Dezvoltare Stadiala Piaget

4
Psihologie -Pedagogie Anul I STADIILE DEZVOLTĂRII INTELECTUALE ALE COPILULUI DE LA 0 LA 7 ANI. Intelectul uman desemnează un ansamblu de procese şi fenomene psihice cum sunt inteligenţa, gândirea, memoria,imaginaţia, limbajul, creativitatea, care la adultul normal şi matur, funcţionează armonios. Totodată întelectul este instrumentul cu ajutorul căruia omul reuşeşte să se adapteze vieţii şi cerinţelor sale. Dar până la acest nivel de echilibru, intelectul uman trece printr-un proces de devenire care începe chiar din stare embrionară. Cu privire la evoluţia intelectului există două opinii care împart oamenii de ştiinţă. Prima opinie, cea fixistă, afirmă că nu există evoluţie propriu zisă şi că adaptarea are cauze externe organismului, cauze ce se pot datora fie armoniei prestabilite între organism şi mediu (explicaţia creaţionistă, vitalistă), fie faptului că organismul este dotat de la bun început cu toate capacităţile în stare latentă, ele doar activându-se în funcţie de solicitări, fie datorită recombinării structurilor interne (emergenţa structurilor de ansamblu) în funcţie de cerinţele externe (explicaţia fenomenologică). Pe de altă parte, adepţii opiniei evoluţioniste au şi ei explicaţii diferite pentru adaptare, care s-ar datora fie presiunii exercitate de mediu (lamarckism, empirism), fie modificărilor interne ale organismului (mutaţionism, pragmatism), fie interacţiunii progresive a factorilor interni şi externi (relativism). Ultima explicaţie evoluţionistă pare a fi cea mai apropiată de realitate. Pentru înţelegerea gândirii şi a inteligenţei, de mare importanţă este studiul apariţiei şi dezvoltării lor. Jean Piaget, eminent psiholog 1

description

psihologie scolara, dezvoltarea stadiala a gandirii

Transcript of Dezvoltare Stadiala Piaget

Hasna (Edu) Rodica

PAGE 1

Psihologie -Pedagogie

Anul I

STADIILE DEZVOLTRII INTELECTUALE

ALE COPILULUI DE LA 0 LA 7 ANI.

Intelectul uman desemneaz un ansamblu de procese i fenomene psihice cum sunt inteligena, gndirea, memoria,imaginaia, limbajul, creativitatea, care la adultul normal i matur, funcioneaz armonios. Totodat ntelectul este instrumentul cu ajutorul cruia omul reuete s se adapteze vieii i cerinelor sale. Dar pn la acest nivel de echilibru, intelectul uman trece printr-un proces de devenire care ncepe chiar din stare embrionar.

Cu privire la evoluia intelectului exist dou opinii care mpart oamenii de tiin.

Prima opinie, cea fixist, afirm c nu exist evoluie propriu zis i c adaptarea are cauze externe organismului, cauze ce se pot datora fie armoniei prestabilite ntre organism i mediu (explicaia creaionist, vitalist), fie faptului c organismul este dotat de la bun nceput cu toate capacitile n stare latent, ele doar activndu-se n funcie de solicitri, fie datorit recombinrii structurilor interne (emergena structurilor de ansamblu) n funcie de cerinele externe (explicaia fenomenologic).

Pe de alt parte, adepii opiniei evoluioniste au i ei explicaii diferite pentru adaptare, care s-ar datora fie presiunii exercitate de mediu (lamarckism, empirism), fie modificrilor interne ale organismului (mutaionism, pragmatism), fie interaciunii progresive a factorilor interni i externi (relativism).

Ultima explicaie evoluionist pare a fi cea mai apropiat de realitate.

Pentru nelegerea gndirii i a inteligenei, de mare importan este studiul apariiei i dezvoltrii lor. Jean Piaget, eminent psiholog elveian, s-a preocupat ndeaproape de cercetarea intelectului, pornind de la studiul apariiei cronologice a componentelor sale. Astfel, inteligena este prima aprut i ea se bazeaz pe nivelul senzorial. De fapt, germenele declanator este actul reflex, n spe cel al suptului, cu care fiecare fiin este dotat pe cale ereditar.

Piaget, n cadrul analizei inteligenei copilului, distinge o perioad cuprins ntre 0 i 2 ani n care se formeaz inteligena senzoriomotorie i n interiorul creia distinge ase etape. Prima este cea n care se manifest numai reflexul de supt, reflex care se extinde i asupra degetului sau prin suptul n gol. nc n aceast faz, sugarul este capabil de discriminarea situaiilor. n a doua etap se formeaz deprinderea suptului, bazat pe asimilarea de noi scheme la cea anterioar. Etapa ntre 3 i 6 luni marcheaz un mare salt calitativ, cnd datorit coordonrii vzului (i prin posibilitatea de a sta aezat) i a apucrii, ncep s apar conduitele, fcndu-se astfel trecerea de la deprindere la inteligen. Etapa a patra, ntre 8 i 10 luni este i mai palpitant pentru sugar, cci schemele asimilate se consolideaz i ncep s se coordoneze ntre ele. Fa de obiectele noi se aplic schemele vechi (apucare, lovire, zguduire, etc.). Copilul caut nelegerea lucrurilor prin ntrebuinare. ncep s apar primele conservri de form i mrime. n etapa a cincea, ntre 10 i 18 luni apare interesul ctre noutate i experiment al copilului. Are loc asimilarea reproductoare cu acomodare difereniat i intenional (se reproduce faptul nou cu variaii i experimentare efectiv -ex. cderea obiectelor, traiectorii posibile). Apare tatonarea i conduita suportului, iar motricitatea este n plin dezvoltare. De asemenea apar i primele elemente de comunicare verbal. Etapa a asea , care cuprinde o parte din al doilea an de via este cea n care inteligena senzoriomotorie se desvrete. Apare inventarea fr tatonare, printr-o nelegere brusc (Aha -Erlebnis - Buhler). Anticiparea mental e vecin cu reprezentarea, care ncepe s se contureze (jocul cu bee). Apare imitaia amnat (n absena obiectului imitat) i prima form de joc, prin evocarea cu propriul corp a unei situaii din afara contextului. n stadiului dezvoltrii inteligenei senzoriomotorii se afl germenii stadiului urmtor, al gndirii simbolice i preconceptuale. Inteligena senzoriomotoare const n coordonarea ntre ele a unor percepii reale, momentane i nu poate s le lege n reprezentri globale. Ea nu face dect s satisfac o necesitate de moment dar nu are ca scop cunoaterea. Inteligena senzoriomotorie este una trit i nu reflexiv. Lucreaz doar asupra realitilor palpabile, pe distane scurte i traiectorii mai mult sau mai puin complicate.

Pentru trecerea la planul reflexiv e nevoie de ndeplinirea a trei condiii:mrirea vitezelor conexiunilor dintre fazele succesive ale viitoarei aciuni, mrirea distanelor n timp i spaiu dintre subiect i obiectul aciunii i mai ales contientizarea rezultatelor viitoarei aciuni. Pentru realizarea tuturor acestor condiii este necesar ca n psihicul copilului toate vechile scheme s se restructureze. Percepia asupra propriei fiine se schimb, se transform din egocentric, autist, cum o numete Piaget, n care copilul este propriul su univers, ntr-o gndire n curs de socializare, prin care el accept c este o parte a universului n care trebuie s se integreze.

Dup stadiul inteligenei senzoriomotorii urmeaz cel al gndirii operatorii, pe care Piaget l mparte n partu etape: de la 2 la 4 ani, stadiul gndirii simbolice i preconceptuale, de la 4 la 7-8 ani stadiul gndirii intuitive, de la 7-8 ani la 11-12 ani stadiul gndirii operaionale i n final, dup 11-12 ani i pn n adolescen(sau chiar mai trziu i uneori niciodat) stadiul gndirii formale.

Gndirea simbolic i preconceptual se bazeaz pe acea calitate a psihicului numit funcia simbolic prin care reprezentarea realului se face prin semnificani diferii de lucrurile semnificate. Se va face distincia ntre indicii i semnale pe de-o parte i simboluri i semne pe de alt parte. Indiciul este o parte a obiectului semnificat sau trimite la o legtur de cauzalitate, iar semnalul este un antecedent care determin o conduit condiionat i cu acestea copilul este deja obinuit.Simbolul se definete ca o legtur de asemnare ntre semnificat i semnificant, n timp ce semnul este arbitrar i stabilit printr-o convenie; semnul exist numai n viaa social i are valoare obiectiv, pe cnd simbolurile pot fi construite de fiecare individ n parte. Schemele simbolice (copilul care se preface c doarme) apar la sfritul stadiului al aselea al inteligenei senzoriomotorii, ctre 2 ani, dar apariia simbolului nsui se face doar cnd se desprinde reprezentarea de aciunea proprie (copilul pune ppua sau ursuleul s doarm). Gndirea preconceptual a copilului nu poate stabili diferena ntre general i particular ci raioneaz transductiv. Ea nu poate face diferena dintre toi i unii. Preconceptele copilului de pn la 4 ani sunt noiuni nici generale nici particulare.

Urmtorul stadiu este al gndirii intuitive, ntre 4 i 7 ani, cnd, datorit coordonrilor reprezentative crescute , reglarea acestora, ct i a creterii mobilitii mecanismelor de centrare i decentrare se produce nelegerea spontan, brusc a diferitelor fenomene. Copilul nelege instantaneu anumite lucruri. ncepe s conserve cantitatea separnd-o clar de form. n privina timpului, acest concept nu este neles nc. Pentru el timpul este elastic, astfel c o persoan tnr, dup prerea lui, o poate ajunge din urm ca vrst pe una mai btrn. Fiecare lucru pentru el se desfoar ntr-un timp separat i nu n acelai timp cu altele.Explicarea de ctre el a anumitor fenomene se face n baza credinei sale c toate lucrurile au via ca i el, acioneaz ca i el. Intuiia l ajut s construiasc mental anumite aciuni, s le anticipeze, dar aceste aciuni nu sunt nici reversibile, nici tranzitive, nici asociative.Adic nu au exact acele caliti ale gndirii operatorii care se vor dezvolta dup vrsta de 7 ani.

Se observ importana bunei evoluii psiho-somatice i intelectuale n primii ani de via, bun evoluie care poate constitui o garanie pentru o dezvoltare armonioas ulterioar i prin aceasta o bun integrare i adaptare social.