DIAGNOSTIC PE LIMB - Fiecare organ este proiectat pe limba, iar fiecare modificare a acesteia anunta o boalaFiecare organ este proiectat pe limba, iar fiecare modificare a acesteia anunta o boalaLimba vorbeste despre sanatatea noastra, fiind un instrument la indemana pentru diagnosticarea rapida si usoara a starii fiecarui organ. Nu trebuie decit sa ne privim limba in oglinda si sa cunoastem semnele diferitelor afectiuni pentru a identifica problema de care suferim. Metoda e folosita din vechime si n-a incetat sa fie o buna metoda de diagnosticare nici astazi. Totul se bazeaza pe faptul ca acest organ, cu ajutorul caruia putem rosti cuvinte articulate, contine apa, electroliti, mucus si enzime, fiind astfel extrem de sensibil, fiecare schimbare in aspectul lui reflectand schimbari ale starii de sanatate. In medicina chinezeasca, limba este o harta a organelor interne. Iata cum ne putem orienta pe aceasta harta a sanatatii. Zone corespunzatoare organelor interne Medicina traditionala chinezeasca diagnosticheaza si dupa limba, aspect, tinuta, glas, calitatea pulsului, palparea abdomenului si a spatelui. Dintre aceste aspecte, limba este cea mai usor de diagnosticat. Limba e considerata o oglinda a trupului si a sufletului. Asemeni talpilor, palmelor, irisului, limba ne spune totul sau aproape totul despre perturbarile interne. Diagnosticarea se face de obicei dimineata, la prima ora, pe stomacul gol si inainte sa ne spalam pe dinti. De asemenea, nu trebuie sa fim sub tratament cu antibiotice, anticonceptionale sau alte medicamente care pot modifica aspectul limbii si, astfel, sa influenteze diagnosticul. Limba se examineaza intotdeauna la lumina naturala, pentru ca lumina incandescenta sau fluorescenta ii schimba aspectul. Observarea limbii inseamna cercetarea formei, structurii, culorii, petelor si a diferitelor striatii care apar. Fiecare anomalie indica disfunctia unui anumit organ. O limba normala, care iti spune ca esti sanatos, ar trebui sa fie roz, fara decolorari sau urme ale dintilor, cu un strat care arata ca secretiile salivei sunt cele corespunzatoare. Limba este o harta impartita in cinci zone. Varful apartine focului, zona imediat urmatoare-metalului, lateralele sunt guvernate de lemn, centrul corespunde pamintului, iar partea cea mai indepartata-apei. In varful limbii putem gasi informatii despre sistemul cardiovascular. Focul corespunde inimii si intestinului subtire, dar si emotiilor. Stresul si anxietatea vor fi tradate de o culoare rosie si de pete sau crapaturi in aceasta regiune. Un varf al limbii prea fierbinte inseamna hiperactivitate in zona cardiaca, cauzata de stres si tensiune. Lateralele limbii sunt mesagerii sanatatii ficatului si a vezicii biliare. Urmele dintilor in aceasta regiune denota probleme la nivelul ficatului. Uneori pot aparea pete albastrui-verzui care, cu cat sunt mai inchise la culoare, cu atat indica probleme mai serioase. Cele rosii sunt semne ale lipsei de energie, disconfortului, ale unui abdomen prea proeminent, in plina expansiune, care impune o vizita la specialist. In 7 din 10 cazuri, poate fi vorba chiar despre cancer la ficat sau ciroza. Cand suntem raciti, limba e rosie Zona imediat urmatoare varfului limbii se ocupa de sistemul respirator si imunitar. Cand aceasta regiune se inroseste sau cand apar pete rosii este vorba, cel mai probabil, de infectii respiratorii care urmeaza sa se instaleze. Paloarea in aceasta regiune inseamna un sistem imunitar slab. In cazul anumitor infectii fungice ale plamanilor, apare un strat negru care acopera aceasta zona, care poate semnala si leziuni ale plamanilor. Centrul limbii se afla in strinsa legatura cu functionarea stomacului, splinei si pancreasului, tradand problemele sistemului digestiv. In cazul arsurilor la stomac apar roseata si mucus galbui in centrul limbii. Schimbarile subtile de culoare din aceasta regiune indica probleme digestive in faza incipienta. In spatele limbii, de afla zona corespunzatoare rinichilor. Tot aceasta zona raspunde si de sistemul hormonal si de glandele sexuale. Un strat dens galbui, in cazul femeilor, reprezinta o probabila infectie a vezicii urinare. Culoarea limbii este cel mai usor de observat. Astfel, limba rosie indica faptul ca temperatura corpului este mare sau ca organismul este deshidratat. Limba este rosie si la cei cu hipertensiune. Cand nuanta limbii se inchide, ajungand la purpuriu, temperatura corpului este prea ridicata, ceea ce semnaleaza inflamatii, infectii sau hiperactivitate la nivelul anumitor organe, in functie de zona colorata intens. Rosul indica si o deficienta nutritionala, anemie sau o carenta de acid folic, vitaminele B12 sau B13. In medicina tibetana, o limba rosie au cei cu febra. Cand este de un rosu foarte pal si substanta alba este groasa si alba, organismului ii este foarte frig. Digestie proasta si splina dereglata inseamna limba palida, iar daca fata si buzele sunt foarte palide e vorba de o deficienta a sangelui, posibil anemie. Cand substanta alba este cojita, iar limba e rosie, fluidele corpului sunt insuficiente. Lipsa de miscare duce la o limba foarte rosie sau la stagnarea sangelui in corp, poate chiar la nivelul inimii, daca persoana are o boala cardiovasculara. Limba alba inseamna digestie proasta Este absolut normal ca la suprafata limbii sa existe o pelicula albicioasa subtire, dar cand ajunge galbena sau alb mat, poate fi un semn de infectii sau boli bacteriene sau probleme cu rinichii si intestinele. Limba de culoare alburie este, de fapt, acoperita cu un strat de substanta straina, ceea ce face dificila miscarea ei in cavitatea bucala si impiedica regenerarea celulelor mucoasei bucale. Acest lucru se observa deseori in urma episoadelor de febra provocate de o rinofaringita sau de o gripa, dar poate sa corespunda si cu tulburari digestive de genul gastroenteritelor. Pentru a remedia situatia este suficient sa se efectueze un raclaj al limbii cu ajutorul unei periute de dinti. O limba prea alba poate anunta si o infectie cu candida. Limba de culoare neagra apare astfel atunci cand papilele gustative se alungesc si capata o tenta intunecata. Nu este un fenomen dureros, insa de obicei limba de aceasta culoare este viscoasa, incarcata. Nu trebuie confundat acest aspect cu o micoza, deoarece pigmentatia anormala este deseori determinata de abuzul de antiseptice, de consumul de antibiotice sau de fumat. Limba neagra este semnul acumularii in exces a bacteriilor in cavitatea orala. Acesta este rezultatul fumatului excesiv, dar si al unei igiene orale necorespunzatoare. De asemenea, suprafata neagra a limbii arata un consum insuficient de fibre, fructe sau legume. Se recomanda curatarea energica a limbii, pentru a permite descuamarea papilelor. Cand culoarea limbii este prea deschisa, de la roz la alb, indica raceala, lipsa energiei si functionarea necorespunzatoare a anumitor organe. Persoanele cu un sistem imunitar slab, cauzat de chimioterapie sau oboseala cronica, au o astfel de nuanta a limbii. La cineva care are valorile fierului scazute, limba ar putea avea un aspect catifelat si decolorat. Oricine bea cafea, fumeaza sau mesteca tutun poate avea limba de culoare maronie. Indicii de pe limba- limba pala: raceli frecvente, probleme ale articulatiilor si rinichilor- limba rosie: durere, inflamatie, colon iritabil, alergii- limba foarte rosie: stadiu avansat de febra- limba purpurie: circulatie slaba, sindrom premenstrual, oboseala- limba fara vlaga, moale: digestie deficitara, membre dureroase- varful limbii rosu: stres, probleme de circulatie- limba cu crapaturi: deshidratare, epuizare, febra- limba spinoasa: inflamatie a ficatului, deficienta de vitamina B- invelis alb, gros: digestie lenta- invelis galbui gros: probleme digestive, constipatie- invelis galbui subtire: probleme la plamani.