Dezvoltare Durabila Si Managementul Mediului

7212019 Dezvoltare Durabila Si Managementul Mediului

httpslidepdfcomreaderfulldezvoltare-durabila-si-managementul-mediului 132

of 32

NOTE DE CURS 2014-2015

DEZVOLTARE DURABILĂ ŞI MANAGEMENTUL MEDIULUI

Prof univ dr Leonica Popescu

1DEZVOLTAREA

DURABILĂCONCEPT

ŞIOBIECTIVE

Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile poate să fie considerată definiţiaadoptata icircn anul 1986 de Com isia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltar e (WCED) Dezvoltarea durabilă defineşte acea formă de dezvoltare care urmăreşte satisfacereanevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţ iilor viitoare de a-şi satisface

propriile nevoi Icircn esenţă conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi

metodelor de dezvoltare socială şi economică icircn armonie mediul icircnconjurător al cărorfundament icircl reprezintă icircn primul racircnd asigurarea unui echilibru şi a unei cacirct mai bune corelariicircntre sistemele socio-economice ș i elementele mediului natural

Dezvoltarea durabilă are la ba

zăconstatarea c

ă civilizaţia umană

este un subsistemal ecosferei şi este dependentă de fluxurile de materie si de energie din cadrul acesteiaprecum şi de stabilitatea si capacitatea ei de autoreglare

Scopul dezvoltării durabile este acela de a găsi şi a asigura un cadru teoretic stabilpentru luarea deciziilor icircn orice situaţie icircn care se regăseşte un raport de tipul om-mediu subtoate formele lui anume de mediul icircnconjurător mediul economic sau cel social

Totodată scopul dezvoltării durabile icirc l constituie preocuparea pentru dreptate şiechitate middot icircntre generaţii si icircntre stateTermenul durabilitate provine din domeniul silviculturii desemnacircnd proceduri conformcărora capacitatea de producţie a pădurilor şi lemnul recoltat trebuie sa se afle icircn echilibruastfel icircncacirct pe termen lung să poată fi recoltat cacirct mai mult material lemnos dar icircn acelaşi

timp pădurile să nu aibă de suferit de pe urma defrişărilor Astfel nu trebuie să tăiem maimulţi copaci decacirct pot fi cultivaţi prin replantare Putem astfel formula următoarea maximăSă trăim din produţie nu din substanţă

Cu toate că iniţial dezvoltarea durabilă a avut ca obiective principale să gaseascăsoluţii la criza ecologică produsă de exploatarea tot mai intensă pe cale industriala aresurselor naturale și de degradare continuă a mediului astfel icircncacirct să se protejeze calitateamediului icircnconjurător icircn prezent conceptul de dezvoltare durabila s-a extins şi asupra calităţiivieţii icircn complexitatea sa precum şi sub aspect economic şi social

Planul de Acţiuni pentru dezvoltare durabila la nivel mondial pentru mileniul IIIprevede obligaţiuni politice ale statelor icircn domeniul dezvoltării şi colaborării economice petermen lung si cuprinde masuri pentru

accesul liber la informaţiile cu caracter economic social şi ecologic la crearea şiutilizarea reţelelor naţionale şi internaţionale de comunicare icircn domeniul dezvoltăriidurabileecologizarea cunoştinţelor remodelarea mentalităţilor reorientarea sistemului educaţional etico-moral cultural ştiinţific şi tehnologic spre noi valori intelectuale şispiritualeadoptarea de masuri pentru ameliorarea calităţii vieţii şi pentru creşterea speranţei deviaţă a oamenilor



Page 2 of 32

asigurarea unui icircnalt grad de instruire garantarea drepturilor şi libertăţilor omuluipromovarea dezvoltării pentru oameni şi prin oameni ca proces unitar al creşteriieconomice al investiţiei icircn capitalul uman şi al asigurării securităţii ecologice promovarea dezvoltării continue icircn baza stabilizării mediului şi a conservării biodiversităţii a integrării proceselor ecologice icircn actul decizional promovarea unui nou concept de securitate a oamenilor alimentară economicăsocială ecologică a alianţelor economice re-gionale şi subregionale eradicarea sărăciei reducerea discrepanţelor icircn nivelul de trai al diferitelor categorii depopulaţie constituirea unei societăţi civile deschise icircn baza democratizării descentralizării sistemului public şi slăbirii rolului guvernelor icircncurajării formaţiunilor societăţii civile dezvoltarea valorilor autohtone şi a minorităţilor icircn baza unor relaţii de armonie şirespect faţă de valori asigurarea cunoaşterii informării conştientizării şi participării populaţiei la procesul de dezvoltare durabilăasumarea de către organele statale a atribuţiilor de elaborare şi garantare a realizării programelor şi strategiilor naţionale de dezvoltare durabilă

In conlcuzie trebuie remarcat faptul că dezvoltarea durabilă prevede reforma globalăa societăţii şi cuprinde toate aspectele dezvoltăr ii umane icircn armonie cu mediul icircnconjuratorsi cu resursele sale

2 EVOLUŢIA PREOCUPĂRILOR PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ

Teoria dezvoltării durabile este relativ nouă şi se află icircn curs de formare Conceptul dedezvoltare durabilă s-a conturat icircn ultimii 50 de ani de cacircnd problemele privind degradareamediului si diminuarea resurselor naturale cu riscurile aferente au atras atentia omenirii

asupra lor astfel că au ajuns să facă obiectul unor preocupari importante la nivel mondial invederea diminuarii acestor riscuri Preocupările au fost sustinute prin intruniri la nivelinternational si prin dezbateri politice precum şi prin luarea de masuri importante la nivelglobal regional si national

Comunitatea internaţională a decis să trateze problemele mediului prin măsuricolective la nivel global pe care a căutat să le definească şi să le aplice prin intermediul unuicadru internaţional adecvat

Acest cadru de acţiune la nivel internaţional s-a format icircn timp şi se află icircntr -o evoluţiedinamică prin luarea de măsuri legale cu caracter obligatoriu sub forma tratatelorinternaţionale sau convenţiilor sau cu caracter neobligatoriu icircn forma declaraţiilor rezoluţiilorsau seturilor de linii directoare şi orientări politice măsuri instituţionale şi mecanisme de

finanţare viabileIniţial conceptul de dezvoltare durabilă a avut ca obiective luarea de măsuri pentru asolutiona problemele de mediu şi privind criza resurselor naturale icircn special a probelemelordin ultimele decenii privind producerea si utilizarea energiei

Pe parcurs aceste obiective au evoluat ca urmare a luarii mai multor actiuni şimasuri icircn mai multe etape si anume

Icircncă din anul 1970 s-au concretizat preocupari importante la nivel internaţionalprivind protectia mediului natural si a celui social si economic care au condus la definirea siadoptarea conceptului de dezvoltare durabilă şi la actiuni importante prin care au fost definite



Page 3 of 32

principiile ei şi gasirea celor mai bune metode pentru adoptarea şi respectarea lor de catmai multe tari ale lumii Icirc ncă din anul 1970 au inceput pregatirile pentru organizarea unorintruniri la nivel icircnalt pe plan internaţional icircntre sefi de state si de guverne pentru a se căutaşi adopta masurile necesare pentru protectia mediului şi dezvoltare durabilă pe planetă

Icircn anul 1972 in perioada 5 - 16 iunie part ic ipant i din 114 state ale comu ni t ăţiiinternaţional e s-a reunit la Prima Conferinţă Mondială icircn domeniul mediu lu i şi anume laConferinţa de la Stockholm privind Mediul Uman (Stockholm Conference on Human

Environment) pentru a dezbate problema mediului global şi a necesităţilor de dezvoltare deoarece se constatase deacutejagrave procesul rapid de deteriorare a mediului icircnconjurător datorităunor activităţi umane ceea ce va pune icircn pericol icircnsuși viitorul omenirii Icircn urma dezbaterilordin cadrul conferintei au fost luate măsuri importante şi au fost adoptate următoareledocumente

o Declaraţia de la Stockholm care conţine 26 de principii de respectat pentru a secontribui la dezvoltarea durabilă

o Planul de Acţiune pentru Mediul Uman cu trei componente programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch) activităţile pentru managementul mediului măsurile de sprijin

In stabilirea lor s-au avut in vedere şi prevederile Programulu i Naţiunilor Unitepentru Mediu si au fost luate măsuri privind utilizarea Fondului volu ntar pentru Mediu (Voluntary Environment Found) planificat sa fie icirc nfiinţat icircn ianuarie 1973 icircn conformitate cuprocedurile financiare ale ONU

Toate acestea sunt considerate a fi piatra de temelie a primului cadru internaţional pentru tratarea problemelor mediului

Ca urmare ziua de 5 iunie a fost proclamată ldquoZiua Mondială a Mediului icircnconjurătorrdquo

Conferinţa a recunoscut că problemele de mediu ale ţărilor industrializate cum suntdegradarea habitatelor toxicitatea şi ploile acide nu reprezintă probleme neapărat importantepentru toate ţările adică strategiile de dezvoltare nu icircndeplinesc necesităţile şi priorităţile

ţărilor şi comunităţilor celor mai sărace Conferinţa a fost icircnsă dominată icircn principal deproblemele de mediu şi a condus la creşterea conştientizării publice icirc n acest domeniu Icircn baza recomandărilor Conferinţei de la Stockholm au fost efectuate ulterior o

multitudine de activităţi si au fost luate masuri de protejare a mediului si pentru a contribui ladezvoltarea durabila icircn cele mai multe domenii de activitate care pot sa fie clasificate icircn douămari grupe si anume

o activităţi si masuri orientate pe probleme sectoriale ale factorilor de mediu poluarea apelor a aerului şi a solurilor (icircn special degradarea terenurilor)

o activităţi si masuri orientate pe probleme globale ploi acide epuizarea stratuluide ozon schimbările climatice defrişarea şi deşertificarea conservarea biodiversităţii traficulinternaţional de produse şi deşeuri toxice şi periculoase protejarea mediului icircn perioadele de

conflict armatProblemele globale ale mediului au icircnceput să devină predominante şi au creatnecesitatea iniţierii unor acţiuni suplimentare pentru creşterea conştientizării publice care sădetermine comunitatea internaţională să ia icircn timp util măsuri funcţionale atacirct pe planinternaţional cacirct şi naţional

Evaluarea efectelor acestor noi probleme ale mediului a condus la recunoaştereafaptului că s-a realizat un progres prea redus icircn integrarea protecţiei mediului icircn politicile şiactivităţile de dezvoltare respectiv obiectivul consacrat prin principiul 13 al Declaraţiei de laRio nu a fost realizat



Page 4 of 32

ldquoDeclaraţia de la Stockholm Principiul 13 Pentru a realiza un management mairaţional al resurselor care să conducă astfel la icircmbunătăţirea mediului Statele trebuie săadopte o abordare integrată şi coordonată a planurilor lor de dezvoltare pentru a asigura cădezvoltarea lor este compatibilă cu necesitatea de a proteja şi icircmbunătăţi mediul icircn beneficiul

propriei populaţiirdquo

Icircn anul 1983 şi-a icircnceput activitatea Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare(WCED) sub denumirea de Comisia Brundtland

Această comisie poarta acest nume icircntrucacirct activitatea ei a fost condusă de GroBruntland icircn baza unei rezoluţii adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite

Necesitatea reorientării eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare s-aconcretizat după unsprezece ani de la Conferinţa de la Stockholm respectiv icircn 1983 cacircndNaţiunile Unite au icircnfiinţat Comisia Mondială pentru Mediu şi Dez voltare (World Commissionon Environment and Development ndash WCED) cunoscută sub denumirea de ComisiaBrundtland Icircn activitatea ei Comisia Brundtland a subliniat existenţa a două problememajore

dezvoltarea nu icircnseamnă doar profituri mai mari şi standarde mai icircnalte de trai pentruun mic procent din populaţie ci creşterea nivelului de trai al tuturordezvoltarea nu ar trebui să implice distrugerea sau folosirea nesăbuită a resurselor

noastre natural şi nici poluarea mediului ambiantProblema-cheie a dezvoltării durabile o constituie opoziţia icircntre nevoile de creştere ale

populaţiei şi limitele impuse de resursele planetei precum şi degradarea continuă a mediului

Icircn anul 1985 icircntrcacirct a fost descoperită gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii a avut loc Convenţia de la Viena icircn cadrul căreia s-a icircncearcat găsirea unorsoluţii pentru reducerea consumului de substanţe care dăunează stratului protector de ozoncare icircnconjoară planeta

Icircn anul 1986 la un an după catastrofa de la Cernobacircl Comisia mondială pentrumediu şi dezvoltare (WCED) numită şi Comis ia Brundt land s-a icircntrunit iar şi a colaborat in

vederea luarii de masuri pentru inlaturarea efectelor aceste catastrofe asupa vietii si amediului precum si in vederea protectiei lor şi totodată a dat şi cea mai reprezentativădefiniţie a dezvoltării durabile

Icircn anul 1987 Comisia Brundtland a elaborat şi publicat documentul Vi i torul nos trucomun (Raportul Brundtland) prin care s-a formulat cadrul care avea să stea la bazacelor 40 de capitole ale Agendei 21 şi a celor 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio şi care adefinit dezvoltarea durabilă ca fiind dezvoltarea care icircndeplineşte necesităţile generaţiei

prezente fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi icircndeplini propriilenecesităţi

Raportul cuprinde si ideea că durabilitatea are la bază realitatea că activităţile umane

sunt dependente de mediul icircnconjurător şi de resurse si totodată face referile la faptul căsănătatea siguranţa socială şi stabilitatea economică a societăţii sunt esenţiale pentrudefinirea si creşterea calităţii vieţii

Icircn finalul raportului comisia susţinea necesitatea organizării unei conferinţe internaţionalein care să fie organizate dezbateri şi să fie adoptate masuri pentru a fi respectate principiileadoptate si pentru realizarea dezvoltării durabile



Page 5 of 32

3 ldquoSUMMITUL PĂMIcircNTULUIrdquo sau CONFERINŢA DE LA RIO DE JANEIRO (1992)

31 MĂSURI ŞI DOCUMENTE ADOPTATE

Icircn anul 1992 a avut loc a doua Conferinţă a Naţiunilor Unite pentru Mediu şiDezvoltare numită şi Conferinţa de la Rio de Janeiro (1992) sau bdquoSummitul

Pămacircntuluirdquo la care au participat reprezentanţi din aproximativ 170 de state şi la care aufost adoptate urmatoarele măsuri

1 Au fost icircncheiate mai multe convenţii internaţionale prin care s-au dispus masuri siangajamente pentru efectuarea unor activitati de protectie referitoare la

- schimbările de climă (prin reducerea emisiilor de metan şi dioxid de carbon)- diversitatea biologică (prin conservarea speciilor)- stoparea defrişărilor masive

2 Pe plan internaţional a fost recunoscută oficial necesitatea de a integra dezvoltareaeconomică şi protecţia mediului icircn obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a afirmat importanţa

icircn continuă creştere a dreptului internaţional al mediului ca mecanism de codificare şipromovare a dezvoltării durabile

Ca urmare a lucrarilor conferintei au fost luate mai multe masuri si au fost adoptateurmatoarele documente

o Agenda 21 care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu icircncepere din secolul al XXI-lea concretizat icircn 40 de capitole destinate unordomenii de programe specifice structurate icircn termenii bazei de acţiuneobiectivelor de realizat activităţilor care trebuie efectuate şi modalităţilor deimplementare

o Mecanismul de finanţare pentru implementarea Agendei 21o Statement of Principles on Forests (Declaraţia principiilor privind pădurile) ndash un

document fără putere obligatorie care conţine principiile pentru managementulconservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri

o Organizarea instituţională a Comisiei pentru Dezvoltarea Durabilă (CSD)o Declaraţia de la Rio conţinacircnd 27 de principii privind dezvoltarea durabilă

ldquoSummitul Pămacircntuluirdquo de la Rio de Janeiro din anul 1992 a accentuat importanţasolutionării problemelor de protecţie a mediului şi pentru dezvoltare Alături de Agenda 21 şiDeclaraţia de la Rio s-a ajuns la un acord cu privire la două convenţii obligatorii

o Convenţia privind Diversitatea Biologică (Convention on Biological Diversity CBD)o Convenţia cadru privind Schimbările Climatice

ldquoSummitul Pămacircntuluirdquo din anul 1992 a avut ca urmare o multitudine de reacţii

positive care s-au concretizat apoi in numeroase iniţiative pentru implementarea Agendei 21la nivel local şi prin reorientarea politicii si masurilor de protecţie a mediului

Icircn acelaşi an icircn multe state s-au icircnfiinţat comisii naţionale pentru dezvoltarea durabilă şi s-au icircntocmit strategii pentru dezvoltarea durabilă

Cu toate aceste consecinţe pozitive totuşi nu a putut să fie realizat obiectivul global al Agendei 21 care a făcut apel la o schimbare radicală a sistemelor de valori convenţionaledominante existente şi a proceselor instituţionale



Page 6 of 32

32 DECLARAŢIA DE LA RIO P RINCIPIILE DEZVOLTĂRII DURABILE

Participanţii din cele aproximativ 170 de state ale lumii la Conferinţa de la Rio deJaneiro numită şi bdquoSumm it-ul Pamacircntului rdquo care a avut loc icircn anul 1992 au formulat şiadoptat un numar de 27 Principii ale Dezvoltării Durabile care au fost cuprinse icircnDeclaraţia de la Rio asupra Mediului şi Dezvoltării şi anume

Principiul 1 Icircn centrul preocupărilor pentru asigurarea dezvoltării durabile trebuiesă fie oamenii ei au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă icircn armonie cu natura

Principiul 2 Icircn acord cu Carta Naţiunilor Unite şi cu principiile dreptuluiinternaţional statele au dreptul suveran de a-şi exploata propriile resurse ca urmare apoliticilor lor de mediu şi de dezvoltare Totodată statele au şi responsabilitatea de aasigura faptul că activităţile desfaşurate sub jurisdicţia sau controlul lor nu cauzează daunemediului altor state sau zonelor aflate dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale

Principiul 3 Dreptul la dezvoltare trebuie icircndeplinit astfel icircncacirct să icircntruneascănevoile de dezvoltare şi de mediu ale generaţiilor prezente şi viitoare

Principiul 4 Pentru atingerea dezvoltării durabile protecţia mediului trebuie să fieparte integrantă a procesului de dezvoltare şi nu poate fi considerată izolată de acesta

Principiul 5 Toate statele şi toţi oamenii trebuie să coopereze icircn scopul esenţial aleradicării sărăciei ca cerinţa indispensabilă a dezvoltării durabile pentru a diminuainegalităţile icircntre standardele de viaţa şi pentru a satisface mai bine nevoile majorităţiioamenilor lumii

Principiul 6 Situaţiei speciale şi nevoilor ţărilor icircn curs de dezvoltare icircn deosebi acelor mai puţin dezvoltate şi a celor mai vulnerabile cu privire la mediu trebuie să li seacorde prioritate specială Acţiunile internaţionale icircn domeniul mediului şi dezvoltăriitrebuie de asemenea să se adreseze intereselor şi nevoilor tuturor ţărilor

Principiul 7 Statele trebuie să coopereze icircntr -un spirit de parteneriat global pentruconservarea protecţia şi refacerea sănătăţii şi integrităţii ecosistemului Pamacircntului

Avacircnd icircn vedere contribuţia diferită la degradarea mediului la nivel global statele au

esponsabilităţi comune dar diferenţiate Ţările dezvoltate recunosc responsabilitatea pecare o poartă icircn atingerea dezvoltării durabile la nivel internaţional avacircnd icircn vederepresiunile pe care societăţile lor le au asupra mediului global icircn confordanţă cutehnologiile şi resursele financiare pe care le deţin

Principiul 8 Pentru a atinge dezvoltarea durabilă şi o caliate mai bună a vieţii pentrutoţi oamenii statele trebuie să reducă şi să elimine modelele nesustenabile de producţie şiconsum şi să promoveze politici demografice potrivite

Principiul 9 Statele trebuie să coopereze pentru a-şi icircntări capacitateaadministrativă internă pentru dezvoltarea durabilă prin creşterea nivelului de icircnţelegereştiinţifică prin schimburi de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice şi prin intensificareadezvoltării adaptării răspacircndirii şi transferului tehnologiilor inclusiv a tehnologiilor noi şi

inovatoarePrincipiul 10 Problemele de mediu sunt cel mai bine tratate prin participarea tuturor

cetăţenilor de la nivelul relevant La nivel naţional fiecare individ trebuie să aibă accescorespunzător la informaţii de mediu care sunt deţinute de autorităţile publice inclusiv lainformaţii asupra activităţilor şi materialelor periculoase de la nivelul comunităţilor lor şioportunitatea de a participa la procesul de luare a deciziilor Statele trebuie să faciliteze şisă icircncurajeze conştientizarea şi participarea publicului făcacircnd informaţia disponibilă la nivelcacirct mai larg



Page 7 of 32

Principiul 11 Statele trebuie să promulge legislaţie de mediu eficace Standardelede mediu obiectivele de management şi priorităţile trebuie să reflecte contextul de mediuşi de dezvoltare căruia li se aplică Standardele aplicate de unele tari pot fi nepotrivite şi cucosturi economice şi sociale nejustificate pentru alte ţări icircn special pentru ţările icircn curs dedezvoltare

Principiul 12 Statele trebuie să coopereze pentru a promova un sistem economicinternaţional deschis care să conducă la crestere economica şi dezvoltare durabilă icircn toateţările pentru a se adresa mai bine problemelor privind degradarea mediului Măsurile de

politică comercială icircn scopuri legate de mediu nu trebuie să constituie mijloace dediscriminare arbitrară sau nejustificată sau vreo constracircngere ascunsă asupra comerţuluiinternaţional Acţiuni unilaterale care să se ocupe cu probleme de mediu din afara

jurisdicţiei ţării importatoare trebuie să fie evitate Măsurile de mediu care se adreseazăproblemelor de mediu transnaţionale sau globale trebuie cacirct mai mult posibil să sebazeze pe un consens internaţional

Principiul 13 Statele trebuie să dezvolte legislaţia naţională privind obligaţia şidespăgubirea pentru victimele poluării şi ale altor pagube de mediu Statele tebuie deasemenea să coopereze icircntr -o manieră promptă şi mai hotăracirctă pentru a dezvolta legiinternaţionale privind obligativitatea şi despăgubirea pentru efectele adverse ale pagubelorde mediu cauzate de activităţi de sub jurisdicţia sau controlul lor zonelor aflate dincolo de

jurisdicţia acestora Principiul 14 Statele trebuie să coopereze icircn mod eficace pentru a descuraja sau

preveni mutarea şi transferul către alte state a oricăror activităţi sau substanţe carecauzează degradarea severă a mediului sau care se descoperă ca sunt periculoase pentrusănătatea umană

Principiul 15 Pentru a proteja mediul abordarea precaută trebuie sa fie larg aplicatăde către state conform cu capacităţile lor Acolo unde există ameninţări de pagubeserioase şi ireversibile lipsa de certitudine ştiinţifică deplină nu trebuie să fie folosită caargument pentru amacircnarea măsurilor eficiente din punct de vedere al costurilor deprevenire a degradării mediului

Principiul 16 Autorităţile naţionale trebuie să se străduiască să promoveze

internalizarea costurilor de mediu şi utilizarea instrumentelor economice luacircnd icircnconsiderare modul de abordare conform căruia poluatorul trebuie icircn principiu să suportecostul poluării avacircnd datoria privind interesul public şi fară a distorsiona comerţulinternaţional şi investiţiile

Principiul 17 Evaluarea impactului asupra mediului ca instrument naţional trebuie icircntreprinsă pentru activităţi propuse pentru care există posibilitatea să aibă un impactadvers semnificativ asupra mediului şi care sunt supuse deciziei unei autorităţi naţionalecompetente

Principiul 18 Statele trebuie să anunţe imediat alte state cu privire la orice dezastrenaturale sau alte pericole ce au probabilitatea de a produce efecte dăunătoare subiteasupra mediului acelor state Toate eforturile vor fi făcute de către comunitatea

internaţională pentru a ajuta statele astfel lovite Principiul 19 Statele trebuie să furnizeze icircnştiinţări prealabile şi icircn timp util ca şiinformaţii relevante statelor potenţial afectate asupra activităţilor ce ar putea avea un efectadvers transnaţional de mediu semnificativ şi trebuie să se consulte cu acele state icircntr -unstadiu timpuriu şi icircn bună credinţă

Principiul 20 Femeile deţin un rol vital icircn managementul mediului şi dezvoltareParticiparea lor deplină este de aceea esenţială pentru atingerea dezvoltării durabile



Page 8 of 32

Principiul 21 Creativitatea idealurile şi curajul tinerilor lumii trebuie să fie mobilizatepentru crearea unui parteneriat global pentru a atinge dezvoltarea durabilă şi pentru aasigura un viitor mai bun pentru toţi

Principiul 22 Locuitorii indigeni şi comunităţile lor ca şi alte comunităţi locale deţinun rol vital icircn managementul mediului şi dezvoltare datorită cunoştinţelor şi obiceiurilor lortradiţionale Statele trebuie să le recunoască şi să le susţină icircn mod just identitatea culturaşi interesele şi să le permită participarea eficientă la atingerea dezvoltării durabile

Principiul 23 Mediul şi resursele naturale ale oamenilor sub asuprire dominaţie sau

ocupaţie trebuie să fie protejate Principiul 24 Războiul este icircn mod intrinsec distructiv pentru dezvoltarea durabilă

Statele trebuie de aceea să respecte legile internaţionale care furnizează protecţie pentrumediu icircn timp de conf lict armat şi să coopereze la dezvoltarea icircn continuare a acestoradacă este necesar

Principiul 25 Pacea dezvoltarea şi protecţia mediului sunt interdependente şiinseparabile

Principiul 26 Statele trebuie să icircşi rezolve toate disputele legate de mediu icircn modpaşnic şi prin mijloace potrivite icircn acord cu Carta Naţiunilor Unite

Principiul 27 Statele şi oamenii trebuie să coopereze icircn bună credinţă şi icircntr -unspirit de parteneriat la icircndeplinirea principiilor cuprinse icircn această Declaraţie şi la

dezvoltarea icircn continuare a legilor internaţionale icircn domeniul dezvoltării durabile

4 CONFERINŢELE RIO+5(1997) RIO+10(2002) RIO+20(2012)

41 Conferinta RIO+5(1997) sau Conferinţa de la New York 1997

Au fost analizate rezultatele obtinute după cinci ani de la adoptarea lor la Conferintade la Rio din anul 1992 si au fost constatate o serie de deficienţe datorate icircn specialinechitatăţii sociale şi sărăciei printre care

o reducerea asistenţei oficiale acordate pentru dezvoltare şi creşterea datoriilorinternaţionale

o eşecul icircmbunătăţirii transferului de tehnologie construcţiei capacităţilor pentruparticipare şi dezvoltare

o eşecul coordonării instituţionale şi o incapacitatea de a reduce nivelurile excesive de producţie şi de consum

Preocuparile Natiunilor Unite si ale altor State pentru dezvoltarea durabilă şi protecţiamediului s-au intensificat dupa anul 2000 astfel că au avut loc evenimente importante si aufost luate masuri de o importantă majoră icircn acest scop Seria de conferinte la nivel inalt detipul RIO+ a continuat sa fie organizate sub formă de summituri la care au fost adotatemasuri importante de catre sefii de state si de guverne participanti

42 Conferinta RIO+10(2002) este icircn fapt a treia Conferinţă mondială a ONUasupra mediului care a fost numită Summitul Naţiunilor Unite privind DezvoltareaDurabilă (World Summit on Sustainable Development ndash WSSD) sau Summitul de laJohannesburg care a avut loc după 10 ani de la Conferinţa de la RIO

RIO+10 (2002) respectiv Summitul de la Johannesburg a reunit 104 conducători aistatelor lumii şi a făcut apel la ratificarea icircntărirea şi implementarea mai fermă a acordurilorşi convenţiilor internaţionale privind mediul şi dezvoltarea Principalele sale rezultate au fosto Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă



Page 9 of 32

o Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă ( JPOI)

Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabilă ca fiind un elementcentral al agendei internaţioanle şi a dat un nou impuls pentru aplicarea practică a măsurilorglobale de luptă icircmpotriva sărăciei şi pentru protecţia mediului Totodată s-a aprofundat şi

icircntărit icircnţelegerea conceptului de dezvoltare durabilă icircn special prin evidenţierea legăturilorimportante dintre sărăcie mediu şi utilizarea resurselor naturale

Guvernele au căzut de acord şi au adoptat un set de obligaţii noi şi de măsuri

concrete de acţiune pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă

Prin Declaraţia de la Johannesburg participanţii si-au asumat responsabilitateacolectivă pentru a contribui la progresul şi la icircntărirea celor trei piloni interdependenţi aidezvoltării durabile dezvoltarea economică dezvoltarea socială şi protecţia mediului la nivellocal naţional regional şi global

Planul de implementare urmăreşte aplicarea de măsuri concrete la toate nivelurile şi icircntărirea cooperării internaţionale icircn baza responsabilităţolor comune dar diferenţiateexprimate icircn Principiul 7 al Declaraţiei de la Rio şi integrarea celor trei piloni ai dezvoltăriidurabile Icircn acest sens s-a stabilit ca eforturile să fie cu precădere axate pe

o eradicarea sărăciei o modificarea modelelor de producţie şi consumo protejarea sănătăţii şi o protejarea şi managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea

economică şi socială

O măsură foarte importantă care a fost luată la acest summit a fost acordarea unuisprijin substanţial pentru icircnfiinţarea unui fond de solidaritate mondială cu scopul de acontrubui la eradicarea sărăciei Totodată s-a acor dat o importanţă deosebită opiniilorformulate de societatea civilă ca o recunoaştere a rolului esenţial al societăţii civile icircnimplementarea dezvoltării durabile şi privind promovarea de parteneriate icircn realizareaobiectivelor propuse

43 Conferinţa RIO+20 (2012) sau Conferinţa ONU privind DezvoltareaDurabilă ndash UNCSD

Conferinţa RIO+20 a avut loc icircn Brazilia icircn anul 2012 cu ocazia celei de a 20-aaniversări faţa de anul 1992 cand a avut loc Conferinţ a Naţiunilor Unite pentru Mediu şiDezvoltare (UNCED) la Rio de Janeiro Totodata s-a aniversat şi icircmplinirea a 10 ani de laSummitul mondial privind dezvoltarea durabilă (WSSD) de la Johannesburg din anul 2002

Această conferinţă a avut ca obiectiv principal reicircnnoirea angajamentului politic alparticipantilor pentru dezvoltarea durabilă pentru evaluarea progreselor realizate pacircnă icircnprezent şi icircnlăturarea greutăţilor de punere icircn aplicare a rezultatelor principalelor summituriprivind dezvoltarea durabilă precum şi pentru abordarea problemelor şi luarea unor masuripentru a face fata la noile provocări Icircn acest scop accentul se a fost pus pe două teme

majore si anumeo Economia verde icircn contextul dezvoltării durabile şi al eradicării sărăciei o Cadrul instituţional pentru dezvoltare durabilăRezultatele negocierilor care au avut loc la această conferintă icircn special cele privind

consumul şi producţia durabile (SCP) sunt de o importanţă majoră pentru conturareaangajamentelor politice care s-au luat icircn anul 2012 icircn cadrul Conferinţei ONU numită şiCon ferin ta RIO+ 20 (2012)



Page 10 of 32

5 DREPTUL INTERNAŢIONAL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ

Toate aceste conferinţe mondiale pe langa aportul important pe care l-au aduspentru omenire prin masurile luate si actiunile icircntreprinse pentru dezvoltarea durabila siprotectia mediului au influenţat şi evoluţia normelor de drept internaţional privind mediul

Au fost icircncheiate numeroase acorduri bilaterale şi multilaterale la nivel internaţionalcar e conţin prevederi legate de unul sau mai multe aspecte care vizează protecţia mediuluiacestea fiind abordate la nivel subregional regional şi global

Icircn acest scop icircn tratatele de drept internaţional privind mediul au fost introduse unnumăr important de principii fundamentale şi norme de legislatie internaţională pentruprotecţia mediului

Fiind un domeniu relativ nou şi icircn formare dreptul şi politica internaţională icircn domeniulprotecţiei mediului evoluează şi pe baza rezoluţiilor şi declaraţiilor unor organizaţiiinternaţionale cum sunt UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu) OrganizaţiaMondială a Sănătăţii sau Agenţia Internaţională a Energiei Atomice care au jucat un rol

important icircn cristalizarea principiilor internaţionale pentru protecţia mediului deşi de multe oriaceste principii nu sunt obligatorii icircnsă prin includerea acestor principii icircn sistemelelegilslative naţionale acestea pot deveni obligatorii

Cu toate că icircn prezent statele lumii au abordări diferite faţă de aceste principiirespectiv le consideră a fi principii de drept internaţional icircn formare sau le recunosc ca fiindprincipii de drept internaţional ele stau la baza dezbaterilor actuale pentru luarea deciziilorpolitice privind protecţia mediului la nivel internaţional şi capătă o importanţă din ce icirc n ce maimare pentru adoptarea unor masuri si norme de drept international privind protectiamediului comerţul international si in general relatiile internaţionale

6 UNIUNEA EUROPEANĂ PREOCUPĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

La nivelul Uniunii Europene icircnca din anul 1972 au avut loc o serie de intruniri alesefilor de state si de guverne in cadrul carora au dezbatut problemele pricinuite dediminuarea din ce in ce mai accentuată a resurselor naturale precum si privind necesitatealuarii de masuri pentru exploatarea lor rationala pentru protectia mediului si asigurarea uneidezvoltari durabile Cele mai importante sunt

1972 ndash Summit-ul de la Paris in cadrul căruia a fost evidenţiată necesitatea acordăriiunei atenţii deosebite protecţiei mediului icircn contextul expansiunii economice şi a icircmbunatăţiriistandardelor de viaţă

Icircn anul 1973 si apoi in anul 1977 au fost lansate primele două programe ale UniuniiEuropene pentru protecţia mediului prin care s-a solicitat găsirea şi luarea de măsuriimediate impotriva prpblemelor grave pricinuite de poluarea tot mai accentuată a mediuluiPrintre acestea de exemplu au fost solicitate masuri pentru reducarea nivelului de poluare aapelor dulci si a apei marii pentru reglememenatrea nivelui maxim de plumb icircn benzină ori aemisiilor de dioxizi de azot şi sulf

Totodată au mai fost formulate mai multe principii care au fost preluate si aplicate apoisi de catre noile generatii icircn realizarea programelor de actiune care au urmat printre care



Page 11 of 32

o principiul precautiei icircn luarea deciziilor cu privire la efectuarea activitaţilor care auun posibil impact asupra mediului

o principiul ldquopoluatorul plăteşterdquo repararea daunelor ecologice precum şi costurilesociale ale daunelor aduse de acesta

o principiul potrivit căruia activităţile icircntreprinse icircntr -un stat membru nu trebuie sapricinuiască degradarea mediului icircn alt stat

o principiul prevenirii şi corectării pe cat posibil la sursă icircn stadiul incipient adaunelor ecologice

Urmatoarele două programe la UE lanasate in an ii 1983 si 1985 de acţiune pentruprotect ia mediului au icircncurajat masuri ldquopro-activerdquo cum sunt utilizarea cacirct mai mult aresurselor nepoluante de energie reciclarea deseurilor şa Totodata a fost subliniatăimportanta masurilor pentru conservarea resurselor naturale pentru desemnarea unor zonesi arii icircn care să fie protejate habitatele naturale ale păsărilor si animalelor măsuri pentrupentru protectia plantelor etc

Au fost demarate mai multe proiecte şi icircn domeniul agriculturii transporturilor cresteriicaltatii vietii etc

1987 ndash Actul Unic European document care reprezintă un punct de referinţă alpoliticii europene icircn domeniul protectiei mediului care a fost astfel menţionată pentru prima

dată icircn cadrul unui tratat al Comunităţii Europene 1993 ndash Tratatul de la Mastricht prin care s-a conferit protecţiei mediului un statutcomplet icircn cadrul politicilor europene

Icircn perioada incepand din anul 1993 care a urmat pana in anul 2000 a fost aplicat celde-al cincilea program de actiune al UE numit sugestiv ldquoCătre o dezvoltare durabilărdquo avandurmatoarele directii de actiune prioritare

aplicarea completa si eficace a legislatiei comunitare

controlul impactului pe care il au substantele si sursele de poluare asupra mediuluiformat din uscat apa aer precum şi pentru viaţa oamenilor a plantelor si animalelor

asigurarea unui acces mai bun al oamenilor la informare

crearea de noi locuri de muncă

protectia mediului etc1999 ndash Tratatul de la Amsterdam prin care a fost consolidată baza legală a politicii

vizacircnd protecţia mediului precum şi promovarea dezvoltării durabile icircn cadrul UniuniiEuropene

2000 ndash Şefii statelor membre ale UE reuniţi icircn şedinţa Consiliului European de laLisabona s-au angajat să creeze pacircnă icircn anul 2010 cea mai competitivă şi dinamicăeconomie bazată pe cunoaştere din lume

2001 ndash Summit-ul de la Goetheborg icircn carul căruia a fost adoptată Strategia deDezvoltare Durabilă a UE

2005 ndash Comisia Europeană a demarat un proces de reviziure a Strategiei de

Dezvoltare Durabilă proces care a cuprins mai multe etape

icircn februarie 2005 Comisia a publicat o evaluare iniţială şi a trasat o serie dedirecţii de urmat Au fost evidenţiate anumite direcţii de dezvoltare non-durabilă care au avutefecte negative schimbările climatice ameninţări la adresa sănătăţii publice creştereasărăciei şi a excluziunii sociale epuizarea resurselor naturale şi afectarea biodiversităţii

icircn iunie 2005 şefii de stat şi de guverne din UE au adoptat o declaraţie privindliniile directoare ale dezvoltării durabile care susţinea că Agenda reicircnnoită de la Lisabonaeste o componentă esenţială a obiectivului dezvoltării durabile



Page 12 of 32

2006 (iunie) - a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă pentru o UniuneEuropeană extinsă Cele 7 axe prioritare ale Strategiei Uniunii Europene pentru DezvoltareDurabila revizuite in anul 2006 si incluse in această strategie sunt

masuri pentru a face fată schimbarilor climatice si cerinţelor tot mai mari de energie asigurarea unui transport durabil conservarea si managementul resurselor naturale consum si productie durabile sanatate publica

incluziune sociala demografie si migratie masuri pentru eradicarea saraciei globale si pentru a face fată la provocariledezvoltarii durabile

2007 ndash A fost icircncheiat Tratatul de la Lisabona care cuprinde şi mai multe protocoaleadiţionale privind schimbările climatice şi lupta icircmpotriva icircncălzirii globaleCacircteva prevederi ale Tratatului se referă la solidaritatea care trebuie să fie adoptată de tarilesemnatare ale tratatului pentru a contribui icircn comun la solutionarea problemelor tot mai maricare apar privitor la furnizarea de energie şi datorită schimbărilor icircn domeniul politiciienergetice europene

Preocuparile Uniunii Europene şi măsur ile adoptate au continuat in ultimii ani si

continuă si pentru viitor fiind sustinute si printr-o multitudine de intruniri conferintemanifestari stiintifice precum si prin icircncheierea Tratate Conventii Directive Europene etc Al şaselea program de actiune ale UE intitulat ldquo Mediul icircnconjurător 2010 Viitorul

nostru opţiunea noastrărdquo are ca obiective consolidarea dezvoltării durabile icircmbunătăşireaaccesului oamenilor la icircnfomaţiile privind mediul şi la luarea deciziilor cu privire la mediu

Icircn cadrul acestuia sunt abordate o multitudine de problem pintre care- sporirea investitiilor pentru protectia si ameliorarea mediului- stabilirea de norme ecologice mai stricte de respectat in cadrul pietei uniceeuropene- integrarea sitematica a politicii de mediu icircn cadrul celorlalte politici comunitare- gasirea si utilizarea celor mai bune strategii pentru prevenirea si controlul polării şa

UE alocă şi prezent fonduri importante prin multitudinea de Proiecte şiPrograme pentru protect ia mediului s i pentru sust inerea uno r imp ortante act iuni invederea dezvoltarii durabile la nivelul său in toate domeniile de activitate si pentrucresterea calitătii vietii

Totodata UE a adoptat o multitudine de prevederi legale obligatorii concretizate inDirective privind managementul deseurilor (Directiva nr75442CEE) gestionarea deseurilorpericuloase(Directiva nr1891689CEE) impotriva poluarii fonice (Directiva nr70157CEE) simulte altele

7 POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ

GLOBALĂ

Scopul general al dezvoltarii durabile globale constă in imbunatatirea vietii omenesti siasigurarea conditiilor necesare pentru ca oamenii sa se poata realiza la intregul lor potentialsi in armonie cu mediul

Exista in prezent un consens general asupra faptului ca atingerea acestui scop globalnecesita realizarea urmatoarelor patru obiective1 o dezvoltare economica sanatoasa bazata pe transformari structurale 2 distribuirea la nivelul intregii populatii a beneficiilor dezvoltarii economice



Page 13 of 32

3 realizarea unei guvernari eficiente adica dezvoltarea unui sistem politic care sa asigurerespectarea drepturilor si libertatilor oamenilor4 implementarea unei politici economice consistenta cu apararea mediului inconjurator

Transformarea structurala defineşte procesul de deplasare a alocarii resurselor catresistemele cu productivitate ridicata astfel incacirct economia sa poata sustine un standard deviata mai ridicat pentru intreaga populatie

Guvernarea eficienta consta in activitate administrativa competenta in garantarearespectarii legilor si in asigurarea accesului cetatenilor la informatiile de interes public

Dezvoltarea durabilă globală poate genera prosperitate daca se asigură regenerarearesurselor si se protejeaza mediul Ea abordeaza conceptul calitatii vietii in complexitatea eisub aspect economic social si de mediu promovicircnd ideea echilibrului intre dezvoltareaumană şi dezvoltarea economica echitatea sociala utilizarea eficienta si conservareamediului inconjurator

Elementul cheie al dezvoltarii durabile globale il reprezinta reconcilierea intre procesulde dezvoltare si calitatea mediului promovarea procesului integrat de elaborare si luare adeciziilor atacirct la nivel global cacirct si pe plan regional national sau local

De asemenea dezvoltarea durabila depinde de distribuirea corecta a costurilor si abeneficiilor dezvoltarii intre generatii si natiuni

Principiile majore care caracterizează dezvoltarea durabilă globală sunt

Preocuparea pentru echitate si corectitudine intre tari si intre generatiiViziunea de lunga durata asupra dezvoltariiGacircndirea sistemica - interconexiunea intre mediu economie si societate

Icirc n cadrul acestui proces icircnţelesul conceptului de durabilitate globală a cunoscut oextindere puternică icircn direcţia constituirii unui triunghi magic al durabilităţii care săcuprindă pe lacircngă echilibrul ecologic şi obiectivele de securitate economică şi echitatesocială

La obiectivele stabilite pentru a se asigura protecţia mediului ambiant la toate nivelelesale de la cele locale şi pacircnă la cele globale au mai fost adăugate şi o multitudine deobiective de natură socială şi economic la nivel global

Printre acestea in anul 2003 Comisia germană a UNESCO a adoptat ldquoDeclaraţia

de la Hamburgrdquo prin care a propus ca perioada urmatorilor 10 ani adica perioada 2005-2014 sa fie numită ldquoDeceniul Educaţiei pentru o Dezvoltare Durabilă in cadrul caruia safie luate o serie de masuri pentru realizarea acesteia si totodată a propus sa fie indepliniteurmătoarele zece subiecte cacircte unul pentru fiecare an al Deceniului si anume

1 Comportamentul consumatorilor şi administrarea durabilă 2 Diversitatea culturală 3 Sănătatea şi calitatea vieţii 4 Alimentarea cu apă şi cu energie electrică 5 Rezervaţiile biosferei ca locuri de studio 6 Zone climatice ca locuri de studiu 7 Icircnvăţarea durabilităţii icircn societatea ştiinţifică

8 Participarea cetăţenilor şi good governance 9 Lupta icircmpotriva sărăciei prin intermediul unor proiecte durabile de dezvoltare 10Dreptate icircntre generaţii drepturile omului şi orientarea etică

(Sursa Declaraţia de la Hamburg a Comisiei germane a UNESCO privind Deceniul Educaţie pentru oDezvoltare Durabilă propus de Naţiunile Unite 11 iulie 2003 Dacă vrem ca lumea noastră să devină maidurabilă toţi oamenii trebuie să adopte un alt comportament şi un alt stil de viaţă Pentru a se putea implica icircnaceste procese de căutare pentru că asta icircnseamnă pacircnă la urmă durabilitatea oamenii au nevoie de o maimare măsură de competenţe autoreflexive sociale şi politice de o disponibilitate mai mare precum şi decapacitatea de a acţiona icircn afara sferei lor personale restracircnse (Martin K Erwachsenenbildner32004)



Page 14 of 32

8 CONTRIBUŢIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE LA DEZVOLTAREA DURABILĂ

Activitatea oamenilor de stiinta aduce un aport foarte important la intelegerea din ce ince mai mai bună a unor fenomene ca care se confruntă in ultimele decenii intreaga omenirecum sunt schimbarile climatice accelerarea ritmului de consumare a resurselor trenduriledemografice degradarea mediului inconjurator etc De aceea la elaborarea strategiilor de

dezvoltare de lunga durata este absolut necesara luarea in considerare a fenomenelor deacest tip si a masurilor necesare pentru a se putea face fată la urmarile lor

Stiinta trebuie sa aiba un rol din ce in ce mai important in asigurarea dezvoltariidurabile prin aportul pe care trebuie sa-l aduca prin rezultatele cercetarilor stiintifice privindcresterea eficientei utilizarii resurselor prin dezvoltarea unor noi tehnologii ecologice deproductivitate ridicata si cu consumuri materiale si energetice reduse prin identificarea unornoi resurse etc

Cercetarea ştiinţifică trebuie privita ca o componenta esentiala in procesul derestructurare a societatii si a economiei pentru asigurarea dezvoltarii durabile Evaluareastiintifica a conditiilor actuale si a perspectivelor potentiale bazata pe inovatiile stiintificeexistente si in curs de dezvoltare trebuie sa stea la baza procesului de elaborare a politicilor

de dezvoltareIn fata amenintarilor degradarii ireversibile a mediului inconjurator se impune o

intelegere cacirct mai bună in plan ştiinţific a fenomenelor care au loc şi o crestere sustinuta aproductivitatii in activitatea stiintifica

Conform cu concluziile si recomandarile Conferintei Internationale privind AgendaStiintei pentru Mediu si Dezvoltare (ASCEND 21) principalele directii de actiune sunt

a) Dezvoltarea bazei stiintifice a managementului durabilb) Cresterea nivelului cunostintelor stiintificec) Imbunatatirea calitatii evaluarilor stiintifice pe termen lungd) Dezvoltarea capacitatii si capabilitatii stiintifice

a) Dezvoltarea bazei stiintifice a managementului durabil Icircn general dezvoltarea durabila necesita elaborarea de prognoze pe termen lung care

sa integreze efectele locale si regionale ale schimbarilor globale in procesul general dedezvoltare economic si socială Procesul de dezvoltare trebuie periodic reevaluat periodic infunctie de rezultatele cercetarii stiintifice urmarind ca utilizarea resurselor sa aiba cele maimici urmari negative asupra mediului inconjuratorIn acest scop trebuie să fie urmarită indeplinirea unei multitudini de obiective printre care

Dezvoltarea capacitatilor si capabilitatilor stiintifice in domeniile relevante pentrumediu si dezvoltareElaborarea politicilor de dezvoltare si mediu pe baza celor mai noi cuceriri ale stiintei

si tehniciiImbunatatirea cooperarii intre oamenii de stiinta pentru promovarea programelor siactivitatilor de cercetare interdisciplinare Antrenarea cetatenilor să participle la stabilirea prioritatilor si la luarea deciziilorprivind dezvoltarea durabila

Principalele activităţi ce se impun pentru indeplinirea acestor obiective suntCentralizarea rezultatelor cercetărilor din domeniul stiintelor naturale si sociale caresunt relevante pentru promovarea unei dezvoltari durabile



Page 15 of 32

Identificarea unor noi directii de cercetare si stabilirea prioritatilor in contextuleforturilor internationale in domeniuElaborarea si utilizarea unor instrumente de cercetare stiintifica relevante şiperformante pentru dezvoltarea durabila printre care stabilirea calului si studiereaevolutiei unor indicatori reprezentativi privind calitatea vietii starea de sanatate apopulatiei educatia starea mediului inconjurator economia etcConstituirea unor structuri noi de organizare pentru a se asigura un managementsuperior al resurselor

Formularea unei politici de protectie a mediului pe termen lungColectarea analiza si integrarea datelor privind legaturile dintre starea diferitelorecosisteme si starea de sanatate a colectivitatilor umane pentru a imbunataticunoasterea privind costurile si beneficiile diferitelor politici si strategii de dezvoltarecare se elaboreazaElaborarea unor studii stiintifice la nivel national si regional privind caile de realizarea unei dezvoltari durabile folosind metodologii comparabile si complementare

Ca mijloace de implementare a acestora pot fi mentionateEvaluarea costurilor si identificarea surselor de finantareDezvoltarea mijloacelor tehnologice si stiintifice necesare avacircnd la bazao programe noi de cercetare stiintifica incluzacircnd aspectele umane si socio-

economice pentru a intari cercetarea interdisciplinara privind degradareamediului si tehnologiile de reabilitare a acestuia realizarea unor modeledemonstrative de diferite tipuri (socio-economic conditii de mediu) pentru astudia si evalua metodologiile propuse

o dezvoltarea unor metode de evaluare a riscului relativ pentru a asista factoriidecizionali in stabilirea prioritatilor de cercetare stiintifica

b Cresterea nivelului cunostintelor stiintificeCunostintele stiintifice acumulate pot fi folosite la realizarea unor importante evaluari

stiintifice ale stadiului actual si pentru elaborarea de previziuni privind tendintele viitoare deevolutie Pe această bază pot fi prefigurate actiunile care trebuie realizate sau care trebuie

evitate pentru mentinerea biosferei in stare de cacirct mai buna sanatate si pentru diminuareareducerii biodiversitatii

c Imbunatatirea calitătii evaluarilor stiintifice pe termen lungObiectivul principal consta in furnizarea de evaluări ale stadiului actual si ale

tendintelor viitoare de evolutie la nivel local regional si global pe baza celor mai bunecunostinte stiintifice care să asigure găsirea si adoptarea de strategii alternative necesarepentru fundamentarea politicilor de mediu si dezvoltare duprabilă pe termen mediu si lung

Activitatile semnificative ce trebuie intreprinse icircn acest scop sunt Stabilirea şi adoptatrea unor metodologii pentru efectuarea de audituri nationaleregionale si globale care sa permita examinarea capacitatii sistemelor regionale si

globale de a satisface necesitatile formelor de viata umana si non-umană precum siidentificarea zonelor si resurselor vulnerabile la o degradare viitoare Coordonarea datelor si statisticilor relevante pentru problemele de mediu sidezvoltare ca suport pentru elaborarea evaluarilor stiintifice pe termen lung (deexemplu date privind epuizarea resurselor trenduri demografice etc)

Miljoacele de implementare a acestor activităţi pot fi Evaluarea costurilor si identificarea surselor de finantare Dezvoltarea unor baze de date relevante si a unor sisteme de monitorizare a

mediului de colectare de transmitere a datelor si de prelucrare



Page 16 of 32

d Dezvoltarea capacitatii si capabilitatii stiintifice

Ca urmare a rolului din ce in ce mai mare pe care il au cunostintele stiintifice inelaborarea politicilor de mediu si dezvoltare este necesara dezvoltarea si intarireacapacitatilor stiintifice si tehnologice pentru participarea activa la activitatile de cercetarestiintifica si pentru utilizarea rezultatelor acesteia Cele mai importante modalitati dedezvoltare a capacitatilor stiintifice si tehnologice sunt

Educatia si instruirea practica in stiinte si tehnologii Asistenta internationala pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltareImplementarea unor instrumente de incurajare a cercetarii stiintifice si a utilizariirezultatelor ei in sectoarele productive ale economieiCresterea numarului de specialisti in disciplinele relevante pentru a face fatacomplexitatii si dimensiunilor problemelor de mediu

Printre obiectivele de indeplinit icircn acest scop trebuie să fie si urmatoarele Dezvoltarea unor sisteme de educatie instruire si facilitati pentru cercetare -

dezvoltare Dezvoltarea cantitativa si calitativa a infrastructurii cercetarii stiintifice Cresterea numarului de specialisti in domeniul disciplinelor stiintifice fundamentale Cresterea numarului de specialisti in domeniul disciplinelor stiintifice care au

legătură cu cercetarea problemelor mediului Imbunatatirea accesului oamenilor de stiinta si a factorilor de decizie la informatiile

relevante pentru problemele de mediu Cresterea nivelului de colaborare internă si internationala la realizarea unor

programe si proiecte de cercetare stiintifica privind mediul si dezvoltarea

Activitatile ce trebuie să fie efectuate icircn acest scop trebuie să asigure Educarea si instruirea cetaţenilor precum şi antrenarea oamenilor de stiinta pentrucresterea abilitatii lor de a identifica gestiona si integra aspectele de protectie amediului in proiectele de cercetare

Formarea specialistilor pentru a lucra in programe de cercetare interdisciplinaraprivind solutionarea problemelor de mediu si dezvoltareDezvoltarea infrastructurii stiintifice in scoli universitati si institute de cercetarePromovarea transmiterii informatiilor stiintifice si tehnologice si a bazelor de dateproprii catre centre si retele de date nationale si regionaleDezvoltarea parteneriatelor intre institute si universitati pentru a facilita schimbul dedate stiintifice si tehnologice si a asigura asistenta tehnica necesara pentrudezvoltarea durabila si protectia mediuluiCompilarea analiza si publicarea cunostintelor stiintifice tehnologice si de mediu

Ca mijloace de implementare pot fi folosite metodele şi metodologiile bazate pe

Evaluarea costurilor si identificarea surselor de finantareExtinderea si eficientizarea programelor si retelelor de cercetare care sa conducala cunostinte stiintifice relevante pentru fomularea politicilor de dezvoltare durabilaDezvoltarea de sisteme de monitorizare evaluare si informare si a bazelor de date



Page 17 of 32

9 STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMAcircNIEI LAORIZONTUL ANILOR 2013 ndash 2020 ndash 2030

Ca urmare a măsurilor luate la nivel internaţional şi pe plan regional la nivelul UniuniiEuropene Guvernul Romacircniei s-a aliniat politicilor şi conventiilor icircncheiate si a dispus o

multitudine de masuri prin programele de guvernare şi a adoptat strategii specifice pentru acontribui la deyvoltarea durabilă şi protecţia mediului Astfel icircn şedinţa din data de 12noiembrie 2008 a dezbătut şi aprobat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă laorizontul ani lor 2013 ndash2020 ndash2030

Documentul prevede respectarea normelor metodologice ale Comisiei Europene şireprezintă un proiect comun al Guvernului Romacircniei care se realizează prin intermediulMinisterului Mediului şi al Dezvoltării Durabile şi este in concordaţă şi cu ProgramulNaţiunilor Unite pentru Dezvoltare la care Romacircnia participă prin activităţile care sedesfăşoară la Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă sau care sunt coordinate de cătreacesta

Strategia stabileşte obiective concrete pentru trecerea icircntr -un interval de timprezonabil şi realist la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene şi larg icircmpărtăşitpe plan mondial şi anume la ldquomodelul dezvoltării durabilerdquo care are ca obiectiv principal

icircmbunătăţirea continuă a vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei icircn armonie cu mediul natural

Elaborarea Strategiei a fost realizată ca urmare a obligaţiei asumate de Romacircnia icircncalitate de stat membru al Uniunii Europene conform obiectivelor convenite la nivelcomunitar icircn special celor prevăzute icircn Tratatul de aderare icircn Strategia Lisabona pentrucreştere şi locuri de muncă şi icircn Strategia reicircnnoită a UE pentru Dezvoltare Durabilă dinanul 2006 şi altele

Proiectul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul anilor 2013ndash

2020 ndash2030 a fost dezbatut la nivel naţional şi regional cu implicarea activă a factorilorinteresaţi şi cu sprijinul Academiei Romacircne Strategia propune o viziune a dezvoltăriiRomacircniei icircn perspectiva următoarelor două decenii cu obiective care trebuie icircndepliniteindifferent de specificul ciclurilor electorale şi de pref erinţele politice conjuncturale dintreacestea se mentionează urmatoarele componente ale acestei Strategii Nationale

o Orizont 2013 prevede măsuri pentru implementarea principiilor şi practicilordezvoltării durabile icircn ansamblul programelor şi politicilor publice ale Romacircniei

o Orizont 2020 măsuri pentru cresterea in ţara noastră a nivelului de icircndeplinireal principalilor indicatori ai dezvoltarii durabile şi ajungerea la nivelul mediu actual al ţărilorUniunii Europene

o Orizont 2030 măsuri pentru cresterea in continuare a nivelului de dezvoltar e siapropierea semnificativă a Romacircniei de nivelul mediu din acel an al ţărilor UE

Icircndeplinirea acestor obiective strategice va asigura pe termen mediu şi lung ocreştere economică ridicată şi icircn consecinţă o reducere substanţială a decalajeloreconomico-sociale dintre Romacircnia şi celelalte state membre ale Uniunii Europene

Astfel privind evolutia indicatorului sintetic prin care se masoară procesul deconvergenţa reală trebuie să se creeaze condiţiile de crestere a valorilor acestuia astfelincat produsul intern brut pe cap de locuitor al Romacircniei să se apropie de media U E icircn anul



Page 18 of 32

2020 şi să fie uşor superior nivelului mediu european al acestui indicator ce se va inregistra icircn anul 2030

Pentru icircndeplinirea acestor obiective propuse s-au stabilit următoarele direcţii principale de acţiune care pot fi detaliate pe sectoare şi orizonturi de timp şi anume

o O corelare cacirct mai raţională a obiectivelor de dezvoltare inclusiv a programelorinvestiţionale icircn profil inter-sectorial şi regional cu potenţialul şi capacitatea de susţinere acapitalului natural

o Extinderea şi modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formareprofesională de sănătate publică şi pentru servicii sociale icircn concordanţă cu evoluţiiledemografice şi impactul acestora pe piaţa muncii

o Modernizarea şi folosirea celor mai bune tehnologii icircn activităţile economicesociale şi a celor cu impact ecologic precum şi icircn deciziile investiţionale

o Introducerea şi respectarea criteriilor de eco-eficienţă icircn toate activităţile deproducţie şi servicii

o Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea din timp a unor planuride măsuri pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau de

catastrofeo Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor

comparative ale Romacircniei cu respectarea exigenţelor privind menţinereafertilităţii solului conservarea biodiversităţii şi protejarea mediului

o Identificarea unor surse suplimentare de finanţare pentru realizarea unorproiecte şi programe cacirct realiste şi eficiente icircn special icircn domeniileinfrastructurii energiei protecţiei mediului siguranţei alimentare educaţieisănătăţii şi serviciilor sociale

o Protecţia şi punerea icircn valoare a patrimoniului cultural şi natural al ţării noastre

o Mobilizarea eforturilor pentru creşterea calităţii vietii conform cu normele şistandardele europene

(Sursa Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a Romacircniei Orizonturi 2013ndash2020 ndash2030National Sustainable Development Strategy Romania 2013 ndash2020 ndash2030)

Politicile publice care se elaboreaza pe aceasta baza precum Strategia Naţionalapentru Dezvoltare Durabila a Romacircniei urmaresc restabilirea si menţinerea unui echilibruraţional pe termen lung icircntre dezvoltarea economica si integritatea mediului natural

Pentru Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene dezvoltarea durabila estesingura perspectivă raţională a devenirii naţionale avacircnd ca rezultat statornicirea unor noireguli de dezvoltare care sa asigure o corelare cat mai buna a vietii si a activitatii oamenilor

cu elementele şi factorii economici sociali si de mediu



Page 19 of 32

STUDIU DE CAZ CONŢINUTUL DOCUMENTULUI STRATEGIA NAŢIONALA PENTRUDEZVOLTARE DURABILA A ROMAcircNIEI Orizonturi 2013-2020-2030

PARTEA I CADRUL CONCEPTUAL1 Introducere Definiţii necesare

2 Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila3 Indicatorii dezvoltarii durabile4 Masurile de conformitate cu obiectivele dezvoltarii durabile adoptate de Romacircnia icircnprocesul de pre- si post-aderare

PARTEA a II-a SITUAŢIA ACTUALA A SISTEMULUI SOCIO-ECONOMIC SI A CAPITALULUINATURAL AL ROMAcircNIEI

1 Capitalul natural2 Capitalul antropic3 Capitalul uman4 Capitalul social

PARTEA a III-a OBIECTIVE-ŢINTA SI MODALITAŢI DE ACŢIUNE LA ORIZONT 2013 2020 20301 Provocari cruciale11 Schimbarile climatice si energia curata

12 Transport durabil

13 Producţie si consum durabile 14 Conservarea si gestionarea resurselor naturale15 Sanatatea publica16 Incluziunea sociala demografia si migraţia 17 Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile

2 Teme inter- si trans-sectoriale21 Educaţia si formarea profesionala22 Cercetarea stiinţifica si dezvoltarea tehnologica inovarea

3 Instrumente financiare si economice4 Comunicare mobilizarea actorilor si multiplicarea factorilor de succes

PARTEA a IV-a PROBLEME SI PREOCUPARI SPECIFICE SITUAŢIEI DIN ROMAcircNIA 1 Riscuri si vulnerabilitaţi generate de factori endogeni si exogeni2 Cresterea sustenabila transformarile structurale si echilibrele macroeconomice

21 Asigurarea sustenabilitaţii pe termen lung a consumurilor energetice si materialebazate pe evaluarea realista a capacitaţii de suport a capitalului natural22 Modernizarea treptata a macrostructurii economiei pentru a corespunde cerinţelorsociale si de mediu23 Cresterea productivitaţii muncii si icircmbunataţirea ratei de ocupare 24 Icircmbunataţirea managementului micro- si macro-economic25 Politica de investiţii si diversificarea surselor de finanţare 26 Menţinerea echilibrelor macro-economice

3 Dezvoltarea regionala si acţiunea locala problematica specifica a dezvoltarii rurale 31 Dezvoltarea regionala32 Dezvoltarea rurala agricultura silvicultura si pescuitul33 Implementarea Agendei Locale pentru secolul XXI (AL-21)

4 Amenajarea teritor iului si planificarea spaţiala

41 Planificarea spaţiala 42 Cadastrul Romacircniei5 Dimensiunea culturala a dezvoltarii durabile

PARTEA a V-a IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA STRATEGIEI RAPORTAREAREZULTATELOR

(Sursa Prelucrare conform cu Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a RomacircnieiOrizonturi 2013 ndash2020 ndash2030 National Sustainable Development Strategy Romania 2013 ndash2020 ndash2030)

şi wwwapsapro Gestiunea resurselor şi dezvoltare durabilă



Page 20 of 32

10 PRODUCŢIA ŞI CONSUMUL DURABILE

101 Producţia şi Consumului Durabile (PCD) directii de acţiune

Icircn abordarea problematicii privind P roducţi a şi Consumului Durabile (PCD) estefoarte important

să se pună accentul pe responsabilizarea mediului de afaceri alături deconştientizarea societăţii civile Romacircnia fiind icircncă la primii paşi icircn acest domeniu

Guvernul instituţiile statului au un rol esenţial icircn a include icircn strategiile şi politicilesale conceptul de Producţie şi Consum Durabile ndash primul pas fiind chiar Strategia Naţională

pentru Dezvoltare Durabilă şi icircn a iniţia şi icircntreţine un dialog continuu cu societatea civilăprecum şi cu latura productivă şi de servicii ndash respectiv mediul de afaceri

Acestă schimbare de filosofie icircn modul de a produce şi consuma trecerea de la oProducţie şi Consum cu orice preţ - la Producţia şi Consumul Durabile avacircnd preţurileincluse sau evitacircnd nota de plată către alţii ndash din alte zone geografice sau din viitor va fi unproces care va trebui să pornească din 3 direcţii

o Guvernul şi instuţiile statului care urmacircnd modelul UE vor facilita accesul Mediului

de Afaceri la diferite instrumente către Producţia şi Consumul Durabileo Responsabilizarea Mediului de Afaceri prin presiuni atacirct din partea celor de la

pct 1 cacirct şi alături de societatea civilă o Conştientizarea societăţii civile pentru a cere produse şi servicii care au fost

proiectate urmacircnd modele de Producţie şi Consum Durabile

Integrarea obiectivelor dezvoltării durabile icircn centrul activităţilor economice presupunemodificarea modelelor de producţie şi consum Această schimbare se poate face prinreglementări fiscalitate decizii juridice solicitări din partea publicului etc

102 Definirea şi importanţa PCDProducţia şi consumul durabile (PCD) presupun reducerea impactului negativ asupra

mediului natural concomitent cu menţinerea sau creşterea standardelor de viaţă ale indivizilorumani (Sursa DEFRA- Department for Environment Food and Rural Affairs UK)

Practic acest concept presupune să producem mai mult utilizacircnd mai puţine resurse Importanţa PC D rezultă din următoarele considerente

Cele mai mari presiuni asupra mediului natural sunt exercitate de activităţi precumconsumul de energie şi apă la nivel de gospodărie producţia de alimente transport şiturism

Icircncepacircnd din anul 1950 pacircnă icircn prezent consumul global de apă pentru toate utilizările s-a triplat iar icircn următorii 25 de ani o mare parte a populaţiei mondiale se va confrunta cu overitabilă criză a apei icircn condiţiile icircn care resursele de apă sunt poluate şi supra-exploatate

Producţia de alimente este una dintre activităţile umane care generează cele mai mariconsumuri de resurse şi poluare (Vringer and Blok 1995 Wackernagel and Rees 1996) Dintotalul emisiilor de gaze cu efect de seră agricultura generează aproximativ 22 dinemisiile globale similar cu industria şi mai mult decacirct transportul Producţia de carnegenerează aproape 80 din emisiile acestui sector (McMichael Powles Butler şi Uauy 2007) Peste 80 din impacturile negative de mediu sunt generate de modul icircn care produselesunt proiectate şi produse (German Federal Environment Agency (ed) 2000 How to do ecodesign

A guide for environmentally friendly and economically sound design )



Page 21 of 32

b) Responsabilităţile asigurării P CDResponsabilităţile pentru asigurarea PCS revine urmatoarelor categorii de organisme

publice şi private precum si tuturor ceţăţenilor

b 1 Resposabilităţi pentru instituţiile publice Dezvoltarea şi implementarea unor strategii de dezvoltare socio-economică şi a

planurilor de management care vizează reducerea impactului negativ asupra mediului naturalprin promovarea principiilor de la Hanovra- 1 natura şi oamenii au dreptul de a co-exista- 2 sistemele socio-economice şi cele naturale se află icircn interdependenţă modul icircn careomul proiectează este dependent de mediul natural Niciun domeniu al activităţii umane(sector economic sau compartiment al existenţei spiritual-cultural-socială) nu este izolat demodul icircn care funcţionează natura - 3 respectarea legăturilor dintre domeniul material şi spiritual La nivelul aşezărilor umanecomunităţilor gospodăriilor activităţilor industriale şi comerciale există atacirct legături materialecacirct şi spirituale şi acestea se află icircn interdependenţă - 4 acceptarea responsabilităţii şi consecinţelor deciziilor pentru modul icircn care proiectăm - 5 dezvoltarea produselor cu valoare pe termen lung- 6 eliminarea conceptului de deşeu - 7 folosirea fluxurilor de energie regenerabilă şi eliminarea consumului de energie fosilă - 8 icircnţelegerea limitelor designului Nicio creaţie umană nu este indestructibilă şi proiectareanu rezolvă toate problemele - 9 schimbul de informaţii şi cunoaştere

b2 Resposabilităţi pentr u firmele privateWorld Business Council for Sustainable Development definea astfel PCD Consumul şi

producţia durabile contribuie la un mediu natural sănătos prin implicarea mediului de afaceria guvernelor a comunităţilor şi gospodăriilor icircn utilizarea eficientă a resurselor naturaleminimizarea cantităţilor de deşeurilor şi optimizarea folosirii produselor şi servici ilor ( WBCSDSustainable Production amp Consumption from a Business Perspective 1997 )

La nivel practic PCD pentru business presupun- promovarea inovaţiei proiectarea şi producerea bunurilor care au impact minim asupramediului şi care generează bună-stare şi confort utilizatorilor - practicarea de preţuri accesibile pentru produse sustenabile - eliminarea produselor nesustenabile de pe piaţă - folosirea campaniior de marketing pentru a promova produsele sustenabile şi a educaconsumatorul

b3 Resposabilităţi pentru societatea civilă şi cetăţeni Rolul societăţii civile constituită sau nu icircn organizatii (asociatii fundatii partide politice

etc) şi al fiecarui cetaţean pentru a respecta principiile si a asigura PCD constă icircn mai multeactiuni dintre care se menţionează -

studierea ofertei şi identificarea produselor care generează un impact de mediu minim

- dimensionarea corectă şi minimizarea consumului şi generării de deşeuri evitareaconsumului inutil de resurse- reducerea reutilizare şi reciclarea materialelor Reciclarea icircncepe cu activitatea decolectare selectivă pentru care fiecare dintre noi este responsabil - participarea activă la viaţa comunităţii prin implicarea icircn luarea deciziilor şi prin activităţi devoluntariat

Conform unor studii

(Eurostat 2010) Romania se afla pe ultimul loc dintre cele 27 destate ale Uniunii Europene in ceea ce priveste productivitatea resurselor exprimata ca



Page 22 of 32

raportul dintre produsul intern brut si consumul domestic de materiale Acest indicatorexprima gradul redus al conversiei resurselor in produse si servicii si al necorelarii dintrecrester ea economică şi degradarea mediului

Ca urmare au fost propuse mai multe masuri si anume

- Dezvoltarea si implementarea unui Program Nat ional pentru Product ie si ConsumDurabi le in cadrul caruia sa fie adoptate politici sectoriale adecvate si unele mecanismelegale eliminarea subventiilor care incurajeaza practicile nesustenabile şi cresterea graduluide constientizare cu privire la efectele modelelor de productiei si consum nesutenabile sipromovarea bunelor practici de management de mediu- Utilizarea indicatorilor metodologiilor si bazelor de date pentru masurarea progresuluiobtinut la toate nivelele in conformitate cu bunele practici existente la nivel European definirea bazelor de date si efectuarea de inregistrari anuale calculul indicatorilor anuali deprogress şi monitorizarea gradului de atingere al obiectivelor propuse de catre agentiiindependente si publicarea bazelor de date si a rezultatelor obtinute

- Stimularea cercetarii si eco-inovarii in vederea dezvoltarii si difuzarii de produse servicii sitehnologii sustenabile prin monitorizarea anuala a progreselor obtinute de catre agentiiindependente finantate prin mecanisme independente precum fonduri structurale

- Adoptarea practicilor sustenabile de catre institutiile publice si implementarea achizitiilor

verzi prin descurajarea consumului nesustenabil si a practicilor de marketing care ilinfluenteaza şi stimularea produselor ecoeficiente

11PROGRAMELE ldquoAGENDA 21rdquo SI ldquoAGENDA LOCALĂ 21 rdquo

111 Agenda 21 Programul Dezvoltarii Durabile pentru Secolul 21

Agenda 21 este un program de acţiune pentru secolul 21 orientat către dezvoltareadurabilă Acest program fost adoptat de catre preşedinţi de state şi guverne din 120 de ţări semnatare ale Declaraţiei de la Rio din iunie 1992 care a fost adoptata la Summitul Mondialde la Rio de Janeiro ndash Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare

Natiunile care si-au luat angajamentul de a lua parte la Agenda 21 sunt monitorizatede Comisia Internationala pentru Dezvoltare Durabila si sunt incurajate sa promoveze

Agenda 21 la nivel local si regional in cadrul proprilor tari Agenda 21 abordeaza problemadezvoltarii societatilor si economiilor prin luarea de masuri pentru conservarea si protectiamediului si a resurselor naturale

Agenda 21 reprezinta modelul de dezvoltare durabila din punct de vedere socialeconomic si de mediu Actori precum guvernele organizatiile non-guvernamentale (ONG)industria si societatea civila sunt incurajati sa ia parte in acest proces Agenda 21 ofera uncadru pentru abordarea problemelor sociale si de mediu precum poluarea aerului a apei si a

solului defrisarile pierderea biodiversitatii sanatatea tendintele demografice saraciaconsumul de energie problemele legate de productia si transportul deseurilor

In cadrul Summitului Pamantului de la Rio Natiunile Unite au convenit ca punctul depornire pentru realizarea unei dezvoltarii durabile se afla la nivel local De altfel doua treimidin cele 2500 de obiective de actiune din cadrul Agendei 21 se adreseaza consiliilor localeFiecare autoritate locala trebuie sa isi conceapă propria strategie in urma discutiilor purtatecu cetatenii asupra problemelor de interes major



Page 23 of 32

112 Agenda Locala 21 obiective si principii

Tot in anul 1992 la acelasi Summit a fost adoptată şi Agenda Locală 21 cu scopulde a permite administraţiilor locale din icircntreaga lume să-şi definească dezvoltarea durabilăpe termen mediu şi lung

Principalele obiective ale Agendei Locale 21 (AL21) sunt lupta icircmpotriva sărăciei şi a

exluderii sociale producţia de bunuri şi servicii durabile protecţia mediului Principiile dezvoltarii durabile trebuie sa constituie o parte centrala a oricarei strategii

locale Agenda Locala 21 abordeaza tema dezvoltarii durabile ca o preocupare acomunitatilor implicand toate sectoarele societatii inclusiv grupurile comunitareintreprinderile si minoritatile etnice Implicarea intregii societati va oferi tuturor oportunitateade a lua parte in acest proces si va genera o sursa de entuziasm talent si expertiza careeste vitala pentru realizarea dezvoltarii durabile

Agenda Locala 21 se concentreaza asupra problemelor locale de ordin socialeconomic si de mediu si propune solutii la problemele existente prin incurajarea unor practicila nivel local mai eficiente Conform principiilor acesteia dezvoltarea durabila poate firealizabila fara a face rabat de la calitatea vietii prin insusirea unei gandiri creatoare sipracticarea unui comportament sustenabil

Dupa Summitul Pamantului de la Rio din anul 1992 au avut loc mai multe campaniide succes pentru implementarea Agendei Locale 21 in mai multe tari printre care BoliviaChina Suedia Marea Britanie Turcia Bulgaria si altele Romania este de asemeneaconsiderata drept un exemplu de succes in implementarea Agendei Locale 21

113 Implementarea Agendei Locale 21 in Romania

Icircn anul 2000 Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) ca agenţie deimplementare a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) icircmpreună cu

Capacity 21 şi cu sprijinul Guvernelor Marii Britanii şi Canadei au icircnceput implementarea Agendei Locale 21 şi icircn Romacircnia

Fig nr 1 Judeţele icircn care a fost adoptata Agenda Locală 21 icircn Romacircnia

(Sursa Agenda Locală 21 httpwwwncsdro)



Page 24 of 32

Implementarea icircn Romania a acestui proiect s-a desfăşurat icircn perioada 2000ndash2003 icircncele nouă ldquooraşe pilotrdquo (Baia Mare Galaţi Giurgiu Iaşi Miercurea Ciuc Oradea PloieştiRacircmnicu Vacirclcea şi Tacircrgu Mureş) Proiectul apreciat atacirct la nivel central guvernamental cacirct şila nivelul autorităţilor locale s-a bucurat de o cerere mare din partea altor autorităţi localepentru a fi incluse icircn acest proces

Ca urmare a acestor cereri icircn perioada 2003 ndash2007 Guvernul Romacircniei a decisextinderea programului la nivel naţional icircn peste 40 de municipalităţi

Princip alele etape ale imp lemen tari i Agendei Locale 21 in Rom ania au fostEtapa pil ot 2000-2003 Proiectul Agenda 21 a inceput printr-o etapa pilot desfasurata in 9 locatii (Baia Mare

Oradea Iasi Targu Mures Galati Ploiesti Giurgiu Ramnicu Valcea si Miercurea Ciuc) si acompletat planurile locale pentru dezvoltare durabila

Principalul scop atins in cadrul etapei pilot a fost stabilirea metodologiei conformcareia au fost redactate agendele locale in toate orasele participante Prin experientaacumulata eficacitatea procesului Agendei Locale a sporit contribuind la consolidareacapacitatii autoritatilor locale de a adopta principiile dezvoltarii durabile in cadrul strategiilorlocale

Principalele masuri care au fost luate in etapa pilot a acestui proiect au fost- Crearea structurilor locale ale AL21 Comitetul Local de Coordonare Biroul Local al

Agendei 21 Grupurile de Lucru- Elaborarea unei strategii pentru dezvoltare durabila si a unui plan de actiune local urmatade un proces de consultare extins care sa asigure contributii aditionale inainte de finalizareaacestora- Identificarea si realizarea proiectelor prioritare- Asigurarea suportului necesar implementarii proiectelor prioritare selectate avand sigurantarealizarii sinergiilor cu alte proiecte UNDP din aceleasi locatii

Proiectele de planuri locale au fost fost completate prin incorporarea observatiilorcritice comentariilor si ideilor noi colectate prin intermediul procesului de consultare Aceste

documente au trei componente majore Strategia Locala Planul Local de Actiune siProiectele prioritareProcesul de consultare publica s-a realizat prin folosirea unor metodologii adecvate in

cadrul oraselor participante avand ca rezultat obtinerea de comentarii si sugestiisemnificative din partea societatii In timpul acestui proces au fost organizate mese rotundesi discutii interactive ce au fost prezentate si de catre media locala (televiziune radio siziare)

In urma acestui proces intens de consultare la sfarsitul lunii februarie 2003 cele 9orase pilot au finalizat Planul Local pentru Dezvoltare Durabila

Fiecare oras a tiparit Strategia Locala pentru Dezvoltare Durabila dupa cum urmeaza400 de exemplare in limba romana si 200 de exemplare in limba engleza iar Planul Local

pentru Dezvoltare Durabila a fost adoptat in mod oficial de catre Consiliul Local din fiecareoras pilotEtapa II-a 2003-2004Dupa implementarea cu succes a etapei pilot a Agendei Locale 21 proiectul a fost

extins in alte 13 locatii unde autoritatile locale au fost de acord sa elaboreze Planuri de Actiune local pentru dezvoltare durabila

Astfel Agenda Locala 21 a mai fost icircmplementată la F ălticeni Vatra Dornei AradSighisoara Medias Sibiu Campina Targu Jiu Targoviste Pitesti Slatina Bolintin Vale siZimnicea



Page 25 of 32

Etapa a doua a proiectului a adus cateva elemente inovative in cadrul procesului cumar fi diversificarea zonei de implementare a proiectului prin includerea unor localitati dedimensiuni mai mici ca Zimnicea si Bolintin Vale

Etapa a III-a 2004-2005Proiectul Agenda Locala 21 a continuat in trei orase si un judet incluzand orasul

Borsec municipiile Brasov si Bistrita si judetul Mures care si-au realizat propriile planurilocale pentru dezvoltare durabila

Principala inovatie adusa proiectului in etapa a treia a fost extinderea acesteia la nivelde judet prin cooperarea cu Prefectura Judetului Mures

Icircn anul 2005 CNDD a adaugat o noua dimensiune proiectului AL 21 prin parteneriatulcu Agentia Canadiana pentru Dezvoltare Internationala cu scopul introducerii in Romania apracticii de evaluare integrata de mediu

Principalele realizari ale acestei initiative au fostbull Constituirea capacitatii CNDD de a oferi consultanta de specialitate si de a evalua

impactul asupra mediului si sustenabilitatea programelor guvernului si ONG-urilor precum siale proiectelor din sectorul privat

bull Organizarea de catre CNDD a unui training in practici de evaluare integrata demediu avand ca beneficiari 19 ONG-uri si institutii locale

bull Cooperarea consolidata cu sectorul privat prin efectuare unui training de evaluareintegrata de mediu pentru ROMAQUA GRUP SA (companie de apa minerala) la Borsec sipentru alte 10 companii private

Etapa a IV-a 2005-2006 Icircn această etapă a fost continuată consolidarea capacitatii institutionale si

sensibilizarea cetăţenilor si a autoritatilor pentru adoptarea si introducerea pricipiilor dedezvoltare durabila in cadrul strategiilor de dezvoltare a localitatilor si judetelor precum si aplanurilor de actiune in alte 3 orase si 1 judet Constanta Medgidia Gura Humorului si

judetul Brasov In fiecare locatie stabilita au fost infiintate birouri Agenda 21 cu scopul dezvoltarii

capacitatii institutionale a autoritatilor locale Stabilirea mecanismelor participative la nivellocal s-a realizat prin informarea societatii civile si organizarea de dezbateri publice care aucontribuit la finalizarea documentelor strategia locala pentru dezvoltare durabila planul localde actiune si portofoliul de proiecte prioritare

Un element nou al acestei etape a fost suportul oferit de PNUD si CNDD autoritatilorlocale in pregatirea documentelor pentru concesionarea sistemului de aprovizionare cu apa side tratare a apelor reziduale din oraşul Medgidia

In concluzie etapa a patra a proiectului a confirmat necesitatea de a continuaimplementarea proiectului Agenda Locala 21 in Romania avand la baza exemplele de bunepractici adunate pana atunci in elaborarea agendelor locale si rezultatele pozitive aleproiectelor demarate in acest cadru

Etapa a V-a 2006-2008Continuand procesul de introducere a dimensiunii de dezvoltare durabila in cadrul

activitatilor autoritatilor locale proiectul Agenda Locala 21 s-a extins in alte 2 comune 4orase 3 judete sectorul 2 Bucuresti

Domeniile de implementare a noii etape au fost selectate pe baza catorva criterii cumar fi promovarea participarii echilibrate a tuturor regiunilor din Romania si incurajareaparticiparii entitatilor teritoriale cu valori scazute la indicatorii de dezvoltare in special in zona



Page 26 of 32

de nord-est sud si sud-est adica in judetele Alba Neamt si Tulcea si in orasele Alba-IuliaTulcea Ovidiu si Babadag

Cel mai important element nou in etapa a cincea a proiectului a fost implementarea sain zona rurala in comunele Falciu (judetul Vaslui) si Mihail Kogalniceanu (judetul Constanta) De asemenea aria in care se desfasoara proiectul a fost extinsa prin cooperarea cuautoritatile din sectorul 2 Bucuresti in vederea adoptarii principiilor de dezvoltare durabila

Ca urmare a procedurilor standard de implementare cele trei documente esentiale

pentru implementarea Agendei Locale 21 au fost finalizate in toate locatiile mai susmentionate Strategia Locala pentru Dezvoltare Durabila Planul Local de Actiune siPortofoliile de proiecte prioritare

Dupa accederea Romaniei la Uniunea Europeana proiectele din cadrul AgendeiLocale 21 au devenit eligibile pentru finantare din Fondurile Structurale ale UE Procesul AL21 a reusit de asemenea sa atraga fonduri suplimentare de la Ministerul DezvoltariiLucrarilor Publice si Locuintelor

As istenta 2009-2010

Sustinerea implementarii unor proiecte prioritare prin Agenda Locala 21In perioada 2009-2010 Centrul National pentru Dezvoltare Durabila a oferit

consultanta administratiilor locale care au implementat Agenda Locala 21 Scopul a fostsustinerea demararii proiectelor prioritare care au fost identificate ca fiind eligibile pentruparteneriate public-privat

Localitati si proiecte Consiliul judetean Mures ndash constructie de aeroport Orasul Ovidiu ndash reabilitarea retelei de alimentare cu apa si de canalizare Comuna Falciu - construireaunei retele de canalizare reabilitarea infrastructurii educationale Orasul Babadag ndash reabilitarea parcului orasului sistem de energie eoliana si altele

12 STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A DELTEI DUNĂRII

121 Proiectul strategic pentru 2013-2015 şi pregătirea Strategiei pentru perioada2014-2020

Strategia de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării pentru 2013 - 2015 este unproiect strategic al Romacircniei care se află icircn derulare şi are ca scop dezvoltarea regiuniiDeltei Dunării A fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale ș i Administraţ iei Publicecu ajutorul consultantei de specialitate acordată de Banca Mondială icircn cadrul proiectuluibdquoStrategie integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării ș i implementarea acesteia

printr-o Investi ţie Teritorială Integratărdquo

Proiectul este finanţat de către Uniunea Europeană din fondurile alocate prinProgramul Operaţional Asistenț ă Tehnică Se derulează icircn perioada iunie 2013 ndash mai 2015şi are o icircn valoare totală de 131 milioane lei din care 85 sunt alocate de UnuineaEuropeană din Fonful European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Principalele obiective ale proiectului sunt- realizarea unei Strategii de dezvoltare durabilă integrată pentru zona Deltei Dunării- găsirea şi recomandarea de mecanisme instituţionale pentru implementarea



Page 27 of 32

instrumentului Investiţii Teritoriale Integrate icircn perioada 2014-2020

Proiectul are 4 componente principale

- Componenta 1 Analiză diagnostic ș i viziune asu pra teritoriului Deltei Dunării icircncarul căreia trebuie să se elaboreze Raportul asupra diagnozei teritoriale constituireaunui atelier de lucru pentru consultarea actorilor relevanţi şi elaborarea unui documentcare să cuprindă propuneri pentru protejarea şi dezvoltarea Deltei Dunăr ii

- Componenta 2 Strategie integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării icircncare să se efectueze analize sectoriale de nevoi pentru dezvoltarea strategiei să se facăpropuneri pentru Strategia de dezvoltare durabilă integrată să se elaboreze un Raport deevaluare strategică de mediu sa se stabilească Planul de acţiuni pentru implementareaacestei strategii sis a se elaboreze brosuri pentru popularizarea ei precum şi elaborareaunui Plan de actiune final si a unui raport final privid consultarea publică precum şidiseminarea lor in cadrul unei Conferinţe finale de informare cu privire la rezultateleproiectului

- Componenta 3 Pregătirea punerii icircn aplicare a instrumentului Investiţ ii TeritorialeIntegrate (ITI) pentru perioada de programare 2014-2020 are in vedere constituirea unuiCadru naţional metodologic pentru definirea şi implementarea investiţiilor teritoriale

integrate şi elaborarea unui Ghid pentru pregătirea proiectelor care vor fi finanţate din ITI

- Componenta 4 Aplicarea cadrului metodologic privind ITI icircn Polul de CreştereConstanţ a elaborarea unui d ocument de sinteză care va descrie mecanismul instituţionalnecesar pentru aplicarea ITI icircn Polul de creştere Constanţa ca model pentru polii decreştere

122 Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării 2014-2020

Icircn vederea elaborării Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunări pentru perioada 2014-2020 icircn cadrul şedinţei Guvernului Romacircniei din data de 12

decembrie 2012 a fost constituit un grup interinstituţ ional din care fac parte reprezentanţila nivel de secretar de stat şi la nivel de expert tehnic din cele mai relevante institu ţii dinRomacircnia la nivel central și local

Grupul interinstituţional este coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Mediului şiSchimbărilor Climatice Icircn cadrul acestui grup sunt dezbătute şi validate rezultateleproiectului care se referă la regiunea Deltei Dunării (analiza diagnostic viziunea dedezvoltare analize sectoriale de nevoi strategia de dezvoltare durabilă planul de acț iuni)

Rezultatele proiectului sunt dezbătute pe masura obtinerii lor icircn cadrul unei seriide ateliere de lucru organizate la Tulcea cu participarea actorilor locali (autorităţi locale

reprezentanț i ai instituț iilor relevante pentru regiunea Deltei Dunării reprezentanţi aiorganizaţiilor neguvernamentale active icircn Delta Dunării)

La data de 1 octombrie 2014 a avut loc A 3-a reuniune a grupului interinstituţional dintre principalele aspecte care au fost discutate icircn cadrul acesteia se menţionează

- a fost prezentat stadiul proiectului bdquoStrategie integrată de dezvoltaredurabilă a Deltei Dunării şi implementarea acestuia printr- o Investiţie TeritorialăIntegrată pen tru perioada 2014-2020 rdquo

- participanţii au fost informaţi cu privire la calendarul pregătirii perioadei de



Page 28 of 32

programare 2014-2020 punctacircnd aprobarea Acordului de Parteneriat la icircnceputul luniiaugust și faptul că programele operaţionale au fost transmise către Comisia Europeanăaşteptacircndu-se primele reacţii la jumătatea lunii octombrie

- echipa Băncii Mondiale a prezentat pe scurt Raportul revizuit privind viziunea dedezvoltare a Regiunii Deltei Dunării precizacircnd că aceasta cuprinde o viziune pentru regiuneapropriu-zisă de deltă precum și o viziune pentru zona icircnvecinată acesteia dacă icircn versiuneaanterioară viziunea se baza pe consultările cu populaț ia şi actorii locali versiunea revizuită

include rezultatele analizei diagnostic şi ale consultărilor cu autorităț ile centrale deasemenea au fost adăugate elemente de viziune identificate de experţii Băncii MondialeRaportul revizuit a fost aprobat de participanț i

- au fost prezentate principalele elemente din raportul de evaluare a nevoilor cuaccent pe sectoarele cheie de mediu turism transport şi pescuit

Participanţii au formulat observaţii referitoare la Raportul de evaluare a nevoilor şirecomandări pentru icircmbunătăţirea calităţii acestuia O parte din participanț i au solicitatun termen prelungit pentru a putea transmite observaț iile faț ă de acest documentavacircnd icircn vedere timpul limitat şi volumul mare de informaţii cuprins de raport

S-a mai discutat şi o multitudine de probleme care impun masuri pentru solutionarealor cum sunt cele legate de necesitatea

cunoaşterii capacităţii de suport a Deltei Dunării si corelarea acesteia cu rezultateleobţinute icircn cadrul altor proiecte luarea icircn calcul a impactului transfrontalier

necesitatea verificării terminologiei icircn special referitoare la pescuit şi acvaculturănecesitatea fundamentării temeinice a lucrărilor de decolmatare pe baza unui modelmatematic de curgere

luarea icircn considerare a posibilităț ilor de finanţare din Programul Operaț ional dePescuit pentru ferme mici și mijlocii de acvacultură sisteme de colectare a datelordiversificarea activităț ilor pescarilor

respectarea denumirii măsurilor Programului National pentru Dezvoltarea Ruralaprivind agricultura

necesitatea nuanţării legăturilor dintre obiectivele strategice ale Deltei Dunării şi alezonei icircnvecinate pentru a rezulta o Strategie integrată a Regiunii Deltei Dunării pentru

perioada 2014 - 2020 care să sprijine locuitorii acesteia icircn contextul icircn care statutuldeosebit al Deltei (zonă umedă Ramsar sit Natura 2000 Rezervaţie a Biosferei și sital patrimoniului natural universal UNESCO) aduce o serie de limite şi restricţionăriprivind dezvoltarea locală şa

Au fost adoptate o serie de masuri pentru solutionarea acestor problem si a foststabilit şi caledarul de lucru pentru actiunile urmatoare icircn vederea realizarii cu succes a

obiectivelor propuse in cadrul acestui proiect strategic de o mare importantă nationala pentruRomacircnia si pe plan regional pentru Europa



Page 29 of 32

13ldquoCOALIŢIA PENTRU MEDIUrdquo a ONG-urilor din ROMAcircNIA

ldquoCoaliţia pentru Mediurdquo a ONG uri lor din Romacircnia s-a constituit cu intenţia de acontribui la dezvoltarea durabilă a Romacircniei şi la implicarea societăţii civile icircn acest procesFiind un proces de lunga durată ea icircşi propune ca pacircnă icircn 2020 să ajute ca sectorul demediu să devină cel mai puternic sector neguvernamental din Romacircnia

Din Coaliţia pentru Mediu fac parte 72 de organizaţii neguvernamentale de protecţie a

mediului din Romacircnia printre care şi ViitorPlus ndash asociaţia pentru dezvoltare durabilă Dindecembrie 2011 ViitorPlus face parte şi din Consiliul Reprezentativ al Coaliţiei

Obiectivele Coaliţiei pentru mediu Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei şi a factorilor de decizie privindprotectia mediuluiCreşterea gradului de participare a publicului la acţiuni de reducere şi prevenire aimpactului asupra mediului

Icircmbunătăţirea calităţii educaţiei privind mediul şi dezvoltarea durabilă Creşterea implicării societăţii civile icircn dezvoltarea politicilor publice pentru reducereaimpactului activităţilor umane asupra mediului

Sporirea reprezentării şi reprezentativităţii ONG-urilor de mediu din Romacircnia la nivel

naţional şi internaţional Icircmbunătăţirea cadrului instituţional de desfăşurare a activităţii ONG-urilor de mediu dinRomacircniaResponsabilizarea factorilor decizionali din institutiile cu atributii icircn domeniul protectieimediuluiIniţiativele princ ipale ale ONG-uri lor si ale Coal i ţiei pentru Mediu din RomacircniaSolicitarea ca protectia mediului natural sa devină prioritate nationala Includerea criteriilor de mediu in procesul decizional central si localImpunerea aplicarii standardelor de mediu in toate domeniile de activitate si alocareade resurse pentru alinierea Romaniei la standardele de mediu ale Uniunii EuropeneReformarea institutiilor cu responsabilitati in protectia mediului incepand cu MinisterulMediului si Padurilor impreuna cu toate structurile din subordonare si coordonareprecum si a celor care prin deciziile lor au un impact major asupra mediului (exMinisterul Economiei Ministerul Dezvoltarii Ministerul Transporturilor etc)Depolitizarea urgenta a institutiilor cu atributiuni in domeniul mediuluiInfiintarea sau re-infiintarea in cadrul fiecarei autoritati centrale a unui departament deprotectia mediului iar la nivelul autoritatilor locale să existe cel putin a unui functionarcu atributii in domeniul protejarii mediuluiRealizarea planurilor de actiune pentru punerea in aplicare a fiecarei strategii demediu sau cu implicatii asupra mediului

Angajarea responsabilitatii tuturor actorilor implicati in deciziile de mediuFolosirea eficienta si in scopuri reale de protectie a mediului a Fondului pentru MediuDemararea unei campanii pentru protectiea racircurilor de munte din RomacircniaEfectuarea de propuneri pentru completarea Legii nr 462008 privind Codul silvic icircnvederea protectiei pădurilor si impotriva degradarii lor prin exploatare Propuneri de amendamente pentru agricultură trimise la Parlament pentru a fidezbatute la nivelul Comisiei pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şiservicii specifice ca şi Comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor Solicitarea de măsuri urgente pentru respectarea principiilor unei gospodăriri durabile a mediului a biosferei pentru cresterea durabilă a calitatii vietii



Page 30 of 32

14 ldquoPACTULrdquo PENTRU BUCUREŞTI

ldquo Pactul rdquo pentru Bucureşti cuprinde un set de măsuri minimale icircn scopul diminuăriiopririi sau eradicării anumitor probleme care icircnfluenţează negativ dezvoltarea durabilă cucare se confruntă Bucureştiul (traficul construire haotică neicircngrijirea unor clădiri depatrimoniu dispariţia spaţiilor verzi cu consecinţe asupra sănătăţii locuitorilor etc)

Pactul a fost redactat icircn decursul unui an de zile de către 50 de asociaţii şi fundaţii decătre specialişti arhitecţi şi urbanişti ecologi ingineri sociologi analişti politici jurişti

jurnalişti etc

Prin acest demers clasa politică şi administraţia locală candidaţii la conducereaPrimăriei Bucureştiului au fost chemaţi să se implice icircn rezolvarea cauzelor problemelorcapitalei Odată cu semnarea Pactului politicienii şi-au asumat un program de creştere atransparenţei şi a calităţii guvernării icircn capitala Romacircniei

Prevederi le pactului Clasa politică a fost chemată să răspundă la apelul societăţii civile şi să semneze

icircmpreună Pactul pentru Bucureşti care merge pe rezolvarea cauzelor problemelor oraşului

In Pactul pentru Bucuresti au fost menţionate următoarele obiective pacircnă icircn 2010 trebuie refăcut PUG-ul - Planului Urbanistic General care este legea dedezvoltare a Bucureştiului

trebuie rezolvate dosarele de retrocedare - să se ştie odată cine e proprietar şi primăriasă aibă clar ce ii aparţine

trebuie să se desfiinţeze Planurile Urbanistice Private care schimba regulile din PUG şiapar astfel clădiri de 29 de etaje licircngă biserici

trebuie să se icircmbunătăţească transportul icircn comun prin bilet comun metrou şi RATB şiprin extinderea metroului către cartierele cu mulţi locuitori

trebuie icircncurajaţi bicicliştii şi pietonii prin amenajări ale străzilor care să ii favorizeze icircndetrimentul maşinii

trebuie să existe acces pentru persoanele cu handicap icircn toate staţiile de metrou si icircntoate clădirile cu servicii pentru public trebuie demolate toate clădirile făcute ilegal fără reclame pe clădiri trebuie daţi afara toţi responsabilii din primarii care au permis haosul actual

icircn zona centrală să nu poţi parca mult timp să nu poţi să icircţi abandonezi maşina sa fielimitata icircn timp parcarea

tarif diferenţiat icircn funcţie de zona la parcare concurenţă la administratorii de parcări pentru a combate monopolul centrele comerciale să respecte autorizaţiile de construcţie şi să construiască parcări interzise construcţiile icircn parcuri pe mai mult de 2 din suprafaţa parcului

interzis panotajul publicitar icircn parcurisă se păstreze spaţiile verzi existente să se facă unele noi Certificatul de Urbanism (CU) să fie doar un document informativ standard orice lucrare publica să fie făcuta prin concurs mai mult spaţiu verde gardini parcuri pana icircn 2012 trebuie să avem 26 mplocuitor acum

avem 8 mplocuitormonitorizarea spaţiului verde 600000 de copaci pe străzile din oraş inspectorii să se autosesizeze cacircnd sunt cazuri de poluare



Page 31 of 32

procedura de acordare a autorizaţiei de construcţie să fie clara simpla să fie respectate Comisiile Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului ca ei sunt

adevăraţii specialişti Membrii Comisiilor Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului să nu fie in conflict de

interese şi să răspundă pentru ceea ce spunavizele să se facă pe analize detaliate şi pe studii de impact să fie restructurat Centrul de Planificare Urbana si a masurilor de dezvoltare a oraşuluisă nu mai se vacircndă terenurile şcolilor şi liceelor

să se reabiliteze bazele sportive terenurile de sport şi să fie mai multe să fie lege PUZ pe Zone Protejate şi să se interzică demolările icircn Zonele Protejate şi icircn

Zona Centrala pana la clarificarea valorii clădirilor să existe un program special de sprijin al primăriei pentru propr ietarii de monumentelor

istorice şi de clădiri cu valoare de patrimoniu daca proprietarul nu are grija de casa de patrimoniu acesta să fie expropriat pentru cauza

de utilitate publica cu despăgubire să se icircntocmească şi să se voteze icircn Consiliu Local Carta alba a consultării cetăţenilor să fie publica procedura de contractare de servicii din banii primăriei precum si contractul

cu documentaţia tehnica aferenta să fie publice modificările la contractele icircn desfăşurare

să apară pe site toţi funcţionarii penalizaţi pentru nereguli un colt al ruşinii să existe birou la primărie pentru studiul proiectelelor icircnainte să fie votate in consiliu local să fie afişate icircn zona de intervenţie proiectele să le vadă locuitorii zonei şi sa aibă timp de

reacţie pentru a se putea verifica oportunitatea masurilor propuse

Mai multe partide şi candidaţi şi-au asumat icircn scris Pactul pentru Bucureşti si apoi aumai aderat si alte organizatii publice şi private Pana icircn prezent au fost icircndeplinite o mare partedintre dintre obiectivele propuse făcacircndu-se demersuri si actiuni specifice pentru imbunataţireaşi icircndeplinirea lui

Bibliografie selectivă - httpwwwmmediurocsd19csd19htm)

- httpwwwmdrtrodezvoltare-teritoriala-9749-4024-httpwwwmmediurobetadomeniidezvoltare-durabilaconcepte-si-principii-de-dezvoltare-durabila- United Nations Environment Programme ndash httpwwwuneporg- ARPM (2004) Planul Local de Actiune pentru Mediu al municipiului Bucureşti Agentia Regională deProtectie a Mediului Bucureşti - ARPM (2008) Planul Regional de Actiune pentru Mediu BucureştiIlfov Agentia Regională deProtectie a Mediului pentru Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov- Conferinţa Rio+20 ndash httpwwwuncsd2012org- Comisia Economică pentru Europa a ONU ndash httpwwwuneceorg- Consiliul UE ndash httpeuropaeuabout-euinstitutions-bodiescouncil-euindex_rohtm- Andrusz G M Harloe I Szelenyi (1996) Cities after Socialism- Urban and Regional Change and Conflict in Post-socialist Cities Blackwell Press Oxford- Bălteanu D Şerban M (2005) Modificările globale ale mediului O evaluare interdisciplinară a

incertitudinilor Editura Coresi Bucureşti - Baker Driver S McCallum (2001) Residential Exposure Assessment A sourcebook Kluwer Academic Press New York- Comisia Europeană ndash httpeceuropaeu | httpeceuropaeuindex_rohtm- Institutul Naţional de Statistică ndash httpwwwinssero- Eurostat ndash httpeppeurostateceuropaeuportalpageportaleurostathome- Agenda Locală 21 httpwwwncsdro - Planurile locale pentru dezvoltare durabilă httpwwwncsdrolocal_agenda_21_rohtml - httpwwwncsdrodocuments_local_agenda_21_rohtml



Anexa 1

STUDIU DE CAZ Bine de ştiut

Un monitor PC aprins toata noaptea foloseste energia electrica suficienta pentru a imprima cu laser 800 de pagini A4O singura doza de aluminiu reciclata economiseste energie cat sa asigure functionarea unui televizor pentru 3 ore70 din suprafaţa Pămacircntului este acoperită cu apă icircnsă numai 0036 este potabilă Pentru a compensa pierderea de copaci din ultimul deceniu ar trebui sa fie plantate 130 de milioane de ha Aceasta

icircnseamnă că fiecare persoană de pe Pămacircnt ar trebui să planteze 2 copaci pe an şi să-i icircnjrijească timp de 10 ani Reciclarea unei singure sticle de plastic ar economisi atata energie cat sa tina un bec de 60W aprins timp de 6 ore

Gazele naturale eliberează cantitatea cea mai mică de carbon petrolul cu 44 mai mult iar cărbunele cu 75 icircn plusfaţă de gazele naturale

Transportul alimentelor de la distanţe foarte mari cu avionul sau maşini de marfă emite icircn atmosferă cantităţiimpreionante de CO2 De exemplu pentru transportul unei singure tone de căpşuni pe o distanţă de 3000 km se emit icircnatmosferă 4606 tone CO2 Prin urmare industria alimentară este u na dintre industriile cu cel mai mare impact asupramediului

81 din cetăţenii europeni trăiesc icircntr -o gospodărie cu maşină şi 51 dintre aceştia spun că maşina este principalul lormijloc de transport

84 din tot gunoiul menajer generat de o familie poate fi reciclatPungile de plastic si alte deseuri din acest material aruncate in ocean duc la moartea a 1 000 000 de fiinte marine

anualCei 17 copaci salvati prin reciclarea unei tone de hartie pot absorbi aproximativ 115 kg de dioxid de carbon din aer pe

anProducerea unei tone de ziare necesita taierea a 24 de copaciSe estimeaza ca 45 trilioane de mucuri de tigara ajung in natura in fiecare an Fiecare dintre acestea dispar in 2 ani insa

contin chimicale periculoase care afecteaza solul atunci cand se descompunProcesul de reciclare a hartiei genereaza cu 73 mai putina poluare decat producerea hartiei din materie primaSticlele din plastic nu se biodegradeaza complet niciodata Ele se descompun in granule care sunt mancate de diverse

vietati ca pesti pasari sau viermi si raman in stomacul loc pana cand acestea morDaca o familie obisnuita ar recicla toate recipientele din sticla folosite timp de un an energia economisita ar putea

alimenta televizorul lor circa 100 de oreHacircrtia are nevoie de aproximativ 5 ani pentru a se biodegrada iar un produs secundar al acestui proces este metanul

un puternic gaz cu efect de seră ce reţine icircn atmosferă de 21 de ori mai multă căldură decacirct dioxidul de carbon Daca am inlocui jumatate din totalul becurilor obisnuite cu becuri cu consum redus de energie am diminua dioxidul de

carbon provenit din iluminat cu 424 milioane de tone pe an adica 36Daca am deconecta computerele de acasa atunci cand nu le folosim am reduce impactul lor in materie de CO2 cu 83

milioane de tone pe an - sau 50

Daca ne-am conduce masinile cu 32 km mai putin pe saptamana am putea reduce emisiile de CO2 ale acestora cu 107milioane de tone pe an - o scadere de 9Daca am imbunatati eficienta masinilor cu 2 km pe litru de benzina le-am reduce emisiile de CO2 cu 239 milioane de

tone pe an - o scadere de 20Stiati ca gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii este de 3 ori cat suprafata SUAIn ţările Uniunii Europene transportul contribuie cu 25 la emisiile de CO2 avacircnd prin aceasta o contribuţie icircnsemnată

la producerea gazelor cu efect de seră Numărul de pungi de plastic estimat a se folosi la nivel mondial icircn fiecare an este de peste 500 miliarde

Procentul de pungi reciclate din total este de numai 1 Sute de ani sunt necesari pentru degradarea pungilor deplastic la groapa de gunoi

25 mil ha din 147 mil ha agricole din Romacircnia sunt grav degradate Ele ar trebui să fie icircmpădurite rapiddar ritmul plantărilor este de circa 5000-7000 ha pe an

Pacircnă icircn 2050 se preconizează că vor exista cel puţin 200milioane de refugiaţi ce icircşi vor fi părăsi teritoriul din cauzaschimbărilor climatice

Icircnainte de revoluţia industrială atmosfera pămacircntului conţinea dioxid de carbon icircn proporţie de aproximativ 280 de părtiper milion - ppm La finele anilor `50 ajunsese la 315 ppm iar icircn prezent a ajuns la 380 ppm crescacircnd anual cu 2 unităţiRapoartele specialiştilor sugerează că trecerea pragului de 450 ppm va icircnsemna topirea calotelor glaciare din Groenlanda şivestul Antarcticii şi ulterior o creştere uriaşă a nivelului mărilor

Icircn Romacircnia din 7025256 de tone de deşeuri urbane produse icircn anul 2005 doar 2 au fost valorificate icircn vreun felrestul fiind eliminate prin depozitare la gropile de gunoi

1997 a fost cel mai fierbinte an de pacircnă acum Icircncălzirea globală se produce icircntr -un mod mai rapid decacirctoricacircnd icircn ultimii 10000 de ani Cei mai calzi 10 ani icircnregistraţi vreodată fac parte din ultimele două decenii (Sursa httpwwwviitorplusrotiai-c--173)



of 32

asigurarea unui icircnalt grad de instruire garantarea drepturilor şi libertăţilor omuluipromovarea dezvoltării pentru oameni şi prin oameni ca proces unitar al creşteriieconomice al investiţiei icircn capitalul uman şi al asigurării securităţii ecologice promovarea dezvoltării continue icircn baza stabilizării mediului şi a conservării biodiversităţii a integrării proceselor ecologice icircn actul decizional promovarea unui nou concept de securitate a oamenilor alimentară economicăsocială ecologică a alianţelor economice re-gionale şi subregionale eradicarea sărăciei reducerea discrepanţelor icircn nivelul de trai al diferitelor categorii depopulaţie constituirea unei societăţi civile deschise icircn baza democratizării descentralizării sistemului public şi slăbirii rolului guvernelor icircncurajării formaţiunilor societăţii civile dezvoltarea valorilor autohtone şi a minorităţilor icircn baza unor relaţii de armonie şirespect faţă de valori asigurarea cunoaşterii informării conştientizării şi participării populaţiei la procesul de dezvoltare durabilăasumarea de către organele statale a atribuţiilor de elaborare şi garantare a realizării programelor şi strategiilor naţionale de dezvoltare durabilă

In conlcuzie trebuie remarcat faptul că dezvoltarea durabilă prevede reforma globalăa societăţii şi cuprinde toate aspectele dezvoltăr ii umane icircn armonie cu mediul icircnconjuratorsi cu resursele sale

2 EVOLUŢIA PREOCUPĂRILOR PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ

Teoria dezvoltării durabile este relativ nouă şi se află icircn curs de formare Conceptul dedezvoltare durabilă s-a conturat icircn ultimii 50 de ani de cacircnd problemele privind degradareamediului si diminuarea resurselor naturale cu riscurile aferente au atras atentia omenirii

asupra lor astfel că au ajuns să facă obiectul unor preocupari importante la nivel mondial invederea diminuarii acestor riscuri Preocupările au fost sustinute prin intruniri la nivelinternational si prin dezbateri politice precum şi prin luarea de masuri importante la nivelglobal regional si national

Comunitatea internaţională a decis să trateze problemele mediului prin măsuricolective la nivel global pe care a căutat să le definească şi să le aplice prin intermediul unuicadru internaţional adecvat

Acest cadru de acţiune la nivel internaţional s-a format icircn timp şi se află icircntr -o evoluţiedinamică prin luarea de măsuri legale cu caracter obligatoriu sub forma tratatelorinternaţionale sau convenţiilor sau cu caracter neobligatoriu icircn forma declaraţiilor rezoluţiilorsau seturilor de linii directoare şi orientări politice măsuri instituţionale şi mecanisme de

finanţare viabileIniţial conceptul de dezvoltare durabilă a avut ca obiective luarea de măsuri pentru asolutiona problemele de mediu şi privind criza resurselor naturale icircn special a probelemelordin ultimele decenii privind producerea si utilizarea energiei

Pe parcurs aceste obiective au evoluat ca urmare a luarii mai multor actiuni şimasuri icircn mai multe etape si anume

Icircncă din anul 1970 s-au concretizat preocupari importante la nivel internaţionalprivind protectia mediului natural si a celui social si economic care au condus la definirea siadoptarea conceptului de dezvoltare durabilă şi la actiuni importante prin care au fost definite



Page 3 of 32


















Page 4 of 32



















Page 5 of 32






















Page 6 of 32


















Page 7 of 32

















Page 8 of 32





















Page 9 of 32


















Page 10 of 32















Page 11 of 32
























Page 12 of 32












GLOBALĂ





Page 13 of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32


















Page 4 of 32



















Page 5 of 32






















Page 6 of 32


















Page 7 of 32

















Page 8 of 32





















Page 9 of 32


















Page 10 of 32















Page 11 of 32
























Page 12 of 32












GLOBALĂ





Page 13 of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32



















Page 5 of 32






















Page 6 of 32


















Page 7 of 32

















Page 8 of 32





















Page 9 of 32


















Page 10 of 32















Page 11 of 32
























Page 12 of 32












GLOBALĂ





Page 13 of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32






















Page 6 of 32


















Page 7 of 32

















Page 8 of 32





















Page 9 of 32


















Page 10 of 32















Page 11 of 32
























Page 12 of 32












GLOBALĂ





Page 13 of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32


















Page 7 of 32

















Page 8 of 32





















Page 9 of 32


















Page 10 of 32















Page 11 of 32
























Page 12 of 32












GLOBALĂ





Page 13 of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32

















Page 8 of 32





















Page 9 of 32


















Page 10 of 32















Page 11 of 32
























Page 12 of 32












GLOBALĂ





Page 13 of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32





















Page 9 of 32


















Page 10 of 32















Page 11 of 32
























Page 12 of 32












GLOBALĂ





Page 13 of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32


















Page 10 of 32















Page 11 of 32
























Page 12 of 32












GLOBALĂ





Page 13 of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32















Page 11 of 32
























Page 12 of 32












GLOBALĂ





Page 13 of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32
























Page 12 of 32












GLOBALĂ





Page 13 of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32












GLOBALĂ





Page 13 of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32


















Page 14 of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32

















Page 15 of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32

















Page 16 of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32















Page 17 of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32

















Page 18 of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32



















Page 19 of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32





















Page 20 of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32






















Page 21 of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32












Conform unor studii




Page 22 of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32

















Page 23 of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32















Page 24 of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32


















Page 25 of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32





















Page 26 of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32


















Page 27 of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32



















Page 28 of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32

















Page 29 of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32












Page 30 of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32




jurnalişti etc
















Page 31 of 32

















Anexa 1



























of 32

















Anexa 1



























Anexa 1

























Dezvoltare Durabila Si Managementul Mediului

Documents

Transcript of Dezvoltare Durabila Si Managementul Mediului