Braila , Februarie 2010

Transnational Strategy for the Sustainable Territorial Development of the Danube Area with

special regard to Tourism

DATOURWAY Project

Braila, Februarie 2010

ANALIZA SI EVALUARE TERITORIALA STUDIUL NATIONAL PENTRU ROMANIA

Institutul National de Cercetare Dezvoltare URBANPROIECTInstitutul National de Cercetare-Dezvoltare in Turism - INCDT

Contributia UP in acest proiect este legata de urmatoarele aspecte ale amenajarii teritoriului: Resurse umane, Infrastructura de transport, Infrastructura tehnico edilitara, Structura spatiala a zonei.

Pentru elaborarea analizei nationale URBANPROIECT a selectat si integrat date statistice nationale, regionale si locale, studii si programe sectoriale disponibile rezultand analiza teritoriului acestei zone din punct de vedere spatial.

Indicatorii abordati pun în evidenţă disparităţile interregionale în dezvoltarea şi atractivitatea zonei dar si punctele de atractivitate ale fiecarui domeniu analizat.

Zona de studiu a proiectului cuprinde judetele riverane Dunarii – 13 judete + Bucurestiul.

Potentialul turistic al unei zone, regiuni etc. trebuie sustinut printr-o organizare teritoriala care sa includa:

• Retea de localitati echilibrata• Infrastructura de transport puternica si bine

intretinuta, • O buna dotare a localitatilor cu infrastructuri tehnico –

edilitare: apa potabila, canalizare, telefonie, energie electrica, termica, gaze

• Buna accesibilitate a localitatilor urbane si rurale la reteaua de transport

• Resurse umane cu nivel ridicat de educatie si rata de crestere pozitive

• Zone rurale bine armonizate si dezvoltate si in echilibru cu zonele urbane

• Buna cooperare interjudeteana, interregionala

Promovate de WWF (World Wide Fund for Nature – Fondul Mondial pentru natura) si UE

Coridorul Verde al Dunarii Inferioare, - promovat printr-un acord international semnat in anul 2000 de guvernele Ucrainei, Romaniei, Bulgariei si Moldovei, contribuie la implementarea unor solutii pentru conservarea unora dintre cele mai importante eco-regiuni de pe glob: Dunarea si Delta Dunarii.

refacerea zonelor umede si desemnarea de noi arii protejate in lungul Dunarii si ai principalilor sai afluenti, precum si promovarea dezvoltarii socio-economice durabile si implicarea comunitatilor riverane in activitati benefice pentru mediu.

Proiectul de Conservare si Management Integrat al Ostroavelor, demarat de WWF in 2006- Programul Life NatureProiectele de dezvoltare a navigatiei pe Dunare. Planurile de dezvoltare a navigatiei pe „Coridorul de transport nr. 7“ prevad lucrari de adancire, regularizare si indiguire a Dunarii, pe mai mult de 1.000 km.

Sprijinite prin Planul Operational Sectorial de Transport 2007 – 2013 Proiect ISPA - “Asigurarea conditiilor minime de navigatie pe Dunare pe tronsonul Calarasi – Braila si sectorul comun cu Bulgaria”“Reabilitarea Infrastructurii Portuare”“Strategia privind transportul fluvial”

“Reducerea eroziunii costiere” - Proiect al Ministerului Mediului

Proiecte de dezvoltare in zona Dunarii

Planuri de actiune in zona Dunarii Studiul - Master Plan Suport pentru dezvoltarea

durabila in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii promovat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal pe aria Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii.

Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Dunarii. - implementarea efectiva a Directivei Cadru a Apei (DCA) in Districtul Hidrografic al Dunarii. A fost elaborat si a fost aprobat in vederea implementarii un “Ghid privind Elaborarea Planului de Management Bazinal al Districtului Dunarii”

Resurse UmanePopulaţia totală a regiunii a fost în 2008 de 7 .283 .305 persoane.

Cel mai populat este Bucureştiul, cu 1.943.981 locuitori, reprezentând 26,6% din populaţia regiunii. Cu populaţii între 600.000-800.000 locuitori sunt Constanta (720.303), Dolj (708.504), Galati (611.590). Pe ultimele locuri, având mai puţin de 300000 locuitori, sunt situate Tulcea (249.022), Giurgiu (282.554), Ialomita (288.725) şi Mehedinti (295.248).

Cele mai multe dintre judeţele ce aparţin regiunii înregistrează rate de creştere negative în 2008 comparativ cu 1990.

Rata de crestere. Populaţia regiunii s-a diminuat cu 679.722 persoane (10%) între 1990-2008.

Doar judeţul Ilfov a înregistrat o creştere a populaţiei cu 36.955 persoane în 2008 comparativ cu 1990. În celelate 12 judeţe şi Bucureşti populaţia totală a scăzut.

Importante scăderi (între 15-20%) s-au înregistrat în judeţele Teleorman, Caras Severin.

Scăderi între 10-15% persoane s-au înregistrat în Olt, Giurgiu and Braila.

Resurse Umane

Stractura pe vârste a populaţiei este caracterizată de Imbătrânirea demografică a populaţiei, generată de scăderea ratei natalităţii - diminuarea populaţiei tinere (0-14 ani) şi creşterea populaţiei vârstnice (60 de ani şi peste).

Sporul migratoriuÎn 2008, regiunea a înregistrat un spor migratoriu pozitiv datorat însă valorii înregistrate în judeţul Ilfov, cele mai multe judeţe (Braila, Caras Severin, Galati, Ialomita, Mehedinti, Olt, Teleorman, Tulcea) înregitrând valori negative ale ratei nete a migraţiei.

Comparativ cu 1990, în 2008 rata netă a migraţiei a scăzut cu 7 puncte procentuale.

Puncte slabe•Rată de creştere negativă a populaţiei în 2008 comparativ cu 1990 în toate judeţele regiunii, exceptând Ilfov. Cele mai importante scăderi s-au înregistrat în Teleorman, Caras Severin, Olt, Giurgiu, and Braila;•Cele mai multe judeţe au o rată netă a migraţiei negativă (Braila, Caras Severin, Galati, Ialomita, Olt, Teleorman, Tulcea); Ponderea populaţiei fără educaţie este ridicată în judeţele din sudul ţării: Giurgiu, Teleoman, Ialomiţa.Doi factori principali pot avea o influenţă negativă asupra dezvoltării turismului în zonă: trendul descrescător al evoluţiei volumului populaţiei, pe de o parte şi nivelul relativ scăzut de educaţie a populaţiei din judeţele menţionate anterior.

Puncte tari•Ponderi importante de populaţie tânără (0-14 years), comparativ cu media naţională, în judeţele in Mehedinti, Olt, Tulcea, Giurgiu, Galati, Calarasi, Ialomita.

Riscuri•Emigrarea populaţiei tinere a zonei poate conduce la declin demografic în regiune.

Sistemul de Transport Partea romaneasca a regiunii studiate este strabatuta de urmatoarele drumuri europene (11):E 60 , E 70, E 81, E 85, E 87, E 574, E 584, E 79, E 771, E 671, E 675.Coridoare pan europene care strabat zona:Corridor IV: Granita ungara de la Curtici – Arad – Simeria – Vintu de Jos – Alba Iulia – Cosaliu – Copsa Mica – Brasov – Bucuresti – Fetesti – Medgidia – Constanta cu legatura de la Arad la Timisoara - Caransebes - Drobeta Tunu Severin - Strehaia - Craiova - Bulgarian border at CalafatCorridor IX: Granita moldoveneasca de la Ungheni – Cristesti Jijia – Iasi – Pascani – Bacau – Adjud – Marasesti – Focsani – Buzau – Ploiesti – Bucuresti – Videle – Granita bulgara de la Giurgiu cu legatura de la Bucuresti to GiurgiuThe Corridor VII – Dunarea

Sistemul de TransportReteaua de CF

Densitatea liniilor operationale de CF la 1000 km2 Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov au mai mult de 100

km/1000km2, situandu-se pe primul loc. Galati (66.9 km/1000 km2), Ialomita (66.0 km/1000 km2),

Constanta (103.9 km/1000 km2), Calarasi (36.9km/1000 km2), Caras-Severin (40.4 km/1000 km2) si Olt (43.1km/1000 km2) au valori similare ocupand al doilea loc

Pe locul trei se situeaza judetele Braila (33.2km/1000 km2), Dolj (30.5 km/1000 km2) si Mehedinti (25.1 km/1000 km2).

Tulcea si Giurgiu ocupa ultimul loc, 12.5 km/1000 km2 respectiv 13.3 km/1000 km2.

Sistemul de TransportCai navigabile si porturi• Fluviul Dunarea este navigabila pe intreagul teritoriu

romanesc.• Fluviul Dunarea este cea mai importanta artera de navigatie

transeuropeana.• Partea romaneasca a Coridorului Pan European VII include ruta

Bazias - Cernavoda – Braila – Tulcea –Marea Neagra.• Porturi importante de-a lungul malului dunarean au facilitate

comertul si productia industriala: Galati, Braila, Tulcea, Giurgiu, Calarasi, Oltenita si Drobeta Turnu Severin

• Zona dunareana romaneasca are potential de a dezvolta un sistem coerent de transport datorita pozitiei in viitoarea retea de transport Pan europeana

Transportul aerianAeroporturi din zona de studio:

In zona Bucureasti – Aeroportul international ’’Henri Coanda’’, Aeroportul international’’Aurel Vlaicu’’

In alte regiuni: aeroporturilr din Constanta, Tulcea, Craiova si Caransebes

Indicatori ai sistemului de transportA. Punctele de trecere a frontierei de stat a României Puncte de trecere deschise traficului internaţional- Mehedinţi: Orsova, Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, Drobeta Turnu

Severin- Caraş-Severin: Moldova Veche - Dolj: Calafat, Bechet, Corabia- Teleorman: Turnu Măgurele, Zimnicea- Giurgiu: Giurgiu- Călăraşi: Olteniţa, Călăraşi Chiciu- Constanţa: Ostrov, Negru Vodă, Vama Veche- Galaţi: GalaţiPuncte de mic trafic: Caraş-Severin: Moldova Veche, Mehedinţi:

Sviniţa, Gruia, - Galaţi: Galaţi, - Tulcea: Isaccea, Chilia Veche, Plauru, Periprava

B. Porturi- Pasageri: Sulina, Tulcea, Galaţi, Brăila, Călăraşi, Giurgiu, Calafat,

Drobeta Tn Severin- Industriale: Sulina, Tulcea, Galaţi, Brăila, Călăraşi, Giurgiu – OIL

TERMINAL, Zimnicea, Turnu Măgurele, Calafat, Bechet – RO-RO, Drobeta Turnu Severin, Drencova, Moldova Veche

Indicatori ai sistemului de transport- Porturi pe canalul Dunăre – Marea Neagră: Cernavodă, Medgidia, Basarabi, Poarta Albă-Midia

C. Treceri cu bacul - Calafat, Bechet, Călăraşi-Chicui, - Poduri peste Dunăre: Giurgiu Puncte De Trecere Pe Tipuri De Transport - rutier şi feroviar: Giurgiu, Negru Vodă, Galaţi - rutier: Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, OSTROV, Vama

Veche - rutier (bac) şi portuar: Calafat, Bechet - rutier (bac): Călăraşi - Chiciu - portuar: Moldova Veche, Orşova, Drobeta Turnu Severin,

Şviniţa, Gruia, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Olteniţa, Galaţi, Isaccea, Chilia Veche, Plauru, Periprova

Puncte De Trecere - Din Interior - aeroporturi: Bucureşti – Henri Coandă, Bucureşti – Aurel

Vlaicu, Caransebeş, Craiova, Tulcea, Mihail

Kogălniceanu - porturi: Brăila, Cernavodă, Tulcea, Sulina

Disparităti de dezvoltare inter şi intra-regionale accesul diferit al regiunilor la infrastructura de transport

judeteana, nationala si internatională calitatea necorespunzătoare a infrastructurii reteaua de transport inadecvata impiedică dezvoltarea

oraselor mici si mijlocii, a comunelor si a satelor. Acces mai bun la infrastructura de transport:

Regiunea Bucuresti-Ilfov concentreaza aeroporturile cu cel mai intens trafic international şi national.

Regiunea Sud-Muntenia (Calarasi, Giurgiu, Teleorman), cu o retea de drumuri nationale in mare parte modernizata, este traversata de patru drumuri internationale, avand un acces bun la reteaua natională si internatională de drumuri.

Accesibilitatea prin infrastructura de transport

Accesibilitatea localitatilor rurale constituie o problema majora, vitala pentru sansele acestora de dezvoltare.

accesibilitatea comunelor la reteaua majora de transport, respectiv situarea pe un DN sau CF

starea de viabilitate a drumurilor comunale si judetene care asigura legatura intre localitati,

legatura cu reteaua majora de transport, accesul populatiei la dotari si servicii de nivel superior

(legatura cu localitatile urbane de rang superior).


Puncte tari Existenta coridoarelor paneurope IV rutier/ feroviar, IX rutier/ feroviar si

coridorul VII Dunarea Existenta drumurilor europene E60, E70, E81, E85, E87, E79, E574,

E584, E771, E671,E675 Densitatea buna a retelei de drumuri judetene si comunale Densitatea buna a retelei feroviare

Puncte slabe Dezvoltarea inegala a infrastructurii de transport intre regiuni Drumuri nationale doar cu doua benzi de circulatie Existenta unor tronsoane de drumuri nationale care necesita lucrari de

imbunatatire Lipsa retelei de autostrazi si drumuri expres Numarul scazut al variantelor ocolitoare ale localitatilor, factor de poluare

fonica si cu noxe a localitatilor Starea precara a infrastructurii rutiere locale - drumuri judetene si comunale Accesul dificil in anumite zone din mediul rural si din zonele turistice Viteza de circulatie pe calea ferata -mult mai scazuta decât standardele

europene, datorita starii avansate de uzura a retelei feroviare Transportul feroviar inregistreaza un declin, in favoarea transportului rutier Slaba dezvoltare a transportului combinat si a logisticii necesare acestui


Echipare hidroedilitara Alimentari cu apaSituatia actuala a alimentarii cu apa in sistem centralizat

Nr.crt Judet Localitati

urbaneLocalitati urbane cu

apa(%) Localitati

ruraleLocalitati rurale cu

apa(%)

1 Braila 4 4 100 40 31 77,5

2 Caras - Severin 8 8 100 69 31 45

3 Calarasi 5 5 100 50 35 70

4 Constanta 12 12 100 58 57 98,2

5 Dolj 7 7 100 104 14 13,5

6 Galati 4 4 100 60 38 63,3

7 Giurgiu 3 3 100 51 15 29,4

8 Ialomita 7 7 100 59 43 72,9

9 Mehedinti 5 5 100 61 36 59,0

10 Olt 8 8 100 104 43 41,3

11 Teleorman 5 5 100 92 21 22,8

12 Tulcea 5 5 100 46 44 95,6

13 Ilfov si m. Bucuresti 9 9 100 32 14 43,8

TOTAL REGIUNE 82 82 100 826 422 51,1

Sursa date: Anuar statistic, anul 2008

Echipare hidroedilitara - Canalizare Ape UzateSituatia localitatilor care beneficiaza de sistem de canalizare:

Nr.crt.

Judet Localitati urbane

Localitati urbane

cu canalizar

e

(%) Localitati rurale

Localitati rurale cu canalizare

(%)

1 Braila 4 4 100 40 2 5

2 Caras Severin 8 8 100 69 11 16

3 Calarasi 5 5 100 50 1 2

4 Constanta 12 12 100 58 20 34,55 Dolj 7 6 85,7 104 2 1,9

6 Galati 4 4 100 60 15 25

7 Giurgiu 3 3 100 51 1 2

8 Ialomita 7 5 71,4 59 - -

9 Mehedinti 5 5 100 61 7 11,5

10 Olt 8 8 100 104 2 1,9

11 Teleorman 5 5 100 92 1 1

12 Tulcea 5 5 100 46 8 17,4

13 Ilfov si m. Bucuresti

9 9 100 32 10 31,3

TOTAL REGIUNE 82 79 96,3 826 80 9,7Sursa date: Anuar statistic, anul 2008

Echipare hidroedilitaraPuncte tari Resursele de apa tehnic utilizabile ale judetelor cuprinse în

regiune permit cresterea debitelor necesare consumurilor viitoare.

Puncte slabe Statiile de epurare sunt putine si/sau ineficiente; Inexistenta sistemelor de canalizare si epurare a apelor

uzate menajere în localitatile cu sisteme centralizate de apa potabila;

Deficiente în sistemul existent de canalizare si epurare al apelor uzate din localitatile urbane si rurale;

Grad scazut de asigurare a apei potabile si canalizarii prin sistem centralizat;

Deficiente privind managementul apei.

Din suprafata totala a regiunii studiate 7.184.475 ha. inundatiile au afectat cca. 67.575,1 ha, aproximativ 0,94%, din care 3.136,2 ha suprafata inundata in intravilan si 64.438,9 ha in extravilan. Principalele lucrari de aparare impotriva inundatiilor existente sunt• indiguirea fluviului Dunarea pe toata lungimea, •indiguirea afluentilor majori ai acestuia- Jiu, Olt, Vedea, Arges, Mostistea, Ialomita, Calmatui, Siret, Prut. •Lacurile de acumulare cu rol de atenuare a viiturilor: Cerna (j. Caras Severin), Portile de Fier I si II (j. Mehedinti), Strejesti, Arcesti, Slatina, Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti (j. Olt), Mihailesti, Gradinari (j. Giurgiu), Iezer, Frasinet, Mostistea, Gurbanesti (j. Calarasi).

Controlul Inundaţiilor

Puncte tari Existenta lucrarilor hidrotehnice de aparare impotriva

inundatiilor; Legislatia in vigoare cu privire la managementul riscului la

inundatii care este aliniata cerintelor europene in domeniu. (H.G. 1854/2005 – Strategia nationala de management al riscului la inundatii).

Puncte slabe Degradarea lucrarilor existente de aparare impotriva

inundatiilor, datorita neintretinerii acestora, precum si neefectuarii lucrarilor de reparatii dupa trecerea viiturilor;

Modul defectuos de utilizare al terenurilor situate in zonele cu risc


În 2008, densitatea populaţiei regionale a fost de 102,7 locuitori/km2 (mai mare decat media naţională, de 90,2 loc./km2), comparativ cu Bucureşti care, cu 8172,5 locuitori/km2 poate fi considerat o zonă aglomerată. - 192 locuitori/km2 - judeţul Ilfov -una dintre cele mai mari densităţi ale populaţiei, datorită poziţiei sale teritoriale, în jurul capitalei. În această zonă, densitatea populaţiei este aproape în mod egal distribuită între urban şi rural, fiind singurul judeţ din România cu mai mult de 100 locuitori/km2 în mediul rural; - 136 locuitori/km2 - judeţul Galaţi – este mai mare decât densitatea medie pe regiuni şi la nivel naţional, ca urmare a apariţiei puternicei migraţii rural-urban ca urmare a procesului de industrializare înainte de 1990; - 101 locuitori/km2 - judeţul Constanţa – unul dintre cele trei judeţe cu o densitate de peste 100 locuitori/km2, care include o mare parte din litoralul românesc;

Reteaua de Localitati

Reteaua de Localitati

• 38,2 locuitori/km2 în judeţul Caraş-Severin• 29,3 locuitori/km2 în judeţul Tulcea care cuprinde Delta

Dunării – având una dintre cele mai scăzute densităţi a populaţiei

Absenţa unei reţele puternice de localităţi urbane a dus la transformarea politică a unor sate în oraşe şi, prin urmare, acestea nu reprezintă cu adevărat nişte centre economice atractive.

• 25 de oraşe au o densitate mai mică de 100 locuitori/km2,• 80 de localităţi rurale au o densitate mai mare de 100

locuitori/km2, arătând caracterul preponderent rural al acestei regiuni.

Grafic: Densitatea populaţiei în 2008, la nivel NUTS 3

Grafic: Densitatea populaţiei în 2008 la nivel NUTS 3, fără Bucureşti

Sursa: Institutul Naţional de Statistică – România

Utilizarea terenurilor The territory has 7,184,475 hectares in total. Farmlands represent 5,081,317 ha (71%). The share of arable lands in the total farmland represents 4,207,505 ha (83%). The share of forests on total area represents 1,063,492 ha (15%), water surface 580,786 ha and miscellaneous area 458,880 ha.

Structura administrativă a regiunii. În 2008, regiunea cuprinde 82 de municipii şi oraşe (din care 26 municipii) şi 827 comune cu 2802 sate. Numărul total de oraşe şi municipii din regiune reprezintă 25,7% din numărul total din România, numărul comunelor reprezintă 28,9% din numărul total, iar satele reprezintă 21,6%. Aceasta înseamnă un total de 909 unităţi administrative locale (LAU) în regiune (2884 localităţi).

Regiunea include: •5 din principalele 10 oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Brăila. •Porturile româneşti: 2 porturi maritime (Constanţa şi Mangalia), •17 porturi la Dunăre (Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Hârşova, Măcin, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina) - toate sunt oraşe.Tendinţele dinamicii de dezvoltare a localităţilor din punct de vedere al numărului populaţiei sunt:• numărul total al populaţiei din zonă este în descreştere şi, în consecinţă, aproape toate oraşele şi comunele au caracteristici în declin,• în localităţile urbane ale regiunii se concentrează 63,9% din totalul populaţiei, având tendinţe de scădere. Procesul de industrializare forţată, după război, a determinat concentrarea populaţiei în judeţele Galaţi, Brăila şi Constanţa, toate aparţinând regiunii Sud-Est. Aceeaşi situaţie este în judeţele Caraş-Severin şi Dolj – în care există mai multă populaţie urbană decât rurală.

Reteaua de localitati

Puncte tari- Regiunea are 5 din principalele 10 oraşe din

România: Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Brăila- Zona rurală bine populată care poate reprezenta o

oportunitate pentru dezvoltarea turismului sau pentru agroturism

Puncte slabe- Această zonă se distinge prin cele mai mari

disparităţi regionale şi între mediul urban / rural- Populaţia urbană creşte lent şi mai puţin- Porturile de pe Dunăre sunt mai puţin

dezvoltate şi nu atrag populaţie- Reţeaua de localităţi urbane nu este suficient

susţinută de oraşele cu peste 300.000 locuitori- 80% din localităţi au mai puţin de 10 000 de

locuitori- Cel mai depopulat judeţ este cel care include Delta

Dunării

RESURSE NATURALE Elemente de analiza:

Scurta descriere a cursului Dunarii in RomaniaRelief, Clima, Retea hidrografica, Lacuri, Flora, Fauna, Factori naturali terapeutici.

Fluviul Dunarea este o resursa importanta pentru turism, avand in vedere varietatea ecosistemelor;

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, sit RAMSAR, sit UNESCO – zona umeda cea mai bine pastrata din Europa, cu peste 30 de tipuri de ecosisteme;

Conditii naturale bune pentru practicarea activitatilor turistice; O retea hidrografica bogata – rauri, lacuri naturale sau artificiale; Varietatea peisajelor, varietatea reliefului (de la munti la mare); Zone naturale neatinse de interventiile omului; Ihtiofauna bogata mai ales in Delta Dunarii si multe zone bune

pentru pescuit; Specii endemice (flora, fauna) si un habitat intins pentru pasari; Existenta factorilor naturali terapeutici insa insuficient exploatati; Aglomerarea zonelor turistice din cauza lucrarilor de constructie

fara autorizatie sau care nu respecta mediul

CADRUL NATURAL SI CARACTERISTICI DE MEDIU

CALITATEA MEDIULUI Elemente de analiza: Politici si strategii de conservare,

Poluarea apei, Poluarea aerului, Zone inundabile, Managementul apei

PUNCTE TARI VS. PUNCTE SLABEexistenta unu cadru legislativ privind protectia mediului, conservarea zonelor protejate sau protectia apei (mai ales transpunerea legislatiei europene);existenta unor sisteme de protectie contra inundatiilor;legislatia in vigoare privind managementul riscului de inundatii in conformitate cu cerintele europene din domeniu;implementarea planurilor de actiune pentru protectia mediului la nivel national, regional si local, a planurilor de management pentru toate raurile interne, a sistemelor de management la nivel national sau la nivel de bazin hidrografic (ex. AEWS, DESWAT,WATMAN);multe vai inundabile pe cursul Dunarii;disparitia multor habitate din cauza indiguirilor;desertificarea unor zone vecine Dunarii din cauza schimbarilor climatice;lipsa unor statii de tratare a apelor uzate si a apelor reziduale sau tratarea inadecvata a apelor uzate si a apelor reziduale;degradarea sistemelor de protectie contra inundatiilor din cauza lipsei mentenantei si din cauza nerealizarii lucrarilor de reparatii dupa inundatii;folosirea defectuoasa a terenurilor localizate in zone cu riscuri de inundatii;comunicare proasta intre autoritatea de management al riscului de inundatii si populatia din zonele cu risc mare de inundatii.


IMPACTUL MEDIULUI ASUPRA NAVIGABILITATII PE DUNARELa nivelul Dunarii au fost realizate / sunt in curs de realizare o serie de proiecte care au ca scop imbunatatirea conditiilor de navigatie pe fluviul DunareaCONSERVAREA NATURIIIn judetele limitrofe fluviului Dunarea sunt consemnate:

- 11 din cele 28 de arii protejate majore existente la nivel national (63,4% din suprafata acestora);- 68 din cele 273 de Situri de Importanta Comunitara (SCI) instituite la nivel national (44,6% din suprafata acestora);- 60 din cele 108 de Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) instituite la nivel national (52,5% din suprafata). -162 de rezervatii stiintifice, monumente ale naturii si rezervatii naturale (categoriile I, III si V UICN) existente la nivel national.-Din cele 11 arii protejate majore, in prezent 10 au structura de administratie proprie .-Majoritatea parcurilor au realizat planul de management, dar in prezent datorita unor inadvertente legislative nu este aprobat nici un astfel de plan.


CONSERVAREA NATURII

CONFLICTE INTRE TURISM SI MEDIU

• Aspecte importante:– Practicarea unui turism necontrolat in anumite areale a

afectat habitatele si biodiversitatea – Comportamentul vizitatorilor, in special in anumite arii

protejate (deseurile ramase in urma turistilor afectand calitatea peisajului, taierea vegetatiei protejate, focuri necontrolate)

– Presiunea asupra mediului, ca urmare a numarului mare de turisti sositi in anumite perioade (ex. sfarsit de saptamana)

– Supraexploatarea anumitor resurse naturale (ex. pescuitul excesiv)

– Dezvoltarea necontrolata a infrastructurii de turism (in special structuri de cazare, case de vacanta)

PATRIMONIU PROTEJAT: Piata culturala complexa cu interese foarte segmentate; Diversitatea patrimoniului cultural protejat:

Conform Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, publicata in MO nr. 407/2001 exista aprox. 8450 monumente istorice (arheologie, arhitectura, monumente de for public, monumente memoriale-funerare) din care 6.1% clasificate in categoria A (de valoare nationala si universala ) si restul clasificate B (reprezentative pentru patrimoniul cultural local).

Numar important de monumente istorice categ A in: Constanta (255), Caras Severin (112), Tulcea (114), Mehedinti (70), Dolj (64), Teleorman (62), Olt (59).

Degradarea accentuata a unor locatii turistice ale patrimoniului cultural-artistic;

Lipsa investitiilor statului pentru dezvoltarea si promovarea locatiilor culturale;

O implementare neadecvata a legilor despre conservarea cladirilor si metodelor de a mentine caracteristicile arhitecturale;

Monitorizarea insuficienta a starii de conservare a locatiilor culturale.

PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURAL

EVENIMENTE CULTURALE Organizarea unor evenimente culturale complexe cu participare

nationala si internationala, importante pentru potentialului creativ regional si capabile sa suscite interesul comunitatilor;

Larga tipologie a festivalurilor de muzica (pop, canto, folk, clasica, corala, jazz) si festivaluri de dans, festivaluri de teatru, festivaluri de literatura (poezie, proza, eseu), caricatura, comedia si festivaluri de umor, festivaluri de film, festivaluri etnice, concursuri de arta, targuri de carte.

Marea lor majoritate au loc in orasele resedinta de judet si municipii.Promovarea multiculturalismului si dialogului etnic si intercultural;Lipsa unei baze de date cu evenimente si festivaluri culturale;Numar scazut de evenimente culturale cu impact international printre

vizitatori;ZONE ETNOFOLCLORICE: Zone care au un potential de dezvoltare si promovare a turismului rural, beneficiind de un cadru natural si cultural deosebit: Campia Olteniei (ex. Dabuleni, Gighera), Valea Bistrei (Marga), Teleorman (Draganesti-Vlasca, Suhaia), Tulcea / Delta Dunarii (Crisan, Murighiol, Sfantu Gheorghe).


FESTIVALURI FOLCLORICE: Diversitatea festivalurilor folclorice ce reflecta multe zone

folclorice din Romania (Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova) ce reprezinta toate regiunile istorice romanesti cu exceptia Transilvaniei, unele din ele fiind dedicate Dunarii;

Festivaluri de muzica si dansuri traditionale (ex. hora, calusari), celebrand datinile si obiceiurile (ex. Anul Nou, Craciun, Paste, Lasa Secului), competitii de stimulare a creativitatii artistilor, festivaluri in memoriam mari artist i(ex. Maria Tanase), festivaluri dedicate Dunarii, festivaluri celebrand traditiile minoritatilor.

Marea lor majoritate au loc in Caras-Severin, Mehedinti, Olt.ARTA SI MESTESUGURI POPULARE

Traditii folclorice bogate si existenta unor zone etnografice cu diverse traditii si obiceiuri, cu o gama diversa de traditii legate de arte si mestesuguri;

Diversitatea mestesugurilor traditionale: pictura naiva, cojocarit, cusut, tesut, ceramica, instrumente muzicale, sculptura in lemn, masti populare, sticlarie, prelucrarea lemnului, dogarie, artizanat, fierarie, potcovarie, prelucrare pielii, sculptura in piatra, pictura populara pe lemn si sticla, bijuterii etc.

In unele judete au loc expozitii periodice si targuri populare, in care mesterii populari isi expun creatiile (ex. Constanta, Dolj, Teleorman, Tulcea)


TURISM

INSTITUTII DE PROMOVARE A CULTURII SI ARTEI TRADITIONALE

Au ca scop conservarea si promovarea culturii si artelor traditionale, cum ar fi scolile populare de arte si meserii, asociatiile nationale si a centrele judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale, centrele de creatie, muzeele de arta populara etc. Astfel de centre exista in majoritatea judetelor.

Se remarca interesul institutiilor locale de cultura de a stimula creativitatea artistilor.

ALTE ASPECTE IMPORTANTE Resurse financiare si umane insuficiente in ceea ce priveste

programele si proiectele culturale. Interes scazut al comunitatilor de a participa la viata culturala si

de a se implica in initierea si derularea de proiecte interjudetene si interregionale.

Echipamentele de practica culturala sunt distribuite inegal si nefunctionale in relatie cu cerintele de comunicare, de stimulare a accesului si participarii oamenilor la viata culturala sau nu exista deloc in unele zone rurale.


ASPECTE GENERALE: PIB / cap de locuitor, Nr. intreprinderi/1000 locuitori

Prezenta unora din cele mai dezvoltate judete din tara (Bucuresti, Constanta, Ilfov)

O dezvoltare insuficienta a sectoarelor economice in majoritatea judetelor Dunarii

Valoarea medie a PIB/locuitor ( 4.235 euro/loc) a fost mai mica decat la nivel national (4.613 euro/loc). Diferente semnificative au fost inregistrate in restul judetelor, mai ales in cele sudice, la Calarasi, Teleorman, Giurgiu si Olt. Cea mai mica valoare a indicatorului a fost in judetul Calarasi (2.454 euro / locuitor).

In anul 2008 existau 7176 intreprinderile din zona pilot, din care 147 intreprinderi mijlocii si numai 23 de intreprinderi mari. Micro-intreprinderile si intreprinderile mici predomina (micro-intreprinderile reprezinta 88,8% din totalul intreprinderilor din zona).

Numarul de intreprinderi / 1000 de locuitori este cel mai scazut in judetele din sudul tarii, Teleorman, Olt, Mehedinti, si cel mai crescut in judetele Ilfov and Constanta. Media zonei (31,3) este mai mare decat cea la nivel national (25,8), dar este puternic influentata de valoarea mare a acestui indicator pentru Bucuresti (60 intreprinderi/1000 de locuitori).

Peste 70% din intreprinderile din zona pilot activeaza in sectorul tertiar, servicii, dar majoritatea sunt micro-intreprinderi. Un procent mic de hoteluri si restaurante in total intreprinderile de servicii (doar 4,5%).

Judetul Constanta are cea mai mare pondere a hotelurilor si restaurantelor (9%).

CARACTERISTICI ECONOMICE

AGRICULTURAActivitate traditionala in special in judetele din sudul tarii (ex. Teleorman, Calarasi, Ialomita, Giurgiu, Olt, Dolj) dar si in Braila, Constanta, Galati situate in partea de SE a tarii. Aceste judete detin primele locuri in ierarhia pe judete din Romania, avand un potential ridicat pentru agricultura si zootehnie cu terenuri agricole de calitate;Activitatile din agricultura absorb un numar substantial de persoane angajate si le ofera o sursa de venit; Judetele din zona analizata exceleaza la nivel national in anumite culturi vegetale si/sau productie animala.Cea mai mare contributie in crearea productiei agricole in zona analizata, o au judetele Constanta (10,7%), Galati (10,6%), Dolj (10,2%), Caras Severin (10,2%); cea mai scazuta contributie fiind inregistrata in Tulcea ( 4,3%), Mehedinti (4,6%). Cea mai ridicata productie animala: Olt, Calarasi si Teleorman.Fragmentarea unitatilor agricole care practica o agricultura de subzistenta (slaba mecanizare, sistem deficient de irigatie); Lipsa unor burse de alimente care duc la existenta unei piete libere in zona;Agricultura organica incepe sa se dezvolte iar productia din agricultura se diversifica; Agroturismul si turismul rural reprezinta o oportunitate pentru regiune, putand sustine valorificarea produselor agricole, a potentialului cultural si a bogatiei etnografice a zonei. Exista deja anumite initiative de dezvoltare a turismului rural, fiind prezente structuri de cazare in zonele rurale.


SILVICULTURADistributia fondului forestier pe judete, comparativ cu suprafata

totala la nivel national (6.469.852 ha) indica o concentrare intr-o proportie semnificativa a acestuia in judetul Caras – Severin (5,97%), in timp ce restul judetelor sunt deficitare in vegetatie forestiera - Mehedinti (1,94%), Tulcea (1,40%), Dolj (1,35%), Constanta (0,59%), Galati (0,57%), Olt (0,52%), Giurgiu (0,51%), Teleorman (0,42%), Braila (0,40%), Ialomita (0,40%) si Calarasi (0,31%).Valorificarea limitata a lemnului si a tehnologiilor vechi pentru

exploatarea lemnului;Preturi reduse pentru produsele forestiere non-lemnoase: fructe de

padure, ciuperci, plante medicinale; Conditii naturale adecvate pentru practicarea silvoturismului si

activitatilor turistice, drumetiilor, calariei, ciclismului, etc.Practica redusa a silvoturismului.


CARACTERISTICI ECONOMICEGAME MANAGEMENT / VANATOARE – TURISM DE VANATOARE

Existenta in arealul studiat a unor fonduri de vanatoare importanteTurismul de vanatoare reprezinta pentru Romania un sector care dispune de un valoros potential de dezvoltare, neexploatat inca suficient, dar care poate deveni o sursa de atractie atat a investitorilor, cat si a turistilor straini. Suprafata fondurilor de vanatoare din judetele analizate reprezinta 30,1% din suprafata fondului cinegetic din Romania.Directia Silvica Braila (2 cabane de vanatoare - 113 paturi), Directia Silvica Caras - Severin (12 cabane de vanatoare -113 paturi), Directia Silvica Calarasi (va amenaja 2 cabane -20 locuri), Directia Silvica Giurgiu poate desfasura actiuni de silvoturism si agrement, folosind eficient capacitatile proprii. In judetul Teleorman activitatea de silvoturism este in plina dezvoltare.

INDUSTRIE Sectorul de industrial nu este dezvoltat la intregul sau potential mai ales din cauza dezvoltarii sale artificiale in perioada comunista. Sectorul industrial sufera un proces de restructurare si chiar declin al unor ramuri. Numar mare de zone mono-industriale si dezindustrializare in alte zone.Restructurarea activitatii industriale a generat somaj, persoanele afectate orientandu-se catre alte sectoare de ex. agricultura sau turism. In unele judete (ex. Tulcea, Caras Severin), sectorul turistic inregistrat o dezvoltare semnificativa in ultimii ani, continuand sa fie o alternativa pentru dezvoltarea locala. In trei judete (Olt, Calarasi, Galati) contributia industriei la crearea cifrei de afaceri depaseste 50%, industria fiind principalul sector de activitate si in special industria prelucratoare, cu o contributie de peste 90% din cifra de afaceri judeteana. Nivel scazut de inovatie industriala. Distributie inegala a intreprinderilor in teritoriu, fiind concentrate mai ales in zonele urbane.Unele monumente constituie elemente reprezentative pentru istoria industriala (ex. Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I si Portile de Fier II din judetul Mehedinti, Podul Anghel Saligny Cernavoda) devenind atractii turistice pentru vizitatori.


SERVICII, COMERTServiciile de turism sunt mai dezvoltate in judetele Constanta, Tulcea, Caras Severin, unde de altfel exista si statiuni turistice, respectiv pe litoralul Marii Negre, Tulcea, ca o poarta de acces la Delta Dunarii si in statiunile balneare si climatice din zona de munte, dar si in Bucuresti. Reteaua de unitati comerciale este dezvoltata insuficient pentru a putea satisface cererile turistilor de bunuri si servicii.Contributie scazuta a sectorului de servicii la dezvoltarea economiei regionale in general si la sectorul turismului in particular.Intreprinderile mici, oferind o varietate de servicii incepand cu cazare, produse alimentare si bauturi, artizanat etc. au aparut, contribuind la dezvoltarea economica a zonei.


ATRACTII TURISTICE Monumente de interes turistic

Existenta si diversitatea unor resurse turistice naturale si antropice valoroase: un patrimoniu cultural-artistic bogat, locatii arheologice, o gama larga de muzee, parcuri si lacuri cu facilitati de recreare.

Statiuni turistice Prezenta unui numar important de statiuni cu traditie in turismul

montan, de litoral, balneo-climateric, recunoscute la nivel national si international;

INFRASTRUCTURA TURISTICA Structuri de cazare

Nr. de structuri de cazare pe tipuri de structuri turistice (hoteluri, pensiuni, campinguri): 31% din totalul unitatilor de cazare din Romania

Nr. locuri de cazare pe tipuri de structuri: 50% din total RO (74,5% CT)

Tipologia structurilor de cazare este una relativ complexa;

Concentrarea capacitatii de cazare in unele zone distinctive mai ales in cele urbane si in statiunile turistice;

Grad de ocupare: sub 50% Servicii oferite in cadrul structurilor de cazare: sali de

conferinta, sauna, piscine etc.

SECTOR TURISTIC

SECTOR TURISTIC

INFRASTRUCTURA TURISTICA SLABA DIVERSIFICARE A OFERTEI DE AGREMENT

Spa si bai termale Furnizorii independenti de servicii spa ofera servicii de calitate (mai

ales in facilitatile din Bucuresti); Lipsa unor facilitati medicale moderne in statiunile spa; Statiunile spa si baile termale depind mult de subventiile de la stat.

Centre de echitatie Existenta unei retele de herghelii si centre ecvestre distribuite avand

un bun potential pentru organizarea de activitati de calarie. Aquaparcuri Terenuri de golf

Traditie in golf in Romania de 90 de ani, pastrata constant la Clubul Diplomatic din Bucuresti si existenta Federatiei Romane de Golf;

Centre de informare turistica Centre de informare si promovare turistica nationale Centre de vizitare si puncte de informare in cadrul parcurilor naturale

si nationale Numar insuficient de centre de informare si promovare turistica si

uniformitatea limitata a serviciilor pe care le ofera.

SECTOR TURISTIC

SECTOR TURISTIC

CERERE TURISTICAElemente analizate Nr. de turisti: 36,3% din totalul turistilor sositi in Romania, cei mai

multi fiind cazati Bucharest-Ilfov (40.1%), Constanta (37.8%), Caras Severin (4.0%), Tulcea (3.7%)

% Sosirilor de turisti straini in total sosiri: 720 persoane din care 80.6% sositi in Bucuresti, ponderi mai importante in total sosiri in regiune fiind inregistrate in Constanta (9%) si Tulcea ( 2.4%).

Nr. de innoptari: Total - 8.068 innoptari din care 1.729 innoptari ale strainilor (4,7%). Cele mai ridicate ponderi in total innoptari in regiune au avut consemnate in judetele Constanta (55%), Bucuresti-Ilfov (27.4%), Caras Severin (8.8%), Ialomita (3.8%), Braila (3.6%).

Aspecte importante Sezonalitate ridicata mai ales in perioada de vara; Diferente intre judete in ce priveste numarul de vizitatori si

concentratia mare de sosiri in judetul Constanta; Competitivitate scazuta a ofertei turistice reduce numarul

vizitatorilor.

SECTOR TURISTIC

SECTOR TURISTIC

Va multumim pentru atentie

Braila , Februarie 2010

Documents

Transcript of Braila , Februarie 2010