1.Scurt istoric al produsuluiIaurtul este un produs cu traditie in consumul autohton. Totusi, oferta tot mai bogata a companiilor importatoare si producatoare formeaza noi obiceiuri de consum, lucru facilitat de interesul mare al consumatorului roman pentru produse noi. Un bun exemplu este iaurtul de fructe, care a devenit un segment puternic, desi traditional in Romania se consuma iaurt simplu.Industria de producere a iaurturilor constituie unul dintre domeniile performante de activitate din Romania in ultimii ani atragand un volum apreciabil de investitii si reusind sa ajunga la nivelul companiilor din Comunitatea Europeana.In acest proiect voi studia in special iaurtul “Activia”, un iaurt produs de firma Danone Romania, care produce o gama foarte variata de iaurturi. Noul tip de iaurt este un produs deosebit de bun, capabil sa surclaseze marcile concurente si sa ajunga in topul preferintelor consumatorilor.Istoria Grupului DANONE1919 – Isaac CARASSO produce pentru prima data iaurtul Danone, folosind fermenti lactici selectionati de Institutul Pasteur din Paris. La inceput iaurtul se vindea numai in farmacii, fiind singurul leac cunoscut impotriva diareei infectioase. Descoperirea penicilinei – primul antibiotic, de catre Fleming, avea sa se produca in 1928).1923, 1929 – Primele premii internationale acordate iaurtului Danone, la expozitiile de la Roma si Barcelona.1929 – Daniel, fiul lui Isaac CARASSO, infiinteaza Societatea Pariziana a Iaurtului Danone.1942 – Fondarea companiei DANNON, in Statele Unite.1958 - Danone instaleaza in Franta cea mai moderna linie de productie din Europa, fabricand 20 000 de borcane zilnic.1963 – Fuziunea Danone cu Gervais (cea mai cunoscuta marca de brinzeturi din Franta, la acea vreme).1973 – Fuziunea BSN cu Gervais Danone, din care rezulta primul grup francez din industria alimentara.1987 – Lansarea iaurtului probiotic cu Bifidus, BIO (astazi – marca Danone Activia, prezenta pe mai multe continente).1990 – Incepe extinderea activitatii Grupului Danone in Europa Centrala si de Est, respectiv in zona Asia - Pacific.1991 – Se infiinteaza primul Institut Danone.1996 – Actul de nastere al Danone Romania.2002 – Inaugurarea Centrului de Cercetare „ Daniel Carasso”.2007 – Restructurarea activitatilor Grupului, concentrarea pe nutritie echilibrata si benefica pentru sanatate (produse lactate proaspete, ape minerale, alimente pentru copii mici si nutritie clinica).Astazi Grupul Danone, prezent in 150 de tari, este lider mondial pe piata produselor lactate proaspete (Danone) si numarul 2 mondial in domeniul apei imbuteliate (Evian) si al alimentelor pentru nutritia infantila (Bledina, Milupa) si clinica (Numico).2.Piata ofertei produsului• Principalii ofertanti(producatori/impotatori)Atat in Romania, cat si peste hotare, oferta este variata si bogata: iaurturi simple, cu fructe, grase si degresate, brasate sau de baut, iaurturi pentru copii. Jucatorii fac eforturi pentru a-si intari pozitia in piata, iar evenimentele din ultimii doi ani subliniaza acest aspect. Exista companii puternice, care au forta financiara de a sustine, pe de o parte, o distributie buna la nivel national, distributie costisitoare din cauza conditiilor termice necesare la transport, iar pe de alta parte au posibilitatea de a investi in inovatii si in promovare. Dar exista si companii mai mici, cu consumatori fideli la nivel local.

Principalii jucatori pe piata sunt, conform MEMRB: Danone , Friesland,Tnuva,Campina si Albalact. Piata interna a lactatelor valoreaza peste 900 mil. euro. Din punct de vedere al preferintelor romanilor pentru iaurturi, in fruntea clasamentului raman tot iaurturile simple, care detineau, in prima jumatate a anului 2008, o cota de piata de 42% in valoare si de 53,5% in volum, urmate de iaurturile cu fructe, care detineau o cota de piata in volum de 25,4% si de 26,8% in valoare, in scadere cu 3,5 puncte procentuale fata de aceeasi perioada din anul trecut, potrivit unui studiu MEMRB, citat de Tnuva. O crestere vizibila au inregistrat-o iaurturile cu beneficii pentru sanatate, care au ajuns la o cota de 22,8% din valoarea pietei de profil, fata de 19,3% in perioada similara din 2007, informeaza MEMRB. Piata iaurtului este foarte dinamica, iar ultimii ani au demonstrat interesul jucatorilor de a-si consolida pozitia. In urmatorii ani competitia va fi tot mai apriga si oferta tot mai bogata. Jucatorii din piata spun ca se pot observa tendinte diferite de evolutie a pietei, in functie de segmentele acesteia: piata iaurturilor simple a ajuns la maturitate, avand o crestere constanta, competitori puternici, cu traditie, in timp ce piata iaurturilor cu fructe este dinamica, inca in plin proces de dezvoltare, cu un numar tot mai mare de competitori.• Volumul vanzarilor : Rezultate financiare 2008-semestrul 1Cifra de afaceri a crescut cu 9.6%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, marja operationala s-a imbunatit cu 0.35 de puncte procentuale, iar obiectivele anuale privind vanzarile si profitul pe actiune au fost reconfirmate.

Din cuprins:Introducere1. Produsul1.1. Scurt istoric al produsului la nivel mondial şi naţional1.2. Gama sortimentala existenta pe piata2. Analiza ofertei2.1. Prezentarea principalilor ofertanţi2.2. Volumul producţiei si vânzărilor2.3. Evaluarea repartiţiei vânzărilor pe ofertanţi, precum şi a cotelor de piata2.4. Stabilirea elementelor care individualizează cele mai importante mărci3. Analiza cererii3.1. Definirea unităţii de consum, a unităţilor de cumpărare, a unităţii de decizie3.2. Identificarea principalelor segmente de piaţă şi analiza acestora.3.3. Stabilirea elementelor de natură cantitativă legate de consum/cumpărare,locul de cumpărare şi consum3.4. Capacitatea pietei – numar de consumatori potentiali si efectivi3.5. Dezvoltarea pietei – extensiva, intensiva, mixta4. Distribuţie4.1. Tipurile de unităţi comerciale prin care se realizează vânzarea către consumatori4.2. Evaluarea modului de distribuţie pe diferite mărci

5. Pret5.1. Determinarea segmentelor de preţ cu identificarea principalelor marci inclusein fiecare segment5.2. Determinarea variatiei pretului in ultimii 5 ani cu prezentarea motivelor ceau stat la baza acestei variatii6. Promovarea produsului6.1. Identificarea modalităţilor prin care se face in prezent promovarea produsului6.2. Promovarea vânzărilor6.3. Identificarea principalelor campanii publicitare desfasurate de competitoriin perioada februarie-mai 20087. Previziuni asupra pieţeiBibliografie

Extras din document:

IntroducereIaurturile constituie una dintre cele mai dinamice categorii de pe piaţa produselor lactate proaspete, ritmul de creştere anual fiind de peste 20%. În ultimii 18 ani, evoluţia acestui segment a fost spectaculoasă. Iaurtul este un produs care a trecut prin mari transformări, într-un timp relativ scurt: de la „mâncarea săracului“, înainte de 1990, la alimentul sănătos de astăzi, consumat în scopuri terapeutice şi profilactice şi asociat anumitor stiluri de viaţă, de la clasicele borcane de odinioară, la actualele ambalaje moderne, cu design atrăgător, adaptate publicului-ţintă, atât din punctul de vedere al gramajului, cât şi al cromaticii. Evoluţia pieţei, ca volum, şi în structură, are în spate eforturi susţinute de marketing. Şi nu ne referim doar la lansarea de noi produse şi la extinderea unor game deja existente, ci şi la campaniile coerente de comunicare şi educare a consumatorului, care au condus la o atitudine mai rafinată faţă de un aliment considerat, până nu demult, banal. Un stil de viaţă sănătos, naturaleţe, accesibilitate, gust plăcut – acestea sunt, în general, beneficiile asociate, în prezent, iaurtului.1. Produsul- Scurt istoric al iaurtuluiEste gustos, sanatos, perfect pentru diete si necesar pentru o alimentatie echilibrata. Cuvântul iaurt provine din limba turcă, youghurmak însemnând "a îngroşa", Acest termen este utilizat în mod curent, atât în America de Nord - yoghurt, cât şi în Europa, şi desemnează versiunea modernă a laptelui prins de altadată.Se presupune ca iaurtul îşi are originea în Asia sau în Europa de est şi ca a apărut ca răspuns la nevoia de a conserva laptele peste cele câteva ore care urmau mulsului. Astfel a început aventura descoperirii nenumăratelor avantaje nutriţionale şi medicale pe care le deţine.Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperită absolut din întâmplare. Se pare ca a luat nastere dintr-o eroare: din laptele tinut pe vremea aceea intr-un burduf de piele si uitat afara la caldura.. În foarte multe ţări, Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din tradiţie, dar începând cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se răspândeşte şi în Europa OccidentalăGrecii si romanii aminteau deja in scrierile lor despre iaurt. La fel si analele de la curtea lui Francisc I al Frantei. In India era un aliment cu mare succes. Si totusi cel care a adus “faima”

iaurtului este microbiologul rus Ilia Ilici Mecinicov, cercetator la Institutul Pasteur, primul care a studiat iaurtul in conditii de laborator. De ce? Pentru a vedea secretul longevitatii populatiei bulgare, mare consumatoare de iaurt. A fost primul care a izolat Lactobacillus bulgaricus, una dintre bacteriile responsabile de fermentarea laptelui. Astfel, iaurtul i-a adus microbiologul rus Mecinicov un premiu Nobel.COMPOZITIEIaurtul se prepară din lapte de vacă, de oaie, de capră sau de bivoliţă, pasteurizat sau fiert şi însămânţat cu culturi selecţionate de bacterii lactice specifice (Thermobacterium bulgaricum şi Streptococcus thermophilus). Laptele de oaie şi laptele de vacă se folosesc în amestec cu maximum 30% lapte de bivoliţă.Întâi de toate, deşi obţinut prin fermentarea laptelui, iaurtul nu este un lapte fermentat obişnuit. Numai în prezenţa unor fermenţi specifici laptele devine iaurt. Iar toate calităţile lui provin de aici, fără excepţie. Chiar şi aroma specifică iaurtului şi gustul său sunt datorate în mod exclusiv acţiunii acestor fermenţi.Atât de importanţi sunt aceştia încât standardele internaţionale condiţionează denumirea de “iaurt” de prezenţa în iaurt, după fabricare şi până la expirarea termenului de valabilitate, a culturilor active de fermenţi specifici într-o proporţie de 10 milioane la un gram de iaurt.UN ALIMENT CARE NE APARAPiaţa produselor lactate poate constitui un exemplu în privinţa consumului de iaurt din ce în ce mai ridicat la noi în ţară.Iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor. Este considerat unul din alimentele care ajută la prelungirea vieţii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice asupra organismului. Mulţi îl consumă drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajută la redobândirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completă şi la o valorificare mai bună a alimentelor bogate în fibre.Iaurtul nu e o “revelaţie” a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă, el era bine cunoscut de unele popoare din Orientul Mijlociu şi constituia un aliment de bază. Efectele sale benefice în vindecarea diverselor boli intestinale l-au făcut repede cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut rămâne secret.Iaurtul poate fi obtinut din lapte de vaca, oaie, capra, bivolita si camila, fiecare cu un alt continut nutritional. In laptele fermentat se gasesc, in mod natural, doi bacili: Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus termophilus. Ei sunt resposabili de diviziunea lactozei din lapte in acid lactic si glucoza. Parerile specialistilor despre rolul acestor bacili in organismul uman sunt impartite. Dar majoritatea considera ca nu au un rol activ. Motiv pentru care in iaurturile din comert (exista iaurtul facut in casa) sunt adaugati fermenti probiotici care au rolul de a ajuta flora bacteriana afectata de eventualele medicamente pe care le luam, de stres sau chiar de o alimentatie incorecta. Fermentii probiotici mai ajuta digestia, ne apara de infectiile intestinale si ajuta sistemul imunitar.Dar, deşi astăzi, 30% din populaţia globului consumă iaurt în mod regulat şi este un aliment foarte apreciat pentru gustul său, iaurtul avea un statut aparte la începutul secolului nostru - când era consumat doar la indicaţia medicilor! Secolul XX l-a transformat într-un aliment pentru consumul zilnic.- Gama sortimentala În prezent, pe piaţa românească vorbim de două mari categorii de iaurturi, însă fiecare dintre acestea conţine mai multe subcategorii, încât sortimentaţia se completează de la an la an.

Pe piaţa românească există iaurturi albe (sau simple), care, la rândul lor se împart în mai multe subcategorii în funcţie de conţinutul de grăsime (normale, dietetice, grase), sau valoarea adăugată (cu fermenţi activi, probiotice, bio/ecologice), precum şi o mare varietate de iaurturi cu fructe. Un alt criteriu de segmentare a pieţei iaurturilor este gramajul acestora, procentul de grăsime şi tipul produsului: normal sau de băut, simplu sau cu fructe. O delimitare a pieţei iaurturilor în funcţie de gramaj, realizată de MEMRB., arată că, în vânzări, paharele de până la 250g deţin, încă, cea mai mare pondere pe piaţă, atât din punct de vedere al volumului cât şi a valorii acestora. Studiul mai remarcă o dinamică interesantă a vânzărilor de iaurturi cu un gramaj mai mare de 250g, ceea ce denotă orientarea către achiziţii mai mari în volum.

Din cuprins:Introducere1. Produsul1.1. Scurt istoric al produsului la nivel mondial şi naţional1.2. Gama sortimentala existenta pe piata2. Analiza ofertei2.1. Prezentarea principalilor ofertanţi2.2. Volumul producţiei si vânzărilor2.3. Evaluarea repartiţiei vânzărilor pe ofertanţi, precum şi a cotelor de piata2.4. Stabilirea elementelor care individualizează cele mai importante mărci3. Analiza cererii3.1. Definirea unităţii de consum, a unităţilor de cumpărare, a unităţii de decizie3.2. Identificarea principalelor segmente de piaţă şi analiza acestora.3.3. Stabilirea elementelor de natură cantitativă legate de consum/cumpărare,locul de cumpărare şi consum3.4. Capacitatea pietei – numar de consumatori potentiali si efectivi3.5. Dezvoltarea pietei – extensiva, intensiva, mixta4. Distribuţie4.1. Tipurile de unităţi comerciale prin care se realizează vânzarea către consumatori4.2. Evaluarea modului de distribuţie pe diferite mărci5. Pret5.1. Determinarea segmentelor de preţ cu identificarea principalelor marci inclusein fiecare segment5.2. Determinarea variatiei pretului in ultimii 5 ani cu prezentarea motivelor ceau stat la baza acestei variatii6. Promovarea produsului6.1. Identificarea modalităţilor prin care se face in prezent promovarea produsului6.2. Promovarea vânzărilor6.3. Identificarea principalelor campanii publicitare desfasurate de competitori

in perioada februarie-mai 20087. Previziuni asupra pieţeiBibliografie

Extras din document:

IntroducereIaurturile constituie una dintre cele mai dinamice categorii de pe piaţa produselor lactate proaspete, ritmul de creştere anual fiind de peste 20%. În ultimii 18 ani, evoluţia acestui segment a fost spectaculoasă. Iaurtul este un produs care a trecut prin mari transformări, într-un timp relativ scurt: de la „mâncarea săracului“, înainte de 1990, la alimentul sănătos de astăzi, consumat în scopuri terapeutice şi profilactice şi asociat anumitor stiluri de viaţă, de la clasicele borcane de odinioară, la actualele ambalaje moderne, cu design atrăgător, adaptate publicului-ţintă, atât din punctul de vedere al gramajului, cât şi al cromaticii. Evoluţia pieţei, ca volum, şi în structură, are în spate eforturi susţinute de marketing. Şi nu ne referim doar la lansarea de noi produse şi la extinderea unor game deja existente, ci şi la campaniile coerente de comunicare şi educare a consumatorului, care au condus la o atitudine mai rafinată faţă de un aliment considerat, până nu demult, banal. Un stil de viaţă sănătos, naturaleţe, accesibilitate, gust plăcut – acestea sunt, în general, beneficiile asociate, în prezent, iaurtului.1. Produsul- Scurt istoric al iaurtuluiEste gustos, sanatos, perfect pentru diete si necesar pentru o alimentatie echilibrata. Cuvântul iaurt provine din limba turcă, youghurmak însemnând "a îngroşa", Acest termen este utilizat în mod curent, atât în America de Nord - yoghurt, cât şi în Europa, şi desemnează versiunea modernă a laptelui prins de altadată.Se presupune ca iaurtul îşi are originea în Asia sau în Europa de est şi ca a apărut ca răspuns la nevoia de a conserva laptele peste cele câteva ore care urmau mulsului. Astfel a început aventura descoperirii nenumăratelor avantaje nutriţionale şi medicale pe care le deţine.Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperită absolut din întâmplare. Se pare ca a luat nastere dintr-o eroare: din laptele tinut pe vremea aceea intr-un burduf de piele si uitat afara la caldura.. În foarte multe ţări, Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din tradiţie, dar începând cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se răspândeşte şi în Europa OccidentalăGrecii si romanii aminteau deja in scrierile lor despre iaurt. La fel si analele de la curtea lui Francisc I al Frantei. In India era un aliment cu mare succes. Si totusi cel care a adus “faima” iaurtului este microbiologul rus Ilia Ilici Mecinicov, cercetator la Institutul Pasteur, primul care a studiat iaurtul in conditii de laborator. De ce? Pentru a vedea secretul longevitatii populatiei bulgare, mare consumatoare de iaurt. A fost primul care a izolat Lactobacillus bulgaricus, una dintre bacteriile responsabile de fermentarea laptelui. Astfel, iaurtul i-a adus microbiologul rus Mecinicov un premiu Nobel.COMPOZITIEIaurtul se prepară din lapte de vacă, de oaie, de capră sau de bivoliţă, pasteurizat sau fiert şi însămânţat cu culturi selecţionate de bacterii lactice specifice (Thermobacterium bulgaricum şi Streptococcus thermophilus). Laptele de oaie şi laptele de vacă se folosesc în amestec cu

maximum 30% lapte de bivoliţă.Întâi de toate, deşi obţinut prin fermentarea laptelui, iaurtul nu este un lapte fermentat obişnuit. Numai în prezenţa unor fermenţi specifici laptele devine iaurt. Iar toate calităţile lui provin de aici, fără excepţie. Chiar şi aroma specifică iaurtului şi gustul său sunt datorate în mod exclusiv acţiunii acestor fermenţi.Atât de importanţi sunt aceştia încât standardele internaţionale condiţionează denumirea de “iaurt” de prezenţa în iaurt, după fabricare şi până la expirarea termenului de valabilitate, a culturilor active de fermenţi specifici într-o proporţie de 10 milioane la un gram de iaurt.UN ALIMENT CARE NE APARAPiaţa produselor lactate poate constitui un exemplu în privinţa consumului de iaurt din ce în ce mai ridicat la noi în ţară.Iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor. Este considerat unul din alimentele care ajută la prelungirea vieţii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice asupra organismului. Mulţi îl consumă drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajută la redobândirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completă şi la o valorificare mai bună a alimentelor bogate în fibre.Iaurtul nu e o “revelaţie” a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă, el era bine cunoscut de unele popoare din Orientul Mijlociu şi constituia un aliment de bază. Efectele sale benefice în vindecarea diverselor boli intestinale l-au făcut repede cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut rămâne secret.Iaurtul poate fi obtinut din lapte de vaca, oaie, capra, bivolita si camila, fiecare cu un alt continut nutritional. In laptele fermentat se gasesc, in mod natural, doi bacili: Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus termophilus. Ei sunt resposabili de diviziunea lactozei din lapte in acid lactic si glucoza. Parerile specialistilor despre rolul acestor bacili in organismul uman sunt impartite. Dar majoritatea considera ca nu au un rol activ. Motiv pentru care in iaurturile din comert (exista iaurtul facut in casa) sunt adaugati fermenti probiotici care au rolul de a ajuta flora bacteriana afectata de eventualele medicamente pe care le luam, de stres sau chiar de o alimentatie incorecta. Fermentii probiotici mai ajuta digestia, ne apara de infectiile intestinale si ajuta sistemul imunitar.Dar, deşi astăzi, 30% din populaţia globului consumă iaurt în mod regulat şi este un aliment foarte apreciat pentru gustul său, iaurtul avea un statut aparte la începutul secolului nostru - când era consumat doar la indicaţia medicilor! Secolul XX l-a transformat într-un aliment pentru consumul zilnic.- Gama sortimentala În prezent, pe piaţa românească vorbim de două mari categorii de iaurturi, însă fiecare dintre acestea conţine mai multe subcategorii, încât sortimentaţia se completează de la an la an. Pe piaţa românească există iaurturi albe (sau simple), care, la rândul lor se împart în mai multe subcategorii în funcţie de conţinutul de grăsime (normale, dietetice, grase), sau valoarea adăugată (cu fermenţi activi, probiotice, bio/ecologice), precum şi o mare varietate de iaurturi cu fructe. Un alt criteriu de segmentare a pieţei iaurturilor este gramajul acestora, procentul de grăsime şi tipul produsului: normal sau de băut, simplu sau cu fructe. O delimitare a pieţei iaurturilor în funcţie de gramaj, realizată de MEMRB., arată că, în vânzări, paharele de până la 250g deţin, încă, cea mai mare pondere pe piaţă, atât din punct de vedere al volumului cât şi a valorii acestora. Studiul mai remarcă o dinamică interesantă a vânzărilor de

iaurturi cu un gramaj mai mare de 250g, ceea ce denotă orientarea către achiziţii mai mari în volum.

Tzafrir Granat, Muller: Iaurturile, o piata de 162 mil. euro in 2009Alina Apetrei , 10 Feb 2009

Pe o piata a iaurturilor ce s-ar putea situa anul acesta la valoarea de aproximativ 162 mil. euro, compania germana Muller, care a debutat in Romania in septembrie 2008, isi mentine strategia pentru urmatorii trei ani-consolidarea brandurilor proprii, dezvoltarea retelei de distributie si atingerea unei pozitii in Top 3 jucatori pe plan local, potrivit lui Tzafrir Granat, vicepresedintele de marketing al companiei.

Management flote auto. Reduceti semnificativ costurile interne. O singura echipa de specialisti se va ocupa de flota auto a companiei dumneavoastra.

Prezent pe piata romaneasca cu sortimente precum Bianco (iaurt simplu), Muller Mix (iaurt cu cereal, ciocolata sau un preparat din fructe) si Froop (iaurt cu fructe), Muller Diary a raportat, dupa sase luni de la lansare, o cota de piata de 9% pe segmentul iaurturi cu fructe. De

asemenea, producatorul detine o cota de piata de 15,7% in retelele de hipermarketuri si supermarketuri.“Consumatorul nu gandeste ca un marketer. Ceea ce am inteles din momentul lansarii si pana in prezent este ca romanii doresc in primul rand calitate si produse premium”, declara Tzafrir Granat (foto).Potrivit oficialului Muller, piata de iaurturi din Romania a inregistrat in 2008 o crestere in valoare de 30% si 11% in volum, fata de 2007, trend care se va mentine si anul acesta, in ciuda actualului context economic. Totodata, consumul per capita a ajuns in 2008 la 3,93 kilograme, in comparatie cu 3,5 kg. in 2007.“Este un an dificil. Incerc sa inteleg provocarea si partea pozitiva a acestor timpuri dificile. Vorbim de categoria iaurturilor, iar iaurtul este un produs cu care te rasfeti. Aici avem o oportunitate. Consumatorul vrea sa se recompenseze, sa se rasfete platind in schimb un pret modic. Prevad in continuare o crestere de doua cifre pentru piata iaurturilor, undeva intre 10 si 12%”, spune Granat.In ceea ce priveste principalele tendinte pe piata interna a iaurturilor, Tzafrir Granat afirma ca a observat o accentuare a consumului “out of home”, trend sustinut in principal de generatia tanara. In plus, consumatorii romani se axeaza in special pe branduri internationale.Potrivit datelor furnizate de companie, 53% dintre romani se orienteaza spre produse realizate pe plan local, in timp ce 27% opteaza pentru branduri internationale, spre deosebire de tari precum Slovenia, Croatia, Serbia in care doar 4% din populatie se axeaza pe marci internationale.“Ceea ce am mai observat este o tendinta de a consuma produsele in afara casei, un trend inceput de generatia tanara. Acestia nu mai au aceleasi obiceiuri de consum, iaurtul este savurat fie la scoala, fie la munca, in fata calculatorului. Deducem astfel ca avantajul pe care ti-l ofera un produs nu vine neaparat din discounturi sau reduceri de pret, ci si din usurinta in a-l consuma”, declara Granat.Printre principalele planuri pentru acest an se numara continuarea investitiilor pe segmentul brand awareness, dezvoltarea canalului de distributie si atingerea unei pozitii in Top 3 jucatori pe piata de iaurturi.“Lansarea pe o piata noua a fost una dificila. Cota de piata pe care am atins-o se datoreaza clientilor si consumatorilor nostri. Insa nu ne oprim aici. Vom investi si anul acesta in lucruri inovatoare, vom mentine aranjamentele la raft, vom continua sa discutam cu clientii nostri chiar la punctul de vanzare, vom realiza campanii de sampling”, spune Tzafrir Granat.

Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/58979/Tzafrir-Granat-Muller-Iaurturile-o-piata-de-162-mil-euro-in-2009.html#ixzz2wsODDZbTFollow us: @WallStreetRo on Twitter | WallStreetRo on Facebook