Academia de Studii Economice Bucuresti Economia Agroalimentara si a Mediului

Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rurala si Regionala

Determinarea decalajului dintre judetul BUZAU si judetul BRAILA

Masterand:Calin Marius Grupa 2

1

PLANUL LUCRARII: DETERMINAREA DECALAJULUI REGIONAL dintre jud. BUZAU si jud. BRAILA I.CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETELORI.1. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI BUZAU I.1.1 POZITIA GEOGRAFICA I.1.2 VECINI I.1.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIA I.1.4. RELIEFUL I.1.5. RETEAUA HIDROGRAFICA I.1.6. CLIMA I.1.7. RESURSELE NATURALE I.1.8. GRADUL DE URBANIZARE I.1.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BUZAU I.2. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI BRAILA I.1.2 VECINI I.1.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIA I.1.4. RELIEFUL I.1.5. RETEAUA HIDROGRAFICA I.1.6. CLIMA I.1.7. RESURSELE NATURALE I.1.8. GRADUL DE URBANIZARE I.1.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BRAILA

II. STRUCUTURA ECONOMICA IN PROFIL SECTORIAL A JUDETELORII.1 Judetul Buzau

-INDUSTRIA -AGRICULTURA -SECTORUL SERVICIILOR -RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BUZAU -INFRASTRUCTURA -CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

II.2

Judetul Braila

-INDUSTRIA -AGRICULTURA -SECTORUL SERVICIILOR -RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BRAILA 2

-INFRASTRUCTURA -CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

III. SPATIUL RURAL AL JUDETELOR BUZAU SI BRAILAIII.1 JUDETUL BUZAU III.2 JUDETUL BRAILA

IV. ANALIZA SWOT A JUDETELOR BUZAU SI BRAILAIV.1 CONCLUZIILE ANALIZEI SWOT A CELOR DOUA JUDETE BUZAU SI BRAILA IV.2 REPREZENTAREA DECALAJELOR DINTRE JUDETUL BUZAU SI JUDETUL BRAILA

V. OBIECTIVE STRATEGICE IN VEDEREA DEZVOLTARII JUDETELOR BUZAU SI BRAILA Domeniul financiar-fiscal, - Domeniul vamal Domeniul educatiei Domeniul tineretului Domeniul protectiei sociale, se refera la: - Agricultura si dezvoltare rurala - Silvicultura Protectia mediului nconjurator Domeniul protectiei consumatorilor - Combaterea criminalitatii si asigurarea ordinii publice Cultura - Obiectivele din domeniul sportului - Se refera la respectarea disciplinei n domeniul calitatii constructiilor

VI. CONCLUZII SI PROPUNERI VII. BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETELOR3

I.1. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI BUZAU I.1.1 POZITIA GEOGRAFICA Judetul Buzau face parte din regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Braila si este situat in partea de sud-est a tarii, intre paralelele 4450' si 4540' si meridianele 2615' si 2715'. Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume, cuprinzand in mod armonios toate formele de relief: munti in partea de nord, campii la sud, intre acestea aflandu-se zona coliniara subcarpatica. Din punct de vedere petrografic, muntii judetului sunt constituiti in cea mai mare parte din gresii, marne, argile, sisturi, conglomerate, cunoscute sub genericul de flis. In zona coliniara predomina marnele , argilele , nisipurile , calcarele si gresiile. Campia incepe sa se formeze in era cuaternara si este alcatuita din pietrisuri si nisip adanc, din lut (loess) spre suprafata.

I.1.2 VECINI Se nvecineaz la nord-vest cu judeele Braov i Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomia, la est cu Brila, i la nord-est cu Vrancea. Legaturile judetului cu celelalte zone din tara: Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucuresti sau dinspre Suceava, Bacau, Focsani; DN 1B spre Ploiesti; DN 10 spre Brasov (itinerar pe Valea Buzaului); DN 2B spre Braila; Magistrala feroviara - linia 500 - de importanta europeana (Bucuresti-Ploiesti-BuzauFocsani-Bacau-Suceava). I.1.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIA Suprafata judetului este de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafata tarii). Judetul Buzau se ntinde pe aproape tot bazinul hidrografic al rului Buzau care izvoraste din curbura Carpatilor. Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord se gasesc Muntii Buzau, parte din Carpatilor de Curbura; la sud se gaseste cmpia, apartinnd Cmpiei Romne, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara spre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale. I.1.4. RELIEFUL

4

Relieful este variat si dispus n trei trepte, care coboara de la nord-vest spre sud-est. Astfel, n nord domina naltimile Muntilor Vrancei si Buzaului (cu vrful Penteleu de 1.772 m, si vrful Lacauti, de 1.777 m), apoi n centru dealurile subcarpatice de curbura (Burdusoaia, Ciolanu-Magura, Istrita cu 754 m), si n sud zona de ses a Cmpiei Romne, cu caracter piemontan si Cmpia Buzaului (cu 80 m, cu nclinare vestica, pe directia nord-vest si estica, pe directia vest-sud), Gherghitei, Rmnicului. Zona de munte este formata din muntii Buzaului si Vrancei, componenti ai Carpatilor de Curbura. Zona de deal este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului, fiind formata dintr-o succesiune de culmi deluroase si depresiuni; altitudinea culmilor variaza intre 400 si 800 m. Acestea sunt constituite din formatiuni mai tinere, cum ar fi marnele, argila, nisipurile, gresiile, iar in parte conglomeratele si calcarele. Cutarile largi, care le urmeaza ca orientare pe cele ale muntilor (de la sud-vest la nord-est), asa cum este cazul dealurilor din sud si est (Istrita, Ciolanu, Blajani si Buda). Zona de campie cuprinde terenul dintre 40 si 100m altitudine. Trecerea de la zona deluroasa se face lent la est de Buzau si brusc la vest de acest rau. Pe un fundament dur, ce se gaseste mai ales in zonele inalte, s-au depus, de-a lungul timpului, sedimente aduse de ape: bolovanis, pietris, argile, marne, nisip, precum si loessul transportat de vant sau cernoziomul provenit din putrezirea plantelor si aminalelor in amestec cu loessul. I.1.5. RETEAUA HIDROGRAFICA Relieful, conditiile climatice, structura geologica si, din ce in ce mai mult in ultimul timp, omul, influenteaza regimul hidrografic atat de suprafata, cat si cel subteran. 1. Apele freatice subterane Apele freatice subterane concorda in mare masura cu unitatile de relief. Zona montana , constituita din roci dure, prezinta fisuri care faciliteaza circulatia apei. Ca urmare , izvoarele sunt numeroase si cu debit mare. De mentionat aici izvoarele minerale, care contin H2S, cum sunt cele de la Siriu, Lopatari, Nehoiu si Fisici. Zona subcarpatica se imaprte in doua sectoare. Cel situate la vest de Slanic este caracterizat printr-o circulatie rapida, dar la adancime, si o mineralizare accentuate a izvoarelor, ca urmare a prezentei sari si a gipsului. Astfel se explica existenta a numeroase izvoare clorosodice , cum ar fi cele de la Mledic, Gavanele si din Valea Muratoarei. In sectorul din estul Slanicului apa este prezenta atat la mica adancime, pe vai, cat si la mare adancime, pe interfluvii. Mineralizarea izvoarelor este minima. Zona de campie detine cantitati mari de ape subterane, in panze mai groase spre zona de contact cu Subcarpatii. Din punct de vedere al mineralizarii, acestea se incadreaza in tipul hidrochimid bicarbonate, cu o mineralizare totala de 0,650gr/kg. 2. Apele curgatoare Principala apa curgatoare este raul Buzau. Suprafata bazinului sau este de 5505 km 2, lungimea de 325 km, cu un debit mediu de 25,2mc/sec la statia Banita. Izvoraste de pe partea5

estica a Muntilr Ciucas. In sectorul montan primeste de pe partea stanga urmatorii afluenti principali: Zabratau, Hartagu, Casoca, Basca Roziliei (formata, la randul sau, din Basca Mare si Basca Mica), iar pe partea dreapta, Valea Neagra, Siriu, Nehoiu. In sectorul subcarpatic viteza apei scade , valea se largeste si forta de transport se diminueaza treptat, in special in depresiunile Patarlagele-Cislau si Parscov-Berca. Principalii afluenti din zona sunt Basca Chiojului si Niscovul, pe dreapta, iar pe partea stanga Sibiciul, Balaneasa, Saratelulu, Muratoarea, Paclele si Slanicul. In sectorul de campie raul Buzau, care se varsa in Siret, incepe sa-si fixeze cursul pe o singura albie, viteza de curgere scade, transportul se diminueaza, formand meander. In acesta zona are afluenti putini si cu un debit neinsemnat. Principalul afluent este Calnaul. Se remarca, asa cum aratam mai sus, prezenta limanelor fluviatile si a buzoienelor. De-a lungul vremii , raul Buzau , care a avut mai multe albii , inclusive cea actuala a Calmatuiului , a pricinuit mari pagube materiale , caracterul sau torrential provocand inundatii catastrofale. In cadrul programului national de hidroamelioratii , pe raul Buzau se construieste barajul de la Siriu , primul din seria amenajarilor de acest fel prevazute pana in anul 2000. infaptuirea acestui important volum de lucrari va conduce , prin corectarea caracterului torrential al Buzaului si afluentilor sai la dezvoltarea economica a intregii zone , la imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale localnicilor, asigurandu-se , totodata , apa necesara irigarii a peste 50000 de hectare de teren. 3.Lacurile Lacurile sunt multe si variate. Dupa geneza, aspect analizat in detaliu in studiul lui Gr. Posea si M. Ielenicz, Judetul Buzau, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1971, situatia lor se prezinta astfel: Lacuri preglaciare, intre care cel ami reprezentativ este Lacul Vulturilor din Masivul Siriu. Multi specialisti sunt de parere ca lacul s-a format ca urmare a deplasarilor de teren in conditii preglaciare. Lacuri formate ca urmare a alunecarilor de teren. Acestea au aparut in spatele sau intre valurile de alunecari a terenului: grupul de lacuri de la Joseni , Policiori , de pe Valea grabicina. Lacurile de baraj natural s-au format prin bararea cursului unei ape curgatoare , prin alunecari de teren: Lacul Talharilor , de pe Valea Hansaru , Lacul Casoca si altele. Lacurile carstosaline au aparut in urma dizolvarii si a tasarii in zonele cu sare. Exemple: grupul de lacuri de la Meledic, lacul de la Odaile, situat la izvoarele Muratoarei etc. In afara celor maturale, exista numeroase lacuri artificiale , formate ca urmare a unor baraje de retinere sau amenajari speciale. Dintre acestea, mai importante sint cele de la Luciu , Boldu, Amaru, Costeiu si Glodeanu Sarat. Limanele fluviale se afla pe malul stang al buzaului, cunoscute fiind Balta Alba si Amara. Primul are apa salmastra si mal cu o valoare terapeutica. La Balta Alba a inceput amenajarea unei statiuni balneare de odihna si tratament. Amara are apa ulce , fiind alimentat de un parau si de un canal din Buzau.

6

I.1.6. CLIMA Clima este temperat continentala la fel ca n toata tara, diferentiata n functie de relief (predominnd crivatul, n tot cursul anului, din nord-est si sud-vest, dar si austrul, de la sud-vest, aducnd uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate iarna, vnturi ce influenteaza clima judetului). Temperaturile medii variaza ntre 12C si 14C. Temperaturile maxime se nregistreaza n iulie, pna la 37C, n timp ce temperaturile minine se nregistreaza n februarie - 26C. Media anuala a precipitatiilor este ntre 400 mm si 500 mm. I.1.7. RESURSELE NATURALE Principala bogatie montana o constituie lemnul. Subsolul este bogat n depozite de origine organica (petrol, carbune, chihlimbar, calcar) si minerala (sare, gresie, argila, nisipuri, pietrisuri). De asemenea se mai pot aminti: gaze naturale, nisipuri cuartoase si diatomita, importante izvoare minerale, soluri fertile, paduri, pajisti, fond cinegetic, potential hidroenergetic si eolian. Padurile alcatuiesc una dintre importantele bogatii naturale ale judetului. Zona montana concentreaza cea mai mare parte din suprafata acoperita cu paduri si totodata cel mai nsemnat volum de masa lemnoasa, flora si fauna caracteristice acestei zone. Masive forestiere nchegate se extind din vrful Lacaut si pna n culmea Siriului. Nu este de neglijat nici potentialul hidrografic, reprezentat de rul Buzau, pe cursul caruia exista doua amenajari hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectrica Nehoiasu si barajul Cndesti, cu amenajarea hidroenergetica Cndesti-Vernesti-Simileasca (care alimenteaza cu apa Sistemul de irigatii Cmpia Buzaului Est si respectiv Vest). Pe lnga acestea mai exista 5 centrale hidroelectrice de mica putere, amplasate pe rurile Bsca fara Cale, Bsca cu Cale, Bsca si Slanic. Dintre resursele subsolului, petrolul constituie n prezent principala bogatie a judetului. Alaturi de petrol, n sud-estul judetului sunt cantonate nsemnate zacaminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 de ani. Singurul depozit de petrol la suprafata din Europa se afla in zonele Berca si Monteoru. Carbunele existent este de slaba putere calorica, n cantitati mici, ceea ce l face neexploatabil. Prezenta n subcarpati (Istrita Magura) a calcarelor a permis de mult luarea lor n exploatare. Exista numeroase cariere, multe de interes local. Cele mai mari sunt la Ciuta si Viperesti. n zona localitatii Patrlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita. La nord-est de municipiul Buzau (Simileasca), la Berca (Satuc) si n sud-vestul municipiului Rmnicu Sarat se exploateaza argila, de calitate superioara, larg folosita n industria materialelor de constructie. n albia Buzaului, a Rmnicului si a altor ruri se gasesc rezerve importante de pietrisuri si nisipuri, n multe locuri existnd balastiere de mare productivitate. Prospectiunile geologice si lucrarile de foraj efectuate pentru depistarea de noi rezerve de petrol, au evidentiat prezenta zacamintelor de sare, la diferite adncimi, la Mnzalesti,7

Bisoca, Bratilesti, Goidesti, care pot fi exploatate n viitor. Alaturi de acestea, n subsolul judetului sunt semnalate gipsuri si chihlimbar. Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate n iod, se afla la Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fisici, Balta Alba, Strajeni, Nifon, Lopatari. Izvoarele de la Siriu-Bai, cu o temperatura medie de 30 0 C si un debit de aproape 4000 l/h ofera posibilitati de tratament n boli reumatismale. Namolul de la Balta Alba, cu un procent redus de substante organice, cu o concentratie n saruri de 12471,9 mg/kg (n care predomina ionii de clor, sodiu, magneziu), desi cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa terapeutica, este n mai mica masura folosit. Printre bogatiile naturale ale judetului se mai numara potentialul hidroenergetic si eolian, solurile fertile, pajistile si fondul cinegetic. I.1.8. GRADUL DE URBANIZARE In partea de est a rii (Regiunea Nord-Est) ca i n toat partea de sud (Regiunile Sud-Muntenia i Sud-Vest Oltenia) predomin nc populaia rural, acestea fiind zone cu ntinse suprafee de cmpie, unde activitile agricole sunt preponderente. Judetul Buzau are o ocupare local-mixt, iar gradul de urbanizare este de 55,5%. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor din judet este de 2,1%. POPULATIA SI STRUCTURA ACESTEIA Potrivit datelor statistice de la data de 1 ianuarie 2005, populatia stabila din judetul Buzau se cifreaza la 495.325 de locuitori (242.264 persoane de sex masculin, respectiv 253.061 persoane de sex feminin), dintre care 41,43% au domiciliul n municipii si orase si 58,57% n mediul rural. La aceeasi data, populatia activa a judetului era de 195.000 persoane iar populatia ocupata se cifra la 182.000 persoane. Pe domenii de activitate, structura populatiei ocupate se prezinta astfel: agricultura, vnatoare si silvicultura - 80.400 persoane, din care 5.400 salariati industrie - 41.300 persoane, din care 36.300 salariati constructii - 7.700 persoane, din care 7.200 salariati comert si prestari servicii - 19.100 persoane, din care 12.800 salariati hoteluri si restaurante - 1.200 persoane, din care 800 salariati transport, depozitare si comunicatii - 4.800 persoane, din care 3.200 salariati activitati financiare, bancare si de asigurari - 1.100 persoane, din care 1.000 salariati tranzactii imobiliare, nchirieri si servicii prestate ntreprinderilor - 4.500 persoane, din care 2.100 salariati administratie publica - 3.700 salariati nvatamnt - 8.000 persoane, din care 7.900 salariati sanatate si asistenta sociala - 6.000 persoane, din care 5.700 salariati alte activitati de servicii colective, sociale si personale - 4.200 persoane, din care 1.900 salariati8

Structura etnica a populatiei judetului n functie de libera declaratie a persoanelor recenzate, la ultimul recensamnt, se prezinta astfel: 481.272 romni (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%), 153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 rusi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7 srbi, 4 bulgari, 3 tatari, 3 sloveni, 3 chinezi si 135 de alte etnii. Structura religioasa a populatiei judetului Buzau consemna la 18 martie 2002: 490.830 ortodocsi, 2.948 adventisti de ziua a saptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453 crestini dupa evanghelie, 243 de religie evanghelica, 139 baptisti, 86 greco-catolici, 72 musulmani, 54 reformati, 22 de religie mozaica, 135 de alte religii, 70 fara religie, 41 atei si 65 de religie nedeclarata. Populatia n pregatire profesionala si alte categorii de populatie n vrsta de munca, la data de 01.01.2005 era de 106.700 persoane. I.1.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BUZAU Structura tarii pe regiuni de dezvoltare ofera o imagine mult mai omogena, n ceea ce priveste nivelul de dezvoltare, dect structura pe judete. Acest lucru e posibil deoarece nivelul mediu ascunde existenta unor decalaje ntre judetele aflate n pozitii extreme. n acest context se distinge existenta, n interiorul regiunilor, a unor judete cu probleme de restructurare industriala, iar n multe judete acestea se combina cu probleme de subdezvoltare rurala, ambele fiind generatoare de mari inegalitati economice. Ca urmare, n fiecare regiune se manifesta probleme generate de industriile n declin, dar si probleme specifice teritoriilor cu ntrzieri accentuate n dezvoltarea economica. Judetul Buzau suporta din plin urmarile negative ale procesului de restructurare, deoarece sunt prezente ramuri industriale aflate ntr-un profund declin: industria metalurgica, siderurgica. Problemele nu sunt legate numai de restructurarea industriala, ci si de dezvoltarea rurala, deoarece Buzaul se situeaz printre judetele cu cele mai mari ponderi ale populatiei rurale din tara. Principalele probleme grave de restructurare industriala ale judetului Buzau sunt: dezechilibre sociale masive, calificri insuficiente i mono-direcionate ale forei de munc. Mediul natural este puternic afectat de ctre defririle necontrolate realizate n ultimul deceniu, care au fost dublate de lipsa lucrrilor pentru limitarea alunecrilor de teren.

I.2. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI BRAILA

9

I.2.1. POZITIA GEOGRAFICA Judeul Brila este situat n partea de est a rii, n unitatea numit Cmpia Romn. Prin suprafaa sa de 4765,8 km, reprezint 2% din suprafaa rii, fiind un jude de mrime mijlocie. Reedina judeului este Municipiul Brila, situat la 200 de km nord-est fa de Bucureti. Aceast poziionare geografic este avantajoas,deoarece condiiile naturale i proximitile sunt prielnice dezvoltrii economice i sociale. Relieful i clima favorizeaz locuirea, iar pe solurile fertile se practic o agricultur bogat. Dunrea deine cantiti mari de ap i adapostete numeroase vieuitoare. Apropierea de mare i de capital nlesnete legturile cu ntreaga ar i cu Europa. Toate aceste elemente confer Brilei accesibilitate i deschiderea ctre ntreaga ar. I.2.2. VECINI Judeul Brila se nvecineaz la nord cu Judeul Galai, la est cu Judeul Tulcea, la sud-est cu Judeul Constana, la sud cu Judeul Ialomia, la vest cu Judeul Buzu i la nord-vest cu Judeul Vrancea. Judetul Braila este compus din un municipiu, 3 orae i 40 de comune.Cele 3 orase sunt Braila capitala judetului si port fluvio-maritim la Dunare situate in partea de nord-est la distant de 30 km de municipiul Galati iar celelalte Inca ,Faurei si Insuratei, Municipiul Braila are o populatie de 211 884 locuitori in anul 2009.

I.2.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIA

Agricultura. Suprafaa agricol ocupa o suprafata totala de 428.600 ha. Suprafata arabila este de 252.650 ha, adica 58,94% din suprafata judetului si 0,86% din suprafata totala a tarii. Suprafaa arabil (288151 ha) din care suprafa cultivat tot atata. Ponderea suprafeei cultivate de societile comerciale i societile agricole private i de gospodriile populaiei n suprafaa cultivat, la principalele culturi, se prezint astfel: 87,0% la cereale pentru boabe; 630% la floarea soarelui; 50,5% la sfecl de zahr; 99,9% la cartofi de toamn; 961% la legume; 589% la viile pe rod; 917% la numrul de pomi fructiferi. De asemenea, legumicultura

10

este prezent n zona de sud a judeului prin cultura de cmp, cultura de solarii i sere de tip industrial. Pasunile ocupa 25.743 ha. iar Fnetele naturale ocupa 4.504 ha. Exist peste Padurile ocupa 10.936 ha. i peste Vita de vie ocupa 1.494 ha. Balta Brilei, n estul judeului, este teritoriul cuprins ntre cele doua brae principale ale Dunrii. Ea ncepe de la bifurcaia Dunrii de la nord de Giurgeni i se desfaoar pn la confluena celor dou brae n aval de Brila. Acest teritoriu foarte jos a fost candva mltinos, asemntor cu Delta Dunrii. n secolul trecut, el a fost desecat, indiguit i transformat ntr-un uscat care poart numele de Insula Mare a Brilei.

Insula Mare a Brilei are o lungime medie de 60 de km i o ltime de pn la 20 de km. Dup desecare, ea a devenit teren agricol, dar pentru transformarea bltii n uscat a fost necesar o lupt aprig cu apeleDunrii. Astfel, au fost nalate diguri pe o lungime total de 117 km, a fost pompat apa din interior i au fost construite canale de irigaii. Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din ar, dar peisajul natural a fost nlocuit cu unul artificial, mediul a fost modificat n profunzime, iar istoria acestei transformri este marcat de chinuri i nedrepti.

n braul vestic al Dunrii, apele se despletesc n mai multe cursuri secundare, ce nchid, n interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mic a Brilei.

Insula Mic a Brilei ocup o suprafa mult mai restrns dect Insula Mare, desfaurndu-se ntre cursul principal i braele Dunrii, de la bifurcaia Giurgeni-Vadu Oii i pn la sud de Braila, la confluena braului Cravia cu Dunrea. Insula Mica pstreaz peisajul natural, care este foarte asemntor cu Delta Dunrii i este protejat, arealul fiind declarat parc natural.

Sectorul zootehnic are un potenial material valoros 63.800 bovine, 110.000 porcine, 136.000 ovine i caprine, 3.000.000 psri - efectivele de animale nregistrnd creteri fa de anul anterior. Cea mai mare parte din efectivele de animale sunt crescute n gospodriile populaiei.

I.2.4. RELIEFUL In ciuda faptului c este dominat de cmpie, relieful Judeului Brila este divers i interesant. Peste ntinsa Cmpie a Brganului numeroase forme se constituie n relief: mici movile, adncituri care pstreaz apa, dune de nisip, largi confluene ale rurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele confer acestor inuturi unicitate i un farmec aparte. Fluviul Dunrea i rurile care strbat teritoriul judeului au cea mai mare importan n desfurarea reliefului. n primul rnd, Dunrea, ntruct valea fluviului impune, n teritoriu,11

doua uniti deosebite: cmpia n partea vestic i Balta Brilei, n partea de est; apoi rurile, pentru ca ele delimiteaz subunitile n cadrul cmpiei i pentru c n lungul lor se formeaz lunci.

Arii protejate Insula Mare a Brailei Insula MIca a Brailei

I.2.5. RETEAUA HIDROGRAFICA Singurele ape mari sunt marginase ( Calmatui, Buzau, Siret, Dunare ). n restul judetului curg numai praie si aceasta doar primavara, iar n depresiunile cmpului s-au adunat ape sarate (lacurile Ianca, Coada Iencii, Balta Seaca, Lacul Sarat de lnga Braila).

I.2.6. CLIMA Clima este de tip pontic, deci calda si cu contraste ( media lunii celei mai calde este ntre 22 si 23 , iar a celei mai reci, ntre 3 si 4) secetoasa (ntre 400 500 mm anual) si n bataia nestnjenita a Crivatului iarna si vara. Zapezile cad din abundenta, acoperind semanaturile si drumurile. Este de remarcat totusi ca cea mai mare parte a judetului Braila primeste relativ mai multa ploaie dect regiunile de lnga mare.

I.2.7. RESURSELE NATURALE a ) RESURSE NATURALE REGENERABILE Resursele de ap reprezint elementul indispensabil al vieii. Apa este materia de construcie a organismelor vii (om, plante, animale), mijlocul de transport i reglator de temperatur, fr de care nu exist via; sub forma de precipitaii poate fi cauza secetelor, inundaiilor. Apa poate propaga boli i epidemii. Resursa de ap este una din bogiile vitale pentru dezvoltarea economic i social. n privina apei, a dominat concepia c rezervele de ap nu reprezint un factor de limit a dezvoltrii, presupunnd c se dispune din belug de apa curat i ieftin. n concepia actual ns apa dulce este privit ca o resurs natural vulnerabil, cu disponibilitate limitat i care are valoare economic, exprimat n Declaraia de la Dublin privind principiile de baz ale politicii apei n viitor . n sensul principiului gospodririi12

durabile cu resursele de ap, datorit apariiei n spaiu i timp, a condiiilor ei cantitative i calitative, apa este o resurs natural limitat cu consecina necesitii coordonrii cerinelor cu rezervele utilizabile (innd cont i de posibilitile regenerrii a rezervei). Reeaua hidrografic este dominat de bazinul rului Dunare, care deine 3/4 din teritoriul judeului, cu principalele ruri: Calmatui, Buzau, Dunare si lacurile sarate. b) RESURSE NATURALE NEREGENERABILE Resursele naturale reprezint capitalul natural, o component esenial a bogiei judeului. Valorificarea acestei resurse prin exploatarea materiilor prime i prelucrarea lor n produse, cunoaterea limitelor utilizabile ale acestui capital, determin n mare msur posibilitile dezvoltrii teritoriale economice i sociale i a strii mediului. Evaluarea posibilitilor utilizabile existente n mediul natural reprezint n primul rnd interes economic, dar datorit efectelor de poluare, rezultate n urma activitii economice, necesitatea cunoaterii poluare, rezultate n urma activitii economice, necesitatea cunoaterii strii (calitii) mediului, a capacitii de reproducere a potenialului natural, aparine sferei de interes a proteciei mediului. Abordarea general a problemei resurselor naturale, a potenialului natural utilizabil, cuprinde enumerarea (i evaluarea) posibilitilor oferite de mediu prin sistemul complex de condiii litologice (geomorfologice, climatice), hidrologice, de sol, de flor i faun (cantitatea de biomas) n regiunea respectiv. Prin "resurse naturale" se ntelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului nconjurator ce pot fi folosite n activitatea umana: 1. resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili; 2. resurse regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica.

I.2.8. GRADUL DE URBANIZARE Structura populatiei ocupate pe grupe de vrsta si nivel de instruire n totalul populatiei ocupate, la nivel regional, ponderea cea mai nsemnata o detin persoanele care au absolvit o institutie de nvatamnt liceal (32 %), fiind urmate de absolventii de nvatamnt profesional sau de ucenici (23,7%)., situatie similara cu cea nregistrata la nivel nationa Numarul populatiei tinere ocupate este extrem de scazut (145.000 persoane) aproape comparabil cu cel al persoanelor de peste 65 de ani ramase nca n viata activa (113.000) si mai mic dect al persoanelor cu vrsta de 50-60 ani. Acest fenomen releva faptul ca accesul tinerilor pe piata muncii este ngrijorator de limitat. Veniturile medii nregistrate n principalele categorii de gospodarii, n anul 2002 n Braila sunt nca foarte scazute :

Venitul mediu

Din care pe tipuri de gospodarii

13

Salari 2.073.

Agricultori 2.586.839

meri

o P ensionari

062

1. 1 1.974.747 573.681 .294.355 Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) - 2002.

n 1992 populaia Brilei era de 234 110 de locuitori, dintre care:229.328 romni (98%) 2.575 igani (1,1%) 1.405 rui lipoveni (0,6%) 117 maghiari (0,05%) 23 evrei (0,01%) 702 alii (greci, bulgari, turci, ttari, etc.)

1.1 Populaia

I.2.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BRAILA Gradul de ocupare a populaiei pe sectoare de activitate, la nivel regional, indic o pondere ridicat, dar n descretere, a populaiei ocupate n agricultur (39,7%) i o pondere relative sczut a celei ocupate n industrie (23,7%) i servicii (36,6%). Judeul Braila se caracterizeaz printr-o pondere ridicat a populaiei ocupate n industrie i servicii. Principalele probleme cu care se confrunt acest areal sunt legate de declinul unitilor industriale, care a generat o rat ridicat a omajului. nchiderea unor uniti industriale n zonele monoindustriale a determinat apariia unor grave probleme economice i sociale, n special n zonele urbane monoindustriale,n cea ce privete rata omajului, la 31 decembrie 2005, aceasta era de 7,4% la nivelul regiunii, evideniindu-se aceeai difereniere ntre sudul i nordul regiunii, n 2004, Regiunea de est nregistra o valoare a PIB de 2125 euro/locuitor, situat sub media pe ar (2932,8 euro/locuitor), la nivel judeean, cele mai mari valori nregistrndu-se n judeele Arge 3071 euro/locuitor i Prahova 2696,9 euro/locuitor14

Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare i potenialului economic - 2005- INDICATORI INDICATORI Regiune BR Romnia I, Populaie, ocupare, omaj2 I,1 Populaie total (cifreabsolute 219932 Populaia urbana (%) 70% Populaia rurala (%) 90$ Sold migratory -137 I, 2 Ocupare : Populaia ocupat n total populaie (%) 35,2 Populaia ocupat pe sectoare economice: Agricultura %) 24,5 Industrie (%) 30,8 Servicii (%) 44,7 I,3 omajul Rata omajului la 31 decembrie 2005(%) 6,3 Rata omajului feminin la 31 decembrie 2005 (%) 5,9 Ponderea omerilor neindemnizai n total omeri nregistrai la 31 decembrie2005 (% 44,9 II, Dezvoltare economica II, 1, PIB / locuitor (2004) euro 3 2.696,9 III. Infrastructura III. 1 Transport Densitatea drumurilor publice (km/100 kmp) 46,4 )15

Drumuri publice modernizate n totalul drumurilor publice (%) 23,8 Romanian Business Digest 2005 I.2.10. PROGRAME DE CARE A BENEFICIAT JUDETUL BRAILA Portofoliu de proiecte Camera de Comert si Industrie Braila are o experienta de 10 ani in scrierea si derularea de proiecte cu finantare externa, fiind organizatie eligibila in majoritatea programelor finantate din fondurile structurale si nu numai. In acest sens, suntem deschisi pentru orice parteneriat propus de alte institutii publice, societati comerciale, ONG-uri, autoritati locale, etc., in care vom aduce aportul nostru in expertiza tehnica, financiara si de management al proiectului. Prezentam mai jos, portofoliul de proiecte realizate in ultimii ani: 1. PROGRAM PHARE PROGRESS Proiect: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE COMPONENTA ACTIVA A MANAGEMENTULUI SCHIMBARII Durata proiectului: 01.12.1999 30.06.2000 Bugetul Proiectului: 22.030 ECU 2. PROGRAM PHARE 1998 Coeziune Economica si Sociala Proiect: CENTRUL JUDETEAN DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE PENTRU INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII Durata proiectului: 07.09.2001 30.10.2001 Bugetul proiectului: 28.150 EURO 3. PROGRAM PENTRU REDISTRIBUIREA FORTEI DE MUNCA BANCA MONDIALA Proiect: SERVICII DE OCUPARE SI MUTARE Durata proiectului: 01.05.2001 30.09.2001 Bugetul proiectului: 279.362.283 lei (aprox. 10.500 EURO) 4. PROGRAM PENTRU REDISTRIBUIREA FORTEI DE MUNCA BANCA MONDIALA Proiect: ASISTARE PENTRU I.M.M.-URI Durata proiectului: 01.08.2002 31.12.2002 Bugetul proiectului: 290.000.000 lei 5. PROGRAM PENTRU REDISTRIBUIREA FORTEI DE MUNCA BANCA MONDIALA Proiect: ASISTENTA PENTRU M.A.p.N. Durata proiectului: 01.11.2002 31.12.2002 Bugetul proiectului: 74.789.916 lei 6. PROGRAM PHARE 2000 Coeziune Economica si Sociala Proiect: DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL SI PROMOVAREA16

FEMEILOR PE PIATA ACTIVA A MUNCII PROACTIV FAM Durata Proiectului: 01.11.2002 30.11.2003 Bugetul Proiectului: 52.550 EURO 7. PROGRAM PHARE 2000 Coeziune Economica si Sociala Proiect: INSTRUMENT INTEGRAT DE PROIECTARE SI IMPLEMENTARE A UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL DEZVOLTARII RESURSELOR UMANE IN CONTEXTUL RESTRUCTURARII INDUSTRIALE Durata proiectului: 01.04.2003 20.03.2004 Bugetul proiectului: 64.360 EURO 8. LEGEA 84/2001 MInisterul Activitatilor Productive, ITALIA (UNIONCAMERE VENETO) Proiect: "CENTRO" Centru de Informatii Italia Romania Durata proiectului: 15.01.2004 31.12.2006 Bugetul proiectului: 14.220 EURO 9. PROGRAM LEONARDO DA VINCI Proiect: "ELECT" Retea transnationala pentru parteneriate in dezvoltarea elearningului utilizat la infiintarea de societati comerciale Durata proiectului: 01.10.2003 30.09.2005 Bugetul proiectului: 8.279 EURO 10. PROGRAMUL DE REDISTRIBUIRE A FORTEI DE MUNCA - finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei Proiect: SERVICII DE ASISTENTA PENTRU IMM-uri Durata proiectului: 01.06.2004 31.08.2004 Bugetul proiectului: 294.000.000 lei

17

CAPITOLUL 2 STRUCUTURA ECONOMICA IN PROFIL SECTORIAL A JUDETELORA.Judetul Buzau Judeul Buzu se remarc prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei naionale, predominant fiind industria, urmat de agricultur, comer i servicii. In prezent detine o pondere de 2,7% in suprafata totala agricola a tarii, de 2,3% in populatia totala si in populatia ocupata, si de aproximativ 2% in productia industriala si agricola a tarii. Evolutia numarului de IMM-uri a cunoscut o crestere constanta din 1993. La nivel regional, IMM-urile au cunoscut un nivel ridicat de dezvoltare;Regiunea De Sud-Est se afla pe locul trei dupa Bucuresti si Regiunea de Nord-Vest in ce priveste distributia unitatilor active pe clase de marime. Din punct de vedere al repartitiei unitatilor active pe clase de marime, cea mai mare pondere o detinea in 1997 clasa de marime 0-9 (90,83%) care au o durata de viata mai scurta decat al celorlalte clase de marime. De asemenea, cea mai mare pondere in totalul intreprinderilor active din regiune era detinuta de intreprinderile active din comert cu 73,43%. Aproape toate intreprinderile active din regiune sunt private, respectiv 96,36%. Desi numarul intreprinderilor mici si mijlocii a crescut destul de mult, densitatea acestora la 1000 de locuitori, 14,09 in anul 1997, este inca foarte redusa. In economia judetului, predominanta este industria, urmata de agricultura si de prestarile de servicii. INDUSTRIA Pentru cteva produse industriale judeul Buzu este singurul productor din Romnia. Este vorba de: - aparate de cale ferat, tirfoane de cale ferat, traverse metalice - VAE APCAROM SA; - garnituri de frn i elemente de etanare pentru autovehicule - FERMIT SA Rm. Srat; - cord metalic pentru armarea cauciucurilor - CORD SA; - pulbere metalic pentru compoziia electrozilor de sudur, ct i pentru sinterizarea unor piese mecanice sau pentru recondiionarea de piese uzate - HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA; - filtre i sisteme complexe de purificare a apei, precum i a altor fluide alimentare, marca AQUATOR, care nglobeaz cartue filtrante sau filtrant-absorbante n combinaie cu alte tehnologii de filtrare (dionizare, oxidare cu lumin ultraviolet, ultrafiltrare) - GRUP ROMET SA. Pentru alte cteva produse Buzul ocup un loc important n economia naional: - electrozi de sudur - DUCTIL S.A.; - srm tras cu coninut sczut de carbon, srm zincat, plase sudate, plase mpletite - DUCTIL STEEL SA; - parbrize pentru autovehicule - GEROM SA;18

- filtre de aer i de ulei pentru autovehicule - ROMCARBON SA; - organe de asamblare pentru industria electrotehnic i electronic (uruburi, aibe, piulie, nituri, prezoane etc.)- ELARS SA Rm. Srat; - produse ale industriei de maini i aparataje electrice i electrotehnice CONTACTOARE SA., ELMAFLUX SRL, EXIMPROD SRL, SISTEM EUROTEH SRL, BECOMOTORS SRL, RECOMPLAST SRL, ROMPLAST SA, STIP PRODEXPO SRL, MENTENANTA AMC SRL .a. Se mai produc, de asemenea: - geamuri de diverse tipuri - GEROM SA; - produse din mase plastice : granule, evi i tuburi, folii termocontractibile, conductori electrici i cordoane cu izolaie din policlorur de viniL. saci, sacoe, pungi, folii i confecii din polietilen, produse injectate i sinterizate din polietilen; produse termoformate din polistiren, saci multistrat cu valv, saci i containere din estur din polipropilen, filtre pentru ulei, aer i combustibil pentru toate autovehiculele, crbune activ (granulat i pulbere), bidoane din plastic, ambalaje farmaceutice, repere injectate - ROMCARBON SA, LIVING PLASTIC INDUSTRY SRL, LIVINGJUMBO INDUSTRY SRL, RAFICON TRADE SRL, DINAMIC SRL, SUPERFIT SRL, SORD DESIGN SRL, GELUVAL STOR SRL, AQUATOR SRL, WINPWACK INDUSTRY SRL; - produse din mase plastice pentru construcii, panouri termoizolante, tmplrie PVC, tmplrie din oel i aluminiu, confecii metalice - METAPLAST SA, PICO DO PRODCOM SRL, EXIMPROD SRL, PRODINVEST GRUP 99 SRL, CLETAR SRL, TERMO PROD NV SRL, RENASA SRL; - stingtoare i alte produse specifice PSI - INSTAL SOMET SA, GRUP ROMET SA, STINGAL SA; - produse chimice - adezivi pentru nclminte, adezivi pentru instalaii sanitare - ALFA MECHIM SRL, ALFA CHIM SRL; - cazane de abur, cazane de ap fierbinte - COMTERM SA; - coturi i teuri din oel carbon - SARA SRL; - compensatori metalici de dilataie, orice dimensiuni - METINOX SA; - construcii civile i industriale, drumuri i poduri - CONCAS SA, CONFERIC SRL, CONCIFOR SA, CONFORT CONSTRUCT SRL, CONPRIF SA, DRUMURI I PODURI SA, INTEGRAL SA, NATIONAL INSTAL CONSTRUCT SRL, LICIU CON SRL, NI CONSTRUCT MOLDOVA SRL, EDIL ENGINEERING SRL, INEL SA, SIGMA MONTAJ SRL, SOLO PROD SRL, TREI IZOLAII SRL, ELMIS SRL, MULTIPROD ENERGO SRL, VOINEA CONSTRUCT SRL, D B D PARTENER SRL, BAVCO SRL; - utilaj tehnologic pentru economia naional (metalurgie, siderurgie, energetic, industria alimentar, chimie, minerit, agricultur), piese de schimb, piese forjate liber i n matri, cazane de abur, boilere pentru ap menajer, electrofiltre, capace ansi i coturi ansi, instalaii mobile de distribuie, produse petroliere, reductoare i carcase metalice, diverse piese i componente industriale - BETA SA, EXIMPROD SRL, METAL SOMET SA, RECOMPLAST SRL, ROTEC SA, TURNTORIA DE NEFEROASE SOMET SA .a.; - piese mecanice sinterizate din carburi metalice - METAL SOMET SA; - produse din sticl pentru uz casnic i decorativ - EURO DESIGN GLASS 2001 SRL, STILART SRL, STILGLASS COMPANY SRL, EURO DESIGN SRL, CALLA DESIGN SRL, COMAN DESIGN 2000 SRL, GLASSROM SA Berca, GEODAN SRL;

19

- cherestea, mobil i alte produse din lemn - LEMNKING INDUSTRY COM SRL, METAL SOMET SA , NATURAL EST SA, NIKMOB SA, OSIRIS DESIGN SRL, UNIROM SA., SOMET SRL, ABIES SRL, SOFROM EXIM SRL, MOLDA COM SRL; - fire acrilice 100% sau n amestec cu ln, poliamid, vscoz, bumbac sau in, fire simple sau rsucite, fire cu napeuri sau fantezi - FILATURA SA; - confecii textile - exist o gam larg de firme mari, cooperative sau firme mici care produc confecii textile i tricotaje: AVROM SRL, BEBAROM SRL, , HERA PROD SRL, LONDON FASHION SRL, MALEO I MNIC SRL, RING TEXTILE PRODUCTION RTP SRL, TREI BRAZI SRL, VALCONF 92 SRL, DAHL CONFECTION SRL, CONFEX SOCOM SC, ATCOM SC, PLAIMIST SRL, ROMKOTRADING SRL, ALISON HAYES (RO) SA .a.; - nclminte - MODERN SHOES SA; -produse ceramice i panouri din beton pentru construcii - CONFERIC SRL, KRONINVEST SA, SOCERAM SA, SOMACO SA; - imprimate, etichete, pliante, brouri, reviste, cri: ALPHA MDN SA, BAVOST SRL, EUROGRAPHIC DESIGN SRL, MAD LINOTYPE SRL, MAD OFFSET SRL, VEGA PROD 94 SRL; - produse de morrit, panificaie i patiserie: , BOROMIR PROD SA ,ADY COMP SRL, GINAR PRODEXPO SRL, PANICARMA ABC SRL, POPAS SRL, VLCU & VLCU SRL .a.; - zahr - AGRANA ROMANIA SA; - ulei alimentar - AGRICOVER SA; - vinuri de calitate, buturi alcoolice distilate, preparate alcoolice - BACHUS SA, CASA DE VINURI VERNETI 2000 SA, CASA DE VINURI PIETROASA SA, ROVINSAH SA ; - bere - URSUS BREWERIES SA CLUJ - NAPOCA, sucursala Buzu; - carne i produse din carne - AMAG SRL, AVICOLA SA. AGRICULTURA Agricultura ramane una din cele mai importante activitati din Regiunea de Sud-Est deoarece terenul este favorabil pentru agricultura, regiunea avand si un relief diversificat: campii pentru cultura de cereale, dealuri pentru livezi si podgorii. Cele mai importante centre de producere a vinului din judetul Buzau sunt podgoriile de la Pietroasele. In 1997 Regiunea de Sud-Est s-a situat pe primul loc la suprafata cultivata cu vii pe rod cu o valoare situata deasupra mediei nationale, toate judetele din regiune avand procentaje peste media nationala. Agricultura este a doua ramura de baza a economiei judetului, suprafata agricola fiind de 402.233 hectare, din care 255.282 hectare teren arabil. Sectorul privat detine 80,2 % din suprafata agricola a judetului. Agricultura judeului constituie un parametru important al activitii economice a judeului; trebuie subliniat calitatea deosebit a stratului fertil. n zona de cmpie se cultiv: gru, porumb, floarea-soarelui, sfecl furajer i sfecl de zahr, legume. n zonele de deal exist plantaii importante de pomi fructiferi. Pe colinele nsorite se afl podgorii renumite, unde se cultiv soiuri de calitate. Vinurile noastre sunt renumite prin premiile i medaliile ctigate la concursuri internaionale de anvergur. n jude i desfoar activitatea diverse societi comerciale cu profil agricol: AGRICOVER SA, AGROCOTORCA VEGETAS SRL, AVIS LIPIA SA, VIS AGRI SRL, AVIROM

20

SRL, AGROMEC PUIETI SA, UNIVERSAL GROUP IMPEX SRL, AGROTEHNICA SRL, AGRIZO STAR SRL .a.; Judeul Buzu are un potenial important privitor la cercetarea tiinific n agricultur, n cadrul judeului desfurndu-i activitatea urmtoarele staiuni de cercetare i producie: Staiunea de cercetare i producie viti - vinicol Pietroasa; Staiunea de cercetare i producie pomicol Cndeti; Staiunea de cercetare i producie legumicol Buzu; Staiunea de cercetare i cretere a ovinelor Rueu; Staiunea de cercetare i cretere a vacilor Dulbanu. SECTORUL SERVICIILOR n jude exist mai multe firme specializate n prestarea unei game largi de servicii, cum ar fi: - servicii de informatic - ARCA INF SRL, BUZU SOFT SRL, COM SERVICE SRL, HARD SERVICE SRL INFONET SRL, INTERSOFT SRL, SOFT SERVICE SRL, TOTAL SERVICE SRL, TRIDENT SERVICE SRL, NETWAVE SRL; - edituri i tipografii: AEL PUBLISHING SRL, ALPHA MDN SA, EUROGRAPHIC DESIGN SRL, GRAFIN TIP SRL, GRUPUL DE PRES EVENIMENTUL ROMNESC EDITURA SA, MAD OFFSET SRL, OPINIA SA, VEGA PROD 94 SRL; - transporturi - GEOTRANS SRL, SOMEX CONSTRUCT SRL, RO AGRO ITAL SRL, STAC SA, TRANSIMPEX SRL, EDIL TRANSPORT SRL .a.; - servicii publice - ACTIV SERVICE SRL, CROMATIC SERV SRL, PROIECT BUZU SA, RER ECOLOGIC SERVICE SA, URBIS SERV SRL; - turism - MONTEORU SA, PIETROASA SA, VACANA TUR SRL. RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BUZAU Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Buzu i-a stabilit strategia pe termen scurt i mediu privind formarea profesional, strategie care are n vedere ca, pe tot parcursul anului 2008, atat n centrele de formare profesional, subordonate instituiei, cat i n centrele regionale de formare profesional a adulilor, s se organizeze cel puin 100 de cursuri de formare profesional pentru persoanele care beneficiaz de serviciile gratuite de calificare. Plan de integrare social a persoanelor defavorizate. Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Buzu i-a ntocmit planul de activiti aferent anului viitor. n planul de formare profesional creionat de responsabilii Ageniei sunt vizate anumite obiective care in n special de facilitarea integrrii sociale a persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc, n concordan cu aptitudinile fiecruia i nevoile pieei muncii, precum i pregtirea persoanelor pentru a face fa cererilor de pe piaa forei de munc. Un alt punct important de pe agenda de lucru a instutuiei l reprezint facilitarea accesului n campul muncii a persoanelor defavorizate, n special tinerii, omerii de lung durat, femeile, rromii i persoanele postinstituionalizate. Cursuri de calificare pentru 3.645 de absolveni. Conform unei statistici realizate de A.J.O.F.M. Buzu, anul viitor vor exista aproximativ 3.645 de absolveni de licee i coli profesionale, din care 1.520 cu profile tehnice. Atat pentru elevi, cat i pentru categoriile de persoane care vor beneficia de calificare profesional pe baza carnetului de omaj, A.J.O.F.M a pregtit 100 de cursuri de formare21

profesional. 26 de centre de formare profesional vor pregti persoanele interesate n domenii precum operator introducere - validare - prelucrare date, referent resurse umane, administrator pensiune turistic, asistent maternal, zidar, lctu, barman, lucrtor n comer, instalator sau lucrtor n creterea plantelor i animalelor. Directorul executiv al A.J.O.F.M. Buzu, Iulian Pruteanu, susine c la baza Planului de Formare Profesional aferent anului 2008 stau analizele care au privit n mod direct posibilele disponibilizri colective, interesul pentru anumite meserii i numrul absolvenilor anului 2008. Se estimeaza ca dinamica cererii de forta de munca se va reduce in: industria extractiva, industria prelucratoare, constructii, transport, depozitare, comunicatii. Numrul mediu al salariailor judetului Buzau, pe activiti ale economiei naionale:

22

Sursa: http://www.buzau.insse.ro

omerii nregistrai i rata omajului la nivelul judetului Buzau se prezinta astfel:

23

Sursa: http://www.buzau.insse.ro INFRASTRUCTURA Regiunea este strbtut de importante coridoare de transport care asigur legtura centrelor urbane cu capitala rii, ntre care se remarc marile artere rutiere europene (E60, E85, E87, E70, E581). Din cei 10.856 km drumuri publice regionale, doar 19,4% sunt modernizai, regiunea nregistrnd cea mai mic pondere pe ar. Valoarea redus a indicatorului referitor la densitatea drumurilor pentru Tulcea se explic prin faptul c Delta Dunrii acoper aproape jumtate din suprafaa acestui jude. Tot n aceast situaie s-a evideniat i starea precar a podurilor rutiere. La nivelul judetului Buzau, infrastructura se prezinta astfel: Numarul de locuinte: 189.765 Lungimea cailor ferate: 232 km Lungimea drumurilor: DN-322 km;DJ-920,5; km;DC- 1.395 km Lungimea strazilor orasenesti: 439 km din care modernizate: 326 km Kilometri de retea apa: 1.258,5 km (145 localitati) Kilometri retea canal: 203,3 km (10 localitati) Kilometri conducte gaze: 374,9 km (22 localitati) Principalele problemele ale reelei de drumuri sunt: calitatea slab a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare i marcare stradal, iar situaia drumurilor n mediul rural este critic, majoritatea localitilor rurale neavnd drumuri pietruite sau asfaltate. Inundaiile din anul 2005 au artat nu numai insuficiena reelei rutiere dar i lipsa unei strategii privind msuri de protecie activ a acestora. S-a dovedit c nu exist posibiliti reale dar i economice pentru trasee de rezerv, existnd pericolul izolrii unor areale ct i ntreruperii legturilor dintre marile regiuni ale Romniei. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU Calitatea aerului. Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particulele in suspensie si plumb in aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr.2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator si Directiva Consiliului nr.2002/3/CE privind poluarea cu ozon). Obiective: - Evaluarea calitatii aerului inconjurator, bazat pe metode si criterii comune cu cele UE; - Obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator si asigurarea ca aceasta informatie a fost pusa la dispozitia publicului; - Mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde este corespunzatoare standardelor sau imbunatatatirea acesteia in cazuri necorespunzatoare. Masuri generale necesare:24

- evaluarea preliminara a calitatii aerului in regiuni si proiectarea retelelor locale si regionale pentru monitorizarea calitatii aerului - crearea Sistemului National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului prin dotarea autoritatilor locale si regionale pentru protectia mediului cu echipamente de monitorizare a calitatii aerului si cu echipamente de laborator - monitorizarea calitatii aerului si informarea publicului cu privire la depasirile pragurilor de informare si alerta prevazute in legislatia in vigoare - colaborarea cu autoritatile de sanatate publica locala in vederea evaluarii efectelor poluarii aerului asupra sanatatii populatiei - identificarea surselor responsabile de poluarea aerului si elaborarea planurilor si programelor de gestionarea a calitatii aerului. Masuri specifice: - proiectarea retelei locale pentru monitorizarea calitatii aerului - achizitionarea echipamentelor de monitorizare a calitatii aerului si a echipamentelor de laborator - instalarea panourilor exterioare pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului. Managementul deseurilor si substantelor chimice Directiva privind depozitarea deseurilor Obiective specifice implementarii Directivei privind depozitarea deseurilor municipale: - pana la 16.07.2010 cantitatea de deseu biodegradabil depozitat trebuie redusa la 75% din cantitatea depozitata in 1995 (an de referinta) - realizarea statiilor de transfer - extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor municipale) - extinderea colectarii selective - inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale pana la 16.07.2009 si realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone racordate la statiile de transfer - campanii de informare si constientizare / educare. Calitatea apei Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman Principalele obiective ale Directivei 91/676/CEE, cuprinse in Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii din surse agricole sunt urmatoarele: - reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole; - prevenirea poluarii apelor cu nitrati; - rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice. Planul de actiune accentueaza importanta supravegherii concentratiilor azotatilor in toate categoriile de ape, stabilind si un grafic al acestor supravegheri, inclusiv a apelor ce prezinta o stare de eutrofizare. Romania a identificat apele afectate de acest tip de poluare si a identificat zonele vulnerabile. Pentru aceste zone se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.25

Planul de actiune contine prevederile de elaborare a unui cod de bune practici agricole care se constituie intr-o suma de cerinte pentru metodele de management agricol care pot preveni incarcarea excesiva cu substante poluante provenite din agricultura, a apelor de suprafata si subterane si a terenurilor agricole, in special fertilizanti. Scopul principal al codului este asigurarea unui nivel general de protectie al apelor de suprafata si subterane impotriva poluarii. Prevederile codului vor fi adoptate si aplicate de catre fermieri pe baze voluntare si fara compensari financiare, exceptand anumite arii din zonele vulnerabile, unde se vor aplica cu sprijinul autoritatilor locale si altor organisme implicate. Acolo unde este necesar, codul de bune practici agricole va fi promovat prin programe de informare si pregatire a fermierilor. Aceasta cerinta se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola. Controlul poluarii industrial Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) Obiectivul Directivei 96/61/CE este realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si controlul poluarii provenita de la activitatile specificate in Anexa I a Directivei 96/61/CE. Principala responsabilitate a APM este de a-si stabili un calendar clar de emitere a autorizatiilor integrate de mediu pentru activitatile desfasurate in instalatiile IPPC (indiferent daca acestea sunt instalatii "existente" sau "noi"), care au fost inventariate in judetul respectiv, astfel incat procesul sa fie finalizat pana la 31 decembrie 2006. In acest proces este obligatorie implicarea reprezentantilor administratiei publice locale si a agentilor economici respectivi, astfel incat termenele asumate in procesul de negociere sa fie respectate cu strictete. Autoritatea responsabila cu autorizarea are rolul de a stabili valorile limita de emisie pe baza recomandarilor Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT), in functie de conditiile locale, specifice, inclusiv a acelor masuri de minimizare a procedurii de deseuri si de utilizare eficienta a energiei (art. 3, la Directivei 96/61/CE). Autoritatile competente de mediu au responsabilitatea de a corela, in luarea deciziilor, prevederile Directivei 96/61/CE cu prevederile celorlalte Directive prevazute in Anexa II a acesteia. Realizarea unui sistem adecvat de informare a publicului atat la nivel national cat si in conditii transfrontariere si asigurarea accesului publicului la luarea deciziilor in domeniul mediului (art. 15 al Directivei 96/61/CE) este de asemenea, responsabilitatea autoritatii competente de mediu. B. Judetul Braila Din punct de vedere al organizrii administrative, judeul Braila are 3 orae, si 1 oras i 40 comune, urbanizarea judeului fiind de 52,4%, iar populaia activ prezint urmtoarea structur: 54,3% industrie, 26,1% agricultur, 7,1% construcii i 12,5% servicii. Producia industrial a judeului braila reprezint 7,2 % din totalul produciei industrial n Romnia.

INDUSTRIA

26

Asezat n cmpia Dunarii pe un pamnt fertil, judetul Braiala practica intens agricultura si cresterea animalelor. n baltile Dunarii pescuitul este deosebit de activ.Dezvoltarea economica a judetului Braila se datoreste prezentei pe teritoriul sau a portului Braila, unul din cele doua mari porturi dunarene ale Romniei. Bogatia de cereale a judetului, marele sau comert interior si exterior, precum si caile de comunicatie ce-l leaga de marile centre economice din tara si strainatate, au facut sa se dezvolte aici o industrie foarte activa, din care se remarca ndeosebi industria alimentara, industria metalurgica si industria constructiilor navale. mecanic, industria extractiv (sare, nisip), industria materialelor de construcie, cauciuc, prelucrarea lemnului, hrtiei i

sticlei.

Industrii principale: Ind. Chimic Detergeni: UNILEVER Romnia Vopsele, Aditivi Ind. Extractiv sare: Ind. Cauciucului: Ind. Lemnului Ind. Hrtiei Reedina judeului este Municipiul Braila, situat la 30 km sud de Galati, ce ocup o suprafa de 4.286 kmi are o populaie de aproximativ 211 884 locuitori. Municipiul Ploieti a fost atestat documentar din anul 1368. Din cele mai vechi timpuri Braila s-a dezvoltat datorit poziiei geografice i bogiei judeului, mai cu seam n agricultura. Principalele ramuri industriale reprezentate n municipiul Braila sunt: Industria productoare de materiale de construcie: - S.C. LUVICOST PRODCOM S.R.L. - Braila | jud. Braila Industria de exploatare i prelucrare a lemnului: - S.C. LUVICOST PRODCOM S.R.L. - Braila | jud. Braila Industria chimic: - detergeni: UNILEVER ROMANIA; - ngrminte chimice - materiale plastice- alte produse -industria textil:

2001 Producia 35.233.301 industrial (mil. lei) in

2002

2003

2004

2005

31.740.102 24.108.885 26.426.797 32.128.659

27

preuri actualizate 2000 Productivitatea orar a muncii (lei/orom) in preuri actualizate 2000 Gradul de utilizare a timpului maxim disponibil n industrie (%) 196.151 224.377 178.221 229.162 311.933

91,8

82,0

80,8

77,3

85,0

AGRICULTURA Agricultura este al doilea sector ca importan n economia judeului. Terenul agricol, cea mai important rezerv natural a teritoriului judeean, reprezint 428.600 h. Structura pe folosine agricole pune n eviden predominana terenurilor arabile 252.650 ha (51,6% din suprafaa agricol). Guvernul Romniei i autoritile locale promoveaz procesul de transformare a gospodriilor individuale rneti n ferme agricole cu caracter comercial apte s fie consolidate economic i atractive pentru parteneri investiionali strini. Att structura suprafeei agricole ct i condiiile pedoclimatice permit dezvoltarea unei structuri complexe a produciei agricole, toate tipurile de activitate specific produciei vegetale i animale ntrunind condiii favorabile de dezvoltare. Bazine agricole: Suprafeele cultivate cu principalele culturi (ha) ANUL 1.1.1.1.1 C ereale pentru boabe Floarea soarelui Sfecla de zahr Cartofi de toamn Legume (total) Vii 2000 203.879 2001 207.664 2002 201.852 2003 197.158 2004 203.592

8.791 1.560 4.187 5.031 1.494

7.616 1.087 3.898 4.711 1.60028

9.705 1.105 3.875 5.479 1.200

10.792 55 3.916 6.023 1.589

10.450 50 3.855 5.389 1.157

Numr fructiferi (mii buci)

pomi

4.281

4.353

4.393

4.196

4.155

cultivat

Ponderea suprafeelor cultivate cu principalele culturi n total suprafa

- comparaie 2000-2004-

2000 Cereale boabe Floarea soarelui Sfecla de zahr Cartofi de toamn Legume Vii Total 8791 1560 4187 5031 1.494 132965 pentru 203.879

% 78.13 6.61 1.17 3.15 3.78 7.16 100

2004 203.592 10450 50 3855 5389 1.157 132650

% 78,09 7,88 0,04 2,91 4,06 7,02 100

Anul Bovine Porcine

Efectivele de animale din agricultur (capete) 2000 75.061 162.412 225.992 1.739.855 2001 71.297 157.838 200.471 1.555.826 2002 69.563 134.107 181.833 1.262.045 2003 70.703 120.084 165.463 2.031.800 2004 62.100 82.657 130.343 1.912.400

Ovine i caprine Psri

Oportuniti:29

Spaii disponibile n complexele zootehnice- Insula Mare a Brailei

SECTORUL SERVICIILOR Comert Datorita avantejelor de care beneficiaza judetul Braila si, in special, municipiul Braila, comertul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Astfel, in Braila, pe langa o retea dezvoltata de magazine en-detail, si-au deschis supermarket-uri principalele lanturi comerciale internationale care activeaza in Romania: BILLA, INTERMARCHE, METRO, PRAKTIKER, CARREFOUR, BRICOSTORE, INTERHOME. Obiective turistice:

Casa memorial Panait Istrati ce se afl n incinta Grdinii Publice Biserica Greac Biserica Sfinii Arhangheli actual este pictat, fiind una din puinele biserici n care se ncearc respectarea canoanelor bizantine ale picturii icoanei Biserica Sfntul Nicolae Piaa Traian i zona veche a oraului Piaa Independentei

Faleza Dunrii Esplanada Dunrii Insula Mic a Brilei Centrul Civic cu fntna artezian n trepte Parcul Monument Grdina Public Grdina zoologica Muzeul Brilei Centrul Cultural Nicpetre

Secia de Art a Muzeului Brilei Secia de tiine ale Naturii a Muzeului Brilei

Galeriile de Art Emilia Dumitrescu Casa memorial Perpessicius

Staiunea Lacu Srat

Teatrul "Maria Filotti" Brila Mass-media Obiectiv - Vocea Brilei30

Brileanul Monitorul De Brila

Adevrul de sear - ediia de Brila Arcau

Bursa Mesagerul Actualitatea Romnia Liber RomPRESS

RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BRAILA La data de 31 august 2008 in baza de date a Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Braila erau inregistrati un numar de 8497 de someri, reprezentand o rata de 6,3%. Dupa nivelul de instruire se constata ca cei mai multi dintre someri sunt absolventi de invatamant gimnazial si profesional ( 7231 de someri) Repartizarea somerilor pe grupe de varsta ne arata ca cei mai multi someri sunt persoane cu varsta cuprinsa intre 40 -49 de ani ( 2664 de persoane), urmati de cei cu varsta intre 30 - 39 de ani ( 2420 de persoane).Cei mai putini someri sunt cei cu varsta intre 25 29 de ani ( 683 de persoane). Indicatorii forei de munc

31

INFRASTRUCTURA Transporturi i telecomunicaii Brila este un important nod feroviar, legnd Bucureti de Focani i Galai. Gara din ora a fost deschis n 1872, mpreun cu calea ferat Bucureti-Galai. Gara se remarc datorit transporturilor de mrfuri. De aici pleac trenuri ncrcate cu cereale, crbuni, lemn i produse textile n toat ara. Gara din Brila este n curs de modernizare, actualmente numai 3 linii sunt ncredinate transportului de persoane, iar alte 9 sunt folosite pentru transportul de mrfuri. La Brila se poate ajunge pe DN2B (drum naional express) care face legtura ntre Buzu i Galai. Drumul naional DN21 leag Slobozia de Brila. Drumul european E87 trece prin ora, legnd Tulcea si Constana de Brila. Trei autogri de interes naional se afl n ora, lng gara feroviar, i au curse spre diferite orae ale arii: Constana, Bucureti, Iai, Galai,32

Braov, Sibiu, Timioara, Cluj. Oraul mai are n componen i trei autogri de interes regional, fcnd legtura cu localitaile judeului. Cele mai apropiate aeroporturi internaionale sunt: Aeroportul Internaional ,,Henri Coand, din Otopeni care se afl la o distan de 200 km i Aeroportul Internaional ,,Mihail Koglniceanu, din Judeul Constana, aflndu-se la o distan de 130 km. n viitor se dorete construirea unui aeroport internaional n Zona Metropolitan Cantemir, care va fi n coproprietate cu oraul Galai. n Brila circul 9 linii regulate de autobuz, care leag zonele rezideniale de principalele zone industriale , de centrul oraului i de gar. Exist cteva companii de taxi liceniate de primrie, care opereaz n ora i n localitile apropiate. n ora exist 13 linii regulate de maxi-taxi, acestea fiind sub controlul unor firme private sau al primriei. n Brila exist 5 linii regulate de tramvai, legnd staiunea Lacul Srat de ora i celelalte zone rezideniale i industriale. Brila este unul dintre primele orae din Romnia cu tramvai electric, primul astfel de vehicul fiind pus n funciune n anul 1897. Lungimea cailor ferate din judetul Braila insumeaza 168 km, cu o densitate de aproape 36 km la circa 1000 km 2 . Circulatia rutiera in judet se desfasoara pe o retea de 1189 km drumuri, astfel: 266,189 km drumuri nationale; 596,025 km drumuri judetene si 326,685 km drumuri comunale. Reteaua de alimentare cu apa potabila la nivelul judetului Braila insumeaza 2500 km din care: 1730 km in mediul rural si 770 km in mediul urban. Reteaua de alimentare cu gaz metan, pe total judet, este de 500km din care: 350 km in mediul urban si 150 k in mediul rural.. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU Calitatea aerului. Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale schimbarilor climatice. Sursele de poluare ale mediului ambiant se mpart n doua mari categori: surse de impurificare cu particule solide; surse de impurificare cu gaze si vapori. Acestea pot fi surse naturale si surse artificiale. Sursele artificiale sunt, n special, ntreprinderile industriale, centralele termoelectrice si termice, mijloacele de transport, instalatiile de ncalzit pentru locuinte, incineratoarele de reziduri, etc. Calitatea aerului in municipiul Braila este monitorizata din punct de vedere fizico chimic printr-o retea de supraveghere (10 statii de monitiorizare) stabilita n functie de potentialul impact al marilor agenti economici asupra mediului inconjurator. La amplasarea statiilor de monitorizare s-a tinut cont de o serie de factori: potentiala sursa de poluare, zona poluata, natura poluantilor, scopul urmarit prin determinare (nivelul de poluare din zona, aria de raspndire a poluantilor, concentratiile de scurta durata, concentratiile medii zilnice, etc.) A.P.M. Braila monitorizeaza calitatea aerului ambiental. Calitatea apei

33

Monitorizarea calitatii apelor reprezinta activitatea de observatii si masuratori standardizate si continue pe termen lung pentru cunoasterea si evaluarea parametrilor caracteristici ai apei n vederea gospodaririi apelor si a definirii starii si tendintei de evolutie a acesteia. Importanta deosebita a activitatii de monitoring al calitatii resurselor de apa rezida din faptul ca acesta pune n eviden.a permanent starea resurselor de apa. Monitoringul integrat se bazeaza pe perceptia apei ca pe o resursa naturala, parte integranta a ecosistemelor si, deasemeni, un bun cu valoare economica si sociala. Acest monitoring integrat furnizeaza date att cantitative ct si calitative ale apei, fiind caracterizat prin interdependen.a dintre aspectele fizice, chimice, biologice ct si bacteriologice. In anul 2007 activitatea de monitorizare a calitatii apelor la nivelului bazinului hidrografic Dunare-a facut conform Ordinului 31/2006 privind aprobarea Manualului pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (SMIAR) n conformitate cu cerin.ele Directivelor Europene. La nivelul bazinului Dunare, avnd n vedere specificul resurselor de apa, sistemul de monitoring include urmatoarele subsisteme: ruri, lacuri naturale si de acumulare, ape subterane si ape uzate. Reteaua de monitorizare pentru subsistemul ruri este astfel structurata nct sa ofere o privire de ansamblu coerenta si completa asupra starii ecologice si chimice a tronsonului de bazin hidrografic de pe raza de competenta, permitnd clasificarea maselor de apa n cinci clase de calitate, conform Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr.161/2006 pentru apobarea Normativului privind clasificare calitatii apelor de suprafa.a n vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa.

CAPITOLUL 3 SPATIUL RURAL AL JUDETELOR BUZAU SI BRAILA1) JUDETUL BUZAU

Unele judete muntene sunt amintite n documente n secolul al XV-lea. Din 1529 judetele sunt conduse de mari vatafi, din 1631 de capitani mari, dupa 1740 de ispravnici, ntre 1831 si 1854 de ocrmuitori, n perioada 1855-1859 de catre administratori si apoi de prefecti.

34

Pna la Regulamentul organic (1831), Tara Romneasca era mpartita n 18 judete, printre care si Buzau si Rmnicu-Sarat, fiecare condus de cte doi ispravnici, care exercitau att functii administrative, ct si judecatoresti si fiscale. Potrivit primelor marturii documentare, Tara Romneasca era mpartita n judete, acestea aparnd n documente din secolele XIV-XVI cu denumirea derivnd din slavonescul sudstvo, a judeca. Judetele, ca submpartiri administrative, sunt contemporane cu constituirea statului medieval si s-au format, n general, de-a lungul rurilor care le-au dat si numele. Este si cazul judetelor Buzau si Rmnicu Sarat (Slam Rmnic). n Muntenia, pna la reforma administrativa a lui Constantin Mavrocordat (1743), n fruntea judetelor erau capitanii mari (vel capitanii), mai nsemnati fiind cel de la Rmnicu Sarat, cu resedinta la Focsanii Munteni (pna la 1862) si cel de Mehedinti. Din 1831 functiona ca institutie administrativa a judetului Buzau ocrmuirea. La 1 ianuarie 1845 este desfiintat judetul Sacuieni (Saac), o parte trecnd la judetul Buzau. Judetele erau mpartite n plasi (regiunea de cmp) si plaiuri (zona de munte), conduse de zapcii si vatafi. n 1845, judetul Buzau avea trei plasi si doua plaiuri. Din 1859, judetele - denumite districte - sunt conduse de administratori, iar din 31 martie 1864, n conformitate cu Legea de nfiintare a consiliilor judetene si Legea comunala, de prefecti, care erau comisari ai guvernului pe lnga Consiliul judetean. Plasile si plaiurile erau conduse de subcrmuitori si apoi, din 1864, de subprefecti, iar satele de prcalabi si vornicei, apoi de primari si consilii comunale. Prin Legea de organizare a comunelor rurale si administratia plasilor, din 29 aprilie 1908 judetul Buzau este mpartit n 12 plasi, iar judetul Rmnicu Sarat n 11 plasi. n 1941 judetul Buzau cuprindea 8 plasi, cu 126 comune si 359343 locuitori. De la 1 aprilie 1949 judetul Buzau este condus de un comitet provizoriu, iar din decembrie 1950, conform Decretului nr. 259/1950, a luat fiinta sfatul popular al regiunii Buzau, pna n 1952, cnd devine sfat popular al raionului Buzau. n februarie 1968 redevine, conform noii mpartiri administrativ-teritoriale, Consiliul Popular al judetului Buzau. Dupa 1990 se revine (aproximativ) la vechile structuri de conducere administrativteritoriala - prefectura, consiliul judetean, consiliile locale. Populatia judetului este de peste 515.000 locuitori (2,3 % din populatia tarii), din care 211.000 in mediul urban si 304.000 in mediul rural. List de comune din judeul Buzu: Amaru, Balta Alb, Blceanu, Beceni, Berca, Bisoca, Bljani, Boldu, Bozioru, Brdeanu, Breti, Breaza, Buda, C.A. Rosetti, Calvini, Cneti, Ctina, Cernteti, Chiliile, Chiojdu, Cilibia, Cislu, Cochirleanca, Coli, Costeti, Cozieni, Florica, Glbinai, Gherseni, Ghergheasa, Glodeanu Srat, Glodeanu-Silitea, Grebnu, Gura Teghii, Largu, Loptari, Luciu, Mgura, Mrcineni, Mrgriteti, Mnzleti, Merei, Mihileti, Movila Banului, Murgeti, Neni, Odile, Padina, Pardoi, Pntu, Prscov, Pietroasele, Podgoria, Pota Clnu, Puieti, Racovieni, Rmnicelu, Robeasca, Rueu, Sgeata, Shteni, Spoca, Sruleti, Scoroasa, Scutelnici, Siriu, Smeeni, Stlpu, Tisu, Topliceni, inteti, Ulmeni, Unguriu, Vadu Paii, Valea Rmnicului, Valea Salciei, Vlcelele, Verneti, Vintil Vod, Vipereti, Zrneti, Ziduri. JudetuI Buzau cuprinde 87 unitati administrative grupate astfel: municipiul Buzau, resedinta judetului, municipiul Ramnicu-Sarat, trei orase Nehoiu, Patarlagele si Pogoanele si 82 de comune cu 481 de sate. Organizarea administrativ a teritoriului judeului Buzu, la 31 decembrie 2006:

35

Sursa: http://www.buzau.insse.ro

2)

JUDETUL Braila

Brila este o veche aezare pe malul stng al Dunrii, aprnd cu numele "Drinago" ntr-o veche descriere geografic i de cltorii spaniol, "Libro del conoscimiento" (1350), dar i pe cteva hri catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 i Angelino Dulcert, 1339). Este meionat ca Brayla n 1368 ntr-un privilegiu de transport i comer acordat negutorilor braoveni. Oraul a fost ocupat de turci n 1538-1540, fiind (raia saukaza) de la 1554 pn la sfritul rzboiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioad n care este numit Ibrail. n secolul al XV-lea numele Brilei este amintit sub forma Breil, ntr-o meniune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maxim nflorire o are la nceputul secolului36

XX, cnd este un important port de intrare-ieire a mrfurilor din Romnia. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici i medii. Privilegiul comercial pentru braoveni, dat de Vladislav Vlaicu la 20 ianuarie 1368, atest Brila ca aezare important a rii Romneti. n 1463 cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil caracteriza Brila ca fiind "oraul dacilor, n care fac un comer mai mare dect n toate oraele rii" Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Braila are 1 municipiu 3 orase si 40 de comune. Lista comunelor din judetul Braila este urmatoarea: Brganul Bertetii de Jos Bordei Verde Cazasu Chiscani Ciocile Cireu Dudeti Frecei Galbenu Gemenele Grditea Gropeni Jirlu Mrau Mxineni Mircea Vod Movila Miresii Racovia Rmnicelu Romanu Roiori Salcia Tudor Scoraru Nou Silitea Stncua Surdila-Giseanca Surdila-Greci ueti Tichileti Traian Tudor Vladimirescu Tufeti Ulmu Unirea Vdeni Victoria Viani Viziru Zvoaia

CAPITOLUL 4 ANALIZA SWOT A JUDETELOR BUZAU SI BRAILAFundamentarea dezvoltrii pe termen mediu i lung a judetelor nu poate fi conceput n afara unor strategii coerente, elaborate pornind de la potenialul i resursele existente i innd cont de oportunitile, dar i de ameninrile care se prefigureaz. Analiza diagnostic de tip SWOT a economiei celor doua judee este conceput ca o suit de comentarii concentrate asupra principalilor factori ce influeneaz dezvoltarea acestor teritorii n vederea atingerii unor importante obiective strategice ale urmtorilor patru ani.

37

Prezentat distinct pe categorii de activiti economice, acest tip de analiz ilustreaz strile interne distinctive de for sau slbiciune n raport cu unele oportuniti sau ameninri externe. Se poate preciza faptul c elemente ale punctelor forte, printr-o valorificare adecvat, se transform n oportuniti, iar unele elemente ale punctelor slabe, prin cronicizare, devin ameninri. Coninutul respect obiectivele caracteristice unei astfel de abordri, fiind detaliate astfel: nivelul, structura i dinamica activitilor i pieelor; sectoare i activiti semnificative n evoluia prezent i viitoare a judeului; influena principalilor factori; impactul oportunitilor i al ameninrilor externe; evaluarea atuurilor i deficienelor; unele explicaii ale succeselor sau insucceselor n plan economic. Implicaii sociale att ale punctelor forte, ct i ale punctelor slabe ce determin semnificativ dezvoltarea economic ulterioar a judeului. n urma analizelor generale i sectoriale, pentru perioade semnificative din evoluia economico-social a judeului Buzu i Regiunii de Dezvoltare 2 Sud-Est se pot sistematiza urmtoarele elemente ale analizei SWOT. CONCLUZIILE ANALIZEI SWOT A CELOR DOUA JUDETE BUZAU SI BRAILA Puncte forte: Ponderea mare a populaiei tinere i buna pregtire profesional constituie un suport real al dezvoltrii socio-economice. Fora de munc din judee este receptiv i disponibil la aciunile de instruire i reconversie profesional. Disponibilitatea autoritilor administraiilor publice locale de a facilita crearea de noi societi comerciale, att pentru investitorii autohtoni ct i strini prin punerea la dispoziia acestora a terenurilor i a infrastructurii fizice existente Diversitatea reliefului, echilibrul i clima, prin calitile lor deosebite favorizeaz desfurarea n bune condiii a activitilor socio-economice n cea mai mare parte a zonelor judeelor Ponderea ridicat a suprafeei arabile n total suprafa agricol i existena unei fore de munc bine calificate constituie baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile s obin produse ecologice. Zone atractiv din punct de vedere al investiiilor; zone cu potenial industrial ridicat; reea hidrografic bine proporionat pe teritoriul judeelor industrie caracterizat printr-o varietate mare a ramurilor productoare, cu specializri de importan naional; numeroase uniti educaionale rspndite din punct de vedere teritorial; reea de uniti sanitare n general bine rspndit teritorial; elementele naturale ce favorizeaz dezvoltarea turismului; prezena unui cadru instituional favorabil dezvoltrii tuturor sectoarelor;38

mediul urban;

infrastructura de transport i telecomunicaii relativ dezvoltat, ndeosebi n sectorul de IMM mai bine dezvoltat n comparaie cu alte judete; factori favorizani ai dezvoltrii industriei uoare (n special industria textil); varietatea formelor de relief care permit practicarea multiplelor forme de turism.

Puncte slabe: Scderea populaiei active ocupate influeneaz negativ dezvoltarea socioeconomic a judeului. Creterea numrului omerilor genereaz probleme sociale. Tendina de scdere a interesului populaiei fa de actul educaional i de cultur. Starea tehnic a drumurilor publice judeene i comunale necorespunztoare: utilizarea neperformant a unora dintre capacitile industriei prelucrtoare; dezvoltarea redus a IMM-urilor i fora lor economic sczut; slaba diversificare a activitilor economice din mediul rural; nivel relativ ridicat i nestimulativ al impozitelor ce frneaz dezvoltarea firmelor; dobnzi bancare slab difereniate pe piaa creditelor; rata ridicat a falimentelor societilor comerciale n raport cu rata sczut a nfiinrilor; tehnologii depite utilizate n multe ntreprinderi; promovarea insuficient pe plan regional i naional a produselor i a activitilor industriei locale; practicarea n multe societi comerciale a unui management neperformant; circulaia lent a fluxurilor informaionale ntre nivelul central i local; infrastructura de transport inadecvat (drumuri nemodernizate, lipsa aeroportului);

Oportuniti: adaptarea mai rapid a ntreprinderilor din judee la cerinele i exigenele pieei naionale i internaionale; sprijinirea iniiativelor i crearea de abiliti n absorbirea disponibilitilor bneti existente pe plan naional; posibilitatea utilizrii unor fonduri ale U.E. disponibile n vederea sprijinirii dezvoltrii zonale; stimularea nfiinrii de IMM-uri cu activiti de producie i servicii; existena unor condiii propice obinerii unor alimente ecologice bine valorificate la export;39

amplificarea activitii de consultan n vederea sprijinirii, iniierii i dezvoltrii afacerilor; optimizarea structurilor culturilor agricole n mai bun concordan cu potenialul natural; disponibilitatea autoritilor locale pentru atragerea investitorilor strini; dezvoltarea unor servicii care s asigure o cretere a calitii activitilor din turism; accesarea de fonduri interne i externe pentru reabiltarea monumentelor i ansamblurilor istorice i de arhitectur din jude, precum i pentru creterea capacitii de cazare i diversificarea serviciilor; dezvoltarea evenimentelor i a festivalurilor; dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc; lrgirea bazelor de agrement; dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre zonele turistice; extinderea i mbuntirea reelei de informare turistic astfel nct s rspund nevoilor turitilor. nfiinarea unor centre de pregtire profesional i implementarea unor programe de calificare, perfecionare i orientare profesional ar contribui la formarea unei fore de munc pregtite la cerinele pieei Modernizarea tehnico-edilitar, mbuntirea serviciilor sociale i dezvoltarea sectorului de servicii ar contribui la reabilitarea vieii socio-economice a spaiului rural. Cooperarea, asocierea intern i internaional ar favoriza dezvoltarea spaiului rural sub multiple aspecte. Dezvoltarea unor activiti productive care s valorifice potenialul local de resurse materiale (lemn, fructe, struguri, legume, pietri, etc) i umane din mediul rural. Iniierea i desfurarea unor activiti de promovare turistic intern i internaional ar contribui la atragerea unui numr sporit de turiti. Aducerea la standardele europene a zonelor destinate practicrii sporturilor de iarn, fapt ce ar putea permite organizarea de competiii internaionale de anvergur i ar revitaliza turismul local. Protecia i asigurarea valorii ecologice a mediului natural ar constitui o component de baz n susinerea activitilor socio-economice.

Ameninri: concurena exercitat de produsele strine superioare calitativ i competitive ca pre; eroziunea i degradarea calitii solurilor, n absena msurilor ameliorative, fapt ce poate conduce la scderea randamentelor; existena pieei forei de munc insuficient dezvoltat i cu o ofert structural inadecvat cererii; riscul deprofesionalizrii categoriilor de populaie cu calificri superioare din cauza lipsei locurilor de munc; un flux de export cu produse ce ncorporeaz valoare nou-adugat n cuantum redus; concurena exercitat de ntreprinderi din judeele limitrofe;40

creterea continu a preurilor produselor energetice; ponderea ridicat a economiei subterane judeene; creterea ratei de abandon colar n paralel cu sporirea delicvenei juvenile; insuficienta dezvoltare a pieei creditelor; derularea dificil a investiiilor majore i pe termen lung din cauza deprecierii continue a monedei naionale; conjunctura internaional relativ instabil; supraaglomerarea zonelor turistice prin construcii fr autorizaii sau care nu respect mediul nconjurtor; promovarea unor servicii de turism neadecvate i slabe din punct de vedere calitativ; lipsa interveniei urgente poate duce la degradarea iremediabil a unor monumente istorice; risc mare de producere a calamitilor naturale (inundaii, alunecri de teren, erodarea zonei costiere, grip aviar). Dac nu s-ar susine prin msuri concrete dezvoltarea sectorului privat atunci exist pericolul ca anumite localiti din jude s rmn n urm din punct de vedere al dezvoltrii. Lipsa unor intervenii prompte pentru stoparea deprecierii strii de sntate i a condiiilor de trai a populaiei determin, att scderea duratei medii de via, ct i imposibilitatea asigurrii n viitor a unei fore de munc sntoase. Neaprecierea unor programe educaionale de instruire i reconversie profesional a populaiei ar determina n viitor creterea ponderii forei de munc necalificate. ntrzierea unor intervenii concrete n spaiul rural ar conduce la: imposibilitatea asigurrii unui standard de via corespunztor, depopularea mediului rural i pierderea specificitii rurale. Lipsa unor decizii pentru ameliorarea infrastructurii turismului ar determina competitivitatea redus a acestuia i implicit scderea numrului de turiti. Dac nu s-ar interveni cu msuri concrete exist riscul unei degradrii continue a mediului ce ar influena buna desfurare a activitilor socio-economice din jude.

REPREZENTAREA DECALAJELOR DINTRE JUDETUL BUZAU SI JUDETUL BRAILA Judetul Buzau Puncte forte suprafee agricole mari i soluri fertile cu condiii favorabile pentru o agricultur ecologic; potenial agro-alimentar ridicat; tendina de cretere41

Judetul Braila Ponderea ridicat a suprafeei arabile n total suprafa agricol i existena unei fore de munc bine calificate constituie baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile s obin produse ecologice. Existena n cadrul

judeului a unor reele de drumuri naionale i europene ct i ci ferate modernizate, determin fluena traficului auto i feroviar unitate de invatamant superior n multe zone din jude (Colegiul ASE); exist condiii favorabile dezvoltrii agroturismului potenial agricol ridicat att n Existena cadrului natural, a ceea ce privete zootehnia, ct i unor obiective turistice atractive i a producia vegetal; patrimoniului cultural-istoric, constituie baza de dezvoltare a turismului un grad nalt al colii absolvite, Ptrunderea sectorului privat n experiena i grad ridicat de sfera turismului a condus la calificare al forei de munc n diversificarea formelor de turism diverse domenii (agroturism, turism urban i de weekend) i la crearea de noi locuri de munc. sector de turism relativ bine dezvoltat: statiuni balneoclimaterice (Sarata Monteoru), manastirile din Muntii Buzaului industrie diversificat, cu valoare adugat ridicat a produciei (constructoare de maini); Puncte slabe n jude i n special n zona municipiului Braila exist posibilitatea reabilitrii i modernizrii unor baze de agrement i petrecere a timpului liber,lacurile sarate Existena unui numr mare de baze sportive, ce pot atrage n activiti de educaie i cultur fizic precum i sport de performan un mare numr de copii i tineri desfiinarea marilor Dependena anumitor localiti uniti performante din din jude de existena unuia sau mai agricultur (cu peste 1.000 multor sectoare industriale a cror ha), inclusiv degradarea activitate este n declin infrastructurii acestora; insuficiena volumului Dimensionarea redus a investiiilor, inclusiv a celor sectorului privat cu activiti n sfera strine; serviciilor, determin prestri sub nivelul cerinelor populaiei infrastructura din mediul Spaiul rural se confrunt cu rural slab dezvoltat probleme legate de exploatarea necorespunztoare a resurselor locale42

a numrului IMM-urilor

slaba diversificare a activitilor economice din mediul rural

- slaba diversificare a activitilor economice din mediul rural

CAPITOLUL 5 OBIECTIVE STRATEGICE IN VEDEREA DEZVOLTARII JUDETELOR BUZAU SI BRAILAPotenial de dezvoltare al judetelor Buzau si Braila Cele doua judete dispun de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunztor, pot juca un rol important n dezvoltarea economico-social. Programul principalelor actiuni ce se vor desfasura n cele doua judete vizeaza realizarea la nivel de judet a obiectivelor strategice si optiunilor fundamentale asumate de Guvernul Romniei prin Programul de Guvernare pe perioada 2007-2010, aprobat de Parlamentul Romniei. Obiectivele strategice stabilite in vederea dezvoltarii judetelor urmatoarele domenii: sunt structurate pe

43

I. Domeniul financiar-fiscal, se refera la masuri propuse pentru a asigura realizarea n profil teritorial a sectorului specific din Programul de Guvernare 2007-2010. Principalele obiective urmarite n acest domeniu sunt: mbunatatirea colectarii impozitelor, taxelor si altor venituri ale bugetului de stat, precum si a veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul Fondului National Unic de asigurari sociale de sanatate; cresterea sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat; dezvoltarea controlului si a investigatiei fiscale n compartimente eficiente; intensificarea introducerii cererilor de deschidere a procedurilor de reorganizare judiciara si faliment pentru societatile comerciale de catre organele fiscale n conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995, n vederea recuperarii obligatiilor fiscale nscrise la masa credala si pentru atragerea raspunderii administratorilor sau a persoanelor responsabile pentru situatia de insolventa creata; promovarea si utilizarea de metode si mijloace moderne n masura sa conduca la realizarea unei relatii de parteneriat ntre administratia fiscala si contribuabili; prevenirea, descoperirea si combaterea evaziunii si fraudei fiscale prin desfasurarea de actiuni de control specifice. II. - Domeniul vamal, cuprinde actiuni menite sa asigure realizarea obiectivului principal si anume, realizarea de activitati concrete privind colaborarea cu institutiile statului implicate in activitati de coordonare si control a activitatilor de import/export. III. Domeniul educatiei Obiectivele majore care stau la baza actiunilor ce urmeaza a se desfasura, sunt: asigurarea egalitatii de sanse si sporirea accesului la educatie; ridicarea calitatii educatiei si pregatirea societatii bazate pe cunoastere; stimularea educatiei permanente; reconstructia nvatamntului n mediul rural; asigurarea bazei materiale a nvatamntului preuniversitar; cresterea cooperarilor internationale n domeniul educatiei; implementarea programelor internationale de colaborare. IV. Domeniul tineretului n stabilirea actiunilor, s-au avut n vedere urmatoarele obiective prioritare: - cresterea participarii tinerilor la viata societatii, sub toate formele de manifestare ale acesteia, economica, civica si politica, culturala si participare la educatitie, mobilitate; - dezvoltarea de activitati de/pentru tineret. - crearea de faciliti pentru atragerea tineretului din mediul rural, prin implicarea n activiti agricole i neagricole V. Domeniul protectiei sociale, se refera la: 1. Sistemul public de pensii, ce are ca obiective prioritare: Revizuirea pensiilor pe baza documentelor n completare depuse de pensionari, ulterior procesului de recalculare a pensiilor; ntarirea capacitatii institutionale, prin dezvoltarea sistemului IT si perfectionarea profesionala.44

2. Ocuparea fortei de munca si somaj, cu masuri subordonate urmatoarelor obiective: ncadrarea unui numar ct mai mare de persoane aflate n cautarea unui loc de munca; implementarea masurilor active si preventive pentru someri, pentru persoane inactive, precum si pentru persoane supuse riscului pierderii locului de munca; diminuarea somajului de lunga durata; prelungirea vietii active a persoanelor peste 50 ani; sprijinirea (motivarea) angajatorilor pentru a ncadra persoane din rndul somerilor; combaterea disparitatilor regionale privind ocuparea; sprijinirea ocuparii persoanelor din zona marginala a pietei muncii; stimularea formarii profesionale, prin stabilirea unei rate minime de participare a somerilor la cursuri de formare profesionala - intensificarea formrii profesionale a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, din mediul rural; mbunatatirea calitatii serviciilor oferite de agentiile locale pentru ocuparea fortei de munca; cresterea gradului de descentralizare si competenta pentru agentiile locale. 3. Raporturi de munca, asigurarea securitatii si sanatatii n munca, cuprinde masuri si actiuni stabilite n baza urmatoarelor obiective: respectarea legislatiei n domeniul relatilor de munca; reducerea continua a muncii fara forme legale; eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului; asigurarea egalitatii de sanse ntre femei si barbati pe piata muncii; eficientizarea si modernizarea activitatii de control n concordanta cu principiile europene de inspectie; implementarea prevederilor noii legislatii n domeniul securitatii si sanatatii n munca; asigurarea unui mediu de munca sigur si sanatos la locurile de munca. 4. Asistenta sociala, prin masurile propuse, urmareste realizarea urmatoarelor obiective: verificarea respectarii prevederilor legale privind venitul minim garantat; redimensionarea masurilor de protectie sociala pasive; integrarea familiei n viata comunitara/combaterea formelor de discriminare n cadrul familiei (violenta n familie); implementarea programului de acreditare a furnizorilor de servicii sociale n domeniul asistentei sociale la nivel de judet; asigurarea conditiilor pentru transpunerea n practica a strategiilor guvernamentale privind egalitatea de sanse. ameliorarea, conform standardelor, a condiiilor igienico-sanitare ale locuinelor i creterea gradului de confort a acestora; 5. Protectia persoanelor cu handicap, cuprinde actiuni stabilite n concordanta cu obiectivele: Programul guvernamental de mbuntire a strii de sntate a populaiei pornete de la faptul c ngrijirea sntii trebuie s fie un bun social colectiv, accesibil tuturor cetenilor, indiferent de capacitatea lor de a plti, pe fondul asigurrii unui acces liber i echilibrat la serviciile din domeniu.

45

dezvoltarea unor servicii medicale integrate (asisten primar de specialitate n ambulator, spital i de urgen) n scopul creterii calitii ngrijirilor; crearea unui sistem pluralist de finanare a activitii medicale, compus din resurse publice i private: bugetul de stat va finana programele medicale naionale i investiiile n spitale, construcii i echipamente de nalt performan; fondurile de asigurri de sntate vor finana programele de sntate(primar, ambulatorie, spitaliceasc, de urgen, stomatologic); atragerea personalului medical superior i mediu n zone izolate sau defavorizate prin oferirea de faciliti (salarii substanial majorate, sedii pentru dispensar cu dotri corespun