Dialog in Curriculum

5
Cl 5 *Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: - identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte; - adresarea către o persoană, salutul; - formularea de ntrebări; - ini!ierea sau nc"eierea unui sc"imb verbal; - sus!inerea unei discu!ii directe sau telefonice; - cererea sau oferirea unei informa!ii despre: identitatea, starea, ocupa!ia, calitatea socială a unei  persoane; forma, calitatea, utilitatea unor ob iecte; mediul familial, me diul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei ac!iuni; - exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere n legătură cu un fapt sau o persoană; - descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte; -  prezentarea un ei ac!iuni sau a u nei nlăn!uiri de ac!iun i# $#% nl ă n! ui rea clar ă a idei lo r ntr-un mesa& oral -propozi!ia simplă şi propozi!ia dezvoltată; -formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit'ascultat; -expunere oral ă ( individual sau n grup ( a unui plan simplu şi'sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dat ă; -rezumarea oral ă a unor texte narative citite sau ascultate; -*constituen!ii textului oral; -povestire oral ă, pornind de la cuvinte-c"eie; -ormularea unor aprecieri personale referitoare la mesa&ele ascultate' textele studiate; $#) alcă tuirea unor propozi !i i ş i f raze corecte din punct de vedere gra- matical $# adaptarea vo rbir ii l a pa rteneri ş i la situa!ia de comunicare' situa!ii de comunicare diverse -rolul de emi!ător şi rolul de receptor; -prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare; -exprimarea unor puncte de vedere şi &ustificarea acestora n func!ie de context; -dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi; -*acte de vorbire; -pronun!ie corectă şi fluentă n limba rom+nă, pentru clasele cu elevi apar!in+nd minorită!ilor etnice; -*elemente verbale şi nonverbale n comunicarea orală; Cl %#% dist in ge re a nt re in forma! iil e esen!iale şi cele de detaliu dintr- un mesa& oral, stabilind legături sau diferen!ieri ntre informa!iile receptate din surse diverse -mesa&e orale diverse; -structurarea textului oral actualizare.; -structura textului oral de tip narativ, descriptiv şi informativ; -*acte de vorbire; %# aplicarea princi pi ilo r asc ul t ă ri i active n manifestarea unui comportament comunicativ adecvat -organizarea textului dialogat; -*elemente verbale şi nonverbale n comunicarea orală; -*acte de vorbire# $# adaptarea v or bi ri i la sit ua !i a concretă de dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la situa!ia concretă de dialog sau de monolog -textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes pentru elevi, modalită!i de adaptare la interlocutor; -monologul oral texte narative, descriptive, informative.; -organizarea replicilor ntr-un dialog complex; adaptarea la interlocutor; -*modalită!i de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale; -pronun!area fluentă a unor secven!e semnificative ale mesa&ului oral, reglarea tonului, a intona!iei, n func!ie de starea de spirit

Transcript of Dialog in Curriculum

Cl 5

*Se recomand ca elevii, folosindu-i deprinderile de exprimare oral, s poat realiza urmtoarele acte de vorbire:

identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;

adresarea ctre o persoan, salutul;

formularea de ntrebri;

iniierea sau ncheierea unui schimb verbal;

susinerea unei discuii directe sau telefonice;

cererea sau oferirea unei informaii despre: identitatea, starea, ocupaia, calitatea social a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfurarea unei aciuni;

exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere n legtur cu un fapt sau o persoan;

descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte; prezentarea unei aciuni sau a unei nlnuiri de aciuni.

2.1nlnuirea clar a ideilor ntr-un mesaj oral-propoziia simpl i propoziia dezvoltat;

-formularea ideilor principale i a celor secundare dintr-un text citit/ascultat;

-expunere oral individual sau n grup a unui plan simplu i/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o tem dat;-rezumarea oral a unor texte narative citite sau ascultate;-*constituenii textului oral;-povestire oral, pornind de la cuvinte-cheie; -ormularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate;

2.3alctuirea unor propoziii i fraze corecte din punct de vedere gramatical

2.4adaptarea vorbirii la parteneri i la situaia de comunicare/ situaii de comunicare diverse

-rolul de emitor i rolul de receptor;

-prezentarea succint a unor texte literare sau nonliterare; -exprimarea unor puncte de vedere i justificarea acestora n funcie de context;-dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi;

-*acte de vorbire;

-pronunie corect i fluent n limba romn, pentru clasele cu elevi aparinnd minoritilor etnice;

-*elemente verbale i nonverbale n comunicarea oral;

Cl 6

1.1distingerea ntre informaiile eseniale i cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind legturi sau diferenieri ntre informaiile receptate din surse diverse-mesaje orale diverse;

-structurarea textului oral (actualizare);

-structura textului oral de tip narativ, descriptiv i informativ;

-*acte de vorbire;

1.4aplicarea principiilor ascultrii active n manifestarea unui comportament comunicativ adecvat-organizarea textului dialogat;

-*elemente verbale i nonverbale n comunicarea oral;-*acte de vorbire.

2.4adaptarea vorbirii la situaia concret de dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la situaia concret de dialog sau de monolog-textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes pentru elevi, modaliti de adaptare la interlocutor; -monologul oral (texte narative, descriptive, informative);-organizarea replicilor ntr-un dialog complex; adaptarea la interlocutor;-*modaliti de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale; -pronunarea fluent a unor secvene semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonaiei, n funcie de starea de spirit (bucurie, surpriz, suprare);-comunicare oral cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie; -*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului n faa unui auditoriu cunoscute, descrierea unui obiect, a unei persoane sau a unui loc etc.); -exersarea dialogului/monologului de ctre elevii aparinnd minoritilor etnice, n situaii concrete, care le-ar putea crea dificulti de comunicare

2.5participarea la diferite situaii de comunicare, manifestnd o atitudine favorabil progresiei comunicrii-organizarea replicilor ntr-un dialog complex; iniierea, meninerea i ncheierea unui dialog cu diferite categorii de interlocutori cunoscui;

-*acte de vorbire (de exemplu: susinerea unei conversaii impuse sau propuse; susinerea unui schimb verbal ntr-o conversaie de grup, utiliznd corect limba literar, posibilitile expresive ale limbii vorbite;

-*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis.

2. Practica raional i funcional a limbii2.1. Comunicarea oral2.1.1. Structurarea textului oral

Ordonarea ideilor n comunicare (actualizare). 2.1.2. Textul dialogat i cel monologat.

Organizarea replicilor ntr-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. (Modaliti de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.

Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare).

*Se recomand ca elevii s poat realiza urmtoarele acte de vorbire:

identificarea sau diferenierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;

susinerea unui schimb verbal ntr-o conversaie de grup;

exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaii, exprimarea unei impresii personale;

formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;

descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);

prezentarea unei aciuni complexe.

Intereseaz viziunea comunicativ-pragmatic a prezentei programe, nu predarea n i pentru sine a unor cunotine gramaticale, ci abordarea funcional i aplicativ a acestora n calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicri corecte i eficiente. n acest sens, se recomand, n toate cazurile, exerciii de tip analitic (de recunoatere, de grupare, de motivare, de descriere, de difereniere) i de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcie). Se vor evidenia aspecte innd de ortografie, de punctuaie i de ortoepie, de exprimare corect n toate situaiile care impun o asemenea abordare. Se sugereaz ca, n prezentarea problemelor noi, profesorul s se sprijine de fiecare dat pe actualizarea cunotinelor asimilate anterior de ctre elevi, pornind de la un text, de la o situaie concret de comunicare, i nu de la noiunile teoretice.

Dimensiunea stilistic a faptelor de limb se preconizeaz a fi tratat la seciunea consacrat studiului textelor literare i de cte ori profesorul gsete soluia practic cea mai eficientCl7

1.1nelegerea semnificaiei generale a unui mesaj oral-cuvinte-cheie ntr-un mesaj oral (text monologat, text dialogat); elementele eseniale ale dialogului (intenie, parteneri, situaie de comunicare);

1.2sesizarea modalitilor de organizare a secvenelor textuale ale unui mesaj oral-modaliti specifice de iniiere, meninere i ncheiere a dialogului; *dialog formal i dialog informal;

1.5aplicarea principiilor ascultrii active n manifestarea unui comportament comunicativ adecvat-discuii de confruntare a opiniilor; ascultarea argumentelor/ contraargumentelor* formulate ntr-o discuie de partenerii de comunicare.

2.4adaptarea vorbirii la situaiile speciale sau neprevzute de dialog sau monolog-adaptarea comportamentului verbal i nonverbal la o situaie de comunicare inedit; *dialogul formal i informal; continuarea unui dialog cu nceput dat; modaliti de exprimare a preferinelor i opiniilor; utilizarea elementelor nonverbale ntr-un dialog;-*acte de vorbire (de exemplu: susinerea unei conversaii; formularea de argumente sau contraargumente ntr-o discuie; formularea unei opinii; stabilirea de comparaii sau de analogii); -dificulti privitoare la utilizarea corect a pronumelui reflexiv, la clasele cu elevi ce aparin minoritilor etnice;

2.5cooperarea n interaciunile de grup-confruntarea opiniilor; *acte de vorbire (prezentarea unor lucrri/ materiale/ activiti realizate n echip).

2. Practica raional i funcional a limbii

2.1. Comunicarea oral2.1.1.Structurarea textului oral. Textul dialogat i cel monologat. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modaliti de exprimare a preferinelor i a opiniilor.

2.1.2. Situaia de comunicare. Situaia de comunicare dialogat i monologat (actualizare). Rezumatul oral (actualizare).

2.1.3. Situaia de comunicare. Situaia de comunicare dialogat i monologat (actualizare). Rezumatul oral (actualizare).

(Dialogul formal i dialogul informal.

*Se recomand ca elevii s poat realiza urmtoarele acte de vorbire:

symbol 45 \f "CG Times (WN)" \s 10 \hsusinerea unei conversaii (direct sau telefonic);

symbol 45 \f "CG Times (WN)" \s 10 \hprezentarea unor lucrri / materiale / activiti realizate individual sau n echip;

-formularea de argumente sau contraargumente ntr-o discuie;

-stabilirea de comparaii sau de analogii;

-formularea unei opinii.

Cl 8

1.1nelegerea semnificaiei generale a mesajului oral, sesiznd progresia i coerena ideilor exprimate-cuvinte-cheie ntr-un mesaj oral;

monologul: texte narative, descriptive, informative, argumentative; dialoguri pe diverse teme;

1.2sesizarea semnificaiei mbinrii elementelor verbale cu cele nonverbale (gest, mimic etc.) ntr-un text oral-elemente nonverbale care nsoesc mesajele orale; rolul folosirii elementelor nonverbale n comunicare, n cadrul unui discurs oral cotidian sau n cadrul unor replici ale unor personaje ntr-un spectacol de teatru;

1.4sesizarea particularitilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat

1.5aplicarea principiilor ascultrii active n manifestarea unui comportament comunicativ adecvat

-ascultarea atent a interlocutorilor n cadrul lucrului n echip; ierarhizarea ideilor receptate; receptarea i reinerea ideilor i a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog;

-contientizarea poziiei proprii de intrare sau de ieire din dialog; sesizarea inventarului de probleme, de idei, de cuvinte ntr-un dialog;

-*acte de vorbire.

2.1construirea unui discurs oral pe o tem dat-monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, text argumentativ;

-formularea ideilor pornind de la o tem dat; construirea unei expuneri n care s-i exprime opinia despre un anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale ntr-un dialog; structurarea unui dialog pe o tem dat; caracterizarea unui personaj, rezumarea; prezentarea unor trsturi ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile i speciile studiate; prezentarea unor produse realizate individual sau n echip; dezvoltarea unui enun sau a unui cuvnt ntr-o secven textual oral; argumentarea oral a unor puncte de vedere;

2.4mbinarea corect a elementelor verbale cu cele nonverbale n cadrul mesajului oral-prezentarea oral pe o tem dat, n funcie de situaia de comunicare; *mbinarea elementelor verbale, nonverbale i paraverbale n monolog i dialog; *acte de vorbire;

2.5captarea i meninerea ateniei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului-situaia de comunicare monologat i dialogat; prezentarea oral, cu folosirea unor tehnici variate de captare i meninere a ateniei publicului / interlocutorilor (introducere n tem prin propunerea unei idei surprinztoare, meninerea contactului vizual cu interlocutorii, sublinierea ideilor exprimate verbal prin folosirea unor elemente); *acte de vorbire.

2. Practica raional i funcional a limbii

2.1. Comunicarea oralSituaia de comunicare monologat i dialogat (actualizare). Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, text argumentativ (argumentarea / susinerea opiniilor i a preferinelor). Rezumatul oral (actualizare).

*Se recomand ca elevii, folosindu-i deprinderile de exprimare oral, s poat realiza urmtoarele acte de vorbire:

susinerea argumentat a unui schimb verbal direct;

exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;

exprimarea i motivarea unei atitudini / reacii;

prezentarea unor produse realizate individual sau n echipSUGESTII METODOLOGICE

Modelul comunicativ-funcional presupune studiul integrat al limbii, al comunicrii i al textului literar. Avnd n vedere c programa are la baz competenele generale i cele specifice, coninuturile apar, n acest context, drept mijloace de realizare a finalitilor disciplinei.

Se recomand ca strategiile didactice utilizate n predarea disciplinei s pun accent pe: construcia progresiv a competenelor; flexibilitatea abordrilor i parcursul difereniat; coeren i abordri inter- i transdisciplinare. Pentru fiecare clas, la domeniile de coninuturi figureaz o serie de recomandri adresate n egal msur autorilor de manuale i profesorilor, cu privire la modalitatea de selecie a textelor de studiat i la abordarea funcional i aplicativ a cunotinelor gramaticale. Este la alegerea profesorului s utilizeze anumite activiti de nvare, pe care le consider adecvate realizrii competenelor generale i specifice asociate cu fiecare domeniu de coninut. Oferim n continuare cteva exemple:

ntruct n gimnaziu accentul se pune pe dezvoltarea competenei de comunicare, n domeniile de coninut Practica raional i funcional a limbii i Elemente de construcie a comunicrii activitile de nvare asociate receptrii mesajului oral (competena general 1) pot viza: participarea la interaciuni n care s dovedeasc nelegerea replicilor partenerilor de comunicare i capacitatea de continuare a dialogului; ascultarea unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon, radio, televizor, aer, voice-chat, voice-mail etc.) i n contexte diverse; nelegerea semnificaiei globale a unui text; identificarea cuvintelor noi n texte ascultate i clarificarea sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic, la dicionar, dirijat deprofesor; exerciii de sesizare a abaterilor de la normele gramaticale etc. Diverse tipuri de mesaje orale (nregistrri audio sau video cu basme, schie etc.; texte literare citite/ interpretate de profesor, colegi, actori; reclame transmise la radio i televiziune, monologuri, dialoguri formale i informale etc.) vor fi folosite ca suport pentru receptare, pentru formarea unui comportament de asculttor activ, ce manifest interes pentru mesajul interlocutorului, toleran fa de opiniile, argumentele i contraargumentele partenerilor de comunicare, dar i spirit critic.

n ceea ce privete producerea de mesaje scrise i orale (competena general 2), sunt vizate competene procedurale care s poat fi transferate n contexte diverse (descriere, povestire, rezumare, caracterizare, comentare, argumentare etc.). Activitile de nvare asociate producerii mesajului oral pot privi: utilizarea i explicarea oral a semnificaiei unor cuvinte noi sau categorii semantice n diferite contexte; jocuri asociativ-verbale viznd formarea unor cuvinte derivate/serii derivative, cmpuri lexico-semantice, familii lexicale; exerciii de construire corect a propoziiilor simple i dezvoltate, de construire a unor fraze prin utilizarea corect a coordonrii (copulative i prin juxtapunere) i a subordonrii; folosirea corect ntr-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice prilor de vorbire; utilizarea corect, n context, a prilor de propoziie; exerciii de punere n scen a unor schie, basme etc., de recitare a unor poezii; jocuri de rol viznd exersarea dialogului formal i informal; exprimarea de opinii i justificarea acestora n funcie de context; activiti de rezolvare a unor sarcini n grup; participarea la discuii de confruntare a opiniilor etc.

Recomandrile cu privire la libertatea profesorilor de a-i alege textele-suport adecvate pentru evidenierea noiunilor cuprinse n domeniul Lectur relev relaia dintre programa colar - principalul document care ghideaz activitatea la clas - i manualul colar ca instrument de lucru flexibil i adaptabil nevoilor concrete ale grupului de elevi. Din necesitatea de orientare a studiului ctre elev profesorii i vor adapta demersurile didactice n funcie de nevoile reale ale acestuia, att n selectarea textelor pentru studiu (texte literare - populare i culte - aparinnd diverselor genuri i specii, dar i texte nonliterare), ct i a metodelor activ-participative, a activitilor didactice de tip formativ i performativ, care presupun implicare i interaciune pentru rezolvarea unor sarcini de nvare concrete.

Activitile de nvare cu privire la receptarea mesajului scris (competena general 3) pot viza: lectura unor texte diverse, cu scopul de a nelege semnificaiile acestora i de a putea comenta sensul lor global sau de a exprima opinii, reacii pe marginea ideilor textului; exerciii de identificare a structurii textelor epice, lirice i dramatice; exerciii de identificare a diferenelor dintre opera epic i cea liric, dintre textele literare i cele nonliterare etc.; exerciii de identificare i de interpretare a unor procedee de expresivitate artistic; exerciii de sesizare a valorii expresive a unitilor lexico-semantice, a categoriilor morfologice i sintactice ntr-un text etc.

Activitile de nvare cu privire la producerea mesajului scris (competena general 4) pot viza diverse exerciii de redactare i de structurare a unui text n secvene distincte n funcie de tipul acestuia i de scopul comunicrii (de exemplu: rezumat, caracterizare de personaj, comentarea unor secvene din textele studiate sau a titlului unor texte, descriere, povestire; cerere etc.); organizarea planului unei lucrri pe o tem dat; prezentarea unor trsturi ale genurilor i ale speciilor studiate; scrierea unor compuneri narative, descriptive, informative, argumentative, n care s valorifice categoriile semantice nvate; exerciii de exprimare n scris a propriilor sentimente cu un anumit prilej; utilizarea resurselor expresive ale limbii ntr-o descriere / ntr-un portret; exerciii de utilizare corect a prilor de vorbire flexibile i neflexibile; exerciii morfo-sintactice de exprimare scris corect; exerciii de construire corect i expresiv a unui text din punct de vedere sintactic; exerciii de aplicare corect a normelor ortografice i a semnelor de punctuaie la nivelul propozitiei i frazei etc.

n perspectiva unui demers educaional centrat pe competene, se recomand utilizarea cu preponderen a evalurii continue, formative. Procesul de evaluare va pune accent pe:

-corelarea direct a rezultatelor evaluate cu competenele specifice vizate de programa colar;

-valorizarea rezultatelor nvrii prin raportarea la progresul colar al fiecrui elev;

-utilizarea unor metode variate de comunicare a feedback-ului privind performanele elevilor;

-recunoaterea, la nivelul evalurii, a experienelor de nvare i a competenelor dobndite n contexte nonformale sau informale.

Pentru asigurarea unei eficiene sporite a nvrii, se recomand ca profesorii s foloseasc n mod adecvat scopurilor educaionale toate tipurile de evaluare: evaluare iniial, evaluare continu, evaluare sumativ, dar i o diversitate de metode i instrumente de evaluare (tradiionale i complementare). Pentru a face nvarea mai atractiv pentru elevi, se pot folosi metode i instrumente complementare de evaluare, precum: observarea sistematic a activitii i a comportamentului elevilor, referatul, portofoliul, autoevaluarea etc.