UNIVERSITATEA ATHENAEUM FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEADMINISTRAREA AFACERILOR

DEZVOLTARE DURABILA ŞI

PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURATOR -proiect-

STUDENT: Alin Farcaş Dan AN: II

PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR DEZVOLTARE DURABILĂ

Aflat pe o orbită stabilă, nici prea aproape nici prea departe de soare, Pământul ocupă o poziţie unică în sistemul solar şi oferă condiţii prielnice pentru apariţia şi evoluţia vieţii.

De-a lungul istoriei sale de 4,56 miliarde de ani şi în urma unei combinaţii neobişnuite de evenimente şi procese, Pământul a devenit “Planeta Albastră”.

Ce o deosebeşte de alte planete este întinsul ocean planetar aflat în perpetuă schimbare, care acoperă mare parte din suprafaţa planetei şi dă culoarea albastră. Deasupra suprafeţei oceanice se ridică mase continentale şi insulare de dimensiuni variabile, a căror configuraţie suferă modificări de-a lungul timpului geologic.

De sute de milioane de ani oceanele au fost habitatul unei multitudini de forme de viaţă care au evoluat, s-au diversificat şi au ajuns să ocupe uscatul şi aerul. Aproape toate aceste forme de viaţă depind de fluxul energetic provenit de la soare şi de protecţia oferită de platforma gazoasă faţă de radiaţiile solare mai periculoase.

Interacţiunea dinamică şi constantă a tuturor proceselor de pe pământ, permite ca viaţa să prospere în cea mai mare parte a planetei. Din spaţiul cosmic se poate vedea că suprafeţele continentale sunt acoperite parţial de vegetaţie, însă se văd şi porţiunile mari, aride, de culoare galben-maronie a pietrişurilor şi nisipurilor, precum şi porţiuni albe mereu acoperite de zăpadă şi gheaţă, unde aproape că nu există vegetaţie şi viaţa rezistă cu greu.

Energia solară care afectează atmosfera terestră, încălzeşte suprafaţa Pământului, controlează sistemul climatic şi hidrologic şi determină procesul de eroziune şi transport al sedimentelor.

Principala diferenţă dintre sterilitatea Lunii şi vitalitatea Pământului se datorează în mare parte atmosferei şi cantităţii de apă existente pe planetă. Deşi Luna primeşte o cantitate egală de radiaţie solară ca şi Pământul, atmosfera terestră bogată în dioxid de carbon, aduce temperatura de la suprafaţă la o medie de 15 grade C, faţă de un grad C, cât este temperatura Lunii.

Fără rezervele de apă de suprafaţă, majoritatea a organismelor de pe Pământ nu ar putea să supravieţuiască.

Temperatura medie a aerului la suprafaţa Pământului a crescut continuu în ultimele trei decenii - fenomenul se numeşte încălzire globală. În acelaşi interval a

crescut şi cantitatea de dioxid de carbon eliberată în atmosferă ca urmare a arderii hidrocarburilor, ceea ce a dus la concluzia că activitatea umană este o cauză principală a încălzirii globale. Se preconizează că retragerea fără precedent a gheţarilor montani şi fragmentarea recentă a marginilor calotei glaciare a Antarcticii, vor duce la creşterea oceanului planetar - acest fenomen ameninţă multe regiuni de coastă fertile şi dens populate.

Biodiversitatea planetei sau bogăţia ei biologică este într-o scădere rapidă. Dupa unele estimări, peste 5% dintre specii dispar în fiecare deceniu şi cea mai mare parte din vină o poartă oamenii. Poluarea poate provoca perturbarea habitatului la scară mondială.

Mediul înconjurător reprezintă totalitatea factorilor fizici, chimici, biologici şi sociali cu care un organism vine în contact. Cu alte cuvinte mediul înconjurător este un ansamblu de elemente care în complexitatea relaţiilor lor, constituie cadrul, mijlocul şi condiţiile de viaţă ale omului.

Acesta nu poate fi lăsat spre folosire la întâmplare, deoarece el aparţine tuturor. El cuprinde ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solu şi subsolul, aspecte caracteristice ale peisajului, straturile atmosferice, materiile organice şi anorganice precum şi fiinţele vii. Din acestea decurg valorile materiale, spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi starea de sănătate a omului.

Calitatea mediului este starea acestuia la un moment dat, rezultată din integrarea tuturor elementelor sale structurale şi funcţionale, capabile să răspundă necesităţilor vieţii omeneşti.

Calitatea mediului implică cunoaşterea tuturor componentelor acestuia.Calitatea aerului înseamnă aprecieri asupra prezenţei unor gaze, hidrocarburi,

substanţe organice, anorganice, conţinutul unor elemente chimice.Calitatea apei se exprimă prin gradul de impurificare cu diferite substanţe, iar

calitatea solurilor se apreciază prin gradul de contaminare cu diferite substanţe,producţiile obţinute de pe aceste soluri etc.

Controlul calităţii mediului înseamnă monitorizarea acestuia, supravegherea lui în scopul cunoaşterii calităţii lui, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale, ale schimbărilor produse şi a măsurilor care se impun.

Poluarea mediului este tocmai alterarea, degradarea mediului de viaţă şi a bunurilor create de om datorită unor fenomene naturale, dar mai ales influenţei omului şi a activităţilor sale, deşeurilor industriale ,agricole, menajere sau supraexploatarea resurselor, gospodărirea lor deficitară, amenajarea necorespunzătoare a teritoriului, modificarea ecosistemelor naturale. Poluarea este o problemă care priveşte fiecare ţară în parte, dar datorită consecinţelor social-economice pe care le poate produce este şi o problemă internaţională.

Rezultatul poluării este perturbarea activităţii umane, apariţia bolilor, degradarea vieţii. De exemplu defrişarea masivă a pădurilor duce la apariţia unor dezechilibre majore în natură ca: eroziunea solului, alunecări de teren, inundaţii masive.

Sunt trei mari factori de care trebuie să ţinem seama în evaluarea mediului: creşterea populţiei, limitarea resurselor planetei şi degradarea continuă a mediului.

Cele două măsuri importante de protecţie a mediului sunt:

- utilizarea raţională a resurselor şi - prevenirea şi combaterea poluării mediului.

Ele au ca scop menţinerea echilibrului ecologic în vederea asigurării unor condiţii de viaţă cât mai bune pentru generaţiile viitoare. De aceea e foarte importantă modificarea atitudinii noastre faţă de natură.

Pentru o dezvoltare durabilă este necesară conservarea resurselor şi a serviciilor produse de acestea. Aceast lucru presupune utilizarea într-un ritm şi mod care să nu conduca la diminuarea pe termen lung a diversităţii biologice, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a răspunde necesităţilor şi aspiraţiilor lor.

Apa reprezintă componenta esenţială a materiei vii 65-80% din biomasă, ea participă la toate procesele fiziologice şi biochimice.

Conform datelor UNESCO rezerva mondială de apă este de aproximativ 1386 milioane km³, din care 97% apă sărată.

Din totalul de apă dulce, 68% este conţinută în gheţari, iar 30% se află în subteran, aceasta înseamnă că doar 2% reprezintă sursa de apă dulce de suprafaţa, adica 93100 km³.

Alterarea calităţii apei o fac imposibilă pentru folosirea normal. Protecţia apelor înseamnă menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii acestora în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale. Poluarea apei este produsă de mai mulţi factori: evacuarea apelor urbane uzate, nutrienţii proveniţi din agricultură, emulsii industriale, evacuarea substanţelor periculoase.

Măsurile de protecţie împotriva poluării apei sunt:- dezvoltarea sistemului de monitorizare a calităţii apelor;- reducerea poluării la sursă, adică tratarea apei de suprafaţă.

În ultimele decenii solul se află sub o presiune crescândă a activităţii omului, care afectează negativ capacitatea şi funcţiile sale.

Practicile agricole şi silvice necorespunzătoare duc la degradarea solului. Apar fenomene ca: eroziunea, degradarea materiei organice, contaminarea, salinizarea (în Grecia, Portugalia, Franţa), compactarea, scoaterea din circuitul agricol, alunecări de teren, inundaţii, folosirea neraţională a pesticidelor, metale grele acumulate în sol.

Peste un milliard şi jumătate din populaţia Terrei aparţine civilizaţiei industriale. Industrializarea a influenţat fiecare aspect al vieţii omenesti. Creşterea economică se bazează, în general, pe folosirea combustibililor fosili neregenerabili: ţiţei, gaze naturale, cărbuni.

Alvin Toffler observă: ”pentru prima dată o civilizaţie consumă din capitalul naturii, în loc să trăiască din dobânzile pe care le dădea acest capital”.

Problema reziduurilor activităţii umane a luat proporţii îngrijorătoare. Deteriorarea mediului ambient este cauzată de prea multe automobile, avioane cu reacţie şi nave de mare tonaj, de fabrici poluante bazate pe tehnologii vechi şi de explozia demografică care duce la existenţa marilor aglomerări urbane.

Protejarea mediului, asigurarea unei calităţi corespunzatoare a acestuia este o problemă de interes major pentru evoluţia socială. De aceea se impune păstrarea calităţii mediului, diminuarea efectelor negative ale activităţii umane.

Au aparut numeroase dispute între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltarevizavi de poluarea mediului.

Se impune elaborarea unor programe de protecţie pe termen lung, identificarea zonelor afectate, cauzele şi gradul de poluare, de asemenea evaluarea costurilor activităţilor de protejare. “În natură nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă”, spunea Antoine Lavosier.

Ecologismul, o mişcare contra poluării, o încercare de a echilibra relaţiile dintre oameni şi diferite sisteme naturale de care depind, acordă un grad adecvat de respect tuturor componentelor acestuia.

El susţine conservarea, restaurarea şi ameliorarea mediului natural, sprijină practici cum ar fi: consumul informat, iniţiative de conservare şi investiţii în energie regenerabilă.

În esenţă, ecologiştii susţin gestionarea durabilă a resurselor precum şi protecţia mediului natural prin schimbări în politica publică şi comportamentul individual.

Mişcarea este centrată în jurul valorii de ecologie, sănătate şi a drepturilor omului. Preocuparea pentru protecţia mediului a apărut în diverse forme de-a lungul istoriei în toate colţurile lumii.

.De exemplu, regele Edward I al Angliei a interzis arderea cărbunelui, din cauza fumului degajat de acesta, care devenise o problemă, prin proclamarea de la Londra din 1272. În Anglia, poluarea va continua să fie o problemă în special mai târziu în timpul Revoluţiei Industriale şi chiar în trecutul recent -Marele Smog din 1952.

Acest fenomen a avut loc în Londra, în perioada 5-9 decembrie 1952 şi s-a datorat faptului că încălzirea locuinţelor marii metropole se făcea cu cărbune. Gazele degajate împreună cu ceaţa şi asociate cu fenomenul de inversiune atmosferică au dus la moartea a 4000 de oameni şi a altor câteva mii, în perioada care a urmat.

În Anglia Victoriana o mişcare timpurie “Back-to-Nature” care a anticipat ecologismul modern a fost susţinută de intelectuali precum John Ruskin,William Morris,şi Edward Carpenter, care erau împotriva consumerismului, poluării şi a altor activităţi nocive pentru mediu.

În Statele Unite, din 1739 până în 1950, mişcările ecologiste au militat pentru conservare. Bejamin Franklin şi alţi locuitori ai Philadelphiei au trimis o petiţie Adunării din Pensylvania pentru a opri depozitarea deşeurilor în oraş.

Un alt mare militant pentru ecologism a fost Henry David Thoreau, care a fost interesat de relaţia omului cu natura şi a studiat acest lucru , ducând un mod de trăi simplu şi aproape de natură. El a publicat toate aceste lucruri în cartea “Walden”, care susţine că oamenii ar trebui să devină mult mai apropiaţi faţă de natură. Acest principiu avea să devină piatra de temelie a ecologiei moderne.

De-a lungul anilor 1950 - 1970, după ce fotografia a fost folosită pentru a sensibiliza publicul cu privire la necesitatea protejării mediului, un val tot mai mare de oameni s-a alăturat mişcării ecologiste.

În 1962, a fost publicată cartea ”Primăvara Tăcută”, (Silent Spring) de biologul american Rachel Carson. Cartea a catalogat impactul asupra mediului, al pulverizării fără discernământ de DDT din SUA şi a pus la îndoială logica de a elibera mari cantităţi de substanţe chimice în mediu înconjurător, fără a inţelege efectele lor asupra ecologiei şi sănătăţii umane.

Ea a sugerat că pesticidele pot produce cancer şi utilizarea lor în agricultură este o ameninţare asupra mediului. Aceasta a dus la creşterea îngrijorării opiniei publice şi la crearea Agenţiei Statelor Unite Pentru Protecţia Mediului, în 1970. În anul 1980 Rachel Carson a fost decorată postmortem cu Presidential Medal of Freedom, cea mai înaltă distincţie americană acordată unei persoane civile.

Tot în anii ’70 în altă parte a lumii, în India s-a format mişcarea “ Chipko”, influenţată de Mahatma Gandhi (parintele independenţei Indiei, iniţiatorul mişcării de revoltă nonviolente, nume dat de poetul Rabindranath Tagore, care inseamna “Marele Suflet”) . El a militat împotriva defrişărilor, literalmente îmbrăţişând copacii (termenul-tree huggers). Metodele lor paşnice de protest, au fost foarte influente.

O altă piatră de hotar a fost crearea “Zilei Pământului” pentru prima oară în San Francisco şi alte oraşe pe 21 martie 1970, prima zi de primăvară.

Ziua Pământului este celebrată astăzi în 175 de ţări din întreaga lume.În prezent, ecologismul s-a schimbat pentru a face faţă noilor probleme cum ar fi

încălzirea globală, suprapopularea şi ingineria genetică.

Măsuri pentru protecţia mediului

Reducerea semnificativă a consumului de energie electrică, deoarece în curând populaţia planetei va atinge cifra de 7 miliarde de indivizi, iar consumul de energie electrică joacă un rol foarte important în distrugerea mediului. La nivel personal, putem face asta prin evitarea risipei de curent electric şi de combustibil;

Folosirea energiei alternative , curate, prin folosirea panourilor solare, centralelor eoliene, evitarea consumului de combustibili fosili.

Coservarea apei, fără de care nu există viaţă. În acest moment, zone întregi din Africa, Asia şi Australia trec printr-o secetă cumplită. Apa este o resursă limitată, de aceea ea nu trebuie risipită,

Folosirea de echipamente”Energy Saver” sau “Eco Friendly”. Aparatele vechi cu consum gândit pentru alte forme energetice, trebuie înlocuite cu unele de ultimă generaţie, mai economice.

Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin aplicarea celor trei “R”: reducere, refolosire, reciclare. Milioane de tone de gunoi produse de ţările puternic dezvoltate, industrializate, sunt reciclate anual, recuperându-se materii prime şi degajând oraşele de tone de gunoaie. Deşeurile sunt folosite după tratarea lor şi repuse în circuitul economic

Automobilul - principalul factor de emisie a dioxidului de carbon din atmosferă şi a altor numeroşi agenţi poluanţi. Ar trebui să folosim mai des transportul în comun, să mergem pe jos sau cu bicicleta sau daca ne permitem sa folosim un automobil hybrid.

Să luptăm împotriva defrişărilor, să plantăm copaci pentru reducerea dioxidului de carbon din atmosferă. Pierderea pădurilor şi, în special, a celor tropicale, reduce dramatic şansele noastre de a respira aer curat.

Fiecare trebuie să-şi asume o anumită responsabilitate în protejarea mediului ambient. Mediul nu poate fi salvat de un grup de activişti ai cauzei ecologiste şi nici de lideri politici hotărâţi , ci de noi toţi.

Bibliografie

https://www.roportal.ro/articole/despre/ masuri_pentru_protectia_mediului_ambiant_5109/

wikipedia – Rachel Carson, ecologism, Eduard I al Angliei, marele smog din 1952, Mahatma Gandhi

Alvin Toffler: Socul viitorului

Simmons, John: 100 cei mai mari savanți ai lumii (traducere din engleza) Editura

Lider

, https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-

instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#2008, ISBN 6070

www.biotehnologii.usamv.ro/fisiere/file/ecologie.pdf

www.molovagaz.md/menusi/ro/nature-protection

www.referate.com/protectia mediului

www.ecos.magazine.com/uploads/poluarea mediului inconjurator

www.referate.ro/poluarea mediului

James F Luhr-TERRA-Enciclopedia completa a planetei noastre(traducere din

engleza)editura RAO