Dezvoltarea Urbana a Orasului Craiova

8/15/2019 Dezvoltarea Urbana a Orasului Craiova

1/53

Cuprins

Capitolul I – Introducere………………………………………………….…... 2

I.1. Dezvoltarea urbană şi dezvoltarea rurală……………………………….. 4

Capitolul II – Mediul înconjurător urban……………………………….….. 1

II.1. Do!eniile dezvoltării urbane………………………………………….... 11

II.2. Co!ponentele dezvoltării urbane "nor!ele urbanistice#……………... 1$

Capitolul III – C%&I'(&…………………………………………………..... 21

III.1. )rezentarea oraşului Craiova………………………………………..… 2*

III.2. )ro+ra!ul opera,ional pentru cooperare teritorială europeană –

-%&C/ II……………………………………………………………………. *0

Capitolul I( – )olitica -niunii uropene în spijinul dezvoltării spa,iale

ecilibrată……………………………………………………………………... *$

I(.1. 'portunită,i de sprijin 3inanciar…………………………...…………. *

I(.2. %epere core!atice ale dezvoltării !unicipiului Craiova…………... *5

Capitolul ( – Municipiul Craiova – centru cultural şi econo!ic de talie

europeană a3lat la răscruce……………………………................................... 41

(.1. 3icientizarea siste!ului centralizat de producere şi distribu,ie ener+ie

ter!ică……………………………………………………………………….... 4

(.2. 'biective strate+ice teritoriale………………………………………….. 0

ilbio+ra3ie…………………………………………………………………..... 02

1


2/53

Capitolul I

Introducere

Nu contează cum ai defini un ora , cu toate acestea, există un acord cu privire laș

ora ele care formează un rol foarte important în via a noastră de zi cu zi. După revolu iaș ț ț

industrială, centrele urbane au crescut rapid, iar în ultimii 50 de ani a existat o explozi privind

cre terea numărului de ora e ca număr i suprafa ă, proces numit ’urbanizare’.ș ș ș ț

Astăzi, cele mai rapide evolu ii au loc în Asia, America Latină i Africa.ț ș

ra ele au fost întotdeauna în centrul cre terii de ordin economic, a pro!resuluiș ș

te"nolo!ic i de produc ie la nivel cultural. Dar cre#terea rapidă a dus la lucruri ne!ativeș ț

precum probleme ce constă în violen e de ordin urban, sărăcie, lipsa unui adăpost,ț

suprapopulare i sănătate, poluare i de euri.ș ș ș

ra ele au avut un mare impact asupra vie ii noastre i asupra civiliza iei lumii înș ț ș ț

!eneral. $le sunt din ce în ce în ce mai importante pe măsură ce cresc în număr i mărime.ș

%entru secolul al &&'(lea este estimat că )umătate din popula*ia lumii va locui în ora e. +uș

industriile lor, trafic i clădiri dezvoltate, ora ele sunt văzute ca ceva nou în istorie. De fapt,ș ș

ora ele au trecut prin trei faze distincte datnd de mii de ani.ș

%rima fază a început în urmă cu -000 ani, cu a ezări din alea /esopotamieiș 1în

prezent 'ra23, $!ipt, 'ndia i +"ina. %rimele a ezări au depins în mare parte de a!ricultură iș ș ș

animale, însă ca civiliza ie au crescut în dimensiune i rute comerciale, aceste a ezăriț ș ș

devenind centre pentru comercian i, me te u!ari i oficiali !uvernamentali.ț ș ș ș

A doua fază în dezvoltarea ora elor a venit mai trziu, odată cu 4evolu ia 'ndustrialăș ț

din $uropa, la mi)locul secolului al &'''(lea.

abricile au avut nevoie de un număr mare de lucrători i afacerile au crescut, s(auș

creat noi oportunită i în ora e. +u scopul ocupării for ei de muncă i o via ă mai bună,ț ș ț ș ț

oamenii s(au mutat din zonele rurale la ora într(un număr mare, ceva nemaivăzut înainte.șA treia fază a început după Al Doilea 4ăzboi /ondial6, mai precis în 750 cand s(a

produs cea mai lun!a #i cea mai rapidă cre#tere a popula*iei urbane.

dată cu cre#terea economiei mondiale la nivel mondial, s(a produs o cre#tere

furtunoasă a ora#elor din întrea!a lume. mare parte din această cre tere a fost concentratăș

1 8n 760 /area 9ritanie este cea care crează statul 'ra2, cel care ocupă cea mai mare parte fostei re!iunimesopotamiene.

2 7:7 ; 7


3/53

în Asia, America Latină i Africa, cu toate că unele ora e din =>A, cum ar fi %"oenix i Losș ș ș

An!eles, au inut pasul.ț

ra ele au de multe ori o reputa ie proastă precum ?locuri "aotice i a!lomerate.ș ț ș

om vedea că ora ele au probleme serioase care necesită confruntare, dar ele sunt, deș

asemenea, locuri foarte eficiente care oferă servicii pentru mii i mii, uneori, milioane deș

oameni. 'ndiferent de locul unde locui i, ave i nevoie de cteva lucruri esen iale pentru aț ț ț

supravie ui@ adăpost 1casă3, "rană, apă.ț

ia a în ora necesită mai mult dect att. $ner!ie electrică pentru clădiri #i străzi unț ș

mod eficient de !estionare a de eurilor transport de persoane pentru a mer!e dintr(un loc înș

altul. ra ele au nevoie de institu ii de învă ămnt, locuri de a!rement, muzee, centre deș ț ț

sport, săli de concerte i parcuri, ma!azine pentru a cumpăra ceea ce au nevoie de la "aine laș

alimente. Acestea sunt BserviciileC existente într(un ora , însă ele nu apar miraculos. oatăș

lumea are nevoie de ceva care să(i apar ină, precum pere ii din lemn dintr(o casă ce au nevoieț ț

de !rinzi puternice. Necesită i privind ener!ia electrică, diverse cabluri, conducte de apă,ț

ma ini i străzi, camioane, materiale de construc ii pentru coli i a a mai departe. Acesteaș ș ț ș ș ș

fac parte din infrastructura unui ora . $ste un efort imens făcut de către un ora pentru aș ș

furniza infrastructură i servicii, acest lucru necesită cooperare între cetă eni i !uvern.ș ț ș

Avanta)ul este că ora ul are o Edensitate mare a popula ieiC fa*ă de zonele rurale.ș ț

Acest lucru înseamnă că mul i oameni sunt concentra*i într(un spa iu mic i nu împră tia*iț ț ș ș

într(un teritoriu mare 1densitate scăzută a popula iei3. Acest lucru permite !uvernelor i altor ț ș

institu*ii să ofere mai multe servicii de la mai multe persoane. linie de putere la un cartier

poate servi sute de familii. Desi!ur, aceasta necesită o planificare complexă i bani colecta*iș

prin intermediul taxelor.

Nu to i cetă enii au acces e!al la ceea ce oferă ora ele. $xistă în unele zone din fiecareț ț ș

ora persoane fără adăpost, fără ener!ie electrică i apă.ș ș

amenii se mută la ora din mai multe motive, dar cel mai important motiv esteș

economia ( economia unui ora înfloritor atra!e oameni, promisiunea de muncă i de confortș ș

atra!e oameni. $xistă, de asemenea, factori externi care secetă sau exploatează cetă enii,ț

factori ce pot cauza sărăcie de ordin rural extrem i care for*ează poporul să părăseascăș

terenul.

%romisiunile ora ului nu sunt întotdeauna respectate. ra ele pot fi cunoscute pentruș ș

luminile acestora strălucitoare, dar nu to i cei care se mută la ora pot beneficia de aceasta.ț ș

3


4/53

ra#ul nu se poate preocupa întotdeauna de numărul de persoane care vine în acesta, astfel că

sărăcia urbană i lipsa de adăpost a devenit o problemă !lobală.ș

I.1. Dezvoltarea urbană şi dezvoltarea rurală

Dezvoltarea urbană reprezintă transformarea socială, economică i fizică a ora elor.ș ș

Aceste procese combinate sunt luate în considerare în abordarea >$ fa ă de dezvoltareaț

urbană inte!rată. Asta înseamnă că toate aspectele sunt tratate coerent, de la avanta)ele

activită*ii economice de inovare, educa ie i cultură la provocările expansiunii urbaneț ș

1sărăcia, mi!ra ia, con!estia3. %roblemele inte!rate au nevoie de solu ii inte!rate. i solu iileț ț Ș ț

trebuie să fie sustenabile, astfel înct orice dezvoltare urbană satisface nevoile prezentului

fără a compromite posibilitatea !enera iilor viitoare de a( i satisface propriile nevoi.ț ș

ra ele sunt văzute att ca sursă i solu ie de provocări economice #i socialeș ș ț

reprezentnd aproximativ F0 G din consumul de ener!ie i !enernd aproximativ F5G dinș

%'9:(ul $uropei. %rin urmare, ora ele sunt esen iale pentru atin!erea obiectivelor =trate!ieiș ț

Europa 2020 de cre tere inteli!entă, durabilă i favorabilă incluziunii într(un context !lobalș ș

din ce în ce mai competitiv


5/53

tot mai mare a ora elor, în special în îndeplinirea obiectivelor =trate!ieiș Europa 2020, precum

i cele prevăzute în tratat, adică promovarea coeziunii economice, sociale i teritorialeș ș 5.

8n cele din urmă, vom descrie contextul politicii europene i introducerea modeluluiș

european de dezvoltare urbană, o viziune europeană comună a ora elor de mine i o viziuneș ș

comună a dezvoltării teritoriale a ora elor.ș

$xistă mai multe defini ii ale unui ora . >n 4AK se poate referi la o unitateț ș

administrativă sau o anumită densitate a popula iei.ț

distinc ie se face uneori între ora e avnd drept criteriu dimensiunea, unele sunt maiț ș

mici 1de exemplu, între 0.000 i 50.000 de locuitori3, iar altele mai mari 1peste 50.000 deș

locuitori3. >n 4AK se poate referi, de asemenea, la percep iile unui mod de via*ă urban i laț ș

caracteristicile culturale sau sociale specifice.

ra#ul de )ure corespunde în mare măsură ora ului istoric cu frontierele sale clareș

pentru comer i de apărare cu un centru al ora ului bine definit.ț ș ș

ra#ul de facto corespunde realită ilor fizice sau socio(economice care au fostț

abordate, fie printr(o defini ie morfolo!ică sau o defini ie func ională. 8n scopuri analitice, oț ț ț

defini ie a ora ului este bazată pe o densitate minimă i numărul de locuitori a fost dezvoltatț ș ș

în comun de +omisia $uropeană i +D$ș -.

zonă urbană morfolo!ică descrie continuitatea spa iului construit cu un nivel definitț

de densitate.

zonă urbană func ională poate fi descrisă prin bazinul de pia ă al for ei de muncă iț ț ț ș

prin modelele de mobilitate a naveti tilor, incluznd sistemul urban mai lar! cu ora ele iș ș ș

satele din apropiere, care sunt dependente de un centru urban extrem de important economic

i social.ș

Dezvoltarea rurală, în !eneral, se referă la procesul de îmbunătă ire a calită ii vie iiț ț ț

i a bunăstării economice a persoanelor care locuiesc în zone relativ izolate i slab populate.ș ș

Dezvoltarea rurală s(a centrat în mod tradi ional pe exploatarea resurselor naturale intensiveț

de teren, cum ar fi a!ricultura #i silvicultura. +u toate acestea, sc"imbările în re elele !lobaleț

de produc ie au crescut, tipurile de urbanizare s(au sc"imbat prin caracterul zonelor ruraleț .

5 +astells, /anuel 1763@ Urbanization 'n. "e +astells 4eader in Cities and Social Theory 160063ed. 'da =usser, 9lac2Mell, xford.

6 r!aniza ia pentru +ooperare i Dezvoltare $conomică ( or!aniza ie interna ională a acelor na iuniț ș ț ț țdezvoltate care acceptă principiile democra iei reprezentative i a economiei de pia ă liberă.ț ș ț

7 Abordarea are o tradi*ie de ordin simmelian, văznd ora#ul ca fiind un spa*iu cultural, în sensulantropolo!ic al termenului, concentrndu(se mai ales pe descrierea modului în care via*a urbană

5


6/53

urismul din ce în ce mai dezvoltat, producătorii de ni ă i de recreere au înlocuit extrac iaș ș ț

resurselor i a!ricultura ca motoare economice dominante. Necesitatea pentru comunită ileș ț

rurale să abordeze dezvoltarea dintr(o perspectivă mai lar!ă a pus mai mult accent pe o !amă

lar!ă de obiective de dezvoltare, mai de!rabă pe crearea de stimulente pentru întreprinderi

a!ricole sau bazate pe resurse. $duca ia, antreprenoriatul, infrastructura fizică, infrastructuraț

socială )oacă un rol important în dezvoltarea re!ională. Dezvoltarea rurală este caracterizată

prin accentul pus pe strate!iile de dezvoltare economică de produse la nivel local. =pre

deosebire de zonele urbane, care au multe asemănări, zonele rurale sunt extrem de distincte.

Din acest motiv, există o mare varietate de abordări de dezvoltare rurală utilizată la nivel

mondial.

Ac iunile de dezvoltare rurală, în principal i în mare, fac parte din obiectivul deț ș

dezvoltare pentru dezvoltarea socială i economică a zonelor rurale.ș

%ro!ramele de dezvoltare rurală sunt autorită ile locale sau re!ionale, a!en iile deț ț

dezvoltare re!ională, NF(urile, !uvernele na ionale sau or!aniza iile interna ionale deț ț ț

dezvoltare. Dar apoi, popula iile locale pot aduce aspecte cu privire la ini iativele deț ț

dezvoltare. ermenul nu se limitează la aspectele pentru ările în curs de dezvoltare. De fapt,ț

multe dintre ările dezvoltate au ca scop activ pro!ramele.ț

Dezvoltarea rurală vizează !ăsirea modalită ilor de a îmbunătă i via a din mediulț ț ț

rural, c"iar cu participarea oamenilor din mediul rural, pentru a satisface nevoia necesară a

spa iului rural. Din afară nu se poate în ele!e setarea, cultura, limba i alte lucruri răspnditeț ț ș

în zona locală. +a atare, oamenii în !eneral, ei în#i#i trebuie să participe la dezvoltarea rurală

durabilă. 8n ările în curs de dezvoltare, cum ar fi Nepal, 'ndia, abordări inte!rate deț

dezvoltare sunt urmărite.

>niunea $uropeană are o politică de dezvoltare rurală activă, deoarece acest lucru ne

a)ută să ne atin!em obiectivele valoroase pentru mediul rural i pentru oamenii care trăiesc iș ș

lucrează acolo.

sc"imbă con#tiin*a personală. =e consideră că via*a cotidiană în ora# alterează modul de !ndire #iconvie*uire comparativ cu modul de via*ă tradi*ional rural, specific satului. eoretizarea mai amplă aceea ce înseamnă urbanismul provine de la Luis Oirt" 17:3 în celebrul său studio Urbanism as a

Way of ife!8 r!aniza*ie ne!uvernamentală.

6


7/53

Ponele rurale ale >$ sunt o parte vitală în dezvoltare #i identitate 7. 8n conformitate cu

o defini ie standard, mai mult de 7 G din teritoriul >$ este E ruralC, iar acest domeniu seț

aplică la mai mult de 5- G din popula ia >$. 8n plus, !ama ?fantastică’ a >$ de peisa)eț

izbitoare i frumoase sunt printre lucrurile care îi formează caracterul său ( de la mun i laș ț

stepă, de la mari păduri la cmpuri de rulare.

/ulte dintre zonele noastre rurale se confruntă cu provocări semnificative. >nele

dintre ele de ordin a!ricol i forestier, întreprinderile noastre încă au nevoie de construireș

privind competitivitatea acestora.

La un mod mai !eneral, venitul mediu pe cap de locuitor este mai mic în zonele rurale

dect în ora ele noastre, în timp ce baza de competen e este mai în!ustă i sectorul serviciilor ș ț ș

este mai pu in dezvoltat. De asemenea, !ri)a pentru mediul rural poartă adesea un costț

financiar.

%e de altă parte, o ară europeană are mai multe #anse de oferit. Aceasta ne dă materiiț

prime esen iale. aloarea sa ca un loc de frumuse*e, de odi"nă i recreere ( atunci cnd neț ș

uităm după aceasta ( este de la sine în eleasă. Aceasta ac ionează precum plămnii nostri, iț ț ș

este, prin urmare, un cmp de luptă pentru combaterea sc"imbărilor climatice. i mul iȘ ț

oameni sunt atra i de ideea de a trăi #i J sau de a lucra acolo, cu condi ia ca ace#tia să aibăș ț

acces la servicii i la infrastructuri adecvate.ș

Acest lucru înseamnă că =trate!ia >$ de la Lisabona0 pentru locuri de muncă iș

cre tere economică, precum i =trate!ia de la Qtebor! pentru dezvoltare durabilă, sunt la felș ș

de relevante pentru domeniul rural.

%olitica de dezvoltare rurală a >$ este tot despre răspunderea provocărilor cu care se

confruntă zonele noastre rurale, precum i valorificarea poten ialului lor.ș ț

eoretic, statele membre ale >$ ar putea decide i aplica politici de dezvoltare ruralăș

complet independente.

+u toate acestea, această abordare ar func iona prost în practică. Nu toate ările dinț ț

>$ ar putea permite politica de care au nevoie. /ai mult dect att, multe dintre aspectele

abordate prin intermediul politicii de dezvoltare rurală nu împart cu !ri)ă !rani ele na ionaleț ț

sau re!ionale, ci afectează oamenii mai departe 1de exemplu, poluarea traversează !rani eleț

9 $xistă #i un aspect mai de!rabă calitativ al procesului de dezvoltare #i identitate care încercă săsurprindă cele mai importante aspecte ideolo!ice. Altfel spus cum anume a influen*at aspectulora#elor urbanizarea socialist 1industrializarea, mi!ra*ia popula*iei rurale, modelele de locuire

caracteristice etc.3.10 >n plan de ac iune i dezvoltare elaborat în anul 6000, pentru economia >niunii $uropene.ț ș

7


8/53

prea u or, i, în !eneral, durabilitatea mediului a devenit un fenomen european iș ș ș

interna ional de în!ri)orare3. De asemenea, politica de dezvoltare rurală are lin2(uri către unț

număr de alte politici stabilite la nivelul >$. %rin urmare, >$ are o politică comună de

dezvoltare rurală, care pune totu i un control considerabil în minile statelor membre iș ș

re!iunilor.

%olitica este finan ată par ial de la bu!etul central al >$ i par ial din bu!eteleț ț ș ț

na ionale sau re!ionale individuale ale statelor membre.ț

Normele esen iale care re!lementează politica de dezvoltare rurală pentru perioadaț

600(60:, precum i măsurile de politică disponibile pentru statele membre i re!iuni, suntș ș

stabilite în 4e!ulamentul 1+$3 nr -7FJ6005.

8n conformitate cu prezentul re!ulament, politica de dezvoltare rurală pentru 600(

60: s(a axat pe trei teme 1cunoscute sub numele de E axe tematiceC3@ îmbunătă ireaț

competitivită ii sectorului a!ricol i forestier îmbunătă irea mediului i a spa iului ruralț ș ț ș ț

îmbunătă irea calită ii vie ii în zonele rurale i încura)area diversificării economiei rurale.ț ț ț ș

%entru a asi!ura o abordare ec"ilibrată a politicii, statele membre i re!iunile suntș

obli!ate să se dedice fondurilor de dezvoltare rurală viznd toate aceste trei axe tematice.

cerin ă suplimentară este ca o parte din finan are să spri)ine proiecte bazate peț ț

experien a cu ini iativele comunitare tip Leader 1Lider3.ț ț

EAbordarea LeaderC6 pentru dezvoltarea rurală implică proiecte individuale proiectate

i executate prin parteneriate locale pentru a aborda problemele locale specifice. Documentulș

include@ o descriere a conceptului Leader trăsăturile esen*iale ale abordării Leader o

explica*ie elementară despre modul de func*ionare a pro!ramului Leader pe teren puncte

esen*iale de contact pentru informa*ii suplimentare. %ro!ramul se adresează tuturor factorilor

rurali interesa*i să instituie sau să participe la ini*iative de dezvoltare rurală locală. Ace#tia

pot fi administratori la nivel na*ional, re!ional sau local, fermieri sau al*i membri activi ai

comunită*ii rurale ; to*i pot )uca un rol în pro!ramul Leader.=copul pro!ramului este de a explica persoanelor cu putere de decizie #i autorită*ilor

care se ocupă de pro!rame, mai ales cele din statele membre recente sau din posibilele

viitoare state membre, ce este pro!ramul Leader #i cum trebuie pus în practică. De asemenea,

11 %rivind spri)inul pentru dezvoltare rurală acordat din ondul $uropean A!ricol pentru Dezvoltare4urală 1$AD43.

12 $xplică modul în care poate contribui la dezvoltarea comunită*ilor rurale. De asemenea, aduce

informa*ii de bază despre cum trebuie implementat pro!ramul la nivel local, ca parte inte!rantă a politicii de dezvoltare rurală a >niunii $uropene 1>$3.

8


9/53

doresc să arate comunită*ilor rurale din >$ că abordarea Leader le poate oferi posibilitatea de

a lua ini*iativa #i de a participa în mod activ la pro!ramele de dezvoltare rurală din re!iunea

lor 1#i de a beneficia de spri)inul financiar inerent3.

Documentul este conceput ca un !"id introductiv, u#or de citit. Nu abordează toate

aspectele din istoria ini*iativei Leader #i nici pe cele privind dispozi*iile re!lementare #i

procedurile administrative pe care aceasta le presupune.

'nforma*ii referitoare la aceste aspecte pot fi !ăsite în altă parte 1documentul oferă

unele informa*ii de contact3:. +a înainte de 600, fiecare stat membru 1sau re!iune, în cazul

în care puterile sunt dele!ate la nivel re!ional3 trebuie să stabilească un pro!ram de

dezvoltare rurală, care precizează ce fonduri vor fi c"eltuite în perioada 600(60:.

nouă caracteristică pentru 600(60: este un mai mare accent pus pe strate!ii

coerente de dezvoltare rurală la nivelul >$ ca un între!. Acest lucru se realizează prin

utilizarea unor planuri na ionale de strate!ie care trebuie să se bazeze pe orientările strate!iceț

ale >$. Această abordare ar trebui să a)ute la@ identificarea zonelor în care utilizarea

spri)inului >$ pentru dezvoltare rurală adau!ă cea mai mare valoare la nivelul >$ face

le!ătura cu principalele priorită i ale >$ 1de exemplu, cele prevăzute în a!endele de laț

Lisabona i Qtebor!3 asi!ură coeren a cu alte politici ale >$, în special cele pentruș ț

coeziunea economică i a mediului spri)inirea punerii în aplicare a noii politici a!ricoleș

comune orientate spre pia ă i restructurării necesare care va !enera att înț ș vec"ile i noileș

state membre.

13 Abordarea Leader 1600-3@ Un "hid elementar . Luxembur!@ fi ciul pentru %ublica*ii ficiale ale+omunită*ilor $uropene.

9


10/53

Capitolul II

Mediul înconjurător urban

%roblematica urbană a mediului prime#te mai multă aten ie în arena interna ională deț ț

dezvoltare din mai multe motive, unul dintre ele îl reprezintă faptul că lumea reprezintăurbanizare i va continua să reprezinte acest lucru.ș

Numărul de oameni săraci care locuiesc în mediul urban a fost subestimat în trecut iș

se află într(o cre tere rapidă. Această sărăcie este exacerbată de amenin ări de mediu, careș ț

reprezintă o mare parte a problemelor de sănătate, a deceselor timpurii i !reută i în special înș ț

ora ele i cartierele cu venituri mici.ș ș

+onsumul i produc ia urbană de modele contribuie mult la sarcinile de mediu !lobaleș ț

i re!ionale. >nele dintre cele mai !rave locuri de prime)die ecolo!ice sunt !ăsite i în )urulș ș

ora elor.ș

%entru a da o prioritate mai mare îmbunătă irii mediului urban este necesară oț

defini ie relativ lar!ă a problemelor de mediu urban i o strate!ie ec"ilibrată pentruț ș

rezolvarea lor. Aceasta depinde de abordarea unei !ame lar!i de probleme de mediu. >n

accent pe reducerea emisiilor de !aze cu efect de seră nu vor reduce sărăcia, deoarece

încălzirea !lobală nu are, cel pu in deocamdată, posibilitatea să contribuie la o parteț

semnificativă a sărăciei i a problemelor de sănătate în ora ele cu venituri mici. >n accent peș ș

salubritate în cartierele cu venituri mici, pe de altă parte, nu va reduce sarcinile de mediu

re!ionale i !lobale, deoarece salubritatea defectuoasă afectează în principal persoanele careș

locuiesc în apropiere.

$xistă pu ină coeren ă în modul în care a!en iile interna ionale definesc mediul urbanț ț ț ț

i identifică problemele sale critice. +u toate acestea, mai mul i factori ai defini ieiș ț ț

opera ionale a mediului redau multe dintre preocupările centrale de mediu ale săracilor de laț

ora e.ș

10


11/53

4eziden*ii cu venituri mici au tendin a de a fi printre cei mai vulnerabili la expunere,ț

cei mai sensibili, atunci cnd ace#tia sunt expu#i, ei sunt cei mai pu in capabili de a face fa ăț ț

consecin elor.ț

rupurile cu venituri mici, în !eneral, suferă cel mai mult din punct de vedere al

problemelor de sănătate, al pre)udiciului #i de moartea prematură cauzată de pericolele pentru

mediu. $le sunt cel mai pu in capabile de a permite cazarea, care să le prote)eze de riscurileț

de mediu ; în locuin e de bună calitate, în cartierele cu apă curentă i furnizarea adecvată deț ș

canalizare, colectarea !unoiului ( i au cele mai pu ine resurse pentru a face fa ă cu o boalăș ț ț

sau un accident, atunci cnd acestea apar. Diferen a intre zonele bo!ate i cele sărace seț ș

observă în pericolele pentru mediu, în accesul la serviciile publice i la indicatorii de sănătate.ș

II.1. Do!eniile dezvoltării urbane

Dezvoltarea economică a fost urmărită odată cu mi carea pentru independen ă din aniiș ț

aizeci i mai trziu, în 4omnia au apărut anumite deficien e de mediu sociale, care suntș ș ț

foarte prezente în baza durabilită ii. A devenit clar că dezvoltarea economică ar putea duce nuț

numai la durabilitate în cazul în care este descentralizată, planificată cu !ri)ă, sensibilă din

punct de vedere ecolo!ic, pe baza nivelului local i s(a concentrat pe crearea unor locuri deș

muncă i îmbunătă irea calită ii vie ii în toate comunită ile. 9eneficiile de dezvoltare trebuieș ț ț ț ț

să fie maximizate dincolo de proprietă ile industriale i centrele de afaceri, în timp ceț ș

impactul ne!ativ de dezvoltare trebuie să fie redus la minimum în zonele noastre reziden iale,ț

parcuri i pla)e.ș

abordare cuprinzătoare, inte!rată i strate!ică care combină rolul administra ieiș ț

publice locale ca un furnizor de servicii, competen ele acesteia le!islative i de re!lementare,ț ș

precum i politicile sale economice interne pot avea un efect extrem de pozitiv asupra mutăriiș

activită ilor economice i asupra dezvoltării spre îmbunătă irea calită ii socio(economice iț ș ț ț ș

realizarea durabilită*ii. Acesta este motivul pentru care se spune că cele trei elemente de bază

ale dezvoltării durabile sunt înrădăcinate în elaborarea politicilor economice dezvoltarea

durabilă trebuie să includă un an!a)ament inevitabil privind ec"itatea socială dezvoltarea nu

trebuie să însemne pur i simpluș cre tereș .

8n concluzie, dezvoltarea durabilă trebuie să fie diferită fa*ă de dezvoltarea economică

din trecut. Aceasta trebuie să fie o strate!ie pro(activă pentru a dezvolta durabilitatea pentru

ca beneficiile sale să dureze i în !enera ia următoare.ș ț

11


12/53

Natura i severitatea problemelor de mediu, precum i caracterul poten*ial alș ș

strate!iilor de interven ie în orice ora va depinde de următorii factori@ unicitateaț ș

caracteristicilor naturale ale zonelor urbane dacă este extern sau interior, de munte sau deal,

arid sau umed, temperat sau tropical, sau o combina ie a acestor caracteristici mărimeaț

popula iei i rata de cre tere care afectează concentra ia spa ială de persoane, industrie,ț ș ș ț ț

comer , ve"icule, consumul de ener!ie, consumul de apă, !enerarea de de euri, etc. nivelulț ș

de venituri i de dezvoltare economică în cazul în care un nivel mai ridicat are de suferit dinș

cauza poluării industriale, în timp ce nivelurile inferioare experimentează serviciile de bază

inadecvate i resursele forestiere epuizate în diverse dimensiuni spa iale de probleme careș ț

determină cine este afectat i modul în care severitatea impactului duce la nivelul adecvat deș

responsabilitate, etc. rolurile actorilor locali ale căror interac iuni pot avea un efect importantț

asupra mediului

$xperien a din întrea!a lume recomandă o abordare eficientă pentru confruntarea cuț

problematica urbană a mediului, aceasta fiind de a formula un pro!ram de mana!ement de

mediu urban complet cu politici, strate!ii i planuri de ac iune. Această abordare se bazeazăș ț

pe participarea, construirea de an!a)ament i ale!erea de interven ii politice eficiente.ș ț

/esa)ele ( c"eie ale politicii recomandate sunt după cum urmează@ mobilizarea spri)inului

public i al participării, în special în zonele cu venituri mici în cazul în care cre terea !raduluiș ș

de con tientizare poate aduce cu privire la an!a)amentul politic necesar i implementarea deș ș

solu ii accesibile îmbunătă irea interven iiilor politice ( luarea de decizii strate!ice care potț ț ț

include instrumente, cum ar fi instrumentele economice i de re!lementare, drepturi deș

proprietate, instrumente de !estionare a terenurilor, precum i informare J educareș

consolidarea capacită ii institu ionale prin modernizarea capacită ilor te"nice i deț ț ț ș

mana!ement locale, cu accent pe mana!ementul opera*ional consolidarea furnizării de

servicii care presupun modernizarea mana!ementului infrastructurii locale de mediu i aș

serviciilor 1de exemplu, aprovizionarea cu apă, canalizare, drena), de !estionare a de eurilor ș

solide, etc.3 recuperarea decala)ului de cuno tin e prin accentuarea unei colectări de rutină,ș ț

evaluare, utilizare i diseminare a datelor critice planificarea strate!ică se concentrează peș

interven*ii esen*iale, care pot fi implementate rapid i eficient, au o #ansă mare de succes,ș

desc"ide calea pentru un viitor de control al mediului, etc.

Abordarea planificării de mediu în încercări de a amesteca o analiză atentă cu consens

i participarea unei distribu*ii diverse cu actori redă o strate!ie de planificare ce ar trebui săș

implice mai multe activită i@ consultare informată în care evaluările rapide sunt efectuate iț ș

12


13/53

problemele de mediu sunt clarificate formularea unei strate!ii inte!rate de mana!ement de

mediu urban care întruc"ipează emiteri orientate spre strate!ii i planuri de ac iune ( actor ș ț

specific de exploatare i consolidare în care pro!ramele au fost de acord i sunt ini iate prinș ș ț

proiecte, reforme politice i aran)amente institu ionale solidificate, precum i proceduri deș ț ș

monitorizare i evaluare puse în aplicare.ș

%entru a lucra, orice strate!ie a mediului urban trebuie să reconcilieze trei tensiuni

imperative în mana!ementul de mediu, după cum urmează@

R inte!rat versus abordări specifice fiecărui sector, de i ac iunile convenite pot fi efectuateș ț

numai în mod eficient prin intermediul a!en iilor desemnateț

R analiza fa ă de proces, în timp ce reducerea decala)ului dintre analiza atentă i intereseleț ș

diferitelor circumscrip iiț

R descentralizat versus abordări centralizate, în func ie de meritele de ac iune la nivelț ț

municipal J re!ional sau puterea a!en iei na ionale relevante.ț ț

%entru a formula i implementa strate!ii urbane, de mediu i planuri de ac iune,ș ș ț

ora ele au nevoie să inte!reze considerente de mediu în via a urbană i ini ierea de noiș ț ș ț

pro!rame de mana!ement de mediu, care vor necesita institu ii puternice, instala ii,ț ț

ec"ipamente mai bune i stimulente pentru o performan ă institu ională îmbunătă ită.ș ț ț ț

+oncentrarea în această discu ie este pusă pe problema complexă de cre tere rapidă aț ș

popula iei în marile ora e din ările în curs de dezvoltare. %roblemele de urbanizare iț ș ț ș

op iunile de politică sunt analizate în contextul considerent social, economic i demo!raficț ș

mai lar! i răspunsuri politice !uvernamentale adecvate sunt su!erate într(o manieră lar!ă deș

strate!ii de dezvoltare !enerală. /ulte dintre ora#ele lumii în curs de dezvoltare sunt în

cre tere într(un ritm extrem de rapid i devin !reu de controlat.ș ș

8n 750, doar < din 5 cele mai mari ora e din lume, s(au situat în ările în curs deș ț

dezvoltare, însă în anul 6000 au fost 6 la număr. >rbanizarea rapidă unei mari păr*i a lumii

în curs de dezvoltare reprezintă rodul unei filozofii i al unei strate!ii e#uate în procesul deș

dezvoltare, care a subliniat cre terea industrială i urbană în detrimentul a!riculturii iș ș ș

dezvoltării rurale. /odul de a depă i problemele de urbanizare rapidă constă în politicile careș

se soldează mai uniform între nevoile ora elor i a zonelor rurale. 8n cazul în care preferin eleș ș ț

urbane, economice, sociale, educa ionale nu sunt reduse, zonele rurale nu vor fi niciodatăț

capabile să se dezvolte pe deplin i în marile ora e vor continua să crească rapid. 8n re!iunileș ș

în care aceasta nu este posibil pentru a stimula att industrial i urban sectoarele rurale, esteș

timpul pentru a da relativ mai pu in la ora e. +ele mai multe na iuni în curs de dezvoltare auț ș ț

13


14/53

devenit recent preocupate de !radul de supra(urbanizare cu care acestea se confruntă. >n

număr de 7< de ări de pe toate continentele raportate într(un studiu din 7 al N>ț


15/53

pot oferi un mediu de sus inere care promovează starea de sănătate a persoanelor în vrstă dinț

zonele urbane dens populate.

+olaborarea dintre sectoarele de sănătate i planificarea urbană ar fi la pămnt dacă n(ș

ar exista dovezi cu privire la starea de sănătate #i la promovarea rezultatelor medii speciale

care pot fi realizate printr(o planificare urbană. %referin ele oamenilor în ceea ce prive te unț ș

mediu de via ă confortabil sunt subiective i de multe ori se bazează pe factori intan!ibili. 8nț ș

contrast, lon!evitatea este o măsură obiectivă care poate fi cuantificată direct. %roblemele de

sănătate pot furniza factori puternici, lo!ici pentru a fi luate în considerare în procesul de

luare a deciziilor de planificare urbană. Dovezi demonstrează că o zonă care dispune de spa*ii

verzi are un impact pozitiv asupra lon!evită ii care ar constitui o dovadă c"eie pentruț

elaborarea de politici i ar putea facilita colaborarea intersectorială privind sănătatea #iș

promovarea planificării urbane.

II.2. Co!ponentele dezvoltării urbane "nor!ele urbanistice#

8n 4omnia i în alte re!iuni în curs de dezvoltare, zonele i popula iile urbane sunt înș ș ț

cre tere. ra ele sunt att ?motoare’ pentru cre terea economică ct i surse privindș ș ș ș

problemele concentrate pe mediu. amenii răspund efectiv la zonele urbane pentru a căuta

locuri de muncă, divertisment, cumpărături i norme standard mai mari. 8n acela i timp,ș ș

infrastructura de mediu privind lucrările i serviciile sunt insuficiente pentru a observaș

cre terile din densitatea popula iei i popula ia. 8n con!estia inevitabilă apar pericole deș ț ș ț

mediu i de!radare, fiind nevoie de strate!ii ce pot fi puse în aplicare pentru inversareaș

procesului de deteriorare al mediului.

/a!nitudinea de cre tere a popula iei urbane din ările în curs de dezvoltare reprezintăș ț ț

un indicator direct al !radului de concentrare spa ial privind oamenii, industriile, comer*ul,ț

ve"iculele, consumul de ener!ie, consumul de apă, !enerarea de de euri, precum i a altor ș ș

puncte ce privesc mediul încon)urător. 8n !eneral, cele mai multe ări încearcă să !enerezeț

cre terea dezvoltării economice, care are tendin a de a exacerba aceste probleme care potș ț

depă i att capacitatea de prevenire i solu ionare a !uvernului, precum i capacitatea deș ș ț ș

asimilare a naturii.

>n alt factor determinant privind severitatea condi iilor de mediu în interiorul i înț ș

)urul zonelor urbane este tipul lor de ecosistem re!ional, cum ar fi@ de coastă, umed ( tropical,

de munte, riveran, etc.

15


16/53

Aceste tipuri ecolo!ice urbane sunt, de asemenea, factori critici în stabilirea

strate!iilor optime de mediu i planurilor de dezvoltare urbană specifică i durabilă.ș ș

>n obiectiv important în noul mileniu este de a face în zonele urbane existente i noiș

mai multe locuri pentru a trăi autosuficient, durabil i plăcut.ș

%rivind planificarea utilizării terenurilor, acesta reprezintă un proces complex care

implică dezvoltarea unei metode de utilizare a terenurilor pentru a include@ o declara ieț

privind problemele de utilizare a terenurilor, scopurilor i obiectivelor un rezumat deș

colectare i analiză a datelor "arta terenurilor de clasificare i un raport care să descrie i săș ș ș

indice dezvoltarea corespunzătoare în domenii de interes special de mediu.

Deoarece deciziile de utilizare a terenurilor sunt determinan i critici de calitate aț

mediului, este imperios necesar ca controalele de utilizare a terenurilor să fie practicate în

mod eficient pentru a combate probleme precum poluarea, ocuparea zonelor predispuse la

pericol, de!radarea zonelor umede i a altor resurse de coastă, precum i pierderea de spa iuș ș ț

desc"is i alte resurse culturale. /odalită ile de a realiza acestea sunt@ utilizarea terenurilor iș ț ș

între inerea lor ( ecolo!ia planificării utilizării terenurilor, restaurarea de clădiriJzone,ț

conservarea spa iului desc"is, plantarea de copaci, !rădini comunitare, etc eficien aț ț

ener!etică ; ener!ii în clădiri eficiente i metode de conservare a ener!iei, în !eneral apa ; ș

metode de conservare a apei i reutilizarea apelor uzate alimentarea ( alimentele au crescutș

tot mai mult, folosind substan e c"imice, mai pu in sintetice un control al poluării ( reciclareaț ț

de produse alimentare i alte de euri solide, reducerea de eurilor într(un proces industrial,ș ș ș

aplicarea controlului poluării aeruluiJz!omotului dezvoltarea economică ( cre tereaș

investi iilor i a serviciilor sociale în zonele rurale, pentru a reduce diverse în zonele urbane #iț ș

cre terea popula iei ( reducerea ratei na ionale de cre tere a popula iei.ș ț ț ș ț

'n!ineria de sănătate a mediului reprezintă o caracteristică principală a

mana!ementului mediului i a sănătă ii, fiind în mod normal definit ca Eramura de in!inerieș ț

care se ocupă cu protec ia mediului de la efectele poten ial nocive ale activită ii umane,ț ț ț

prote)area popula iilor umane din efectele factorilor de mediu adverse, precum iț ș

îmbunătă irea calită*ii mediului pentru sănătatea umană i bunăstareC.ț ș

>n inventar al acestor responsabilită i de in!inerie ar include@ planificarea de mediu,ț

de lucrări i servicii de infrastructură prevenirea poluării de resurse J de!radare 1aer, apă, sol,ș

ener!ie3 !estionarea de eurilor 1lic"id i solid3 aspectele le!ate de sănătatea publicăș ș

1si!uran a alimentară, controlul vectorial3 locuin e, institu*ii #i mediul construit situa ii deț ț ț

ur!en ă de mediu 1naturale i provocate de om3.ț ș

16


17/53

'n!inerul de sănătate al mediului adaptează principiile sistemelor fizice, c"imice iș

biolo!ice naturale pentru sisteme de in!inerie pentru alimentarea cu apă, de eliminare a

de eurilor, controlul poluării, etc.ș

4olul său unic este de a utiliza te"nicile de in!inerie moderne în copierea

mecanismelor de auto(cură are privind natura în timpul acomodării, constrn!erilor iț ș

limitărilor. =copul acestei in!inerii este sub(disciplina 1de in!inerie civilă3 cu scopul de a

armoniza puterile te"nolo!iei cu poten ialul de procese naturale.ț

+ele mai importante nevoi ale mediului urban cu privire la persoanele din ările înț

curs de dezvoltare includ@ furnizarea de locuin e sănătoase i alte medii construite 1deț ș

exemplu coli, locuri de muncă, etc.3 accesul la sisteme i servicii de infrastructură de mediuș ș

de exemplu, aprovizionarea cu apă, canalizare, !estionarea de eurilor solide, drena) furtună,ș

transport urban, etc.3 disponibilitatea de spa*ii desc"ise în termeni de parcuri comunitare

corect proiectate i alte zone verzi suprave!"erea de mediu i servicii de cură enie pentruș ș ț

clădiri publice i zone în aer liber.ș

+ele mai importante efecte ne!ative asupra mediului urban afectează oamenii i suntș

provocate de om i de natură, fiind reprezentate prin@ poluarea apei i a epuizării resurselorș ș

consumul de ener!ie i pierderi poluarea aerului emisiile de industrializare, de motorizare iș ș

de interior, de la surse de uz casnic i profesionale de euri solide, în special al de eurilor ș ș ș

periculoase, atunci cnd sunt evacuate în mod necorespunzător de către !ospodării iș

industrii pierderi de resurse contaminarea apelor subterane terenuri i de!radareaș

ecosistemului de!radarea structurilor istorice i a resurselor culturale pericole pentru mediulș

încon)urător dezastre naturale 1de exemplu@ ura!an, cutremur, vulcan, inunda ii, etc.3ț

pericole artificiale 1de exemplu@ scur!eri de substan e c"imice i alte accidente industriale3.ț ș

actorii a!ravan i cu privire la de!radarea mediului urban sau perpetuarea lipsei deț

ac iuni de mediu preventiv i curativ adecvat sunt@ lipsa de con tientizare publică i politicăț ș ș ș

nevoia de presiune publică i voin ă politică lipsa educa iei publice eficiente i deș ț ț ș

participare !uvernarea inadecvată 1de exemplu@ capacitatea institu ională redusă, slabaț

coordonare de ordin inter(sectorial, lipsa de responsabilitate efectivă publică, politici de

re!lementare inadecvate, drepturi de proprietate neclare, politici economice ineficiente,

cuno tin e i informa ii insuficiente, lipsa de profesioni ti de mediu3.ș ț ș ț ș

%rintre eforturile de îmbunătă ire a mediului urban se numără următoarele@ț -

16 =assen =as2ia 16063@ The 'mpact of the #e( Technolo"ies and )lobalisation on Cities , SabitatDebate, December.

17


18/53


19/53

• reducerea consumului de apă pe cap de locuitor reducerea per utilizare a

ma#inii pe cap de locuitor

• cre terea procentului de teren local con inut în parcuri i îmbunătă ireaș ț ș ț

infrastructurii pentru pietoni i ciclism, etc.ș%entru a atin!e aceste obiective specifice, următoarele instrumente de politică pot fi

folosite@

• re!lementările tradi ionale ( precum le!ile, licen ele, permisele standard, etc.ț ț

mecanisme voluntare, cum ar fi informa ii ce implică comunitatea i educa ia,ț ș ț

N(urile, activită*ile de voluntariat, !rupurile i asisten a te"nicăș ț

• c"eltuieli ( utilizarea fondurilor publice pentru contractare, monitorizare,

investi ii, ac"izi ii publice, întreprinderi i parteneriate publice(privateț ț ș• stimulente financiare ( o alternativă atractivă la instrumentele tradi ionale deț

re!lementare ce includ stabilirea pre urilor, impozitelor, taxelor, subven iilor,ț ț

!ranturilor, creditelor, reducerilor, etc.

Capitolul III

C%&I'(&

+raiova este al #aselea cel mai mare ora din 4omnia i capitala )ude ului Dol), fiindș ș ț

situat în apropiere de malul de est al rului Tiu, în centrul lteniei. $ste un centru politic de

lun!ă durată i se află la distan e aproximativ e!ale dintre +arpa*ii /eridionali 1Nord3 iș ț ș

Dunăre 1=ud3. +raiova este un ora# comercial principal la vest de 9ucure#ti #i cel mai

important ora# din ltenia. ra#ul a prosperat ca un centru comercial re!ional, în ciuda unui

cutremur în 70, o epidemie în 75 i un atac istoric în F06 în care a fost ars.ș

=ituat în zona centrală a ora ului i încon)urat de clădiri monumentale vec"i i noi,ș ș ș%alatul Administrativ a fost proiectat de ar"itectul %etre Antonescu, un promotor al stilului

neo(romnesc în ar"itectură. +lădirea, construită între 76 i 7:, este remarcabilă pentruș

interpretarea ori!inală a ferestrelor i a cadrelor de u i, coloane i alte elemente specificeș ș ș

ar"itecturii vec"i romne ti. %alatul este în prezent sediul %refecturii Dol) i a +onsiliuluiș ș

Tude ean Dol).ț

/unicipiul +raiova posedă un important poten*ial de pozi*ie, datorită situării sale pe

traseul celor mai importante căi de transport 1att rutiere ct #i feroviare3, ce asi!ură le!ăturadintre +apitală #i vestul *ării, a arealului carpatic cu spa*iul balcanic. +raiova de*ine poate cel

19


20/53

mai pre!nant Eloc centralC dintre toate marile centre urbane ale *ării, fiind capitala

incontestabilă a lteniei.

8ntr(o sinteză putem considera că analiza profilului strate!ic la nivelul caracteristicilor

EpozitiveC arată atuuri importante ale comunitătii, toate acestea oferind +raiovei posibilitatea

de a deveni un pol de cre#tere de talie transna*ională #i poarta de inte!rare europeană #i

interna*ională pentru întrea!a re!iune a lteniei.

+aracteristicile ne!ative identificate au inclus constrn!eri severe datorate pozi*ionării

!eo!rafice, municipiul situndu(se în arealul de impact maxim provocat de sc"imbările

climatice !lobale pe teritoriul 4omniei, mai ales în ceea ce prive#te procesele de

de#ertificare BvidulC uman zonal creat de puterea de Easorb*ieC a municipiului în perioada de

dezvotare accentuată din anii -0(0 ai secolului trecut, lipsa unei centuri verzi bine conturate,

deficien*e în racordarea la căile ma)ore de transport 1lipsa unei variante sudice a centurii de

ocolire a municipiului3, neprevederea realizării unei autostrăzi în zonă, insuficienta

coordonare între actorii din cadrul comunită*ii, dar #i necoordonare intercomunitară,

dificultă*i le!ate de !estionarea eficientă a resurselor locale, slaba calitate a serviciilor oferite

cetă*enilor, mi!ra*ia fortei de muncă, mai ales a celei cu înaltă pre!ătire profesională

probleme !rave le!ate de resursele umane, accesul limitat pentru o bună parte a comunită*ii la

informa*ie #i servicii, slaba reprezentare #i promovare a intereselor ora#ului la nivel na*ional

#i interna*ional, men*inerea fenomenului de excluziune socială pentru !rupurile vulnerabile,

mai ales în ceea ce prive#te popula*ia romă.

8n urma unui proces s(au desprins următoarele concluzii care au stat la baza creionării

acestui document strate!ic. Dezvoltarea ora#ului nu reprezintă doar o problemă a autorită*ilor

locale, ci *ine de vointa #i capacitatea între!ii comunită*i de a defini obiective strate!ice #i de

a le transpune în pro!ramme opera*ionale. +raiova se confruntă cu probleme specifice unui

ora# în plină dezvoltare #i suburbanizare.

+olectivitatea locală trebuie să(#i asume un rol mai activ în ceea ce prive#te problemele cu care se confruntă comunită*ile din imediata apropiere, iar unica solu*ie ar fi

ur!entarea procesului de asociere intercomunitară de tip metropolitan.

+raiova se află mult deasupra altor centre urbane din re!iune, inclusiv în ce prive#te

resursele de inteli!en*ă, mobilizare #i antreprenoriat disponibile. alorificarea la standarde de

eficien*ă ridicată a acestor resurse poate duce la dezvoltarea unui profil creativ #i inovativ

unic în re!iune.

17 9o!dan %etriceicu Sa#deu , *ri"inile Craio$ei, $d. =crisul 4omnesc , 7F.

20


21/53

+raiova trebuie să î#i asume cu adevărat rolul re!ional pe care îl clamează. Discursul

Bcentrului re!ionalC trebuie dublat de o ac*iune strate!ică ra*ională, capabilă să speculeze

domeniile în care municipiul de*ine cu adevărat avanta)e strate!ice în compara*ie cu al*i

competitori 1universită*i, servicii administrative, servicii medicale etc3.

+raiova de*ine în continuare un poten*ial deosebit în ceea ce prive#te dezvoltarea unor

activită*i economice Btradi*ionaleC 1industria constructoare de ma#ini, industria c"imică,

complexul ener!etic3, dar se poate baza #i pe o resursă umană de înaltă calificare în domenii

precum ', servicii bancare, servicii medicale etc.

+re#terea calită*ii vie*ii este un obiectiv strate!ic indispensabil dezvoltării viitoare a

ora#ului. $xisten*a unei administra*ii publice performante este esen*ială pentru dezvoltarea

strate!ică a ora#ului.

=uccesul strate!iei la nivel tactic #i opera*ional depinde de capacitatea comunită*ii de

a forma !rupuri comune de lucru 1administra*ie ( !rupuri interesate3 care să implementeze

pro!ramele structurate la nivel strate!ic, să le monitorizeze, evalueze #i sî le corecteze în timp

util.

III.1 )rezentarea oraşului Craiova

+raiova reprezintă re#edin*a )ude*ului Dol) ai cărui vecini sunt@ )ude*ul lcea #i or)

la Nord, )ude*ul lt la $st, )ude*ul /e"edin*i la est iar la =ud este delimitat de !rani*a cu

9ul!aria. =uprafa*a )ude*ului Dol) ocupă


22/53

=olul este ne!ru #i foarte roditor numit cernoziom. =ub cernoziom se !ăse#te un strat

de loess, constituit din pulberi foarte fine de culoare !albenă, a cărui !rosime variază de la 6(

: m, spre partea nordică, pnă la :0(:5 m spre partea sudică.

8n primele două decenii ale secolului al &'&(lea +raiova este caracterizată de

înflorirea economică, urbanistă ( edilitară, de multiplicarea preocupărilor locuitorilor săi în

ramurile me#te#u!urilor, comer*ului, serviciilor publice. +omparativ cu celelalte mari centre

urbane, +raiova se situează ca un nod comercial, administrativ #i cultural de prim ran!.

8n timpul ocupa*iei *ariste 1F6F(F:


23/53

8ntre b7


24/53

a !ermenilor celor inovative, existen*a unui poten*ial crescut în domeniul medical, prezen*a

unei desc"ideri spre colaborare a administra*iei municipale, existen*a unui poten*ial turistic, a

unui poten*ial cultural de excep*ie, existen*a existen*a unui poten*ial deosebit în ceea ce

prive#te inova*ia, fundamentat de zestre te"nolo!ică de excep*ie 1este suficient să amintim de

A. +oandă3 dublat de caracterul întreprinzător #i creativitatea proverbială a localnicilor.

8n stabilirea instrumentelor #i politicilor de atin!ere a acestui deziderat au fost luate în

considerare pozi*ionarea municipiului +raiova în mediul concuren*ial local, re!ional #i

na*ional precum #i con)uncture economică interna*ională.

=trate!ia de dezvoltare a economiei locale a avut ca punct de pornire elementele care

pot să conducă la cre#terea competitivită*ii #i anume@ încura)area cre#terii economice la nivel

microeconomic 1cu accent pe '//(ri3, din perspectiva productivită*ii #i a cifrei de afaceri

promovarea în continuare a rolului re!ional #i na*ional al municipiului asi!urarea pozi*iei

dominante în lan*ul trofic al activită*ilor economice din întrea!a zonă periurbană stimularea

#i sus*inerea investi*iilor în sectoarele c"eie ale economiei locale în scopul cre#terii

competitivită*ii #i a !radului de ocupare a acestora cre#terea competitivită*ii prin

introducerea #i !eneralizarea mana!ementului performant identificarea unor noi sectoare de

activitate #i posibile localizări spa*iale ale acestora cu accent pe dezvoltarea industriilor noi,

moderne, novatoare, competitive, cu produse cu valoare adău!ată mare folosirea eficientă a

resurselor ener!etice primatul conservării #i protec*iei mediului ; condi*ie necesară pentru

asi!urarea unei dezvoltări economice pe termen lun! dezvoltarea unor produse cu branduri

de marcă interna*ională preocupări pentru cre#terea continuă a calită*ii stabilirea, sus*inerea

#i men*inerea parteneriatelor, inclusiv la nivel transfrontalier în elaborarea #i aplicarea

strate!iei în domeniul economic asi!urarea for*ei de muncă ce prezintă calificările cerute de

profilul firmelor care î#i desfă#oară activitatea în zonă întărirea capacită*ii institu*ionale în

plan local.

%roblemele !enerale constă în@ resursele bu!etare aflate la dispozi*ia municipalită*ii #ialocate dezvoltării economice locale insuficiente, nu acoperă nici pe departe nevoile existente

ale comunită*ii nivelul investi*iilor este mult redus comparativ cu poten*ialul de care dispune

municipiul puterea micilor întreprinzători este redusă, iar în rndul acestora nu există un

spirit antreprenorial lipsa acută de terenuri în intravilanul municipiului, c"iar #i neviabilizate

care să fie puse la dispozi*ia investitorilor existen*a unui număr relativ redus de produse de

marcăJbrand, care să ac*ioneze ca un a!ent de mar2etin! pe plan interna*ional #i care ar putea

ataca sectoarele de ni#ă ale pie*ei europene inexisten*a unor contacte mai strnse între

24


25/53

administra*ie #i a!en*ii priva*i, astfel înct să se poată satisface într(o măsură ct mai mare

nevoile celor din urmă prin eliminarea autoriza*iilor inutile, reducerea duratei de evaluare a

cererilor #i de elaborare a deciziilor existen*a unei crize de locuin*e #i terenuri pentru

construc*ii 1motivul fiind imposibilitatea extinderii pe orizontală a ora#ului datorită disputei

privind limitele administrative reducerea cotei de impunere la impozitul pe venit #i trecerea

Emarilor contribuabiliC de la nivelul bu!etului local, la bu!etul na*ional are drept efect o

scădere substan*ială a veniturilor bu!etului local 1cota defalcată din impozitul pe venit3

nefinalizarea procesului de privatizare a marilor întreprinderi economice cu capital ma)oritar

de stat 1Automobile +raiova, $lectroputere, Avioane +raiova, Dol)c"im etc3, fapt ce crează

mari dificultă*i în elaborarea unei strate!ii de dezvoltare economică lipsa unor clustere

economice înc"e!ate pentru principalele ramuri industriale 1construc*ia de ma#ini, industria

alimentară, u#oară, c"imică etc3.

+raiova, în calitate de mare centru economic zonal, unde anual sunt or!anizate tr!uri

expozi*ionale #i de afaceri, nu beneficiază de un spa*iu expozi*ional corespunzător, loca*iile

folosite 1+asa Ktiin*ei #i e"nicii, eatrul Na*ional +raiova3, necorespunznd unor standard

necesare desfă#urării unor astfel de manifestări.

Lund în considerare problemele strate!ice identificate, în urma analizelor =O #i

$&%$4 au fost identificate următoarele obiective specifice, care să permită creionarea

direc*iilor de dezvoltare@ crearea unui mediu economic competitiv #i atractiv investi*iilor

auto"tone #i străine dezvoltarea unei economii performante, durabile #i ecolo!ice printr(un

mana!ement eficient al dezvoltării economice locale diversificarea, amplificarea #i

modernizarea activită*ilor ter*iare, inclusiv eliminarea fenomenului ter*ializării false, ca

suport a dezvoltării durabile !estionarea optimă a terenurilor destinate infrastructurilor

industriale, comerciale #i de servicii.

Dezvoltarea urbană a municipiului +raiova trebuie să se facă în concordan*ă cu

următoarele principii ale amena)ării teritoriului #i urbanismului@ dezvoltarea economică #isocială ec"ilibrată a tuturor zonelor, cu respectarea specificului acestora urbanismul privit ca

un ansamblu de activită*i îmbunătă*irea calită*ii vie*ii oamenilor #i colectivită*ii în !eneral

prin eliminarea disfunc*ionalită*ilor, asi!urarea accesului la servicii publice #i locuin*e

convenabile pentru to*i locuitorii !estionarea responsabilă a resurselor naturale #i protec*ia

mediului utilizarea re*ională, durabilă #i eficientă a terenurilor, în acord cu func*iunile

urbanistice adecvate extinderea controlată a zonelor construite prote)area zonelor sensibile

din punct de vedere ecolo!ic prote)area #i punerea în valoare a patrimoniului cultural

25


26/53

construit #i natural crearea condi*iilor pentru satisfacerea cerin*elor speciale ale copiilor,

vrstnicilor #i ale persoanelor cu "andicap !estionarea eficientă a riscurilor urbane #i

prevenirea efectelor lor catastrofale.

%robleme !enerale sunt redate prin infrastructura de circula*ie #i transport de!radată,

neconcordantă cu cerin*ele actuale de trafic #i acces rapid #i liber. 4aportat la elementele

stradale, există urmatoarele disfunc*ionalită*i străzi cu !abarite necorespunzătoare cate!oriei

străzi cu capacitate de circula*ie depă#ită intersec*ii amena)ate la care capacitatea de

circula*ie este depă#ită intersec*ii neamena)ate corespunzător pie*e de circula*ie sau !rupări

de intersec*ii amena)ate necorespunzător sistemul de diri)are a circula*iei semaforizate este

discontinuu circula*ia este în!reunată de numărul mare #i în continuă cre#tere de automobile

#i de ar"itectura centrului ora#ului 1străzi strmte, întortoc"eate3 altă problemă este cea a

străzilor neasfaltate în zonele periferice precum #i în zone apropiate de centrul ora#ului lipsa

parcărilor publice mari subterane sau supraterane determină ocuparea par*ială a trotuarelor #i

a păr*ii carosabile, fapt care în!reunează #i mai mult circula*ia transportul în comun

ma)oritatea liniilor de transport urbane s(au format acum mai bine de 60 de ani #i s(au !refat

pe necesită*ile ora#ului în diverse etape de dezvoltare a!lomerare, încărcare a mi)loacelor de

transport în comun, sim*ită mai ales în orele de vrf vec"imea mare a ma#inilor este o

problemă importantă, unele ma#ini fiind în circula*ie de peste 5 ani, maxima admisă fiind de

F, conform le!ii absen*a unor sisteme Einteli!enteC pentru transportul public de persoane

număr redus de mi)loace de transport adecvate pentru persoanele cu "andicap pia*a

imobiliară, datorită presiunii accentuate pe cerere, este în momentul de fa*ă a vnzătorilor.

Aceasta implică, pe de o parte, posibilită*i de tranzac*ionare a proprietă*ilor la nivelul

maxim al valorii lor #i, pe de altă parte, posibilită*i de cre#tere a valorii în viitor în condi*iile

în care oferta rămne foarte limitată.

+entrul administrativ în municipiul +raiova func*ionează o importantă re*ea de

institu*ii administrative.8n !eneral, unele dintre aceste structuri se confruntă cu probleme le!ate de suprafa*a

disponibilă insuficientă corespunzătoare desfă#urării în condi*ii optime a activită*ii lor

specifice unele institu*ii publice ocupă clădiri(monumente istorice #i de ar"itectură, ce

limitează drastic modernizarea acestora la standartele cerute totodată, caracterul re!ional al

acestora determină frecventarea institu*iilor respective de către un număr ridicat de persoane

fizice #iJsau )uridice, provenite nu numai din )ude*ul Dol), ci #i din întrea!a re!iune,

solicitnd diverse servicii, fapt ce duce la o în!reunare a circula*iei în zonele respective,

26


27/53

locurile de parcare fiind insuficiente lipsa căilor speciale de acces pentru persoanele cu

"andicap, în cele mai multe dintre institu*iile #i unită*ile din ora#

>tilită*ile publice constă într(o mare parte a ec"ipamentelor #i în special re*elele sunt

depă#ite te"nolo!ic #i cu !rad ridicat de uzură, fiind ineficiente #i necesitnd c"eltuieli mari

de între*inere. radul mare de diversitate a ec"ipamentelor folosite #i stadiile diferite de

uzură în care se află face dificilă !ăsirea unei abordări unitare

%rivind spa*iile verzi, în municipiu principalele cate!orii de spa*ii verzi din perimetrul

construibil sunt@ spa*iile verzi cu acces nelimitat spa*iile verzi publice #i de folosin*ă

specializată bazele de a!rement, complexele #i bazele sportive spa*iile verzi cu acces limitat

din incintele unor institu*ii suprafe*e plantate din cur*ile particulare.

=itua*ia existentă este nesatisfăcătoare din următoarele puncte de vedere@ deficit de

spa*iu verde distribu*ia neuniformă a spa*iilor verzi spa*iile verzi se află sub normele de

suprafa*ă raportată la numărul de locuitori. +u toate acestea există o presiune extraordinară de

a fi ani"ilate #i cele care există starea lor este în mare ma)oritate precară.

=e impune totodată men*inerea #i protec*ia zonelor naturale #i cvasinaturale de

a!reement de la periferia ora#ului 1cum sunt lunca Tiului, %rea)ba3 #i salubrizarea #i

amena)area lor cu măsură pentru a evita antropizarea aspectului lor natural actual.

$ste necesară păstrarea zonelor verzi existente, dar #i crearea în mod obli!atoriu de

noi zone verzi #i parcuri de a!rement. =e impune de asemenea@ re!lementarea mai strictă a

construc*iilor ce se fac în zonele verzi ale municipiului +raiova #i împre)urimi plante

ever!reen 1iedera, caprifoi3, replantarea copacilor pe mar!inea trotuarelor, perdele ecolo!ice

care să separe strada de trotuar împădurirea terenurilor de!radate prote)area biodiversită*ii

combaterea invadării spa*iilor verzi #i a căilor pietonale 1trotuare3 de către autove"icule de la

autoturisme pnă la cele de mare tona) !estionarea de#eurilor@ actualul depozit de de#euri al

municipiului este situat într(o zonă neadecvată, depozitul este mixt #i preia toate cele trei

cate!orii de de#euri@ mena)ere #i stradale, industriale #i sanitare, exploatarea rudimentară a"aldei face ca aceasta sa aibă un impact ne!ativ asupra principalilor factori de mediu@ apă,

aer, sol, peisa) în afara depozitului oficial de de#euri urbane există #i alte zone în care s(au

depus sau se produc #i în prezent depuneri ile!ale de de#euri colectarea de#eurilor se face în

!eneral fără o presortare în func*ie de poten*ialul de valorificare, rata de reciclare a

componentelor valorificabile din de#eurile mena)ere este extrem de redusă în ciuda evolu*iei

Ecalită*iiC de#eurilor 1ponderea materialelor reciclabile(ambala)e din materiale plastice,

27


28/53

"rtie, metal a crescut în ultimii ani în detrimentul de#eurilor or!anice3 presortarea

sistematică a de#eurilor se află într(un stadiu embrionar.

%robleme specifice sunt prezentate astfel@ municipiul +raiova, de#i considerat

important nod de transport nu este racordat la nici o cale ma)ora de transport 1autostradă,

aeroport interna*ional func*ional, linii de cale ferată de mare viteză3 infrastructura

municipală 1circula*ie #i transport, re*eaua de utilită*i, fond locativ3 nu corespunde nevoilor

actuale lipsa unui plan de inte!rare a zonei periurbane într(un proiect de dezvoltare coerent

lipsa unui plan unitar #i coerent de !estionare a de#eurilor, nivel scăzut al Eeduca*iei

ecolo!iceC re!lementarea re!imului construc*iilor, %>(ul nu este adaptat la nevoile actuale

ale municipiului, incluznd aici #i posibilită*ile de dezvoltare policentrică ale municipiului.

biective specifice sunt reprezentate prin racordarea municipiului +raiova la căile

ma)ore de transport, realizarea unui centru de transport intermodal, facilitarea le!ăturilor cu

marile centre urbane din sudul $uropei, Escurtarea distan*eiC dintre principalele centre ale

re!iunii prin re*ele rutiere de tip expres, transport de mărfuri mai u#or, mai rapid #i mai

predictibil, pentru implementarea conceptului )ust of time.

+rearea unui centru intermodal care să ofere posibilitatea de transbordare a mărfurilor

între cele : tipuri de forme de transport ; rutier, feroviar #i aerian, care va fi un avanta)

important în atra!erea investitorilor #i în dezvoltarea afacerilor existente.

>n lucru absolut necesar în acest sens este dezvoltarea traficului de mărfuri pe cale

aeriană.

8n acest caz trebuie avută în vedere o colaborare la nivel re!ional modernizarea

infrastructurii edilitare.

• modernizarea infrastructurii de circula*ie #i transport@

Rcrearea centurii ocolitoare ; varianta sudică pentru devierea traficului !reu #i de

tranzit

R inele interne de circula*ie, optimizarea circula*iei ; descon!estionarea

traficului în interiorul municipiului

R fluidizarea traficului urban, reducerea timpului de traversare a ora#ului,

transport mai rapid către destina*iile externe municipiului

R scăderea numărului de accidente att în ora# ct #i pe rutele periculoase

R scăderea !radului de poluare din municipiu ; prin devierea traficului !reu,

încura)area transportului în comun, promovarea formelor nepoluante de transport

28


29/53

R modernizarea re*elei de utilită*i publice ; modernizarea #i extinderea re*elelor

de apă #i canalizare, reabilitarea sistemului centralizat de încălzire termică

R fond locativ ; construirea de locuin*e sociale, reabilitarea termică a

locuin*elor

R relansarea ora#ului ca atrac*ie turistică prin valorificarea poten*ialului centrului

istoric, reamena)area acestuia, în!rădirea traficului auto #i stabilirea de zone pietonale,

iluminare nocturnă adecvată a monumentelor ar"itectonice #i altor clădiri valoroase ca aspect,

în!roparea re*elelor de cabluri electrice #i de comunica*ii în zona centrală, instalarea unor

stlpi de iluminat a căror formă să corespundă aspectului zonei

R prezervarea zonelor verzi existente #i amena)area de noi zone verzi după

normele urbanistice@

R reducerea poluării, crearea unui climat normal #i plăcut, înfrumuse*area

ora#ului 1ec"ipare cu mobilier urban adecvat specificului locului3, cre#terea numărului #i a

suprafe*elor zonelor verzi pnă la standardele de urbanism. %romovarea unor măsuri active

pentru conservarea zonelor verzi existente 1declararea parcurilor existente ca zone prote)ate

de interes comunitar, încetarea sc"imbării destina*iei, stoparea eliberării de autoriza*ii de

construc*ie c"iar provizorii pe spa*ii verzi, combaterea ocupării spa*iilor verzi prin construc*ii

provizorii, parcări sau sta*ionarea autove"iculelor, acestea trebuind corelate cu măsuri active

pro(biodiversitate, dar #i încura)area creării, în mod obli!atoriu, de noi zone verzi #i parcuri

pentru îndeplinirea rolurilor de antipoluare #i a!rement cu accent pe criteriile ecolo!ice în

raport cu cele estetice

R orientarea municipiului +raiova spre un sistem de mana!ement inte!rat al

de#eurilor, implementarea unui sistem de educa*ie #i informare ecolo!ică. %revenirea

producerii de#eurilor, reducerea cantită*ilor produse, colectarea completă #i selectivă, sortare

#i procesare, depozitare selectivă 1rampa ecolo!ică, rampa de compost sau centrală termică de

ardere a de#eurilorJincinerator3R re!lementarea re!imului construc*iilor #i reactualizarea %>(ului bazat pe

nevoile de dezvoltare ale municipiului în special pe dezvoltarea unui sistem urban ec"ilibrat

#i polIcentric

29


30/53

R actualizarea %>7 #i 4L>60 să se realizeze printr(un lar! proces de consultare

publică #i pe baza viziunii de dezvoltare pe termen lun!, încetarea practicii de dero!are de la

prevederile %> #i 4L> prin %>P(uri6, aplicarea ri!uroasă #i ener!ică a %> #i 4L> #i

le!isla*iei de urbanism #i amena)area teritoriului, de autorizare a executării lucrărilor de

construc*ii #i de protec*ie a patrimoniului construit

Rîntocmirea "ăr*ii cadastrale a municipiului.

strate!ie î#i atin!e adevărata menire numai dacă obiectivele ei sunt duse, de către

cei c"ema*i să le materializeze, pnă la capăt. Deziderat ce poate deveni realitate în condi*iile

care@ +raiova î#i va asuma destinul 1va con#tientiza rolul #i #ansele sale3 +raiova va îndrăzni

1va inova3 +raiova va fi ea însă#i 1cu brandul ei specific3.

8n scopul de a îmbunătă*i performan*a pro!ramului,


31/53

Noutatea pentru perioada de pro!rame 600 ; 60: constă într(o abordare inte!rată,

"olistică a diverselor ac*iuni, cum ar fi@ dezvoltarea infrastructurii îmbunătă*irea mediului

fizic incluznd zonele industriale dezafectateJdefavorizate promovarea antreprenoriatului #i a

for*ei de muncă locale dezvoltarea comunitară prezervarea mo#tenirii culturale #i isorice

re!enerare prin artă #i cultură ; creativitatea #i inova*ia în spri)inul dezvoltării durabile.

La nivelul >niunii $uropene s(a constat prezen*a unei lipse ma)ore în disponibilitatea

de finan*are, în ceea ce prive#te capitalul de risc #i !aran*iile la împrumuturi. Astfel, vor

func*iona trei noi instrumente de asisten*ă financiară, menite să acopere aceste deficien*e@

TA=%$4= ; Toint Assistance in =upportin! %ro)ects in $uropean 4e!ions T$4$/'$ ; Toint

$uropean 4esources for /icro(to(/edium $nterprises T$=='+A ; Toint $uropean =upport

for =ustainable 'nvestment in +itI Areas TA=%$4= va furniza asisten*ă te"nică pentru

proiecte mari, de infrastructură, transport #i mediu T$4$/'$ va spri)ini accesul la finan*are

pentru microîntreprinderi #i '//(uri la nivel re!ional T$=='+A va sus*ine investi*iile în

amena)area #i dezvoltarea urbană, va oferi autorită*ilor care vor mana!eria fondurile

structurale posibilitatea să beneficieze de expertizăJconsultan*ă independentă #i va furniza

acces sporit la capital sub forma împrumuturilor avanta)oase, în scopul dezvoltării urbane,

incluznd aici locuin*ele sociale.

/ecanismul presupune contribu*ia autorită*ilor cu resurse din pro!ram, în timp ce

9anca $uropeană pentru 'nvesti*ii 19$'3 va mobiliza resurse suplimentare împreună cu alte

institu*ii financiare, bănci private, fonduri de investi*ii, etc.

+u T$=='+A, autorită*ile de mana!ement vor fi capabile@ să furnizeze finan*are pentru

o mare varietate de %%%(uri66 sau pentru alte proiecte de dezvoltare urbană care se vor dovedi

apte să ramburseze pe termen lun! resursele investite în totalitate sau par*ial să promoveze

simplificarea #i flexibilizarea administrării fondurilor pentru dezvoltare urbană să acopere

resursele limitate prin atra!erea de resurse de la alte or!anisme financiare specializate.

=tabilirea de parteneriate ( parteneri economici, sociali, academici la nivellocalJre!ionalJnational ( are în vedere implicarea autorită*ilor locale, accesarea re*elelor

europene, crearea unei strate!ii de dezvoltare durabilă coerentă în concordan*ă cu cea

na*ională, sunt posibile căi de ac*iune #i de reu#ită în contextul noii !enera*ii de pro!rame

europene.

Documentul strate!ic pe baza căruia se ne!ociază cu >niunea $uropeană spri)inul

financiar alocat 4omniei este %lanul Na*ional de Dezvoltare 1%ND3, plan care se bazează pe

22 Parteneriate publice,pri%ate

31


32/53

o analiză pertinentă a situa*iei socio(economice a *ării #i include domeniile prioritare de

investi*ii pe termen mediu.

8n această primă etapă de spri)in pentru 4omnia în cadrul politicii de coeziune a

>niunii $uropene, instrumentele structurale intervin prin %ro!ramele opera*ionale 1%3

multianuale, documente strate!ice care reprezintă an!a)amentul comun al >niunii $uropene

#i 4omniei pentru solu*ionarea aspectelor le!ate de dezvoltarea sectoarelor prioritare #i

dezvoltarea teritorială identificate în %lanurile de dezvoltare na*ională #i re!ională.

=pri)inul financiar al >niunii $uropene va fi alocat prin +adrul Na*ional =trate!ic de

4eferin*ă al 4omniei 1+N=43 pentru instrumentele structurale. iecare pro!ram opera*ional

trebuie să inte!reze, de asemenea, în strate!ie temele orizontale c"eie, care să reflecte #i alte

politici ale >niunii $uropene, în special pentru protec*ia mediului #i promovarea e!alită*ii de

#anse.

8n cadrul +=N4 sunt prevăzute 5 %ro!rame pera*ionale =ectoriale 1%=3, împreună

cu %ro!ramul pera*ional 4e!ional 1%43. 8n timp ce %ro!ramele opera*ionale sectoriale

func*ionează în principal la nivel na*ional, avnd ca scop primordial să răspundă nevoilor de

dezvoltare a 4omniei în sectoarele respective, %ro!ramul opera*ional re!ional se

concentrează pe reducerea ine!alită*ilor între re!iuni #i din interiorul re!iunilor din 4omnia.

%ro!ramele opera*ionale pentru a!ricultură #i dezvoltare rurală #i pescuit vor

func*iona în cadrul %oliticii A!ricole +omune a >niunii $uropene #i le vor completa pe cele

din cadrul instrumentelor structurale.

8n plus, în cadrul obiectivului de +ooperare teritorială europeană al politicii de

coeziune a >niunii $uropene, 4omnia beneficiază de %ro!rame opera*ionale speciale pentru

cooperare transfrontalieră în cadrul !rani*elor interne ale >niunii $uropene, cum este

%ro!ramul pera*ional 4omniaJ9ul!aria 1$D43. %ot exista pro!rame care să promoveze

cooperarea la !rani*ele 4omniei cu *ări care nu sunt state membre ale >niunii $uropene.

Aceste pro!rame vor promova solu*ii comune la probleme commune între autorită*ile din*ările vecine, cum ar fi dezvoltarea zonelor urbane, rurale sau de coastă #i dezvoltarea

rela*iilor economice #i a re*elei de '//(uri.

4omnia va fi de asemenea eli!ibilă pentru a participa la ini*iative de cooperare

transfrontalieră între !rupuri de state membre. =e preconizează că o astfel de cooperare se va

concentra pe priorită*i strate!ice cu caracter trans(na*ional, cum ar fi cercetare, mediu,

prevenirea riscului #i sistemul inte!rat de !ospodărire a apelor.

32


33/53

=copul !eneral al 4e*elei europene pentru monitorizarea dezvoltării #i coeziunii

teritoriale este spri)inirea îmbunătă*irii politicilor europene, pentru ca acestea să poată

contribui la realizarea obiectivelor privind coeziunea teritorială #i dezvoltarea armonioasă a

teritoriului european. Această sus*inere este considerată ca necesară pentru ondurile

=tructurale 600 ; 60:, în special le!ată de ac*iunile desfă#urate sub biectivul : ;

E+ooperarea eritorială $uropeanăC.

=pri)inul se va realiza prin@ furnizarea, în termeni comparabili, de informa*ii #i

eviden*e, analize #i scenarii privind dinamicile teritoriale punerea în eviden*ă a poten*ialului

de dezvoltare a re!iunilor #i teritoriilor mai extinse, prin care acestea pot participa la

competitivitatea europeană, cooperarea teritorială #i dezvoltarea durabilă ec"ilibrată.

biectivul !eneral al pro!ramului este satisfacerea nevoii de informa*ii #i de analize

pe care o manifestă sfera politică în procesul de eficientizare a politicilor re!ionale prin care

re!iunile europene sunt a)utate să se adapteze viitoarelor circumstan*e de dezvoltare.

%entru realizarea acestui obiectiv se va ac*iona pe următoarele axe prioritare, sus*inute

prin activită*i specifice@

R cercetare aplicată în domeniul dezvoltării teritoriale, competitivită*ii #i coeziunii,

care va furniza analize asupra tendin*elor teritoriale, perspectivelor #i impactului politicilor,

prin@ cercetări tematice #i multi(criteriale, inclusiv studii privind tendin*ele dezvoltării

teritoriilor #i studii de pro!noză 1definirea poten*ialului teritoriilor #i a provocărilor posibile3

studii privind impactul teritorial al politicilor >$

R crearea unui sistem de spri)in #tiin*ific al cercetărilor teritoriale aplicate prin

constituirea unui !rup de oameni de #tiin*ă cu rol consultativ #i de orientare

R analize concentrate pe teme formulate de utilizatorii J beneficiarii studiilor ;

includerea perspectivei europene în modul de dezvoltare a diferitelor tipuri de teritorii, prin@

studii inte!rate #i analize tematice pentru situarea re!iunilor în context set de cuno#tinte #i

informa*ii pentru spri)inirea activită*ilor experimentaleR activită*i comune cu alte %ro!rame ale ondurilor =tructurale, prin furnizarea de

analize teritoriale, în special pe biectivul : 1+ooperare transfrontalieră3 platforme #tiin*ifice

#i instrumente analitice ; indicatori teritoriali comparabili, instrumente analitice #i spri)in

#tiin*ific, prin@ actualizarea #i dezvoltarea bazei de date $=%N6:

23 P este un prora! opera'ional n cadrul biecti%ului ooperare

:eritorial& uropean& al Politicii de oe$iune a Uniunii uropene prin care este

/nan'at& cercetarea teritoriului european Prora!ul P este /nan'at prin

;ondul uropean de


34/53

R stabilirea indicatorilor #i indicilor teritoriali pentru eviden*ierea procesului de

coeziune teritorială crearea =istemului >$ de /onitorizare eritorială

R actualizarea indicatorilor, "ăr*ilor #i instrumentelor cre#terea !radului de

con#tientizare #i de implementare a factorilor de decizie ; dezvoltarea capacită*ii

administrative, stimularea dialo!ului #i stabilirea rela*iilor de comunicare, prin@ mi)loace de

comunicare în masă #i publica*ii seminarii #i evenimente la scară europeană activită*i

transna*ionale pentru rela*ionarea factorilor responsabili cu politicile re!ionale asisten*ă

te"nică, spri)in pentru dezvoltarea capacită*ii de analiză, comunicare.

III. 2. )ro+ra!ul opera,ional pentru cooperare teritorială europeană – -%&C/

II

=copul cooperării în cadrul >49A+ '' este consolidarea sistemului de spri)inire a

dezvoltării urbane în contextul interven*iei ondurilor =tructurale. biectivul !eneral al

pro!ramului este implementarea, la nivelul ora#elor, a obiectivelor A!endei Lisabona@

cre#terea economică #i locuri de muncă #i ale A!endei Qotebor!@ dezvoltarea durabilă, prin

sc"imb de experien*ă #i cunoa#tere, capitalizare #i diseminare a experien*elor dobndite în

cadrul pro!ramului >49A+ 6006 ; 600-, a altor pro!rame europene sau re*ele na*ionale #i

europene specializate. biectivele specifice sunt !rupate în următoarele teme principale@

Dezvoltarea urbană durabilă #i inte!rată, în acord cu obiectivele Econver!en*ăC #i

EcompetitivitateC, cu următoarele obiective opera*ionale@ ora#e mai atractive 1accesibilitate #i

mobilitate, infrastructură #i servicii, cultură, mediu3 ora#ele #i spri)in pentru inovare, spirit

antreprenorial, economia cunoa#terii. +rearea unor locuri de muncă mai multe #i mai bune în

ora#e@ asi!urarea inte!rării sociale #i a unor oportunită*i e!ale îmbunătă*irea si!uran*ei

cetă*enilor

Administrare eficientă 1ora#e #i re!iuni, abordare inte!rată a dezvoltării urbane3@crearea de re*ele re!ionale #i na*ionale finan*area dezvoltării urbane inte!rate un pro!ram de

sc"imb de experien*ă #i cunoa#tere pentru ora#e capitalizarea #i diseminarea pro!ramului

participarea lăr!ită a ora#elor, re!iunilor #i a altor actori implica*i.

%ro!ramul este structurat în priorită*i de ac*iune #i măsuri prin care acestea se

realizează un sc"imb de experien*ă #i cunoa#tere, prin@ crearea de re*ele tematice în cadrul

cărora se va efectua sc"imbul de experien*ă #i cunoa#tere crearea de !rupuri de lucru pe teme

cooperare cele 27 state !e!bre ale U+ c&rora sunt in%itate s& li se asocie$estatele candidate U

34


35/53

specifice utilizarea exper*ilor tematici att la nivelul re*elelor tematice ct #i la nivelul

între!ului pro!ram facilitarea participării ora#elor din *ări ter*e în cadrul re*elelor tematice cu

un nivel al co(finan*ării $D4 6


36/53

R ondul =ocial $uropean 1=$3.

ondul de +oeziune 1+o"esion und ; +3 a fost creat de ratatul de la /aastric"t în

776 pentru a furniza contribu*ia financiară necesară proiectelor din domeniul re*elelor trans(

europene de infrastructură de transport 1$N(3 #i în investi*ii la scară lar!ă în sectorul

protec*iei mediului. ondul este rezervat =tatelor /embre care au introdus Bpro!ramul de

conver!en*ăC #i al caror %'9 pe locuitor este sub 70G din media +omunitatii. =pre deosebire

de ondurile =tructurale, ondul de +oeziune nu cofinan*ează pro!rame, ci furnizează

finan*are directă pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la început. Decizia

de a finan*a un proiect este luată de +omisie, în acord cu =tatul /embru beneficiar, în timp

ce proiectele sunt administrate de autorită*i na*ionale #i supervizate de un +omitet de

/onitorizare. +ofinan*are minimă F0G pentru + ; cofinan*are c"eltuieli neeli!ibile.

asisten*ă financiară nerambursabilă65 , fiecare fond acoperind o zonă tematică specifică.

Dintre acestea, pentru 4e!iunea =ud(est ltenia sunt importante primele trei fonduri #i

anume@

a. ondul $uropean de Dezvoltare 4e!ională 1$uropean 4e!ional Development und

( $4D3 înfiin*at în 75. %e parcurs a devenit principalul instrument al politicii re!ionale a

+omunită*ii $uropene.

%rincipalele obiective ale $4D 1$D$43 sunt promovarea dezvoltării #i a)ustării

structurale a re!iunilor, a caror dezvoltare este ramasă în urmă #i sus*inerea reconversiei

economice, reorientarea #i dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv a re!iunilor

industriale în declin #i zonelor urbane în dificultate.

%oate finan*a proiecte de infrastructură, investi*ii care creează locuri de muncă,

investi*ii '+, proiecte locale de dezvoltare, a)utoare pentru '//(uri, etc. $D$4 va spri)ini

de asemenea investi*ii în contextual ini*iativelor speciale de cooperare transfrontalieră #i

transna*ională +ofinantarea $D$4 pentru c"eltuieli eli!ibile este de maximum F5G.

b. ondul =ocial $uropean 1$uropean =ocial und ( $=3, înfiin*at în 75F în scopulde a întări coeziunea economică #i socială #i de a contribui la implementarea B=trate!iei

europene privind ocuparea for*ei de muncăC. $= 1=$3 spri)ină o !amă lar!ă de investi*ii în

dezvoltarea resurselor umane #i formare în conformitate cu =trate!ia $uropeană de cupare a

or*ei de /uncă, cu accent pe@

25 ondurile =tructurale nu finan*ează proiecte individuale separate. $le finan*ează pro!rame

multianuale de dezvoltare re!ională trasate împreună de re!iuni, =tate /embre #i +omisie, pe bazaorientării propuse de +omisie pentru întrea!a >niune $uropeană.

36


37/53

Rinte!rarea în muncă pentru #omeri, prin formare profesională #i diverse măsuri

privind pia*a de muncă

R spri)inirea întreprinzătorilor #i măsuri de îmbunătă*ire a cuno#tin*elor #i

productivită*ii persoanelor an!a)ate

R ac*iuni de incluziune socială pentru persoane din !rupurile mar!inalizate

R îmbunătă*irea sistemelor de învă*ămnt, inclusiv cel profesional.

8n 4omnia investi*iile din instrumentele structurale vor fi completate cu fondurile

%oliticii A!ricole +omune a >niunii $uropene 1%A+3.

c. =ec*iunea de rientare a ondului $uropean de arantare #i rientare pentru

A!ricultură 1uidance =ection of t"e $uropean A!ricultural uidance and uarantee fund (

$A ; uidance3, de asemenea înfiin*at în 75F. inan*ează măsuri de dezvoltare rurală

#i a)utoare pentru fermieri, în special în re!iuni cu întrzieri în dezvoltare. $ste destinat

îmbunătă*irii eficien*ei structurilor de produc*ie, procesare #i mar2etin! al produselor a!ricole

#i forestiere #i dezvoltării poten*ialului local în zonele rurale.

=ec*iunea de arantare a acestui fond 1$A ; uarantee3 sus*ine dezvoltarea

rurală în cadrul %oliticii A!ricole +omune în alte zone ale >niunii.

%rintr(o linie bu!etară specială, cunoscută sub numele de L$AD$4W, A$D4

finan*ează implementarea strate!iilor de dezvoltare ale !rupurilor locale de ac*iune din zonele

rurale, precum #i abordări experimentale #i pilot privind dezvoltarea rurală.

biectivele urmărite în cadrul politicii de coeziune sunt@

a. +onver!en*ă. Aflndu(se în centrul politicii comunitare de coeziune, obiectivul

+onver!en*ă urmăre#te în principal

Dezvoltarea Urbana a Orasului Craiova

Documents

Transcript of Dezvoltarea Urbana a Orasului Craiova