DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE A COPILULUI LA PRIMUL AN DE VIA

1) Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 1 luna: Pozitie (atitudine) n flexie; ridica capul pentru cteva secunde; ntoarce capul dintr-o parte n alta; n suspensie ventrala nu-si tine capul; n pozitie culcata sta n flexie generalizata sau chiar n usoara contractura. Reflexul Moro este activ; apucare reflexa activa; reflexe isteotcndinoase exagerate sau moderate; raspuns Landau absent (nu-si mentine pozitia cnd este suspendat)Relatii (comportari sociale) la 1 luna:Ridicat n brate, se linisteste.Auz si vorbire la 1 luna:Tresare la sunete.Privirea si activitatea manuala la 1 lun:Poate fixa privirea n directia luminii; urmareste lumina cu privirea; "ochi de papusa", miscari ale ochilor de jur-mprejur.

2) Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 2 luni:Membre mai extinse; ridica capul cnd este pus cu fata n jos (barbie tinuta n sus, barbie libera); n suspensie ventrala tine pentru scurt timp capul n acelasi plan cu corpul; postura tonica a cefei este predominanta; n pozitie eznd, capul cade posterior.Relatii (comportari sociale) la 2 luni:Zmbeste. Auz si vorbire la 2 luni: Asculta sunetul facut de clopot sau de jucaria suna-toare. 3)Privirea si activitatea manuala la 3 luni:Misca ochii n sus, n jos si lateral; urmareste persoanele; urmareste pen-tru putin timp un obiect n miscare.Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 3 luni:Misca bine membrele; ridica capul cu mare usurinta; suspendat ventral, tine capul n plan cu corpul; pozitie tonica predominanta a cefei; n pozitie eznda, cade pe spate.Relatii (comportari sociale) la 3 luni: Zmbeste la contactul cu persoane.Auz si vorbire la 3 luni:Asculta vocea si gngureste; cerceteaza cu ochii n directia sunetului Privirea si activitatea manualasi muta privirea de la un obiect la altul; .urmareste un obiect rotit la 1 80. ncepe sa pedaleze.

4) Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 4 luni: Ridica capul si nclina toracele; suspendat, tine capul n plan superior; extinde bratele, n pozitie culcata, postura tonica a cefei este predominanta, n pozitie eznd, tine capul n urma pentru a compensa partial tractiunea corpului nainte, ncepe sa aiba controlul capului la miscarea de rasucire. Spatele apare rotunjit. Executa miscari de aparare si reactii selective de retragere. Nu se mai produce reflexul Moro tipic.Relatii (comportari sociale) la 4 luni: Este docil; raspunde prin zmbet la zmbetul examinatorului. Realizeaza un contact social mai ndelungat. Auz si vorbire la 4 luni:ntoarce capul la sunet. Asculta muzica Spune aa", nga".Privirea si activitatea manuala la 4 luni:Apuca obiectele ntre police si celelalte 4 degete.

5) Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 5 luni:Tine capul ridicat, fara sa-i cada pe spate. Corpul ramne aproximativ n axul vertical. Culcat, arc o postura simetrica predominanta. eznd, nu mai compenseaza tractiunea trunchiului cu ajutorul capului, care nu se mai apleaca n urma (trunchiul suporta bine pozitia eznd). Statiunea: mpinge picioarele cnd este tinut ridicat, de axileRelatii (comportari sociale) la 5 luni:Se joaca cu o persoana. Poate arata nemultumire daca contactul social l deranjeaza. Este excitat la vederea mncarii. Pozitia eznd l bucura. Auz si vorbire la 5 luni:Rde tare, zgomotos (hohoteste).Privirea si activitatea manuala la 5 luni:Strnge cubul n mna si l retine. Du-ce obiectele la gura. Zareste de depar-te un ghemotoc.

6)Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 6 luni:Se ridica prin ncheieturile minii.Relatii (comportari sociale) la 6 luni: ntoarce capul la persoana care vor-beste. Auz si vorbire la 6 luni:Gngureste sau bolboroseste.Privirea si activitatea manuala la 6 luni:Ia un cub de pe masa.

7) Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 7 luni:Se rasuceste de pe fata pe spate.Relatii (comportari sociale) la 7 luni:Bea cu ceasca. Auz si vorbire la 7 luni:Emite 4 sunete diferite. Privirea si activitatea manuala la 7 luni:Priveste obiectele n cadere.

8) Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 8 luni:ncearca sa se trasca viguros. Ridicat, se poate rezema. Culcat, ridica capul, se ros: ogoleste. Seznd, si mentine pelvisul; are spatele rotunjit; se poate sprijini nainte pe mini. Statiunea: si suporta greutatea; sare activ (topaie).Relatii (comportari sociale) la 8 luni:Priveste imaginea din oglinda si se bucura. Gngureste. O prefera pe mama. n contactul social reactioneaza la schimbari emotionale. Auz si vorbire la 8 luni:Tipa pentru atragerea atenti-ei. Emite sunete, vocale, polisilabe. Privirea si activitatea manuala la 8 luni:ntinde mna, stringe obiectele mari, trece o jucarie dintr-o mna n alta; foloseste radial palma pentru strns.

9) Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 9 luni: Se ntoarce mprejur pe podea.Relatii (comportari sociale) la 9 luni: Ajuta la tinerea cestii pentru a bea. Auz si vorbire la 9 luni: Spune; "ma-ma" sau "da-da".

10) Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 10 luni: Sta bine n pozitia eznd, fara suport, cu spatele drept. Sta n picioare sustinut si se trte sau merge greoi, sustinut.Relatii (comportari sociale) la 9 luni: Reactioneaza la pronuntarea nume-lui. Rde cnd se priveste n oglinda. Auz si vorbire la 10 luni:ceasul. petitiv sunete consonante). Privirea si activitatea manuala la 10 luni: Asculta ceasul. Emite repetitiv sunete (inclusiv consonante.

11) Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 11 luni: Se ridica singur n picioare.Relatii (comportari sociale) la 11 luni: si suge degetul.Auz si vorbire la 11 luni: Emite 2 cuvinte cu nteles.Privirea si activitatea manuala la 11 luni:Prinde obiectele cu degetul mare si aratatorul, apuca cu miscare de cleste. Descopera jucaria ascunsa. ncearca sa recupereze obiectul cazut. Elibereaza obiectul apucat de alta per-soana. Manipuleaza doua obiecte, izbindu-le unul de celalalt. Prinde ca un cleste.

12) Activitatea motorie, reflexa si voluntara la 12 luni:Merge n tarc sustinndu-se cu o mna. Face croaziere" prin camera aj utndu-se de mobila.Relatii (comportari sociale) la 12 luni:Se joaca dupa model (imita). Se joaca cu mingeaAuz si vorbire la 12 luni: Emite mai mult de 2 cuvintePrivirea si activitatea manuala la 12 luni:Apuca obiectul nu numai cu policarul

Vitaminele

Ce trebuie sa stim despre vitamine?

Vitaminele sunt substante cu structura complexa (compusi organici) care nu pot fi sintetizate de catre organism, nsa a caror prezenta n corpul uman este absolut obligatorie pentru ndeplinirea unor functii esentiale ale acestuia. Spre deosebire de proteine, lipide sau glucide, vitaminele nu reprezinta surse de calorii si ne sunt necesare n cantitati mult mai mici dect acestea.n functie de modul n care se dizolva n diverse solutii, vitaminele sunt clasificate n liposolubile (vitaminele A, D, E si K) si hidrosolubile (vitaminele din grupul B si vitamina C).

De ce ne sunt necesare vitaminele?

Fiecare vitamina are anumite roluri specifice n organism.Vitaminele liposolubile: Vitamina A joaca un rol important n vedere (par- ticipnd la formarea imaginii la nivelul retinei), n pastrarea integritatii tesuturilor epiteliale de la nivelul pielii si mucoaselor organismului, n apararea mpotriva infectiilor si n procesele de crestere si dezvoltare. Vitamina D regleaza circuitul calciului si fosforului n organism, fiind extrem de importanta pentru sanatatea osoasa. Vitamina E are functie de antioxidant, protejnd unele substante din structura membranelor celulare (cum sunt acizii grasi nesaturati) mpotriva distru- gerii determinate de compusii cu actiune oxidanta. Vitamina K are drept rol principal interventia n sinteza la nivelul ficatului a unora dintre factorii implicati n coagularea sngelui, dar se pare ca este implicata si n procesul de fixare a cal- ciului la nivelul oaselor.Vitaminele hidrosolubile: Vitamina B1 (tiamina) este implicata n condu- cerea informatiei prin fibra nervoasa si n diverse reactii chimice care duc la ndeplinire transformarea glucidelor n organism si utilizarea lor pentru producerea de energie. Vitaminele B2 (riboflavina) si B3 (vitamina PP, niacina) participa si ele la diverse reactii chimice de tip oxidare-reducere ce servesc la prelucrarea n organism a proteinelor, lipidelor si glucidelor. Vitamina B5 (acidul pantotenic) are si ea rol n apararea mpotriva infectiilor si este o prezenta practic constanta n toate caile metabolice majore ale organismului, fiind parte componenta a unei molecule care se afla la intersectia acestora, denumita acetilcoenzima A, iar vitamina B6 si vitamina H (biotina) sunt si ele implicate n multiple reactii chimice ce se desfasoara continuu n corpul uman. Vitamina B12 (ciancobalamina) si acidul folic sunt esentiale n desfasurarea normala a proceselor metabolice care participa la formarea hemului si a lanturilor de ADN si proteine (asigurnd prin aceasta desfasurarea normala a cresterii si reproducerii celulare). Vitamina C (acidul ascorbic) participa si ea la coordonarea a numeroase functii metabolice, la apara- rea antiinfectioasa si la sinteza colagenului, ajuta la absorbtia fierului si are rol de aparare a structurilor organismului mpotriva agentilor oxidanti.

De unde ne procuram vitaminele?

Vitamina A se gaseste n produsele animale, de obicei n asociere cu lipidele (de exemplu, n produsele lactate si ficat), dar si n margarina. Precursorii vitaminei A (carotenoizii) se gasesc n plantele colorate (fructele si legumele gal- bene si rosii). n timpul prepararii termice la temperaturi nalte (frigere) sau prin expunere la lumina se pierde o mare cantitate de vitamina A, ceea ce explica con- tinutul redus al fructelor uscate comparativ cu cele proaspete.Vitamina D poate fi gasita n uleiul din ficat de cod, pestele gras (macrou, hering, somon, sardine), drojdia de bere. Cantitati variabile se gasesc n unt, ficat, oua, laptele uman si cel de vaca si n preparatele fortifiate cu vitamina D (lapte, cereale, margarina). Continutul de vitamina D din alimente nu este influentat de modul de depozitare, conservare sau pregatire a acestora.La rndul lor, uleiurile vegetale sunt cele mai importante surse de acizi grasi polinesaturati si implicit si de vitamina E, dar cantitati considerabile din aceasta se gasesc si n nuci, cereale, peste, carne, legume verzi (broccoli, spanac). Pierderi de vitamina E se produc doar prin frigere, nu si cnd se fierb alimentele.n cazul vitaminei K, principala sursa alimentara este constituita de leguminoasele verzi, iar cantitati mai mici se gasesc n lapte si produsele lactate, carne, oua, cereale, legume si fructe. Unele forme de vitamina K sunt sensibile la lumina si iradiere, de aceea preparatele pentru uz medical se pastreaza n sticle de culoare nchisa.Vitamina B1 este foarte raspndita n alimente, cantitatea cea mai impor- tanta gasindu-se n carnea de porc; cantitati mari se mai gasesc n cerealele integrale, cartofi, drojdia de bere, carne si peste. Caldura, radiatiile ionizante si oxidarea distrug vitamina B1, care este n schimb stabila n produ- sele nghetate. Pierderile din timpul prepararii termice sunt variabile, n functie de modul n care are loc aceasta. Vitamina B2 este prezenta mai ales n produsele lactate, carne, viscere, peste, oua, cerealele integrale. Ea este distrusa de ultraviolete, de aceea laptele nu se mai mbuteliaza n sticle, ci n cutii de carton. Cantitati variabile se pot pierde si n timpul prepararii termice a alimen- telor n vase deschise cu multa apa.n cazul vitaminei B3, principalele surse alimentare sunt reprezentate de produsele de carne si peste. Cantitati mari se mai gasesc n legume si cerealele mbogatite, pe cnd porumbul si orezul contin cantitati foarte mici. Vitamina B3 nu este distrusa de caldura sau acizi, dar se pierde cnd alimentele se prepara ter- mic n cantitati mari de apa.Vitamina B5 este larg raspndita n organism. Cantitati mari se gasesc n ficat, rinichi, cereale, legume si carne, iar cantitati mai mici n lapte, fructe si ve- getale. n timpul proceselor de pregatire termica obisnuita se pierd doar cantitati mici de vitamina B5.Vitamina B6 este larg raspndita n alimente, gasindu-se n cantitati mari n carne, viscere, cereale integrale si vegetale. Stabila n cazul expunerii la caldu- ra, vitamina B6 este distrusa nsa de substantele alcaline si lumina.Vitamina B12 se gaseste exclusiv n surse alimentare de origine animala: ficat, rinichi, carne slaba, oua, lapte si brnza. Vitamina B12 nu sufera modificari n timpul prepararii termice.Acidul folic se gaseste n vegetale (spanac, asparagus, broccoli), ciuperci, ficat, dar si n produsele de carne, pinea integrala, fasolea uscata. Acidul folic este o vitamina relativ stabila, dar n timpul depozitarii sau prepararii termice a alimentelor n cantitati mari de apa se pot produce pierderi importante ale acestuia.Cantitati mari de vitamina H se gasesc n ficat, lapte, galbenusul de ou si cereale; biotina este nsa sintetizata si de catre bacteriile florei intestinale. Vitami- na H este distrusa de caldura.Vitamina C se gaseste att n produsele de origine vegetala, ct si n cele de origine animala. Principalele surse alimentare sunt fructele, legumele si visce- rele. Acidul ascorbic este distrus prin oxidare sau adaugarea bicarbonatului. Refrigerarea si nghetarea rapida conserva vitamina C, nsa n apa de gatit apar pierderi ale acesteia.

Ce cantitati de vitamine trebuie sa consumam?

n ultimii ani, tot mai multe cercetari stiintifice s-au preocupat cu stabilirea cantitatilor de vitamine pe care trebuie sa le consume fiecare persoana n parte (copilul si adolescentul, adultii, femeia gravida sau n perioada de lactatie etc.) pentru a-si mentine o stare optima de sanatate. Rezultatele acestor studii privind necesarul zilnic de vitamine sunt grupate n tabelul urmator.Se stie ca oricare dintre vitamine se poate caracteriza, mai mult sau mai putin frecvent, prin aparitia deficientelor (daca aportul alimentar este insuficient sau absorbtia intestinala este defectuoasa). Un lucru poate mai putin cunoscut este ca si consumul excesiv de vitamine poate determina efecte toxice, mai ales n cazul vitaminelor liposolubile, care se depoziteaza n ficat si tesutul adipos; vitaminele hidrosolubile nu se acumuleaza n organism, eventualul surplus fiind eliminat pe cale digestiva si renala.