8/2/2019 Dezindustializare Si Reconversie Economica Craiova

1/9

Dezindustrializare si reconversie economica

in orasul Craiova

Unul dintre cele mai vizibile procese care au afectat municipiul Craiova a fostdezindustrializarea, ca urmare a tranziiei de la o economie centralizat de tip socialist, la oeconomie de pia. Pe lng alte procese urbane, dezindustrializarea reprezint una dintendinele majore ale istoriei recente ale judetului Dolj, zonele industriale incercand sa fierspndite in prezent in afara spatiului vilan. Dezindustrializarea a lsat n urm spaiidezafectate ; reconversia zonelor industriale a atras dupa sine un impact major asuprastructurilor spaiale, sociale i mai ales economice.

Cuvinte cheie : reconverie, dezindustrializare, tranzitie, economie de piata

Dezindustrializarea este o transformare economic, dar i una cultural, fiind unuldin cele mai vizibile procese care au afectat estul Europei. Este un proces prin care o arsau o regiune trece de la un sistem economic bazat pe industrie la o economie a serviciilorsau a informaiei. Dezindustrializarea este un termen sugestiv n special pentru diminuareaocuprii industriale: industria nu mai crete din punct de vedere cantitativ, ea nsa se vannoi profund, trecnd spre o nou calitate, n contextul unei restructurri globale, cecuprinde n proporii diferite toate ramurile economiei i cele trei sectoare.

La nivelul Romniei, dezindustrializarea semnific transformarea acesteia dinproductoare n importatoare, transformarea rii n pia de desfacere pentru produselealtora. n foarte multe orae, sectorul industrial s-a contractat constant n ultimile decenii,lsnd multe fabrici nchise, abandonate sau transformate n funciuni comerciale saurezideniale. Investitorii i muncipalitile au propus diferite soluii pentru a regenera acestespaii urbane destructurate, care variaz de la demolare pn la atragerea de firme dinsectorul de servicii, industrii culturale sau turism.

Chelcea (2008) afirma ca dezindustrializarea este privit ca o evoluie a oraelor, dela fordism la postfordism. In teza sa el vizeaz aspecte privind peisajul urban generat de

8/2/2019 Dezindustializare Si Reconversie Economica Craiova

2/9

dezindustrializare. Caracteristicile procesului sunt dispariia produciei i consumului demas, delocalizarea produciei, consumul de ni, suburbanizarea, reamenajarea spaiuluiindustrial, concentrarea economiei pe servicii, turism i divertisment. Astfel se formeaz oindustrie creativ (arhitectura, filmul, muzica, televiziunea, radioul i design-ul) caredetermin apariia unor orae creative, care ncurajeaz sectorul cultural prin generarea i

exploatarea proprietii intelectuale s creeze bogie i locuri de munc.Perioada de tranziie reprezint perioada aferent trecerii de la un regim poltic ieconomic la altul. n cazul rii noastre aceast s-a realizat de la un regim dictatorial cu oeconomie controlat i organizat de stat la una de pia specific capitalismului irespectiv regimului democratic. Aceasta perioada de tranzitie este si in prezent puternicdisputata de multi autori, in primul rand datorita instabilitatii economice n care se gsetenc ara noastr. Indiferent de numrul de ani pe care l nglobeaz perioada de tranziie s-a manifestat puternic n special in domeniul economic dar i la nivelul resurselordemografice aducnd prefaceri majore n profilul oricror orae, zone sau regiuni ale rii.Principalele fenomene care au nsoit perioada de dezindustrializare au fost reconversiaurban, declinul sectorului primar, migraia forei de munc, regresul demografic dar i

procesul de terializare al activitilor economice.

1. Prin ce se manifest procesul dezindustrializrii n orasul Craiova ?Fenomenul dezindustrializarii se manifesta prin schimbarea sectorului economic de

baza al orasului din cel secundar in cel tertiar ; din cauza ca orasul se afla in prezent intr-operioada de tranzitie din punct de vedere economic, au avut loc inchiderea a numeroasefabrici initial, proces schimbat cu privatizarea celor mai multor unitati industriale. Seincearca crearea unui parca industrial in spatiul extravilan, pentru a elibera localitatea deexcesul de substante toxice si pentru a imbunatati aspectul urbanistic, lucru devenitprimordial pentru dezvoltarea sectorului tertiar.

2. Ce efecte a avut asupra orasului Craiova dezindustrializarea?Din punct de vedere social, demografic si economic, impactul dezindustrializarii a

avut asupra orasului Craiova atat efecte pozitive cat si negative. Cel mai mare impact l-aavut asupra ratei somajului care a crescut simtitor atat la nivel de oras si de judet, prindisponibilizarea unui numar foarte mare de salariati locuitori sau navetisti. Efectelepozitive se pot observa insa in timp, prin dezvoltarea treptata a orasului in privintaamenajarii urbanistice si a eliminarii treptate a gazelor toxice care amenintau sanatatealocalnicilor si nu numai.

Craiova este reedina judeului Dolj, situata n sudul Romniei, pe malul stng alJiului, la ieirea acestuia din regiunea deluroas. Reprezinta orasul poparizator pentru intregjudetul, avand o importanta deosebita atat cresterea economica a acestuia.

Are o pozitie nord-estica in cadrul judetului, reprezentand un important nod rutiersi feroviar, deoarece este traversat de importante retele rutiere si feroviare: drumurileinternationale E70, E574, E79, drumurile nationale DN55, DN6, drumul feroviar 900 carefac legatura intre sud-estul si vestul Romaniei. Accesibiliatatea este una buna in special

http://wiki/Jude%C5%A3ul_Doljhttp://wiki/Jiuhttp://wiki/Jude%C5%A3ul_Doljhttp://wiki/Jiu

8/2/2019 Dezindustializare Si Reconversie Economica Craiova

3/9

datorita construirii recent a centurii craiova, care faciliteaza trecerea autoturismelor mari sievita alomeratia urbana.

Inca de la prima atestare documentara orasul a avut un numar de locitori in continuacrestere, mai ales din anul 1912 cand numara 51.404 locuitori pana in 1990 cand a ajuns la294.661 locuitori, datorita dezvoltarii idustriale continue. De la aceasta data, numarul a

continuat sa cresca in mod neinsemnat, ajungand la 308.606 de locuitori, dupa care, de larecensamantul din 2002 a inceput sa scada pana in prezent, numarand in anul 2007 doar298.181 de locuitori. Cresterea populatiei orasului este o dovada a evolutiei continue aeconomiei craiovene. In 2000populatia se repartizeaza astfel: 38% in industrie, 15% in comert sireparatii, 10% in transporturi si depozitare, 8% in invatamant, 5,7% in domeniul medical. Insa inpresent ponederea populatiei ocupata in sectorul industrial este in continua scadere, luandamploare populatia ocupata in sectorul tertiar in comert, comunicatii, turism.

Fig. 1. Pozitia orasului Craiova in cadrul tarii Fig. 2. Pozitia orasului Craiova in cadruljudetului

Sursa: Primaria Craiova, prelucrate harta nr.1 fiind prelucrata de autor pentru ascoate in evidenta asezarea geografica a municipiului Craiova

Acest studiu se dorete a fi o cercetare asupra situaiei socio- economice recente amunicipiului Craiova, o cercetare a evenimentelor i fenomenelor geodemografice i

geoeconomice prin care a trecut acest ora n timpul perioadei de tranziie, a perioadei dedezindustrializare si de reconversie economica, cu accent pe efectele resimite odat cutrecerea de la o economie controlat la una de pia.

Pentru realizarea lucrrii de faa s-au utilizat ca i metode de cercetare observaia lafaa locului, studierea materialelor i datelor statistice funizate de direciile specializate,date privind resursele geodemografice i activitile economice precum i informaiireferitoare la profilul i evoluia unor nteprinderi de-a lungul perioadei de dup 1990.Informaiile privind evoluia numrului de angajai i situaia financiar a nteprinderilor de

8/2/2019 Dezindustializare Si Reconversie Economica Craiova

4/9

pe teritoriul municipiului au fost prelevate n special din buletinele financiare i dinpublicaiile de specialitate din ultimii ani. Hartile si informatiile cunstufucate in grafice aufost obtinute de la instituii specializate si au fost prelucrate de autor pentru a scoate inevidenta anumite data si pentru a facilita interpretarea lor.

Dezindustrializarea inseamna in acelasi timp un proces inevitabil cu consecinte

negative cat si pozitive asupra orasului, atat din punct de vedere economic cat si din punctde vedere al urbanismului estetic. Trecerea de la un oras bazat pe productia industriala laun oras deschis schimbarii si in special circulatiei europene prin dezvoltarea turismului esteinca in plina desfasurare. Cel mai mare impact al acestui proces l-a avut asupra aspectuluiurbanistic, devenind din ce in ce mai mult un oras la standarde europene in privintaamenajarii spatiului urban destinat atat agremetului, habitatului cat si diferitelor sectoare deativitate.

Construite aproape exclusiv n perioada comunist habitatele urbane sunt tributareimaginii respective - adic planurilor arhitecturale. Reperele unui cartier sunt date de pieei puncte comerciale. Este uor de neles de ce exist aceast identificare cu centrelecomerciale. Absena i dificultile n procurarea produselor banale a determinat o mare

parte a populaiei s i asume (incontient) raportarea printre cele mai importante valori lacomer. Deloc surprinztor i n ultimii ani (2000-2007), odat cu deschidereahypermarketurilor i mallurilor acest tip de reper a fost i mai mult accentuat.

ncepnd cu anii '60 oraul Craiova devine un puternic centru industrial; se dezvoltindustria constructoare de maini si utilaje, de avioane, industria chimic, alimentar,uoar, a materialelor de construcii, industria electrotehnic, industria extractiv iindustria energetic. Dupa decembrie1989, s-a remarcat o scdere a produciei n domeniulindustrial, totui industria continu s reprezinte ramura de activitate cu mare pondere neconomia oraului. n perioada ulterioar revoluiei se nregistreaz progrese reale ndezvoltarea serviciilor de telecomunicaii, a serviciilor bancare i de asigurri, a serviciilorde consultan n afaceri (CDIMM, Centrul Romno-American). La nivelul judeului are

loc o cretere spectaculoas a numrului de firme mixte i a valorii capitalului investit.Raportndu-ne la mrimea capitalului strin investit, dupa Coreea de Sud (care a investit nDaewoo Automobile Romania), cel mai mare volum de investiii provine, n ordinedescresctoare, din: Italia, Belgia, Austria, Germania,Elveia, Grecia, Israel).

In prezent, Craiova industriala este reprezentata de 10.000 de societati comercialecu capital integral privat, care si-au dezvoltat activitatea in diverse domenii, cum ar fiindustria, comertul, serviciile. Revolutia din 1989 a condus la modificari mari ca in toateorasele cu o activitate economica importanta, prin realizarea unei piete libere si prindescentralizarea conducerii tuturor sectoarelor economiei nationale. In acest sens are loc orepunere in valoare a spiritului de proprietate prin liberalizarea initiativei patriculare. Inperioada comunista s-a investit mult industrie, inaugurandu-se astfel intreprinderi precumElectroputere, Combinatul Chimic de la Isalnita, Fabrica de Automobile Olcit, Fabrica deAvioane, Intreprinderea de Utilaj Greu, Fabrica de Bere, C.E.T. Craiova.

Femomenul de dezindustrializare s-a declansat si in Craiova datorita situatiei nutocmai bune a intregului domeniul industrial la nivelull tarii cat si la nivel european, inprimul rand din cauza cresterii preturilor productiei, ceea ce a dus in general la o crestere aratei somajului nu numai la nivel de oras, si si la nivel de judet. Un exemplu in acest senseste Combinatul Doljchim Craiova, specializat n producerea de ngrminte chimiceminerale i a intermediarilor, a fost cumprat de ctre compania Petrom n anul 1998, si

http://ro.wikipedia.org/wiki/Decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Daewoohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C5%A3iahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Daewoohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C5%A3iahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Israel

8/2/2019 Dezindustializare Si Reconversie Economica Craiova

5/9

unde lucrau in mod constant peste 1.200 de angajai. O parte din instalatiile de laCombinatul Doljchim s-a nchis in anul 2009, decizia luat de Petrom, societatea caredeine combinatul, ca urmare a situaiei economice prezente. Peste 600 de angajai aiCombinatului Doljchim Craiova au fot disponibilizati, din pricina crizei financiare care adeterminat scderea preului la amoniac pe pieele din strintate. Aceatsa se datoreaza in

primul rand discutiilor care au avut loc la nivelul Europei privind distributia de gaze, iar inacest sens, instalatiile care consuma gaz au fost inchise, in posturi ramanand in jur de 500-520 de oameni. In prezent, in sectorul industriei sunt aproximativ 50.000 de angajati. nMunicipiul Craiova rata omajului nregistrat n aprilie 2006 este de 4,2%, comparativ curata omajului n judeul Dolj, care este de 6,4%.

An Valoare (%) An Valoare (%)1991 1,8 2001 41992 3,6 2002 5,41993 5,8 2003 4,7

1994 7 2004 4,31995 6.9 2005 3,61996 5,8 2006 4,11997 6,3 2007 3,51998 7,2 2008 31999 7,4 2009 4,92000 5,8

Tabel 1. Rata somajului in Craiova intre anii 1991 si 2009

Sursa : Institutul National de Statistica, Directia Regionala de Statistica Dolj ; datele au

dost prelucrate de autor pentru a realizarea acestui tabel

Comparativ cu anul 1998, productia de industriala din naul 2000, a fost mai marecu 23% ; pe subramuri ale industriei, in anul 2000productia prezinta evolutii diferitecomparativ cu anul 1998, inregistrand cresteri in ramuri ca industria chimiei si fibrelorsintetice si atrificiale, industria mijloacelor de transport rutier sau industria confectiilor dintextile si scaderi in ramuri ca industria de masini, echipamente, si aparate electrice,industria alimentara.

8/2/2019 Dezindustializare Si Reconversie Economica Craiova

6/9

0

50

100

150

200

250

%

1998 2000

1998 107.2 111 217.7 117 143.8

2000 97.3 112.8 238.6 72.6 141.6

Ind.

alimentar

Ind.

Textila

Ind.

Chimica

Ind.

Masini si

Ind.

Mijloace

Grafic1. Evolutia productiei industriale a orasului Craiova in anii 1998 si 2000

Sursa : Camera de Comert si Industrie Oltenia ; datele au fost prelucrate de autorpentru realizarea graficului

Totodata, dezindustrializarea Craiovei a fost declansata simultan cu toate oraselemari din Romania, dupa caderea comunismului. Pentru a evita toate complicatiie generalposibile, statul a apelat la procesul de privatizare. Perioada de dupa Revolutie secaracterizeaza in principal prin privatizarea majoritatii intreprinderilor care au apartinut inexclusivitate statului, proces care a avut si efecte negative asupra populatiei lucratoare indomuniu, prin cresterea numarului de someri. Unul dintre principalele obiective industrialecare au fost privatizate dupa caderea comunismului a fost Fabrica de Automobile Olcit carea fost cumparata de Daewoo in anul 1994; dupa caderea grupului sud-coreean statul arascumparat 51% din actiuni, vanzandu-le la randul sau companiei Ford. Un alt exemplucare evidentiaza aspectele bune ale privatizarii in urma desfiintarii regimului comunist esteFabrica de Bere Craiova care, desi a fost pusa in functiune in 1970, a cunoscut o adevaratainflorire in perioada 1990-1996 cand a fost cumparata de compania germana Brau Union.Aceasta perioada a fost caracterizata de un proces amplu de modernizare ce au implicatactiuni de reutilitari si retehnologizari.

Odata cu acest fenomen de privatizare in plina desfasurare, edilii Craiovei, dindorinta de relansare economica si sociala a judetului, au decis infiintarea unui ParcIndustrial a carui constructie s-a finalizat in incinta SC. Avioane SA. Acest proiect estevazut ca avand un impact important asupra economiei Olteniei; de exemplu, se prevedeatragerea agentilor economici producatori de valoare adaugata ca beneficiari ai ParculuiIndustrial Craiova, formarea de capital in sectorul privat in scopul sprijinirii procesului deinfiintare a noi locuri de munca stabile, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii deafaceri Oltenia. Ideea aceasta nu ar fi fost deloc rea daca nu se iau in calcul toateproblemele cu care s-au confruntat la inceput toate firmele investitoare, precum lipsa de

8/2/2019 Dezindustializare Si Reconversie Economica Craiova

7/9

buget ce trebuia alocat de la stat, si nu numai. Parcul industrial vizeaza sectoare deactivitate precum Industria componentelor si pieselor de schimb din sectorul auto, sectorulIT: software, hardware, retele, asamblare de componente, fabricare de componente ,sectorul bunurilor de uz casnic, industria textila, industria alimentara, sectorul decomunicatii, preri servicii catre agentii economici si populatie, cercetare stiintifica si/sau

dezvoltare tehnologica, inclusiv valorificare acesteia. Scopurile realizarii acestui parc sunt :atragerea agentilor economici producatori de valoare adaugata ca beneficiari ai ParculuiIndustrial Craiova, formarea de capital in sectorul privat in scopul sprijinirii procesului deinfiintare de noi locuri de munca stabile in conditiile respectarii legislatiei muncii (salarii,protectia muncii, sanatate), modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de afaceri in Oltenia,dezvoltarea resurselor umane cu accent pe stabilirea unor mai bune relatii mai bune intreeconomia regionala si educatia vocationala in functie de necesitatile pietii muncii dinregiune, utilizarea eficienta a resurselor materiale din regiunea Oltenia (materii primeagricole, industrie, pielarie, textile etc.), implementarea eficienta a activitatilor mai putindezvoltate in regiunea Oltenia in sfera serviciilor, nivel sporit de dezvoltare a industriilorde linie si complementare in domenii specializate (electrotehnic, auto, masini-unelte,

masini agricole, industria lemnului, confectii).

Fig. 3 Macheta Parcul Industrial Craiova Fig.4 CET Craiova

Sursa : Primaria Craiova

8/2/2019 Dezindustializare Si Reconversie Economica Craiova

8/9

Fig.5 Harta localizarii Parcului Industrial Craiova

Sursa : Primaria Craiova

Aceasta lucrare urmareste evolutia sectorului economic al orasului si vizeaza

schimbarile care s-au petrecut in ultimele decenii la nivel economic si social.Dezindustrializarea municipiului Craiova reprezinta un fenomen in plina desfasurare, foarteimportant de altfel in istoria locallitatii deoarece a lasat o puternica amprenta asupramediului economic, dar si socio-demografic. In prezent Craiova se afla in plin proces detranzitie de la o economie capitalista la o economie libera, proces ce are asupra orasuluiatat efecte pozitive cat si efecte negative. Odata cu reconversia economica are loc o crestereeconomica si o dezvoltare pe mai multe planuri ale orasului, insa din punct de vedere socialsi demografic aceatsa perioada de tranzitie cauzeaza nemultumiri in randul locuitorilor dincauza numarului mare de someri ce activau in domeniul industriei.

Bibliografie :

Chelcea, L., Simion, G. (2008), Bucuretiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare iregenerare urban, Editura Polirom, Iai.

Monografie Judeul Dolj (1981), Editura Sport- Turism, Bucuresti

8/2/2019 Dezindustializare Si Reconversie Economica Craiova

9/9

Camera de Comert si Industrie Oltenia (2001), Economia judetului Dolj, Editura Camera deComert Oltenia, Craiova

Imprimeria Karma and Petrescu (1994),Judetul Dolj, Editura Dius, Craiova

Ziarul Financiar, Articol scris de Adrian Vasilescu, 16.06.2009, Articol scris de Cristian

Mircescu, 18.03.2010

Primaria Judetului Dolj

Camera de Comert si Industrie Oltenia

Institutul National de Statistica, Directia Regionala de Statistica Dolj