SIMBOLURI STRAVECHI

download SIMBOLURI STRAVECHI

of 22

  • date post

    03-Jun-2018
  • Category

    Documents

  • view

    225
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of SIMBOLURI STRAVECHI

  • 8/12/2019 SIMBOLURI STRAVECHI

    1/22

    SIMBOLURI STRAVECHI

    Simbolul religios reveleaza solidaritatea

    ce exista intre structurile existentei

    si structurile cosmice.

    Omul nu se simte izolat in Cosmos,

    se simte deschis catre o Lume, care,

    gratie simbolurilor, ii devine familiara.

    Mario de Micheli1

    !ecetarele sunt obiecte de cult autentic crestine,dar "artea artistica a su"rastructurii lor oglindeste o

    mostenire si o gandire mitica straveche. #n general este invederat ca $gandirea mitica se dovedeste a fi,

    "rin "ersistenta structurilor sale fundamentale in subtextul gandirii constiente, o constanta a s"iritului

    uman "e care il "laseaza astfel in concordanta cu orizontul metafizic. %recventa fenomenelor de

    sincretism hranite de acelasi substrat mitic &este' manifest in arta, cu atat mai mult cu cat ne vom a"ro"ia

    de arta "o"ulara in care cenzura noului cult &crestin' e mai "utin stricta. (esfasurarea istoriei si ex"erienta

    cumulata "e care ea o im"une nu distrug structura simbolului, ci ii adauga noi valente 2). Mircea )liade

    constata ca* $!o"ulatiile rurale ale )uro"ei au reusit sa integreze in crestinism o mare "arte a mostenirii

    lor "recrestine, de o vechime imemoriala. +r fi inexact sa credem ca din aceasta cauza taranii )uro"ei nu

    ar fi crestini. (ar trebuie sa recunoastem ca religiozitatea lor nu se reduce la formele istorice ale

    crestinismului, ca ea "astreaza o structura cosmica a"roa"e in intregime absenta din ex"erienta crestinilor

    citadini. +m "utea vorbi des"re un crestinism "rimordial, anistoric* crestinanduse, agricultorii euro"eni

    au integrat in noua lor credinta religia cosmica "e care o conservau din "reistorie -.

    %ara a face din cele de mai sus un sablon de idei, un indre"tar "reconce"ut, le asezam la ince"utul

    acestei "agini "entru "ertinenta si autoritatea lor in materie.

    !entru a "atrunde in universul "ro"us, va trebui sa intram intrun alt ca"itol al artei lemnului, care sa

    ne "ermita un "elerina la sursele arheti"ale, o calatorie la sensurile stravechi, s"re a desco"eri ca /nu mai

    "utin decat alte marturii, culturale sau arheologice motivele scul"tate "e anumite "ecetare ilustreaza

    "rin simbolurile stravechi incor"orate* +xis Mundi, Colti de lu", 0rautorsada, %unie zigzag si #chts

    atat s"ecificul mioritic, cat si a"artenenta acestuia la universal.

    1) AxisMundi

  • 8/12/2019 SIMBOLURI STRAVECHI

    2/22

    fig. nr. 1

  • 8/12/2019 SIMBOLURI STRAVECHI

    3/22

    fig. nr. 2

  • 8/12/2019 SIMBOLURI STRAVECHI

    4/22

    fig. nr. -

  • 8/12/2019 SIMBOLURI STRAVECHI

    5/22

    3aranul !o" !atru a 4iti dintrun mirific sat de la "oalele 5utaiului a cio"lit "rescornicerul din

    figura nr.l, ins"iranduse du"a un "ecetar mostenit de la stramosi /fig.nr.2.

    (es"re stramosii nostri se s"une ca traiau $li"iti de munti /montibus inhaerent 67 s"atiul lor vital

    mai ales in vremuri de restriste erau codrii car"atini cu falnici brazi si vigurosi steari. +cest

    sincretism, dintre viata romanului si natura in sanul careia era fericit sau trist, lau "utut indemna sa

    incresteze si "ecetarele cu o cruce-arbore; dar ne "utem gandi si la o $ combinatie sincretica intre Crucea

    crestina si +rborele vietii, "ecetarul insusi avand forma de brad incununat cu cruce* o i"ostaza aarborelui cosmologic, "aradisiac.

    #ata ce s"une +nca !o" 0ratu 8* $%orma astfel creata este o combinatie sincretica intre Crucea

    crestina si +rborele 9ietii. &)ste' un "rim caz in care forma arheti"ala /+rborele 9ietii, derivata din

    gandirea mitica, razbeste in cea mai clasica imagine a noului cult /Crucea, al carui sens il intareste,

    contribuind la integrarea sa in ciclul cosmic. Simbol al vietii si fertilitatii ine"uizabile /legat indisolubil de

    simbolismul a"ei, dar si al regenerarii ciclice si, "rin extensie, al invierii, deci al imortalitatii, +rborele

    garanteaza astfel "rin em"atie eficacitatea simbolului crestin caruia ii confera atributele sale, tot asa cum

    virtutile sale magice se transmit atat "lantelor miraculoase, cat si $adevaratului lemn al Crucii, facuta din

    +rborele !aradisiac $&'.9irtutile magice ale "lantelor miraculoase /care au ca"acitatea de a vindeca, de a

    invia sau de a aduce noroc in dragostefertilitate deriva fie din atributele +rborelui 9ietii, fie din motivulmitic al nasterii unor "lante gratie sacrificiului ritualic al unui erou "rimordial. +stfel, in legendele

    crestine a"ocrife, forta $adevaratului lemn al Crucii de a invia mortii consta in originea sa "aradisiaca, el

    fiind menit sa devina $lemnul mantuirii, chiar de la obarsia "acatului "rimitiv /4.Cartoan, Cartile

    "o"ulare lin literatura romana, 0ucuresti, 1:;6, v.#, ".18

  • 8/12/2019 SIMBOLURI STRAVECHI

    6/22

    $(u"a Ovid (ensusianu16, +lex. 5raur18si +lex @osetti1

  • 8/12/2019 SIMBOLURI STRAVECHI

    7/22

    fig.nr. 6

  • 8/12/2019 SIMBOLURI STRAVECHI

    8/22

    frate cu codrul se intalneste mereu cu lu"ul in viata cea de toate zilele si de aceea nui "oate

    ignora "rezenta nici cand, iarna, stand linistit la gura sobei, cio"leste un "ecetar "entru bunica Ci,

    insistenta cu care dintele de lu" este o "rezenta frecventa /si nu numai in ornamentatia scul"tata ne

    obliga sa cautam semnificatiile mai "rofunde ale acestei "rezente in viata romanului.

    Sa a"elam, deci la cor"usul literar al culturii orale, la acel tezaur de legende, credinte si eresuri $ce

    frunteami de co"il o inseninara, B +biantelese, "line dentelesuri 2-. Si iatane aflind ca* $Cel mai

    feroce dintre animalele faunei noastre lu"ul a im"resionat "rofund gandirea si imaginatia "o"ulara7 deaceea il gasim "rezent in mai toate genurile si categoriile literaturii si culturii orale &' 26. !o"oarele arhaice

    vedeau in fiecare trecere de la o trea"ta a vietuirii la alta, un "rag si un salt ontologic fundamental. #n

    momentele de cum"ana ale acestei treceri, interveneau o seama de animale, /"robabil totemice, care

    transferau "uterea lor asu"ra neofitului, ii comunicau tainele lumii, il "roteau de fortele raului, ii dadeau

    nume si ii garantau izbanda in marile "robe &'.

    %ratia cu lu"ul ince"e inca din segmentul "reexistential, cand co"iii care "lang in "antecele mamei

    inainte de a se naste se transforma in "ricolici /fiara salbateca, mai ales lu" si continua du"a moarte in

    "ostexistenta, in lumea miticului, asa cum reiese din cantecul zorilor cantat la casa mortului /#on

    5hinoiu28.

    !rima insertie a lu"ului in universul existentei umane este una malefica. #ntradevar, imediat du"a

    nastere, cateva semne "revestitoare "ermit identificarea celor haraziti sa fie "ricolici, adica $oamenilu"*

    daca $chitia "runcului este rosie /$dovada ca asu"ra lui "laneaza umbra malefica a lu"ului, moasa o

    a"uca re"ede, iese cu ea afara si striga* $+uziti lume ca sa nascut un lu" "e "amantA 4u e lu" sa manance

    lumea, ci e lu" sa munceasca si sa aiba triste de ea. !rin aceasta invocatie /care, in s"atiul cuvantului,

    afirma intai identitatea dintre co"ilul cu $chitie rosie si lu" $sa nascut un lu" si o neaga a"oi,

    subliniind caracterul uman al acestui $lu" care va munci si va suferi omeneste, ea anuleaza actiunea

    nefasta a "uterilor raului si a"ara "runcul de intruziunea demonicului /vezi 3. !amfile 2

  • 8/12/2019 SIMBOLURI STRAVECHI

    9/22

    mitologice, "lanuri care se coreleaza si intre"atrund reci"roc* astfel lu"ul a"are ca divinitate funerara,

    animal totemic, "aznic si calauza in lumile inaccesibile, "rotector al initierii, vanator de exce"tie si model

    simbolic al razboinicului.

    #dentificrea mitica si rituala cu lu"ul sta, du"a o"inia lui Mircea )liade, la ba"a numelui dacilor

    /subl. ns.. Citand "e Strabon, care afirma ca dacii foloseau, "entru a se denumi, cuvantul $dIoi si "e

    Jeschius care sustine ca $daos inseamna in limba frigiana /limba de factura tracica $lu", savantul

    amintit conchide* $!rin urmare dacii se numeau ei insisi, in vechime, $lu"i sau $cei care sunt ca lu"ii,

    adica cei care se aseamana lu"ilor $ /idem, ".1-. +cest nume etnic deriva "robabil dintrun $e"itet ritualcare consacra relatia ternara dintre gru"ul de tineri initiati, vanatoarearazboi si lu". 3inerii daci, viitori

    lu"tatori, se considerau, "e "arcursul initierii, lu"i* $)sentialul initierii mitice consta in transformarea

    rituala a tanarului razboinic in animal &'. in acest caz doua as"ecte "ot fi retinute* 1 tanarul devenea

    razboinic redutabil asimiland, in mod magic, com"ortamentul unui animal, indeosebi al lu"ului, sau 2

    imbracand ritual "ielea unui lu", fie "entru a im"artasi modul de a fi al acestui carnasier, fie "entru a

    semnifica ideea ca el devenise un $lu" /idem, ".1=. (e la aceste gru"uri de razboinici, numele sar fi

    extins, devenind un termen care desemna intreaga colectivitate si a"oi, intro faza ulterioara, intreaga

    etnie. +ceasta i"oteza este s"riinita, in demonstratia istoricului religiilor, de trei serii de argumente.

    !rimele sunt de natura lingvistica* $dIos inseamna in limba veche $lu", urmatoarele sunt de natura

    etnologica* numeroase triburi si gru"ari sociale din "erimetrul indoeuro"ean adora lu"ul, se identifica

    ritual ori mitologic cu el, au ceremonii si credinte analoage celor cunoscute "entru civilizatia daca.Dltimele argumente sunt de natura istorica si arheologica* urme ale cultului lu"ului au fost desco"erite "e

    tot teritoriul romanesc si ele dateaza, in cele mai vechi forme, inca din neolitic7 tot astfel binecunoscutul

    stindard daci