ra,cu pasiunea, respectiv, s-a sustrastrdirii implicate, a ignorat propria-iistorie, izoldndu-se in camerasecretii. cultiv6nd o imagine ideall(magina, mireasa posibil5) ; aceastiamdnare a trdirii face ca el sE se

elibereze de timpul istoric, sd-giconcentreze toatd existenta in clipamo(ii qi sd gdseacd drumul spreetemitate. To[i rata(ii,,interesanli"

119

-q

pe care ii intdlneqte nu reprezintidec0t palide avertismente asupra

destinului sdu, anume el inlelege cd

,,tofi oamenii,tgi rateazi viafa, inafard de sfinfi", care trdiesc o via[6

,,fdrd rupturi", in afara timPului, ineternitate. inainte de a emite acesti

idee, $tefan are intuigia dcestei

posibilitlgii de continuare a vieliidincolo de rnoarte; el evitd in mod

nelSmurit s5-9i clarifice senti-

mentele pentru Ileana Sideri, deqi

simte cd ea i-a fost ursitS; respinge

intuitiv perspectiva unei epuizdri invia{a profand ,si iqi conservdintreaga fiin1d pentru clipa ultimd;igi refuzd iubirea in istorie ;idobAndeqte experien{a nunfii inmoarte. Cei pe care el ii nume;te

ratali interesanfi il fascineazd printrdilile lor impltimite, prin dorinla

lor disperatii de a se implica, de a-gi

impiedica ratarea. Vddastra este un

complexat cu porniri.tiranice, el

vrea sI stdp6neascd lumea, sd fiecineya gi treptat se deregleaz5, i;irisipepte toatl via{a in Proiecteparanoice. Birig este Profesor de

filozofie fdrd catedrS, blocat lnidei, fdrl putinla de a tr5i, torturatde barierele sociale care ilimpiedic6 sd se realizeze.Bibicescu, actor fdrd talePt, este

caracteizat ca ,,un ratat interesant"pentru cd este PreocuPat de

problema timpului; el igi face un

ideal din a termina Piesa de teatru

inceputl de Partenie, intuind cI

repetarea unui gest exemPlar ilpoate elibera de sentimentulinutilitnlii.Tot tipuri de ratati sunt 9iGavrilescu CLa Fg.), Zevedei(Peterina), sffiArrrorul dinnuvela Podul. Culianu ii numegte

anti-eroi, sau idiogi care intAlnesc

intdmpldtor misterul. Gavrilescueste profesor de pian care tr[ieqte

din meditalii, impdcat cu ideea cA

pllte$te pentru 'Pdcatele sale;invinuirea vag5, compdtimitoare gi

ironic6 pe care gt'-o aduce, provine

din nostalgia iubirii ratate; el gi-a

gdsit perechea ursiti, pe Hildegard,dar a fugit din cauza unor ratiuni

merunte gi lage. $i-a impus sd uiteqi sd se resemneze, insi in fiinta sa

profundd segtimentul s-a Plstratintact; ifiainte de a intra in curtea

ligdncilor, are senzalia cd a mai

trlit o asdel de zi, iar aPoi iqiaminte;te cd era ziua in .care o'

plrtrsise pe Hildegard. Moartea sa

inseamnd regdsirea iubirii pierdute,

adicl tocmai ceea ce ratase intimpul vie(ii. $i Vladimir,'Poves-titorul din nuvela Podul, are

sentimenttrl cd gi-a ratat via[a, cI auitat sd facd jocul pentru ctlre se

pregdtise toati tinerefea:,,intr-unanumit sens, puteam sPune cd-mi

trdisem viafa. Era prea t6rziu acum.

N-o mai putea{n incePe din nou. $io trlisem gregit, mai Precis o

trdisem ca intr-un vis, fdrl sd imidau seama ce se int0mPla cu mine.

[...] nu trlisem eu, ci trliserl altiiprin mine, mtr ldsasem treii laolaia

:l 1t i, pentru aIfli..... (72) Totugi,lui i se mai deschide o perspectivdde recuperare, ctrci cu ajutorul luiEmanuel (mesagerul morfii) ipi

. aduce aminte; doar cei care nu_simai amintesc nimic despre menireasau despre idealurile lor sunt sortitisd se rdticeascd.

.Ratarea vine din blestemul fiinfei,cici o datd cu pierdereaparadisului, ea si-a pierdut sidreptul la memoria generald.Intrarea sub teroarea timpuluiinseamnd uitare gi rupere dedestinul universal.

nnftvroanceneSimbol central in ontologiaarhaicd, reintoarcerea la originireprezintd un mod de renovare auniversului, cdci tot ceea ce esteesenlial pentru fiin{d s-a consumatla inceputul lumii, inainte decdderea in timpul profan gi subincidenp istoriei; de aceea, in toatereligiile, credinfele gi simbolurilearhaice apare obsesiv reflectatddorinfa omului de a redobdndistarea initiald, de a scdpa deteroarea istoriei. Imitarea zeilor, agesturilor exemplare, fixarea incentrul lumii dezvdluie strddaniaomului de a se afla in miezulrealit5lii, adicd intr-un timpexemplar, in illo tempore, iar

- aceasr5 atitudine a fdcut posibildsupraviefuirea intre limiteleistoriei: ,,datoritii acestui punct devedere, zeci de milioane de oameniau putut rdbda secole de_a rdndulmarile presiuni ale istoriei, fdrl sEdispere, flrd sd se sinucidd, nici sdcadi in acea uscdciune spirituallcare aduce dupd sine intotdeauna oviziune relativist6r sau nihilistd aistoriei." (MER,1I1)Reintoarcerea periodicl Ia originidovedegte o viziune ciclicd ur.rprutimpului gi cd omul are periodicnevoie .sd recupereze sensulinceputului pentru a se revitaliza sia da fo4d devenirii sale. Eliadeprezintd, o serie de ritualuri siincercdri de regdsire a paradisuluipierdut, cum ar fi construcfiile carerepeti cosmogonia, ritualurile careilustreazl periodicitatea timpului,instituirea unor modele divineCIIR,MER).DupI ce orizontul arhetipurilor slal repetdrii a fost depdgit, omu.luii-a fost datd o alti formull de acolabora la crealie: credin{a. Maicu seamd cregtinismul a condus Iaabandonarea definitivd a para_disului arhetipurilor gi al repetdrii,cdci a creat certitudinea cd totuleste posibil pentru offi, princredin{a in Dumnezeu. Totusi, insubcongtientul fiinfei modernepersistii nostalgia reintoarcerii laorigini; ,,omul, chiar eliberat de totrestul, rEmAne ireductibil prizonier

121

al intuiliilor sale arhetipale' create TTUAL; ;il;;;"* T.":fS*i:Xl ffli^:,;*:l-ffi:l [x;?itii".J,T,?'?",;1,u,';r-.""il-i;'::'::*:."",.,"T,i1''",""11::''observatain actele *" #i"*n |'""a3* in misterul crea$ei' in

ale omului modern' oUttffi "t intimitatea sacralitdlii' anulAnd

ar putea fi extirpau " 'u'c"ptiUif demersul istoriei' Orice gest

doar de degradare' $i 'd;;i;; esenlial trebuie repetat' cdci omul

arhaicd supravieluie9;'; ;'ul 'l-]:::ttt" decdt a dou.a oard'

sru, nu ca act, 'u "u poliuiri-o* a" *ryilii" reprezentdnd un

implinire ,"Aa p""tt J-' ti "." i . *:1'.::""t' sau cum spune un

nostalgie creatoare. de valori Personai din Podul' ceea ce se

autonome: utta, gu'ntll misticl intampt"e a doua oard declangeaz[

socialaetc." (TIR,395';"'''Duvs,:i:::' primei repetilii" (71)'

In acest sens'' r;ntoarcerea Motociclistul care anun!5 pnn

oeriodics " p*t'lJ^;;;;;- l; :lTql" lui apari!ie-'-:11": '"'*emoriu culturald, l; ?tlrni;t;; vtaaimr nu capxti sens decit

care nu cuprinde inJividualizeri atunci cdnd revine' c0nd repeti'

si. deci, ,i.i t"*oii;'f'p;;i;l Ritlalul implicd un scenanu' un

profane ale lui Adrian' reprezintd ansamblu de gesturi ' fapte $l

nu numai un act o" t"'i*ii'"t" " simboluri care trebuis respectate

sinelui, ci o ,""Jru[ a" a intocmai, cdci a repeta inseamn[ a

transforma o"t-J";; ';;J '"*-1, la dimensiunea qi cu

sdu; tot urtf"t, aminiit"u' '"'Liu semnificalia trdirii iniliale'

de cunoa$tere """''aia"inifot D"-'T"*:i3t'ritualul^presupuneo

individuale sau .otectir", in acliune deliberatd, cu scop scontat;

;i;;;ffi;",, *,*,:", J*5 ru,';"Y*'}i;:|,ffi";":iffial reintoarcertr G

locul fiintei i., ulii"*.--ctiu' d" uttJu'" arealitdlii istorice'c6ci

studiul sdu, M;';1 "te'n"i piesa oe care o scrie Pandele reia

reintoarcei,*" * '"i"';;;;i"' istoria'in sens invers' de la sfdrqitul

un personaj din i1;;;; lumii cdtre origini; ritualul' in

oamenii beau ca sd uite' cdnd nu *1i acesta' dovedeqte cI

se intdmplS nimic in lumea scriitorul a infeles cd orice haos

spiritului, iar istoria continud sI precede crealia 9i el se pregdteste

teroizeze'.,,dacl a1i citit lr mythe tocmai pentru a-|i asuma acest

de t'dternet ,",:;;;:";:^;;;;; h*t ; sd se poatd inloarce ra

aminte... (A_,90) origini; repetind istoria, el o

anuleazd, iese din timp ;i atingelibertatea absolutd, adictr starea dedinainte de istorie.Degi nu cunoa$te sensul exact alritualului, 9i gtefan (NS) sdvdr;egteun gest epifanic prin izolarea incamera secretd, anume elrecupereazl trdirea din Samb6 gi, g

incon;tient, se pregdtegte pentrutranscendere.Gavrilesg,l[-a [ig.) intrd in ritualulce-i va revelilersill mo4ii sale,atunci cdnd identificd momentulprezentului sdu cu o zi de vardsituatii cAndva, in tinere{e. Deginepreg5tit 9i iresponsabil, Gavrilescuacceptl jocul gigdncilor dinpolitele, dar mai ales pentru cd nuare nici un respect pentru timp giaceastd acceptare ii deschidedrumul spre poarta etemitdlii.Tot un ritual sdvArge$te $i Leana,interpretAnd un cdntec cu mesaj,dupd cum ritualicd este ;i intAlnirealui Adrian, care repetd intAlnireadin ziua in care el a avut unaccident de magind tlCPl.

ROATASemn solar, asociat cu roatazodiacald, clci etimolo gic, zodiacinseamnd roata vietii (TIR), laEliade roata apare gi ca simbol alduratei, reprezentdnd suma exis-ten{elor profane, o consecinld aclderii in timp (IvM, 149).In opera literard, Eliade compard

timpul care macind.yiafa omului curoata morii; simbolul reprezintiipentru alchimia taoistd ,,intoar-cerea 'de Ia periferie, dinsprecircumferinle spre centru"3z, iar laEliade, pe l6ngd sensul distructiv,implicd ;i o sugestie a inilierii inexperienta mor{ii; Pandele, (19 f)scrie un roman de succes - Roatamorii - prin care iEi anunfdpreocuparea de mai tArziu inlegdturd cu opresiunea timpului. inacest roman, personajul dispare inchip misterios, asa cum se vaint6mpla gi cu scriitorul. MiticdPorumbache (NS) lasl familiei saleo singurl mostenire, anume uncAntec repetat ca unic punct desprijin:,,Roata morii se-nvArte;te".Moara este un alt simbol allabirintului infemal al vie,tii, iar innuvela Podul, Vladimir iSiasociazd existenla cu o r5tdcire prinmoari, vorbind despre jocul Lamoard la losafat:,,imi pl5cea atdtde mult, eram atAt de fericitjucnnd-o, inc6t eram sigur cd nu ovoi uita niciodat5, cd, dimpotrivl,voi ajunge sljoc gi partea a treia gidin ce in ce mai binp, cd o voi jucapdnd la sfArqitul vielii. Si acum mdapropiam repede, tot mai repede desfdrgit gi m-am trezit cI uitasem demult de Iosafat..." (72) Menlionatde Sim. Fl. Marian33, ca joc depriveghi, moara este un simbol almdcindrii, al neintreruptei acliunierozive a timpului, dar gi un semn

r22

al transformdrii, al trecerii intr-o

alt6 stare materiald' Aici simbolul

este introdus Printr-un ePisbd

sugestiv: Emanuel, mesagerul care

t.e-buie sd-i aminteascd lui

Vladimir de jocul ieqirii din moar['

apare Pe o motocicleti - tot osugestii a rolii - 9i face viraje

peiiculoase in fafa cabanei lui

Vludit it, Pe un Pod care ar trebui

sd-i reveleze apropiata trecere spre

moarte; dar roata care se mi;cd fdrd

oprire nu-i mai spune nimic

aiestuia; el fieie$te deja in acest

vertij al vielii qi numai c6nd

Emanuel se accidenteazd, abia la

vederea sdngelui se va declanPa

.anamneza lui Vladimir'De asemenea, roata caduisimbolizeazd ePuizarea duratei

prin derulare, iar conducdtorii de

"u. "ruu considerali mesageri' in

miturile indice, c5ci ei stiPineau

toate individualizdrile sufletului;

magina lui $tefan (NS), camioanele

(La umbra.--), sau camioneta in

care disPar Niculina qi Serdaru

(19 f) sunt toate simboluri ale

depd;irii duratei, sunt vehibule de

trecere sPre o alt5 ordihe a lumii'

sAcBarA

policandre de iluminat impodobite

cu s[ge1i de sticld; tftmsParenla'

lumina gi direc,tia de cobordre sunt

semne ale cunoagterii 9i ale puterii

divine. in biblioteca lui Zerlendi

(SDII)' sdgeflle luminoase sunt

i;Afe@fe sPre c54i, intre care se

t afl5 si manuscrisul secret,pe careil

va iescoPeri autorul' in DCh'

slgegile Policandrului atlrnd

deLupra unei mari sdli de bal' o

alti imagine a mortji, proiect4tii in

visul lui Egor, cdruia i s-a inchis

accesul la coridorul ceJ ducea spre

Christina. Este vorba desPre

ultimul lui'vis, dup[ ce str6punsese

morm6ntul strigoiului 9i aici

slge.tile de cristal indicd sala de bal'

populatd de figuri strline 9i uimite'

i# ru aparilia lui se intreruP ilin

dans, ceea ce sugereazl a$tePtarea

la care este sortit Egor, fdrd putinta

de a mai r5tici prin labirintul morlii

sfre o posibild ieqire; accesul sdu e

limitat la marea sal6 de bal, in care

, insd nu se mai danseazS, $i lacamera jucltorilor'de clrtj, care nu

vorbesc. Lixandru (Pe str' M')lanseazd o sdgeatd sPre cer 9i

aceasta nu se mai intoarie, aPoi

personajul disPare in 'chiP

misterios, sugestie vagl a mitului

lui Zalmoxis'

sANGESimbol al vielii asociat focului qi

clldurii divine, in multe credinle,

sdngele are un sens sacru, fiindconsiderat vehicul al sufletului; deaceea consfin[egte Iegdturi denedesflcut: frdtii, jurdminte,ingelegeri defi nitive. intr-o legenddapocrifl (Zapisul lui Adam),primul om semneazl

"cu sdngelesdu paetul cu diavolul. bcorpla, Oinbasmul Tinerefe fdrd bdirAne.te...se, recunoagte invinsd gi ii dd luiFdrFrumos inscis cu silngele ei.in romanele cavaleregti, Graalulreprezintd vasul secret in care sepdstreazl sdngele lui Christos, iar

" cel care intrd in stlpAnirea acestuivas devine nemuritor gi invincibil.Eliade vorbegte despre sensul fast,si nefast 'al acestui simbol,amintind cd sdngele semnificd at6tviala cAt ;i blestemul mor.tii. incredinlele romdne;ti, mai ales indescAntece, sdngele are maidegrabd funcgie nefastd; este folositin vrtrjile de facere gi aproapeniciodati in cele de purificare si dedezlegare; semn bleitemat, el esteatribuit magiei tenebroase, pentrucd stabilegte relagii inviolabill.In proza lui Eliade, aldturi deamintire; poveste sj nume, sdngelereprezinti un mod de reintoarcerela origini si de recuperare a unorsimboluri uitate. in nuvela podul,sAngele trebuie sd declan;ezeamintirea jocului ;i prin el sdreveleze drumul ce duce la iegireadin labirint: ,,incercase totul ca sdmd rezeascd. Urcase de cinci ori

cu motocicleta panta aceda abrupttigi in cele din urmd recursese laaccident. igi inchipuia cd poatesdngele md va trezi. Sau unu dinpovestirile lui, evident, atat deneverosimile, de fabuloase. Saupoate numele lui, Emanuel. Dar numd trezise nimic... Din fericire, amai venit a doua oar5, gi l_amrecunoscut." (72)Sdngele gocheazd, treze$te larealitatea esenliald, pentru cd elreprezintd inceputul gi sfdrgitul. inromanul DQ vederea sdngeluisperie, declanqeazl frica adAncd apersonajului, cIci, aga cum spunePoe, sdngele cuprinde in sineyister, durere Ei teroare; dupd ce ,

Egor desboperd rana ins6ng".ute d"pe trupul Christinei este cuprins derepulsie ;i de groazl: ,,palma iialunecase ame$ti pe pielea ei demare necunoscut5 _ gi impietrise,zg6rcindu-se; prinsd in s6nge. Ranaera incd proaspdtd si atAt de vie.[...] Se ridicd deodatl in picioare,buim6cit, cu palmele la t6mple. Ogroazd scdrbiti ii rdvlgea din noufiin(a intreag5... Teroarea exprimdrecunoasterea sfar;itului in inslsiesenta viegii: .Ti-e fricl d;sdnge!...Ji-e fricd de chiar via{a ta,de destinul tiu de muriror ! ...* (ll2)Vederea sdngelui inspdimdntd, cicirostul siu este de a fi inchis in trup,in vasul Graal; sdngele expusvederii este cel care. curge, serisipegte gi moare:

Auibut al zborului qi al penetrdrii'

armX qi indicator, la Eliade, ca 9i in

multe mituri ale omenirii, sdgeata

este asociatl fulgerului, cici de

dou6 ori descrie in 'Proza sa

I

SA{ZENEEste numele unei slrbdtori

importante la romdni, care

marcheazd. solsti,tiul de vard (24

iunie) qi care a derivat, duPd cum

explicd mul[i cdrturari romdni, din

latinescul Sanctae Dianae. La toate

popoarele neolatine, zeiP Diana a

iort asociatd misterelor, cdci

integrarea ei in credinlele medie-

vale s-a produs Pe cale cultii, Prinintermediul cdlugdrilor versa[i intexte latine; Eliade dezvoltl (in IsL

6ed.) ideea c[, in sPa[iul

romdnesc, alta este semnificalia

acestei zeit[1i: ,,Este foarte

protiabil ca numele Diana sd ftinlocuit numele local al unei zeile

autohtone geto-trace. [-..] Numele

zeitgi a devenit zLna (< dziana) in

romdnepte. in Plus, deriv6nd de la

aceeagi rdddcinl' un alt cuvdnt,

zAnatec, inseamnd zdPdcit, ctt

minlile aiurea, nebun, adicd luat,

rdpit de Diana sau de zAne,'" (III'246) Z?r;lelor nemiloase nu este

indicat sI li se rosteascd numele;

sunt numite Sfin tele, Ocrotitoarele,

Rusaliile sat lelele 9i ,,au aparenfa

unor tinere atrdgdtoare, fascirfante'

imbrdcate in alb, cu sAnii goi, ele

nu se vdd ziua. inariPate, ele

zboard Prin vdzduh r.nai ales

noaptea. bar le Place sA cante $i sd

joace gi, acolo unde au jucat, iarba

Lste rogie ca focul. Ele iiimbolndvesc Pe cei care le vdd

jucdnd sau care'incalcl anumite

interdiclii gi aceste boli nu pot fivindecate dec6t de cdlugari.:' (ib')

SAnzienele sunt zdne mai degrabl

binevoitoare. R. Vulcdnescu* a

caracterizat asdel aceastd sdrbd-

toare:,,Dintre slrbdtorile populare,

cunoscutd mai mult este serbd-

ioarea floral5 9i cAmPeneascd a

SAnzienelor, care rePrezinti mai

ales o festivitate general[ a zdnelor

bune, ca zdne agreste 9i silvestre'"

Fiind o sdrbdtoare a solstitiului de

vard, ea contine o serie de,ritualuri

ale coborArii, de alungare a

soarelui gi chemare a lunii; fldc5ii

aprind fdclii 9i le rotesc de la rlsdrit

cdtre aPus, sPunAnd: ,,du-te soare'

vino lun5, / Sdnzienele imbun["' In

multe credinfe europene, solsti$ul

de vard este socotit o Poartii ce

deschide drum de qobordre inintuneric; in simbolismul Pitago-

reic, solstiliul de iamd este poarta

zeilor, Pe cAnd cel de vard

reprezintl o iegire destinati

oamenilor. Conform credinlelor

romdne;ti, in noaPtea de Sdnziene

se deschide cerul, iar omul are

acces la cunoaqterea intregii Firi'SAnzienele ocrotesc iubirea,

favoizeazl nunta $i, Prin aceste

atribute, ele devin un simbol al

armoniei universale. DuPd cum se

qtie, Eliade are un roman intitulat

Noaptea de Silnziene, in care

personajul principal, $tefan Viziru

are viziunea propriei morli intr-o

noapte de Sdnziene, in Pddurea

126

Bdneasa, unde merge la miezulnoplii, mdnat de un dorinexplicabil. El vede o magind gi ofemeie (pe care o va cunoaste pufindupi aceea) gi gtie cI magina vadispdrea la miezul nop{ii, adiceatunci cdnd cerul se deschide gicAnd cel care culege ierburi magicepoate cdpdta atribute suprana-turale: devine invulnerabil sauinvizibil (TIR, 358). personajulmoare la 12 ani dupd aceastdexperienlS, la miezul unei nopfi deSdnziene, intr-o maginl, care estecea vdzutli in pldure, aldturi demireasa sa, Ileana, gi aresentimentul plenitudinii, certitu-dinea cd a trecut pe poarta mortii,in eternitate. Iniljat in copil5rieprin pltrunderea in camera Samffi,$tefan are privilegiul de adescoperi poarta solstiliald gi estecon;tient ctr destinul sdu cuprindeexperien[a iegirii din timp, sau dinburta balenei, cum spune el, pentruci inlelege cd pretutindeni in lumesunt semne care il indrum5. Dealtminteri, viafa lui se deruleazd inrelalie cu cea a lui Ciru partenie, undublu, ceea ce sugereazd figura IuiIanus, cel cu doul fete, pazniculpo4ii solstitiale. $teian plzesteflrd sd gtie aceastl trecere spreeternitate: el este obsedat de sensulmiraculos al nopgilor de Sdnziene,interpreteaze Domnipoara lulia deStrindberg, raportAnd-o la acestmiracol, merge in pldure in aceastd ,

noapte gi are obsesia copildriei, aintoarcerii la origini, c6nd ar fiputut sA vorbeascl unui ariciatoate$tiutor etc.Simbolul apare gi in alte opere giplstreazd aceast5 semnificafie depoartd spre infinit. . DoctorulAurelian Tdtaru (LTG) moare innoaptea de S6nziene, in pddureaCr5ciuna, speriat de propria-icrea{ie (?ntinerirea spectaculoasl aunei femei de gaptezeci de ani).Ieronim (Unif.) trdie;te misteruliegirii din realitate in ziua deSfAntul Ioan (slrbdtoarea cre;tin5 asolstiliului de varl). ln nuvelaDayan, personajul titular se ridicdde pe patul sdu de sanatoriu giglseqte drumul spre grddinaparadisului, in aceeagi noapte deSdnziene, cdci ,,chiar gi in inimacapitalei, rdmdne tot ce a fost de lainceput: Noaptea de Sdnziene.,(287).in toate cazurile, iegirea din timpulistoriei este imaginati ca ocobordre: $tefan Viziru ;i AurelianTdtaru se prlvdlesc in prlpastie, iarDayan coboar5 sctrrile sanatoriului ;pentru to{i, iegirea este posibilddoar pe poarta mo4ii, sub imperiulIunii si al zeitei Diana.

SCARAReprezent6nd un spatiu de trecere,scara este un semn ambivalent,cdci desemneazd urcarea si

**-:n

cobrarea; ca $i ascensorul, scara

sugereazX principiul heraclitian al

evoluliei in ambele sensuri'

lnilprea qi cobor0rea sunt sernne

ale tunoaqterii revelate, ale ieqirii

din condilia obignuiti.Scara de lemn din casa generalului

Calomfir leagd lumea veche, ale

cdrei fantome PoPuleazd Podul qi

lumea searbddd a Prezentului inruin5, casa in care locuiesc doar

Antim ;i Ieronim (Unif'); Podul

prinde via$ doar in PrezenP lui

Ieronim, care se furigeazd ca intr-o

casl strdind, in irituneric qi vorbind

in SoaPtd; Pove$tile care se

pdstreaz[ in memoria lui sunt

tensionate, dramatice qi adevdrate'

pe cAnd in casd domneqte tristefea

*argitului (acliunea se petrece inanul 1950). in aceeagi nuveld,

apare gi imaginea sc[rii spiralate'

pi "*" Antim urcd imPreund cu

logodnica sa; in acest caz, scara

"G ,n simbol al morlii, al ieqirii

din timp; in multe credinle, scara in

spirald simbolizeazl drumul

sufletului duPd moarte. in SDH,

doctorul Zerlendi, -Eifiii-invizibil, igi, scrie ultima pagin[ de

jurnal Pe scara care duce la Pod,

intre via15 qi moarte; el nu mai gtie

cum sd revind in lumea normal6,

dar nu mai gdseqte nici drumul sPre

Shambala, de aceea, aici scara

reprezinti un spafiu intermediar 9i,

totodati, un drum cu un singur

sens, cel ascensional, cdci Pentru

T,rorlendi nu mai existl posibilitatea

de a se intoarce in durat5' Pentru

Egor (DCh), indlfarea devine

dificild duPd ce strdPunge

morm0ntul strigoiului: el coboard

repede trePtele reci, de Piatrd, dar

este scos din Pivnild Pe bralele

unor bdrbali necunoscuti; in timP

ce mintea sa rdtdcePte inctr inlumea mortilor' in-La FF,G avri lescu urcd zadafii cEidTPrevia15; ugile sunt inchise, sau

locatarii $tiuli nu mai locuiesc

acolo. El a greqit dru'rnul, trebuia sd

urce trePtele de marmurd, sd

str[bati coridorul, Pentru a ajunge

la moartea sa, adicd la a qaPtea

camerd, in care il a$teaPte

Hildegard.

SECRETAqa cum il defineqte Nae Ionescu,

secretul reprezintd legpa interioar5'

principiul dinamic ce std la baza

tntaiParii gi de aceea, in Planul

cunoagterii metafizice, el trebuie

surprins;ca resoft lduntic al vielii'secretul premerge trecerii intimp 9i

spa{iu (oP. cit., 54). Pentru cel

nepregdtit sd-l primeasc5, secretul

esie devastator; de aceea trebuie

pdstrat ;i transfigurat; la el are

acces oricine, dar, numai cel iniliat

il cunoaqte integral, in starea lui

originar[. Ieronim (Unif') este

depozitarul unui secret caPital Pe

care i l-a incredinlat Generdleiasa

Calomfir qi pe care la rAndul sdutrebuie sd-l transmitd fiului sdu,cdnd acesta va avea 17 ani;Ieronimcreeazd, parabole, realizeazdspectacole de teatru, regizeazdfilme, pentru a ingldui celor alegisd intrezdreasctr secretul teribil,atdt de teribil incAt trebuie transmisin forme posibil de receptat qi deacceptat: ,,... din noaptea aceea dec6nd m-a chemat GenerdleasalAng5 ea, nu fac clecAt asta: sd v6vorbesc despre ce mi-a destdinuitea. Dar pentru ctr am jurat, nu lepot-spune aga cum mi-au fost spusemie cti limba de moarte, ci ledestdinuiesc in parabole si legende,in anecdote pi imagini.. (290).Cunoa;terea, fie gi numai partiald aacestui secret, determintr intrarea inoglindd, adic[ iegirea din timpulnormat in spa{iul memclriei pure,simbolizat de cdtre GenerileasaCalomfir; ea cunoaqte toatd istorianeamului, este un reper pentruultimii, descendenli, iar moartea luiAntim ?nseiamntr reglsireadrumului spre. origini: la capdtulscErii spiralate il asteaptdGenerdleasa.

biblioteca a fost risipitd in urmd cudoudzeci de ani, servitoareagchioapd a murit de mult; .cufiecare zi, casa Zerlendi setransformd in ruind, iar in final,copilul Hans afirmdlcu senindtatecd se .nu,me$te $tefan. Aceastddescompunere a spafiului in carei-a fost revelat secretul este dictatdde chiar legea. interni a vie{ii:manuscrisul ii era , destinat ,inexclusivitate naratorului qi eltrebuie sd-l sublimeze (in nuvela pecare o scrie), ca qi Ieronim.Secretul nu poate fi decdt vagformulat in idei, qi atunci igi pierdeputerea de a revela misterul lumii,de a deschide drumul etemit.dtiipentru individul ales. C6nd Egor(DCh) incearcd sd facl publicdtaina strigoiului, el este condamnatdefinitiv la nebunie, fixat intre, viatEgi moarte. Orice secret se ap5rd, secamtfleazd in realitatea banald sauin amnezia colectivd, ca in$an;uile, unde bdtr6nul nu trebuiesI glseasc5 o comoard strdveche, cidoar sd inoculeze in memoriacolectivd ideea existentei ei.

Secretul doctorului Zerlendi(SDID ucide pe ro[i cei rrei SEMNtemerari care incearcd sd-i pentru Eliade, cuvAntul semndescifreze manuscrisul. cand defineqte in{elesul particurar pepersonajul-narator aflr acest secret ' care il pot cdplta lucrurire,al evaddrii din istorie, tot universul intamplirile, ou*.rii etc. El spuneintrd in disolu{ie: d-na Zerlendi ;i cd semnele au alt inleles pentruSmaranda nu-l mai recunosc, fiecare fiintd; ele averi;eaid,

-__, ,q

ascund, sau reveleaze, anun![;

chiar dacl semnificagia lor nu este

perceputS, ele conlin o alarm[,

ffansmit o neliniqte, un Presen-

timent, ca in situalia unui personaj

din Podul care intreabd cu emolie

,,,Ce zice'l Ce zice?"; el este

fermecat de lectura unei fete; Pe

care 9 ascultd toatd lumea cu

incintare, fdre se inPleagd cineva

despre ce este vorba. Semnele sunt

camuflate in banalitate 9i inlelese

doar de cei cdrora li se adreseazl,

Sau de cei care i;i dau siftnla sd le

pdtrundil sensul, aga cum sPrhe un

personaj (din La unbra-..): ,,"' ar fivorba despre'nigte semne care ni se

fac, gi Pe care unii'din noi leghicesc [...]; ni se fac mereu:emn:

de tot telul. Deschide ochii 9i dd-1i

silinfa s[ le descifrezi'"' Pentru

Valentin, din aceea;i nuvel6,

disparilia misterioas[ a unor

camioane constituie semnul intrdrii

intr-o alti dimensiune a timPului;

el descoPer[ intdmPldtor acest

semn, pe chnd alte personaje inva15

semnele Ci aPoi le cauti; de Pild5'Aldea (din Pe str. M.) a{ld de la

Abdul semnele care indicd Poarta

de lumind sPre alt univers, dar

Zahaia FdrAmd, singurul om care

mai cunoaqte aceasti^ intAmPlare,

nu qtie desPre ce semne este vorba,

cdci pentru fiecare existd alte

semne care nu Pot fi cunoscute 9r'

mai ales, Povestite. in credinPle

strdvechi romdneqti existd nume-

roase intLmPldi care Yestesc

viitorul; Printre semnele care

anunti moartea, Sim. Fl' Marian

aminteqte qi ,,deschiderea de la sine

a ugilor"". $i in nuvela DaYan,

apare acest simbol ca semn al

trecerii in altd lumo; Personajulvede o qd intredeschisd qi mai

tirziu inplege cd este vorba despre

poarta mo{ii sale. De aldel,lui i se

ara$ o serie de lucruri la care

ceilalli nu au acces: il intAlneqte pe

Jidovul rdt5citor, intrtr in grldina

paradisului qi bea din izvorul

memoriei, iar in ordinea realit5lii

unanim cunoscute, i se schimbd

infirmitatea de la un ochi la altul;

anchetatorii s[i cautii explicaliilogice, ei nu in[eleg ;i nu accePti

intdmplirile Povestite de cdtre

Dayan, duPd cum il avertizase

Jidovul rdticitor: ,,.'. adu-gi aminte

de ce scrie Francesco da Barberino:

sed non omnia omnibus Posstlntglossai. / - Nu tot ce-am fdcut,

iraduse visdtor Orobete, Poate fiexplicat Pentru to{f' (261)' Toate

personajele lui Eliade vorbesc

despre semne cate. aYeltizeazA

u.rrptu destinului Personal; $tefanViziru (NS) gtie cI nimic nu este'int6mPl6lor in lume, 'cA toate

lucrurile poarti mesajul devenirii

omului gi de aceea o avett\zeazd'pe

Ileana; ,,Priveqte bine in jurul

dumitale: 1i se fac din toate Pdrt;le

semne. lncrede-te in semne'

Urmdrggte-Ie..." (I, 28)' El

r30

presimtO cd iubirea reprezinti ocale, degi nu gtie unde duce; faptulcd solia sa, Ioana, l-a cunoscut maiintAi pe Ciru Partenie i se pare a fiun avertisment in legdturd cusensul mistic al iubirii: ,,Md intrebdacl nu existd gi altceva; ceva care

,sd plece tot de-aici, dintr-odragoste, dar care sd ducl in altd

, parte.Mi-e foarte greu sd-gi explic.Nu inleleg nici eu. S-ar putea,totugi, ca sd mai fie o ieqire, pe cilrenoi n-o vedem. Faptul acesta, cI tune-ai intAlnit pe amAndoi ar putea fiun semn, ar putea semnificaceva..." (I, l5).ln majoritatea cazurilor, semneleavertizeazd in legdturl cu oposibild evadare din timpulrealitilii istorice; pentru pandele

(19 t), revelalia ctr Orfeu gi Isustransmit un mesaj asemdndtor il vaindruma spre spa(iul libeftAtiiabsolute; ip nuvela lCD,ascensorul, vtrduva de la etajul 21sunt semne ale devenirii intr-o altiiordinedecdt cea cunoscut5; pentruEusebiu (19 t); trandafirii gdsiti infala uqii sunt un semn .deconfirmare, iar pentru Gavrilescuq*g} nucii din curtea figdncilorreprezintii un semn al ispitirii.

SEIE;Reprezintd o expresie a condilieiumanet ,,cu c6t omul suferd maimult, cu, at6t e mai insetat de

Dumnezeu, de adevdr, de linigte,de iubire" (Insula..., 82). Apa.deline calitatea magicd de a redafiinlei putinla rena;terii qi, deaceea, Setea exprimd o ndzuinfdsecretd de anulare a experienfei, adurerii, care derivd din condiliaistoricE a omului. Seiea tope.stefiinla, .o readucb la . stareaimpersonald, nediferengiatd, desdm6nld.in TIR" Eliade vorbegte despresoba mortulur, simbol ce revineobsesiv in majoritatea religiilor gi amiturilor: ,,apele potolesc seteamortului, ele il dizolvd, ilsolidarizeazl cu seminlele; apeleucid mortul, anulAnd definitivconditia sa uman5, pe care infernuli-o lasd la uir nivel sc6zut, larvar,pdstrAndu-i asfel intactii posibi-litatea de suferinti. in diverseleconcep,tii despre moarte, defunctulnu moare definitiv, ci dobdndegtenumai un mod ele.mentar deexistenfS; este o regresiune, nu oextinctie final5. in a$reptarearevenirii in cir.cuitul cosmic(transmigrarea) sau a eliberdriidefinitive, sufletul mortului suferlgi aceasti suferinli este exprimatilindeosebi prin sete." (191)In romanul 19 t, Pandele, barescrisese o pies5 de teatru desprecoborArea lui Orfeu in infern gidescoperise cd destinul orfic seaseamdnd cu cel al lui Isus, intr-onoapte (tocmai noaptea in care el

iqi concepe fiul) este cuPrins de q

sete devoratoare qi totodatd de

gtoaza cd nu-pi va potoli niciodatd

aceastd sefe. Are viziunea unei fete

btonde (Euridice) care il indeamnd

la ticere, apoi Pandele uitd Pentrumulli ani acest ePisod; el duce o

via15 monotond, fdrd revelaqii 9i

fIrI curiozitate, Pdn[ in'momentulin care iqi reaminte;te de setea

cumpliti gi mai ales de frica ce a

inso[it-o. Aici simbolul def,rneqte

condilia de ini,setat a lui Pandele,

adicl fixarea sa in istorie qi insuferinf5; cdnd el revine in locul incare s-a Petrecut misteriosulepisod, dupd ce se iniliase intehnicile evadbrii, reu$e$te se se

elibereze de team[ ;i de sete 9i

trece in tirAmul libertd.tii absolute.

Supravieluirea sub imperiul setei

nu este nici moarte adevdratd,rucinemurire, ci doar, o stare

intermediarS, Pe -care Eliade o

nume $te de latvd subumand,

chinuitd de exPeienfe (Insula-'-

82). intr-o asfel de stare se afld 9i

Gavrilescu (La Pg.); degi avertizat

sd nu bea prea muld cafea, el cere

;i ap6 qi iqi Potolegte setea, b6nd

direct din cand, ,,indelung,gAlgAind, d0ndu-gi capul pe spate".

Sprb deosebire de Pandele, el iqi

satisface setea, intrd in starea de

disolu[ie qi in moarte.

in nuvela Dayan, Personajul bea

din izvorul memoriqi; fdcAnd

referiri la eschatologia orficd,

Eliade amintegte in IsL cred- c6,

pentru vechii greci, dincolo de

moarte, in Hades se afld doud

izvoare: cel al uitdrii (Lethe)

destinat sufletelor ce se

reincameazd, qi cel care Pqnegtedin Lacul Memoriei (MnemosYne),

pentru sufletele salvate de cercul

rejncamirilor (II, 1 87-193). Aceastd

viziune este reprezentatl $i innuvela mai sus Pomenitd. DaYan

este introdus in grldina paradisului

;i alege izvorul din Partea dreaPtd,

cel pentru cei buni, qi i;i arninteqte

toate existentele sale anterioare.

Setea exprimd o nevoie a fiinqei

vremelnice gi continud . sX se

manifeste chiar gi duPd moarte. incamera Samb6, intr-un sPa[iu

epurat de exPerien[e Profane,singurl setea ii aminteEte lui $tefande legdturile sale cu viala; inpamera secretd toate funcliilefiziologice sunt intrerupte, acolo

nu se consumd nimic, doar uneori

este admis un Pahar cu aPd de la

robinet.

SFERACu predilecfie sPa{iu al migcdrii,

sfera simbolizeazd autonomia,

perfec{iunea pi izolarea; imagine a

oului cosmic, sfera nu Po-ate fisfdrdmatd decdt din interior. in NS;

$tefan resimte cu 'disPerare

teroarea timpului: el se sirnte inchisin burta mistuitoare a unei balene,

apoi are sentimentul cd se afld intr_ouriagd sferl de metal , pe carereuse$te s-o spaig5.

$i ieqirea din timp este asociatiunei.^.s{ere;

_ in JD}L Zerlendi

reunrtlcd cele dou[ fluide carealcdtuiesc fiinga 9i atinge stareaprefecti, de la inceputul lumii: ,,in- acea clipl am avut senzaf,a preci.sdcE sunt sferic, cd am devenit o buldimpenetrabild, perfect imper_

. meabil5. Sentiment plenar -

deinvulnerabilitate. Miturile referi_toare la omul primitiv, conceputsub formd de sferd, derivd dinaceastd experienld 4 unificdriicurentelor" (246). Semn alplenitudinii, aici sfera, evocdimpdcarea contrariilor. (v. OU,BALENA, COA{CIDBNTIAoPPOSTIORUM)

SPECTACOLRitual superior de reconstituire alumii 'in datele ei bsenfiale,camuflate in simboluri gi parabole,spectacolul de teatiu preocupd celemai multe dintie personajele luiEliade; gest de imirare a divinitdlii.ca gi ritualul, spectacolul de teatrupropune o recuperare a faptelorarhetipale, adicd o incercare deintoarcere la origini, deci derenovare a fiin[ei. prin esenta samagic6, spectacolul are rolsalvator; in romanul 19 ! IeronimThanase initiazd o tabdrd in care

pregtrtegte un spectacol de teatruexperimental, dar aici vin sioamenircare vor sd se vindece, iarPandele glsegte drumul spreeternitate, trdidd experienlaspectacolului ca pe un exerciliu deanamnezd. De cele mai multe ori,spectacolul exprimd o atitudinedonquijotescd (de ucidere a friciide moarte, prin fixarea inintimitatea mortii) sau deneimplicare, privind ,,tot ceea ce sepetrece in lume ca spectacol...Reducdnd "tdate dimensiuniletimpului Ia clipa prezentd,spectacolul cuprinde esen(a lumii,sau cum spune un personaj,adevdrul.total, adicd

""", "" i"este dAt sd cunoaftem numai dupdmoarte: ,,... arta, gi in specialteatrul, spectacolul, ne reveleaztracest adevlr ?n tot .ceea ce seintdmpld in jurul nostru; gi mai alesin tot ce n-e putem imagina cd seintampld, in fond, teatrul, ca ;ifilozofia, este o pregdtire pentrumoarte. Cu deosebirea, pentrumine capitbld, cd spectacoldl,anticipeazd revelalia mortii, pentrucd ifi aratd toate acestea aici, pep6mAnt, in viafa de'toate zilele.:...(Unif.,288). Sugesrie a realitilii dedincolo de moarte, in povestirea4., spectacolul se desfdgoarddincolo de cortind, cdci marilesensuri sunt camuflate.Fdrd inceput gi fdrd sf0rgit, cdcifiecare gest exemplar contine in

sine sensul devenirii, spectacolul

reprezintd qi un exerciliu de

libertate interioard; semnificalia se

naqte in fiecare cliPd, universul se

transformd continuu, iar fiin1a care

participd la sPectacol (actor sau

spectator; ia parte la taina'capitala

a vielii: naEtere qi moarte (Incog')'I

STRAN.Iin multe tradi[ii, orice Persoanlnecunoscuti Poate fi un mesager'

un trimis al zeilor sau un str[mo$

reintors td origini, depozitar al unor

mistere, u., lri,tiut sau un ale-s'

Eliade crepazd din imaginea unei

logodnice stdine o metaforl a

mo(ii, (Unif.); Manole Antimaqteaptd intreaga via1tr o femeie'exceplionald, veniti din linuturistrdine, sau mdcar din Provincie,dar ea apare cu adevlrat doar in

clipa mo4ii Pentru a-l ajuta sI urce

scara spre etemitate; metafora este

anticipatd de avertismentul Generd-

lesei: ,,Sfrdin d, rePetil Generlleasa

cu o ugoard tristete in glas'

Manolache , Pentru un bdtbatntc\ o

femeie nu este sttdind. Bdrbafii

intdlnesc o singurd dati in vialiStidina;i atunci in orice caz,ePrea

tArziu. $i despre asemenea intdlniri

e bine sI nu mai vorbim..." (286)'

suffiRINTASentiment care defineqte conditia

uman[, suferinla, duPd cum exPlicd

EliSde, este justificati pentru omul

arhaic: ea are o cauzl Pi un sens, Pi

.anume uitarea zeului, incdlcarea

unei reguli - gregeli Pentru care

omul siu colectivitatea trebuie sd

pldteascd P.Irn sufein{d. in lumea

arhaicd, toate suferinlele sunt

suportate deoarece nimeni nu leconsider6 intAmpldtoare, ci efecte

directe ale unor for{e magice,

demoniace gi care vin ca rdsPuns la

gre,selile omului. Creqtinismul are

marele merit cd a valorizat

suferinla, adici a transformat

,durerea dintr-o stare negativi intr-o

experienll cu un conlinut spiritual

pozitiv" gi salvator. (lvIER" 74-79)Nae Ionescu face o exPunere

interesanti asupra Cdderii, pornind

de la ideea ctr omului, sPr€'

deosebire de diavol, i-a fost daticalea mdntuirii, dar gi suferinla;

iubirea presupune indllare, iar cAnd

rodul este desdvnrqit, fiin1a recade

in suferinlS, adicl in condifla de a

cbuta mdntuirea: ,,Recdderea inlume echival eazd' 1...1 cu lepddarea

de bucuria contemPlativd 9i cu

preluarea' suferinlei: sufletul, care

se indumnezeise Prin difuzarea inDumnezeu, recade in omenesc, act

de durere care corespunde tocmai

actului de-durere al crealieiin taina

nunlii" (op. cit., 177). Iliade preia

aceast5 interpretare, dar adaugd, de

cele mai multe ori, '9i viziunea

buddhisti, in conformitate cu c3re'

134

suferinEa conduce la eliberarea din.inchisoarea timpului; ?n Tinere[e...,Matei Dominic se reintoarce lacondi(ia profanl si- regisegtesuferinfa, bdtr6nelea gi moartea; inmajoritatea operelor lui Eliade,irrbirea inseamnd cdutare sisuferint5, iai" protagoniqtii eviieimplinirea in planul realitiitii sisublimeazl momenrul inA,tarii prinintermediul mo4ii, evitdndintoarcerea in duratjl, rec6derea.ln alt sens,'suferinla are gi funclie

. iniliaticS; Birig (NS), torrurat intemnitele'comuniste, bolnav gicondamnat la moarte, descoperlpoarta eternit5fii; desiinul sduilustreazd at6t sensul suferinteichristice c6t gi pe cei al ndzuiniei

. ancestrale de renovare prin torturd;i boaltr. Eliade subliniazd in,nenumdrate rdnduri cI, insocietdtile tradifionale, suferinfaare o valoare rituald; prin ea, omulaccede la sfinlenie; durerea,tortura, moartea preced reinviereaintr-un trup nou (IVI\A{,291).

. Gavrilescu GASgJ qi Leana (CD)au conqtiinla unui pdcat ancestral siigi considerd existenga ca pe o platila vina uitatd; ei au o percepliearhaici asupra suferinfei.Ieronim Thanase gi, trupa sa deteatru retrdiesc suferinta colectivdde la Buchenwald pentru a gisilibertatea inteioard.Numai actorulpoate sd exprime mijloaceleeliberdrii, pentru cd un adevdrat

actor, ca Petru Petrovan, este poet,devenit actor din deznddejde(Incog.).

$ARPESemn aI renagterii, al infininrlui sial dedubldrii, demon Si virtualita;ea focului (in Ng-Veda), bazA aIumii, zeu htonian, agezat laoriginea oricdrei cosrnogonii,qarpele este considerat de cdtreEliade gi animal lunar, fertilizatorgi etern,: ,,Relaliile dintre femeie gi

$arpe sunt multiforme, insi ele nupot fi in nici un caz explicateglobal printr-un simbolism eroticsimplist, $arpele are semnificatiimultiple $i, printre cele maiimportante, se cuvine siconsiderlm regenerarea sa. $arpeleeste un animal care se transformd...(TIR" 166) Fiind o epifanie a lunii,;arpele controleazl viala ritmicd gidevenirea femininl: ,,Acelagisimbolism central de fecunditate side regenerare supuse lunii ,idistribuite de astml insu,si sau prinforme consubstanfiale (MagnaMater, Terra Mater) expliclprezenta garpelui in iconografia sauriturile Marilor Zeiqe ale fertilitdliiuniversale. Ca.atribut al MariiZeile, ;arpele iSi plstreazdcaracterul lunar (de regenerareciclicl) unit cu caracterul teluric...(id., 167)Spirit al addncurilor, reprezentAnd.

135

-l

-*TY-**.r!!tfo4ele necontrolabile ale naturii,

garpele este totodati 9i cunoscdtor

al secretelor, izvor de inlelepciune'

Av0nd legituri magico-religioase

cu apele, el este socotit adesea un

spirit acvatic Protector, asociat

ploii fertilizatoare - $arPele cu

pene, simbol al norilor 9i al

curcubeului. (id)

Animal magic, salvator sau

duqman al l'omului, garPele este,

dupd cum spune Durand, un

,,recensdmdnt comPlet .alposibilitdlilor .naturale"'6, dar

atributul sdu simbolic dominant

este dat de sensul transformdrilor,

echivalate cu timpul 9i curgerea

lui; in ipostaza de uroboros -garpele care-gi inghite coada - el

sugereazl vegnica Prefacere a

mo4ii in viali ;i invers, infinitul'sensul dumnezeirii qi imago

mundi. Prototip al rolii zodiacale,

emblemd a materiei in continud

transformare, dar 9i simbol al lumii

limitate - Prin evocafea imaginii

cercului -, uroboros a fost Pentruprimii alchimigti greci 9i semnul

dispariliei rirateriei,,,compoziliacare este in intregimea ei devoratd

' qi topitS, dizolvati 9i transformafiprin fermentagie"".De asemenea, galPele este qi

obstacolul de care se loveqte omul

in clutarea absolutului; el apare in

multe mituri capaznic al Arborelui

Vie,tii, ca ,,adversar al nemuririi",

dbpi Ghilgameg gi Adam Pierd

dreptul la eternitate nu doar din

cauza garpelui, ci gi a propriei lor 'prostii. (TIfi'.270-271)

. Pentru cregtinism, garpele repre-

zintd ispitirea qi viclenia, fiind o

transfi gurare a diavolului.ln opera .artisticl a lui Eliade,

simbolul aPale doar cu sens mitic,

ca duh al aPelor, fixat in illorcmpore, ca mire etern ;idezamdgit. Scriere de tinerele,

romanul $. imagineazl' o

intAmplare stranie la care participd

un grup venit sd Petreacd o noaPte

la mAndstire qi Sergiu Andronic, un

t6ndr misterios, rdsdrit ca dinpdmAnt. Acesta din urm5 iniliazd

un joc de gajuri 9i, trePtat, iicucefe$te Pe toti; el sPune lucruri

ciudate, cunoa$te Povestea desPre

moa,rtea Arghirei, frumoasa din

lapte, gi afirm[ cI are sentimentul

cd a trdit continuu in acel loc, de la

inceputul milndstiii. Simte tulbure

apropierea unui qarpe qi,inainte de

miezul noPtii, ii [iPnotizeazd Pe

to[i. agezdndu-i intr-un cerc magio,'

in mijlocul cdruia cheamd qarPele

qi ii vorbeqte, mai exact aJld cd'

,,dobitocul blestemat, rdmas fdrd

soa{6" a venit la nunta Dorinei(logodnica lui Manuild)' Toli au

vise semnificative; Dorinei, visul iireveleazd cd gste mireasa moartd a

;arpelui gi ea Pleacd, i4datd ce se

treieqte, in insula din mijlocullacului, unde o agteaPtd Andronic,

intruchi Parea garPelui.

r36

- Aici, g4rpele apare ca spirit almormintelor, revenit in lumeacelor vii, ca str ceard un suflet:,,Cine qtie cine nu are odihnd pelumea cealalttr pi a trimis ,u.p"i"Ssta necurat atet de <Jeparle, tocmaiin casd..; Numai sd nu mai ceard sipe altcineva., Sd nu mai ceard vreunmormdnt, ctr sunt gi semne dinastea... (181) garpele igi cautlmireasa pentru a rupe blestemuldespS4irii lor; mire gi stdpAn aladdncurilor, el trdiegte la nesfArsitdevenirea prin nunttr pi moa.te; iainceputul l,umii, el pi-a pierdutmireasa care nu a qtiut sI respecteinterdictia de,a nu-i rosti numele side atunci revine periodic pentru arecupera experien{a rahte;povestea despre fata Moruzegtilor(Arghira) reprezinttr o astfel de.revenire; fata' este adusd lamdndstire, qi dupd trei zile, moarein chip misterios. Dorina estepregdtiti prin intermediul visului siigi amintegte experienfa arhetipald;ea igi invinge frica, ajunge in insuldgi respectl interdic[ia.Conform credin(ei populare,$arpele intors din mormdnt beaIapte sau vin indulcit cu miere,simboluri ale viefii profane, d5ruirede cei vii pentru a-l imblAnzi,pentru a-l reintegra in lumea vie.Andronic bea viri cu ldcomie,uitdnd de sine, ca in somn, gi apoisdvdr;e,ste un act de hipnozdcolectivd; el aduce in hora fetelor

un Farpe mare qi sur, ale cdruimi;cdri molatice intre{in stareageneralS de. transl: ,,CAnd seapropie de lacul de lumind, se oprio clipd amefit. Apoi se indreprilegdnat spre Andronic. paicllumina lunii il vrdjise si pe el, cdcise tAra acum cu o graliesomnoroasd gi fiecare noudimpletiturd ii infiora solziiintuneca{i" (179). Sub imperiullunii, vriji(i de descAntecul luiAndronic, toti au stdrihalucinatorii; garpele rdscolegtecomplexele fiecIruia, ia forme careilustreazd obsesii ad6nci. l:iza arein.minte o roman{d (,,in pdrul meuodatd blond lE o guviglargintie...") care o face sd segdndeascl la imbdtranire sidegradare gi de aceea pentru easarpele se transfigureazdin fisii delumind, care ii trezesc melancoliilegi doringele, apoi devine onefireascd sdgeatd de,came. pentruDorina, sarpele inseamnd chemare,groazd ;i dezgust: ,,Dorinei i sepdru c5' garpele vine de-a dreptulspre ea gi o subitd teroare lud loculvrajei dinainte. Ca ;i cum s-ar fitrezit deodatE in fafa unui lucru cuneputinti de privit cu ochii, a unuiIucru groaznic gi prime.idios,neingdduit vretrnei fete se{ vad5.Apropierea ;arpelui ii sugea parcdrdsuflarea, risipindu-i sAngele dinvine, topindu-i camea intreagl intr-ogroazd, impletitd cu fiori

137

necunoscu[i, de dragoste bolnav['

Era un amestec straniu de moarte -si

respira[ie erodce in legdnarea

aceea hidoas[, in lumina rece a

reptilei." (l7g) Sub imPre-sia

recenti a jocului cu gajuri' cAnd

vlzuse ceasul lui Stamate' -

Vladimir asociazd qalpele cu acest

obiect: ,,Un cadran de ceas

fosforescent, care se fdcea tot mai

mare qi mai mare, PhnI ce-l orbi cu

luminile lui verzi, Iundre; qi in

mijloc, qarPele." (ib) Aqadar' '

transformarea, teroarea morlii ;ichemarea iubirii, timPul insuqi'

sugerat de garPele-ceas sunt

semnele magice Pe care le PerceP

oamenii in intimitatea 9i sub vraja

qarpelui.3irnUot al seduc,tiei 9i al inl5nluirii'saroele fascineazd ;i induce sensul

si 'metamorfozele devenirii ' El

reprezinti aici fo(a irnui loc sacru'

este sPiritul teluric Si stdPdnul

apelor, un oryPhalos al insulei 9i

memoria g'eneralX, totodatd;

oracular gi inspdimAntitor, vrdjit qi

'ispititor, el reuneqte chiaf sensurile

viefii.in alte scriere (Nopf'")' garpelg

aDare ca marele zeu. ddtltor de

v'iatd, SarParilia, Marele $arPe'

duhul adormit al lumii, care nu

trebuie deranjat de om; duPd ce

cineva ucide un qarPe, timPul

este bulversat, iar Personajelep[trund ilrtr-o altl dimensine

temPorald.

TABI.oUImagine investitd cu puteri magice'

pictura reYeleazd mistere'

iascineaz[. spiritul 9i introduce

fiin1a intr-un univers atemporal' In

Inaog., Zamfira Darvari Picteazd o

pdnzd uria;d, rePrezentdnd o

iemeie tAndrd (Zeila) 9i vinde

tabloul lui Manole Antim, doar

pentru un an; duPd ce sorocul .-se

implinegte, 7-amfira i;i ia Zeiga'

oferind in schimb Picturi de Iser ;iBonnard qi Promite sd revinl Peste

incl un an, dar irnbdtrAnegte brusc

qi intrd in uitare. Atita vreme cdt

tabloul este expus, privit, cunoscut'

pictorila este nefiresc de thn5r6'

"a"i "u trlieEte in admiralia celor

cart ii Privesc oPera' Egor (iXh)' i;i abandoneazd qevaletul in iarbd

;i se lasd fascinat de Portretulbhristinei; igi pierde independen{a

si linistea' el este atras in coridorul

- intunecat al mo4ii.in romanul NS'

$tefan Viziru, se izoleazd' in

camera secretd qi PicteazS, iar

acestd preocupare ii dI sentimentul

cd trdiegte in Prezent, ca sfingii:

,.Simgeam o mare lini;te, aproaPe o

beatitudine. Parcd nu mai eram eu'

cel de toate zilele' Revenea la

suprafald, de undeva din

strlfundurile fiin1ei mele, un alt eu'

cel adevdrat, fdrl griji, flrd dorinfi 'fdr[ amintiri, chiar' Faptul'acesta

mI imPresiona indeosebi: cd

pict6nd, nu mai aveam amintiri" (I'

ZO). Cana revenea din camera

secreti, $tefan ptrrea intinerit; elpicta magina, adicd imagineaeliberlrii sale din timpul istoric,pregltindu-sg, de fapt, pentruiegirea din labirint, cdci pictura, caorice art5, inseamnd crearea uneilumi subiective, in care tirnpulprofaq este abolit. I

TATALReprezent6nd autoritatea tradi-lional[ aflat6 in Conflict cu fo4eleinnoitoare, imagine a ,,transcen-denfei ordonate"", tatdl estemodelul gi obstacolul totodatd:intr-o proztr de tinere[e (Tatdt),dupl ce fiul cunoaqte durereatatElui pi igi lnfrdnge invidia fa15 depozifla lui privilegiatA, el o ia pecalea' tatdlui,ii urmeazi modelul gi

' intrd in resemnare.Misterul cdut5rii tatdlui, in sensgnostic, face obiectul mai multorscrieri. in Ist cred-, Eliade prezintiiconceplia lui Valentin (,,cel mai deseamd gnoptic") despre existentardului in lume ca despre o dramdprovenitd din insdgi .naturadumnezeirii:,,DupI Valentin, Tatiil

- Primul Principiu absolut gi

transcendent - este indivizibil gi

incomprehensibil. El s-a unit cusolia sa, Gdndirea (Ennoia), ;i azdmislit cele cincisprezece perechide eoni care, Iaolaltd, constituiePleroma. Ultimul dintre eoniSophia, orbitii de dorinla de a-l

* cunoa$te pe Tatil, provoacd o cnzd: in urma cdreia ipi fac aparilia RIulqi Patimile. AzvArlili afard dinPleroma, S,ophia gi crealiileaberante pe care le prilejuiseproduc o inlelepciune inferioar5"(II, 366). $ansa regdsirii'tatdlui,prin revela[ia .cunoagteriimAntuitoare o au doar pneumaticii,

, ndscufi din elemente spiritualeemanate de Sophia gi intrate inrespiialia Demiurgului. in romanul19 t, Niculina este comparatd cuSophia; ea i;i cautl tatll cudisperare, recurgind la toate

. mijloacele .pe care i le oferddestinul, dar nu-l glseqte; fiin{5pneupaticd, menitii sd se inalle , eadescoperl poarta spre etemitate, inhaosul pe care il declangeazlcdutErile ei. Albini (anchetatorulcomunist) spune cd Niculina, carea vrut sd-gi cunoasci tatdl, aintrodus, ca si Sophia dezordinea,sufeinla;i pdcatulinltme, clci ea

ii seduce pe toti cei care ar puteas5-i ofere informalii, produeescandaluri gi anze. LaurianSerdaru, ajutat de Niculina, igigisegte tat5l (marele scriitorA. D. P.) Ci impreund trdiescexperienfa -eliberdrii de subteroarea istoriei.

TEISimbol eminescian, devenitembleml a spiritualitilii rom6neqti,

r38

[n nuvela I., un personaj spune:

,,teiul nu-;i va mai scuturaniciodatd florile. Nu pi Ie mai poalescutura.E'al nostru gi ce-i al nostru

.

nu-i in timp, nu are duratd...l'(244).

TIMPSimbol cu numeroase semnificafii,pentru a cdrui infelegere cred cd

trebuie sI pomim de la concePlia

lui Nae Ionescu, filozof qi

metafizician, profesorul lui Eliade;el considera cd eternitateadepdqegte durata, pentru cd ignordtimpul; crealia divind PresuPuneintrarea in actual gi in pienror gi de

aceea singurul mijloc de evitare a

efemeritSlii 9i a timpului ilconstituie situarea in Dumnezeu,inainte ca el sd fi creat lumea".Pentru Eliade, recuperarea actelor

arhetipale inseamnd intoarcerea lamomentul de dinainte de naqterea

timpului, intr-un spaliu imuabil, qi

epurat de timp,.de Posibilitateadevenirii, adicd intr-un timp mitic

- illud tenpus. Omul arhaic sacra-

lizeazd timpul. prezent Printr-unritual de recuperare a cliPei de lainceputul lumii, pe cdnd fiinlacre$tina chiar devine cQntem-

porand cu [sus.in societ5lile primitive, timPulprofan, supus duratei, Poate deveni

timp sacru, cdci omul arhaic ,,are

deschidere permanentd asuPra

timpului religios". Timpul sustras

duratei este numit de cdtre Eliade

,,timp hierofanic", clci cuprinde gi

dimensiunea mitic6, dar gi pe cea

religioasd sau revelatoare:

,,Termenul timp hierofanic 1...)

acoperd realitdli foarte variate. Elpoate desemna timpul in care ecuprinsd celebrarea unui ritual ,si

care, prin aceasta, e un timP sacru,

adicl un timp esenfial diferit de

drlrata profand care ii urmeazd. Elpoate, de asemenea, desemna

timpul mitic, fie recuperat indirectprintr-un ritual, fie realizat prinrepetarea unei acliuni inzestrate cu

un arhetip mitic. in sf0rgit, el mai

poate desemna ritmurile cosmice(de pildd, hierofaniile lunare), inmdsura in care aceste ritmuri sunt

considerate revela[ii [...] ale unei

sacralitdli fundamentale subiacente

Cosrnosului" (TIR" 355).

Pentru mentalitatea primitiv5,timpul nu este omogen ci con{ine

momente faste gi nefaste, momente

semnificative ;i lipsite de sens.

Marele Timp se strecoar5

fulgerdtor in durata profanS;

momentele magico-religioase Potfi aduse in prezent prin ritual, prinrepetare simbolicl, in timP ce

pentru creqtin existl gansa de a se

situa in prezentul christic:,,Patimile lui Christos, moArtea $i

invierea sa nu sunt doarcomemorate in timpul slujbelor dinSdptdmAna Mare; ci ele se Petrec

140

aievea, ill,,tn..i, sub ochiicredinoiojllor, lirr. un crestinadev[rqt trehrric sd se simtlcontempmn crr rrr.clc evenimentetnnsist1ileo, tlcr xrrccu rcpetAndu-se,timpul tcofhnlc li rlcvine prezent..,Aceast[ aflrmnlic irpirre in TIR(359),' dar l:lirrrlc rcvine cuprecizdri gi ln nltn ogx.rc; el afirmdcd superiolllntt:n crc6tirrisrnului infala religlilor ltdntitiv(: consrd infaptul c! rnonrlerr lrri Isus sepetrece tn lllollr,, r.stt.. deci,ireversibilI pl tle nt,rt.rr o irrlrlarcerein illo tempntl rrrr rrrrri cstc cuputintd (NM). tlpeftrrrlil t.rc;r i nuluieste ctr Isun vtl v$ltl u rkrrrir oard,ceea ce vo puns r,a;rflt tirrrpuluiistoric. Dar ncortt rf6t,pil porrrc irvealoc in oricc m(tmFnl rrl prr.rr.rrttrlui,c5ci,,traneformnrFH'l'lrrrprrlrri inEternitate 0 tttteprrl o rlrrtr.l cuprimii credlnclnpl,,; rrlrulirr,creqtinul esto contFlttlrilr,urr lrri lsrrsqi totodatd impllent tt tntoric (IS,213).in lumea arhticlt, ttf[,e hrr,r,Jirrt r.stt:tn illud tempwt rr rlrnclrirlr.rcasupra eternltd;ll, dar Ft rr(.(:evenim€nt istorlc, pflrr fnplrrl t lt s rr

produs ln tlmp,,,tFptFrlItil (,rupturd a tlurulol ftt,ulrurr, 1r oinvazie a Mnroltrl 'l,llt;r,, (,l,tR,362). Repetaron (pcrhilll(,E xnrr rrrr)$terge monot()nla lihn'lcl 1l rr.rrrhrlein prezent timpul nregll pl l,ellgior,Aceastd rcpotlll€ t,€EEllF,r,H.htimpul. Toato coranunlllF relt

gioase, dar mai cu seamd cele carecelebreazd sfArpitul si inceputulanului ascund intenlia de situare aomului intr-un timp anistoric, princonvertirea duratei in timp etem:,,O dati pe an deci, timpul vechi,trecutul, memoria evenimentelornon exemplare (pe scurt, istoria insensul actual al cuvdntului) suntanihilate" (TIR, 366). Crectinpintr-un timp ciclic, intr-o periodictrdestrdmare a universului urmatll derena$tere reflectd dorinla adanc5 aomului de a se situa mereu incentru qi in-etemitate. dar mai alesnddejdea intr-o regenerare totald atimpului, ceea ce ar suprima timpulprofan gi ar face posibil5 instalareaunui prezent etern. Nostalgieiparadisului ii corespunde onostagie a etemitlgii (TIR, 371).Ndzuinta omului de a regdsi timpul:paradisiac echivaleazd cu aceea deaJ gisi pe Dumnezeu, iar acestideal nu este numai cregtin: in sensmistic, Dumnezeu se afld dincolode timp, gi de aceea MeisterEckhart spune cd ,,nu existlobstacol mai mare in calea unirii cuDumnezeu decAt Timpul.. (IS,I I 1). Timpul istoriei este opresiv sirlureros. ,,Pentru Buddha, ca deirltlel pentru toati gdndirea indiand,existenta umani era destinatdsrrlbrin(ei prin faptul insugi cd setlcsfilgura in Timp" (UwIVI, l4g).I )irr lrcest motiv, timpul profan estert'prczentat prin roata existentelor

I'lt

gi in general Prin tot ceea ce

sugereazd migcarea circular5;

ieqirea din istorie, eliberarea de

tegea karmicda constituit o dorinliconstantd a omenirii de la

societdlile' Primitive la lumea

modernd. intoarcerea la originipentru a reintegra starea

paradiziacd, recuperarea memoriei

o.iginut", efortul'cutezdtor al

cregtinilor de a salva evenimentul

istoric revelator - toate acestea pot

oferi cdi de ieqire in etemitate.

Dominic Matei (Personajul din

tinefiele...) gtrseqte o asfel de cal6;

el este lovit de un trdsnet innoaptea de inviere qi devine

contemPoran cu lnvierea luiChristos, transceirde durata profantr

qi se plaseazd intr-un prezent etem'

" cel al lnvierii rdmanand totodati inistorie, in timPul de duPd moartea

sa: intinereqte gi. caP[ti viziune

generald asupra istoriei, clci el se

ridicd deasupra timpului; revenirea

la prezeqgul 9i la istoria sa

reprezintd revenirea la timPul

individual; el se intoarce acasS'ca

s5-gi trdiascl exPerienla mo4iisale.Caqi Fdt-Frumos din basm, el

se inal1i in etemitate 9i recade in'duratd cu toate consecinfele -imbdtrdnire, diminuare a memoriei

gi moarte; Dominic Matei caPdtd

dreptul la regenerare Pentru cd

accidentul se afld sub incidenla

clipei sacre (invierea) ,si revine la

"onaigu sa Profand cdnd iqi

conqtientizeazd originile qi legd-

turile cu ele, adicd atunci cdnd

ciclul regenerfii sale se lncheie'

Revenit in oragul natal ln anul

1968, iqi reglsegte starea' de

dinainte de renagtere, din anul

i938, ceci pentru Prietenii sfi nu

trecusertr decit cdteva luni;intreaga exPerienld nu dureazl

decdt pn ciclu: de la Paqtg Pintr la

Crtrciun, dar acest lucru nu este

valabil decdt Pentru istoria lui;penlru lumea anului 1968, el

imbdtrdne gte brusc 9i moare'

negtiut de nimeni.

$i Dayan gdseqte ieqirea din timP;

el dispare c0teva zile din lumea

mtrsuratl de vreme' dar are

sentimentul cd a lipSit doar cflteva

ore; aceeaqi Problemd a eliberdrii

dg sub teroarea devenirii apare 9i inNS; $tefan Viziru descoPertr cd incamera Samb6, timPul nu are

acfiune eroziv6. Toate personajele

lui Eliade sunt P(eocuPate de

iegirea din istorie; Anisie (NS)

decoperd ci si-ngura Problemd a

fiinlei o constituie' trecerea

timpului gi de aceea hotir5gte s5-l'' ignore; el se regdsegte Pe sine, ia

cu4ogtintd de fiin;a lui Plenard qi

incepe sX trliasclin timpul cosmic'

Devenirea istoricd, oPresivd 9i

dureroasd, trebuie sd fie o preghtire

pentru marea evadare, cdci

iabirintul timpului profan poate fimai degrabd traversat in timPul

vielii,' decdt duPd.moarte, cind

142

fiin1a nepregltittr se poate rdt?ici,fdrd s[ mai gdseascl weodatdpoarta etemittr{ii. (v. pi MOARTE)

TRANDAFIRSemn al renapterii, ca orice floare,al contemplafiei prin sugestia despaliu ?nchis, de recipient almisterului, trandafirul este gifloarea eroului mort, c5ci s-aniscut din sAngele lui Adonis, pecdnd acesta agoniza; moarteazeului reprezinti repetarea actuluicosmogonic; orice viali intreruptdbrusc, inainte de a se fi consumat,se prelungegte sub o altd formd, de.reguld vegetaltr; trandafirii ivi[i dinsAngele lui Adonis exprimdsacrificiul, suferinla, renagterea ;iiubirea ca dimensiuni majore alevielii (TIR, 281). De asemenea,trandafirul mai este gi simbol al

. labirintului, iar prin aceasia,imagine a misterelor, clci estefloarea cu treizeci de petale, careascunde, care invdluie. in opera luiDante, trandafirul alb esteimaginea sufletelor' m0ntuite,

,reflex al cercurilor dumnezeirii ;isimbol al comunicdrii prin iubire.Eliade transpune simbolul cusensul sdu mitic, de renagtere. lnromanul 19 L, Eusebiu primegteperiodic un buchet de nouispre-zece trandafiri rogii, venili dinetemitate, de la A. D. P., dupievadarea sa in spaliul libertdtii

absolute; qase dintrg ei se ofilesc gi

rdmdn treisprezece trandafiri; atdtculoarea cAt gi numdrul simbo-lizeazd, viala rendscuti, cIci, cifrd aMor;ii in ctrrfile de taror,treisprezece desemneazd un ciclu(doisprezece), peste care se adaugdo unitate, un lnceput.aIn Tineeep..., experienfa transcen-dental5 a lui Dominic Matei este

marcate de trei trandafiri, caresugereazd .intinerirea ,si apoimoartea; prirnii doi trandafiri suntde culoarea sAngelui proaspdt sianun{[ renovarea trupeascd apersonajului; ei ii apar, dupi cumigi dorise, unul in m6na dreaptd qi

altul pe genunchi, intr-un echilibruiristabil. Cel de-al treilea trandafir,semn al morfii, este mov ,si apare pefotografia casei pdrinteqti: ,,Untrandafir proasplt cules, mov, aqacum nu mai vlzuse decdt o singurddati p6n5 atunci, il intimpinl inmijlocul paginii. il luA in man5fericit. Nu credea cd un singurtr-andafir poate imbdlsima o camerdintreagS. $ordi mult timp. Apoi ilagezd l6ngd el, pe margineafotoliului, ;i-gi opri privirile asupraprimei fotografii. Era palidd,decolorat5, aburiti, dar recunoscufdrd greutate casa pdrinteascd dinPiatra Neamt."(lll) Dupd aceea,personajul se intoarce acasd gi

moare, dar moartea sa incepe ca gi

intinerirea (ii cad dinlii), semn alunei promise rena$teri.

143

TRETCifrd mitici, expresie a echilibruluidintre.minte, suflet qi trup, reflex al

lumii' noastre tridimensionale. trei

este un simbol care revine constant

in opera lui Eliade gi pe care

autorul refuzd subliniat sd-lexplice, pentru cI trei este cifraint6mpldrii, a repetitiilorinvoluntare, a conqtiinlei mitice. inTIR (274), Eliade amintegte cd

lemnul din care s.a f5cut Crucea

Mdntuitorului provine din cei treiarbori rdsdrili din semin[elearborelui fatal,pe care Adam le-a

linut pe limbd inainte de moarte.

Seth prime,ste cele trei semin,te,

numai dupd ce privegte de trei oriin rai gi vede trei imagini asociateplcatului: copacul profanat de

Adam gi Eva este uscat, dar agezat

ldngd ape, apoi apare incoldcit de

un garpe gi in cele din urml devine

axa lumii, purtdnd in vdrf un prunc.

Cele trei seminfe ale fructului opritcon,tin calea mdntuirii, prin moarte(copacul uscat), dizolvare, risipirecompletl in etemitate (imagineagarpelui) gi inviere. Episodulilustreaz5, ca gi alte numeroase

mituri, sensul vie,tii, de a avea un

inceput, un mijloc gi un sfnrgit, de a

insemna gregeald, patimd gi iertare.

De aceea, trei este cifra ritualurilor,pentru cI orice gest repetat de treiori imiti ivirea gi moartea unei

lumi, reconstituie un ciclu,anuleazd un univers Posibil.

in LTG, simbolul ilustreazdtreimea absolutd, eternitatea gi

perfecgiunea, clci cele treipaciente ale doctorului AurelianTdtaru sunt uxa singurd, dupd cumcele trei Gralii sunt fe{e aleaceleia;i armonii: ,,Sunt trei qi

totu$i una; acelagi corp, degi sunt

separate. O perfectd, senindfrumusele; nu li s-ar fi potrivit niciun ali nume..." (40) $i in lCD apar

trei chelneri gi trei fete mascate,iar pentru Adrian sunl aceia;i ;iacelea;i. La rom6ni, soarta omuluieste reprezentatd prin trei zdne -cea care toarce viaP fieclrulindivid, cea care o deapdnd;ir dd

ordine gi . sens, qi cea care

hotlrdgte momentul morlii. Toateau aceea;i imporianlE ;i nu pot fidespdrlite, cdci toate treiconstituie destinul. Gavrilescu Ga .

Fg.) se confruntd cu soarta sa.

?6!?&entatl de trei fete tinere, gi ise cere sd ghiceascd ceea ce nu

. este de ghicit; identificarea

ligdncii'echivaleazd cu o numire,dar, in tradilia popular5 este cudesdvArgire interzis a se rostinumele ursitoarelor, pe care, de '

altfel, nici un muritor 'nu

le

cunoa$te. Toate trei alcdtuiescsensul Firii qi de aceeea Adrian '

face afirmafia de mai sus; eldescoperise deja cd intre nagtere,

devenire gi moarte nu existSdiferen[e, toate trei fac parte dinacelagi timp al efemeritdlii.

UNIFORMACa gi .costumul, uniformareprezintd un mod de a iegi dincotidian; este semnul casteirdzboinice, reunind sensurileconfreiei gi pe cele ale eroului.ingeneral, soldatul este un alesprovizoriu, cdci el se afld intr-oposibild situalie primejdioasl; deaceea. este supus vremelnic unortabuuri, are deopotrivl gansaeternit5lii gi perspectiva vieliitrecdtoare (TIR, 34). Fiindinsemnul celor iniliali , legaliplntr-un Secret, uniforma fasci-neazd";'Vddastra (NS) este de-adreptul sedus de uniformaIocoterientului Bdleanu, o imbracd,atunci cdnd rdmAne singur, seadmirl in oglindl, apoi iqi face unobicei din a iqi serile deghizat inuniforma de locotenent. Escapadelesale se transformd in evenimenteeroice qi, de.si igi exerciti seductiadoar asupra unor fete simple, elcapdt5. sentimentul invulne_rabilit5lii,,pAnd in clipa in care igiint6lnegte int6mpldtor tat6l ; aceasticonfruntar_e inseamnd pentru elsfAr;itul jocului 9i nicidecumcon$tiinta imposturii, cdci eroultrebuie sd fie necunoscut, fdreleglturi in cotidian. Un alt personaj(Ieronim din Unif.) rransformduniforma generalului Calomfir incostum de teatru; el vrea si joacerolul lui Hamlet, costumat inunif.orma de general romAn al unei

epoci . ucise, pentru a suhliniasensul tragic al eroului fixat intresimulare qi disimulare, printr-ohaind care sugereaz5 atAt sensulspectaculosului c6t si pe cel degrandoare eroicd. Acliunea nuveleise petrece in anii de teroarecornunistd, c6nd uniformageneralului nu mai este decat unobiect ascuns intr-o ladd veche, inpodul. unei case ce va fi in curAndddrAmati. Spectacolul shakespeari andevine pentru Ieronim un mod deevadare din istorie, o subtildintoarcere la timpuriie glorioase gitotodat5 un mod'de rezistentd laistoria opresivd. in nuvela.Pelerina,Zevedei incearcd gi el sdrespingl prezentul dureros, puftando haind militard sustrasd dintr_unmuzeu, peticiti in locul unde artrebui sE fie epolelii. simbol al uneiistorii acoperitE cu zdrente

IJRSITADestin implacabil, soartdindividuald sau colectivd, nume datperechii rastrale, in credinteleromane$ti, ursita este neschim-bdtoare gi ea tine de dispozigiaursitoarelor ;i de ceasul bun saurii'u al nagterii fiec5iuia, adictr deintdmplare. ln leglturd cu tiadifiaaceasta, Sim. Fl. Marian daurmdtoarele informalii: dupd ce,ursitoarele au hotjirdt soarta,; ,,fie inbine, fie in rdu, fie or;icum va fi

@., 145

aceea, dupd ce-au rostit-o o dati 9i

au scris-o intr-o carte, numitdCartea Sor,fii, nu numai cd trebuiesd se implineascd, ci ea rdmdne

Vecinicd, neschimbatii, nimene inlume, afard de unicul Dumnezeu,care e mai mare gi mai Puternictlecdt d0nsele,'de s-ar.pune luntre gi

punte qi de-ar intrebuinla origice ar'voi, nu este in stare sX prefacl ceea

ce au ursit ele odati; ori sill scaPe

din pericolul sau moartea care i-aupredestinat-o. Un singur mijlocprin care d-ar schimba ursita unui

dm e numai acela: dacl auzindu-lece i-au ursit unui om, s-ar ruga

nemijlocit dupd aceea ,si anume

p6nd ce n-au apucat a i-o scrie inCartea So4ii, sI-i croiascd altiiursitd mai bund. Dacd' insl au

apucat acuma a o'scrie, atunci e inzadar" !\Toate personajele lui Eliade au

con$tiinta ursitei gi o acceptl, sau

incearcd s-o uite sau s-o inleleag5Ieronim.(Unif.) a fost blesfemaf de

cdtre ursitoare sd vadl lucruri Pe

care ceilalli nu le vdd; el se aPdrd

de obsesia gi nenorocul acestei

ursite prin spectacol. Leuna GCP)incearcl sd-;i uite soarta, mai exact

menirea de inger al Mor{ii,cAntAnd, recitAnd ;i iubind. in afard

de sensul de destin, ursita maidefinegte gi perechea menitd de

soarti; Generlleasa (din Unif.) ilindeamnd pe Antim sd-gi caute

mirgasa ursit6, $tefan (NS) simte

chiar inainte de a se indrdgosti cIIleana i-a fost ursitd. Femeiamenitl .de soartii este mai multdecAt iubita ideald; ea reprezintidestinul insugi, adicd nagterea,

nunta gi moartea; de aceea multepersonaje sunt cuprinse de teama.de a nu-gi rata ursita, sau mai exact,

de teroarea cd-qi vor rata'trdireaintimpul hotiirAt.

v$Asociat mortii spirituale sau

trecerii intr-o altd .. ordine a

universului, visul reprezintd o'tehnicd de evadare, in sens aproape

romantic. Totodat5, visul Presu-pune zbor, plutire, desprindere de

realitatea inldnfuitoare ;i, in acest

sens, devine gi cale de'legdturlintre fiinta terestrl gi cea astralS.

Dorina ($.) se iniliazd, prini-ntermediul visului; ea igi regdsegte

originile gi adevdrata identitate, de

mireasl a garpelui gi afld cauza

blestemului originar: a rostit

numele de nerostit, a incdlcat ointerdiclie, Reveniti la realitatea

secolului ,al XXJea, ea resPect[mesajul din vis gi eviti reeditareagreqelii, scapd de pedeaPsa

repetiliei'. Tot iniliatice sunt qi'visele lui Dominic Matei

Clinerete...); el iqi recaPdtd

memoria, invalE linibi str[ine; ca,si

doctorul Zerlendi (SD[!dl el este

indrumat, ajutat de o forld Pe care

rr,lTF."rl;

"o poryF drur prin intermediulvisulq[,;t[6 yorhr despre un dublundso[t,if,h ,,cGle mai profundestratrlt{ dt lrcu[gticntului." Visulreprcdhfl $ c rutuclie a mor[ii. inDqtri'Bfs fiit adcmcnit in lumeastrigoiulul p{ntr-r, ncrie de vise incare lunul Bmbrolor este infdti$atica o rlttnllnt lfltmtlcntr, unde se

danscazli lf cep6tul rlllii de bal se

afld, lrlil', ln'mtxl constafit uncoridorlntunt€lt, tllrrcokr de care ilagteapt[ ftfljolul, Acolo se

sfdrgegto lutlttt lffrr'lllur; l)gor aresenzalia uncl lxprlonlc pcrrecuteaievea, olol Chrlrtlrru se afldintr-un urdvrn lntcrnrerlirr, intreviali pi moltttl, ln tretlllirr prozeirornantico, odec vh deechide opoarti sprp rltl nElltato lxnibild pi

aruncd lndolrlr ruuprn ntlevllruluilumii, ca tn vlrul ltrl ('lrrerrg 'l'sc

Ai

al fluturolul, Dsnrlnlc MuteiCfin€mtr...) t;l oomper6 elgrricnlaintoarcerii la odglnl cll o ttczirc{intr-un via ;l nrc rcntllrrrrtrrl ctlvisul se va rcpctl, l)a nxerrrerrcu,

Gavrilescu (Llfll.), dupfl t.r n ic;ritdin labirintul itfitrllEl, nrn xcrrzrrlirr

cE vircazH, lar llllrlegnrrlii confirmtr acomtA lmprorlol .,'li4ivisem, spusc. Ap troalr, ('A llrl l rulvis..."Ipostazd a viaulul fErE prrtltrgH tlczbor, hipnozr r6tculegto iritran5figureaztr obmrllle arlAnr,i;personajelc dln romalrttl fl. lEi

tr[iesc in starc ds tren:6 colr rruri

ascunse gAnduri. In via(a real5,Liza este cuprinsi doar de o ugoarimelancolie atunci cAnd ascultd unc6ntec despre inevitabila imbdtrn-nire; in ?ntunericill pddurii,lncearcd sd cucereascd simpatia luiAndronic, impuls venit din frica pe

care i-o imprimd trecerea timpului,iar in visul hipnotic, ea mediteazdasupra ratiirii, gdndul care se afld,de fapt,dincolo de melancolie qi deteama imbltrdnirii: ,,... Ca o puvi;dargintie! lgi aminti, somnoroas5,Liza. Cuvintele acelea ii venirddeodatl in minte privind gi eafAgiile de lumind care se innddeaualene pe jos. I se pireau atAt deapropiate gdndurile ;i melancoliileei de arunci, din copildria de peBulevardul Pache, incit parcd inacea clipd se desplrlise de ele.Ce-am fdcut oare tot timpul dsta?CAnd am crescut atit de'mare, fdrdsd ;tiu, fdrd sd-mi spundnimeni?..!' (178). Dorina se

protejeazd impotriva teroarei,incercdnd sI pdstreze congtiinfavisului: ,,Ca in vis, orice int6lnire,orice absurditate, toate i se pdreaufiregti. Pe ea nu o va atinge nimeni,nu-i va putea face nimeni nici unrtru - ca in vis..." (ib.) ManuilSviseazd cd se cufundd in mijlocullacului, intr-o barcd, ,,smolit?i cu

;rlumb"; visul sdu anticipd sfdrgitulpovegtii, clci el este cel carepierc.le. Cea mai interesantd este

lcvcria lui Vladimir. Aflat incd sub

t47

*qq

impresia jocului din pddure, fixatpe imaginea ceasului fosforescental lui Stamate,'el are viziuneatransformdrii ceasului in qarPe,

sugestie a timpului infinit, arhetip

inregistrat in subcongtientulcolectiv: .Pe nesim[ite limbaceasului incepuse sd creasce,

in/ioratd, pdnd ce Vladimir zdri

inspdim6ntat cum mijesc inelelegarpelui, cum sclipesc $i se infioar{ele sub ,lumina aceea fosfo-rescentd" (182). Fiind vorba despre

ui caz de hipnozl colectiv5, intoate visele apare imagineaparpelui qi sensul intilnirii cu el,cdcr togi aud o replicd din timPuljocului din pddure: ,,Al doitea!"Replica banald devine o sugestie a

planului secund, suprapus realit5liicunoscute, dar,si un simbol al celuide-al doilea mire - Andronic.Visul doctorului Zerlendi (SDII)reprezintd o experiengi yogfi;A:=lst5p0neqte timpul, Pdtrunde inmiezul lucrurilor pgntru cd intri inlumea somnului, fdrd sI doarmd:

,,md simfeam dormind gi minteaimil era mai rreazd ca niciodati".Z,erlendt experimenteazd trecerea

de la starea de veghe la cea de vis,pdtrunde in viSul sotiei sale,pdstr6nd totodat?i controlul asupra

realitdlii: ,,... o vedeam foarte binein pat, dormind, gi o vedeam inacelaqi timp aldturi de mine,privindu-m5 uimitd in ochi, ca gi

cum ar fi vrut sd md intrebe ceva.

Figura ei trdda o nespusl mirare; '

poate cd ardtam alfcl de cum se

a$tepta ea si md vad6, Poate cd nusemdnam cu oamenii pe care iiintdlnise'p6n{ atunci in visul ei"(242). Dar traversarea lumii visuluinu repr.ezintit decdt prima parte a

experienlei sale:' a rdmhne treaz insoma inseamnl doar o Pregdtirepentrg imersiunea in lumeaspiritului.

BORAtribut al visului gi al iluminfuii,act magic, zborul ,,dezvdluie inchip vag ideile de libertate qi

transcenden$d:,,Orice ascensiune

exprimd dorinla de Putere, iarzborul, har al gamanilor qi simbolal ascensiunii mistice, se manifest5

mai cu seamd in plan spiritual, cdci

,,oniricul 9i irnaginarul participd la

inagia extazului". ExPerien{dgenerall pentru toate straturilepulturii arhaice, zborul sugereazldorinla omului -de a rupe

legdturile care il tin prins de

pdm6nt" (MvM, 2,02-204). inSDH, Zerlendi vrea sI atingdiiFtriiltreapte a meditaliei yoghine

- zborul spre'insulele albe, sPre '

tdrdmul nevezut in care a ajuns

Buddha. El spune cI zborulinseamnd ln ,,limbajul simbolic gi

secret capacitatea omului de a

transcende lumea simlurilor 9i,deci, de ar avea acces in lumile

nevlzute',' (2+8). Dar, agh cumexplicd Eliade, in M\4IVI, zborulreprezintd o tentafie pentru yoghingi aceasti ispitl trebuie invinsl(240):. 7e11"ndi renunld, in ce'le dinurm5,la acesttr voluptate, el preferltransa,catdlepticd gi reugegte sd iasddin timp.Tot expresie a zborului es.te Sisdgeata; in Pe str. M., ir,rvdtitorulfarama povestegte despre o sigeatatrimisl spre cer gi care nu se maiintoarce; aici, zborul sugereazldorinla evaddrii dintr-o lumeinchisf, gi face parte dintr-unansamblq simbolistic, cuprinzdndgi disparilia lui Iozi in apa dinpe$terd qi camuflarea oamenilorcare igi schimbd infd{igarea cuajutorul unui vraci miraculos.

@