DESPRE UN FRAGMENT DE PLĂCUŢĂ DE MARMORĂ CU REPREZENTAREA CAVALERILOR DANUBIENI DE LA POROLISSUM

Nicolae GUDEA

Cercetările arheologice din capitala Daciei Porolissensis (Fîg. 1) nu încetează a oferi tot mai multe date importante pentru istoria provinciei şi a complexului daca-roman Porolissum (Fig. 2). De la monografia elaborată în anul 1989 (Gudea 1989) s-au făcut progrese memorabile, validându-se în câteva monografii de obiective: vama romană (Gudea 1996), castrul roman de pe vârful dealului Pomet (Gudea 1997), templul lui Iupiter Dolichenus (Gudea- Tamba 2001). Alte monografii sunt în prezent în lucru.

1. Săpăturile arheologice din anii 1984-1985 efectuate în castrul roman de pe vârful dealului Pomet au avut ca scop cercetarea părţii din castru numită lotus sinistrum, (Fig. 3). Sectiunile S 84 şi S 85 au traversat această parte de la sud-est spre nord-vest identificând patru clădiri: C3, lângă principia; C4 imediat după C3 spre nord-vest; C 5- 7 între C4 şi via sagularis; C8 clădire Lârzie construită peste via sagularis şi peste valul de pământ.

Clădirea C3 s-a dovedit a fi o construcţie subterană (podeaua de cărămizi se află la cea 4,50 m sub nivelul drumului principalis), foarte probabil un templu dedicat zeului Mithras (Gudea 1988, 122). Clădirea C4 pare a fi un praetorium sau o fabrica (judecând pe baza materialului scos la lumină). Clădirea C5- 7 ar putea fi un spital (Gudea 1988, 122 -123). Construcţia C8 face parte din grupa clădirilor Lârzii din castru, a cărei destinaţie încă nu poate fi stabilită.

2. În secţiunea 84, care a traversat clădirea C3 (templul subteran) cam la 20 m de via principalis, la m. 4/5 - 10/11, adâncime a de 2,60 m, deci chiar în interiorul clădirii au fost găsite două fragmente dintr-o plăcuţă de marmoră cu reprezentarea cavalerilor danubieni (Fig. 4).

Cele două fragmente se lipesc şi reprezintă partea stângă a plăcuţei volive; formă dreptunghiulară; dimensiuni 12,3 x 5,4 x 0,8 cm se păstrează în întregime rama laterală din stânga, lată de 0,8 cm, o parte din rama superioară, cu aceeaşi lăţime şi foarte puţin, abia sesizabil, începutul ramei de jos.

În partea de sus a câmpului relieful se vede o parte din corpul unui şarpe; dedesubtul lui, lângă ramă, o siluetă umană în picioare; imaginea este neclară R. Turcan crede că este vorba de un militar!); personajul stă cu faţa spre cavaler; în faţa siluetei se vede crupa calului, coada şi unul din membrele din spate ale calului; pe cal stă cavalerul: se disting bine, căciula ţuguiată, o mantie care flutură în spatele lui spre stânga, braţul cu care conducea calul şi coapsa piciorului drept; faţa este orientată spre privitor.

După contextul de descoperire pare a data în secolul III p. Chr. Piesa se află în Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău. Inv. şantier Pm 176/1984; Inv. CC 338-339/1984. 3. Din punct de vedere tipologie face parte din Lipul I, formă patrulaleră (Tudor 1976, 65, 69), cu un singur

registru şi cu doi călăreţi (Tudor 1976, 85-86). Pe baza analogiilor existente am încercat o reconstituire a piesei (Fig. 5), reconstituire care poate fi descrisă

astfel: în partea de sus cei doi şerpi, cu capetele spre interior, se adapă dintr-un cantharos; dedesubtul lor, de la stânga spre dreapta se desfăşoară următoarea scenă: siluetă umană în picioare (soldat?)- un cavaler călărind spre dreapta- Marea Zeiţă la mijloc ţinând de hăţuri caii - cavaler călărind spre stânga- siluetă umană în picioare lângă rama din dreapta.

Improvizaţia de la baza membrelor cailor şi cea pe care stă zeiţa nu prezintă acum (şi nici nu va prezenta) vre-o importanţă.

4. apariţia unei reprezentări a cavalerilor danubieni la Porolissum nu constituie o noutate. Între piesele mai vechi descoperite la Porolissum mai există un fragment cu reprezentarea cavalerilor danubieni. Piesa se află în Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău. În Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-1\apoca se mai găseşte un fragment de plăcuţă cu aceeaşi reprezentare, provenind Lot de la Porolissum.

Revista Bistriţei, XIX, 2005, pp. 77-85

77

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

a. plăcuţa votivă; fragment; se păstrează jumătate din stânga a piesei; din marmoră albă; tipul dreptunghiular; două registre; scene tipice: registrul superior: două siluete (busturi) wnane, cea din dreapta nu se vede, încadrează pe Sol şi Selene, ale căror busturi stau pe nişte postamente rotunde sau în formă de vas; registrul inferior: lângă rama stângă- siluetă umană în picioare (soldat)- cavaler călare spre dreapta cu calul la pas; sub cal se află ceva nedefinit (duşman răpus?); la mijloc, în faţa unui altar, se află Marea Zeiţă; cu mâinile prinde hăţurile cailor; scena se repetă şi spre dreapta, în partea care lipseşte; pe altarul (sau tripes-ul) din faţă zeiţei se află ceva nedefinit (globuri ?, peşte ?); atât cavalerul cât şi zeiţa poartă îmbrăcămintea tipică.

XC.

Datarea generală: secolele II - III p. Chr. Fără loc de descoperire precizat Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău. Inv. 1850. Fig. 6 Gudea- Lucăce/1975, 44-45, nr. 151; Gudea 1989, 791-792, IX. 2.d. nr. 135; Tudor 1969, 113, nr. 198, pl.

b. plăcuţă votivă; fragment din marmoră cenuşie - albă; formă patrulateră; se păstrează o parte din colţul din dreapta sus; pare a fi o piesă de tipul I (Tudor 1976, 69- 71) cu un singur registru şi cu doi cavaleri; această încadrare nu e certă; analogiile indică şi piese de acest fel cu două registre; se păstrează o parte din imaginea cavalerului, călărind spre stânga; se disting bine: căciula ascuţită, faţa şi partea de sus a corpului; în centrul pieselor se vede jumătatea spre stânga a Marii Zeiţe, în faţa calului.

Datare generală; seolele II-III p. Chr. Fără loc de descoperire precizat. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. f.n.i. Fig. 7 Tudor 1969, 5, nr. 198; Gudea 1989, 792, IX. 2.d. nr. 136. 5. Cavalerii danubieni sunt divinităţi regionale, tipice mai ales pentru provinciile romane de la Dunărea

de Mijloc şi de Jos (Pannonia Inferior, Moesia Superior, Moesia Inferior, Thracia şi cele trei Dacii) (Tudor 1969;

Tudor 1976, 9-22). Prezenţa celor trei plăcute (reliefuri votive) la Porolissum se poate interpreta în două moduri: fie avem de a face cu un "reviriment" dacic în secolul III, care a scos la iveală o divinitate proprie (care însă la Daci nu a fost atestată), fie este vorba de soldaţii traci din cohors VI Thracum care au adus cu ei şi au păstrat divinităţi "naţionale" (Gudea 1989, 218). În general se admite că aceste zeităţi sunt tipice pentru populaţia thraco-dacă.

Două piese nu au loc sigur de descoperire. cea de a treia a fost găsită în castru, latus sinistrwn, într-un templu dedicat lui Mithras.

Într-un studiu dedicat antroponomasticii traco-dacice din provinciile dacice D. Protase (Protase 1994) a făcut câteva observaţii foarte importante privind locul şi însemnătatea inscripţiilor şi monumentelor care menţionează nume traco-dace sau reprezintă zeităţi "naţionale" traco-dace (cavalerul trac, cavalerii danubieni). Harta realizată pentru toate trei provinciile dacice (Protase 1994, 42, fig. 3) arată o concentrare a inscripţiilor şi monumentelor în Dacia Porolisensis de vest (Porolissum, Napoca, Potaisa, Optatiana, Turea, Pintic, Suceag) şi centrală (Gherla, Căşei şi Ilişua). Dacă adăugăm acum cele trei monumente (reliefuri votive) reprezentând cavalerii danubieni de la Porolissum, o atare concentrare se accentuează. Pe baza ei s-ar putea deja avansa ipoteza că o asemenea concentrare, databilă mai ales în secolul III p. Chr., ar putea reprezenta totuşi un fel de reveniment dacic, cu atât mai mult cu cât în aceste zone nu avem, în afară de cohors VI Thracum de la Certiae/ Romanita, alte unităţi militare tracice.

D. Tudor (Tudor 1976, 232-) a încadrat religia cavalerilor danubieni între religiile cu mistere ale antichităţii romane. R. Turcan (Turcan 1998, 284-288) a remarcat aspectul mithraic ale reliefurilor cu cavaleri danubieni (forma şi formatul plăcuţelor, compoziţia structurală, etajarea registrelor, uniunea fidelilor etc). Mai mult R. Turcan a remarcat şi influenţe ale cultului cavalerului trac. O astfel de influenţă pare a se regăsi şi în piesa noastră (respectiv eşarfa care flutură în spatele cavalerului). Se mai adaugă, crede R. Turcan, şi ritualuri de sacrificiu similare, scene de admitere a candidatilor, prezenţa aceloraşi tipuri de animale (peşte, cocoş, şarpe).

S-ar putea ca, datorită acestor apropieri şi asemănări între cele două culte, piesele cavalerilor danubieni să fie prezente în chip firesc în templul lui Mithras de la Porolissum. Foarte probabil că mediul restrâns de la Porolissum să fi favorizat formarea şi dezvoltarea cultului cavalerilor danubieni în mediul milhraic.

În cazul că o atare ipoteză va fi dovedită arheologic şi aici şi în alte părţi am avea de a face cu o situaţie interesantă din punct de vedere a sincretismului religios, situaţie care ar deschide noi perspective de studiu.

78 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

Abrevieri şi bibliografie

O variantă a lucrării a fosl publicată în limba germană în volumul omagia} închinat doamnei dr. Lucia Ţeposu- Marinescu. Bucureşti 2006.

Gudea-Lucăcel1975

Gudea 1988

Gudea 1989

Gudea 1996

Gudea 1997

Gudea-Tamba 2001

Protase 1994

Tudor 1969; 1976

Turcan 1989

N. Gudea - V. Lucăcel, Inscriptii şi monumente sculpturale în Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău, Zalău 1975 N. Gudea et alii, Raport preliminar în legătură cu să păturile arheologice executate la Moigrad (Porolissum) în anii 1983-1985, ActaMP 10, 1986, 118-156; text Gudea: 149-154 N. Gudea, Porolissum. Un complex arheologic daca-roman la marginea de nord a Imperiului RomanI. Cercetări şi descoperiri arheologice până în anul1977. Zalău 1989 N. Gudea, Porolissum. Un complex arheologic daca-roman la marginea de nord a Imperiului Roman. II. Vama romană. Monografie arheologică, Cluj-Napoca, 1996 N. Gudea, Das Romergrenzkastell van Moigrad- Pomet. Porolissum 1 1 Castrul roman de pe vârful dealului Pomet- Moigrad. Porolissum 1. Zalău 1997 N. Gudea - D. Tamba, Porolissum. Un complex arheologic daca-roman la marginea de nord a Imperiului Roman. III. Despre templul zeului Jupiter Dolichenus din municipium septimium/Uber ein Iupiter-Dolichenus-Heiligtum in der Municipium Septimium Porolissensium. Zalău 2001 D. Protase, Consideraţii privind antroponomastica traco-dacică şi originea etnică a purtătorilor din inscripţiile Daciei romane, RevBist VIII, 1994, 35-41 D. Thdor, Corpus Monumentorum Religionis Equitum Danuvinorum (CMRED), 1 (1969), II (1976) R. Turcan, Cultele orientale în Imperiul Roman, Bucureşti 1989

ABOUT A FRAGMENARY MARBLE PLAQUE WITH THE REPRESENTATION OF DANYBIAN RIDER- GOD DISCOVERED AT POROLISSUM

(Summary)

During the 1984-1985 excavations at the Roman fort from the top of the Pomet- Hill, from the Daco -Roman complex Porolissum (fig. 2), Lhe capital of the province of Dacia Porolissensis (fig. 1), an undergroun temple was discovered in the latus praetorii sinislrum, believed to have been built for the god Milhras (fig. 3). The temple received the archaeological indicative C3.

In trench nr. 84, which had crossed Lhe Lemple on ils south-western parl, were found two fragments of a votive plaque dedicated Lo the Danubian Roder- Gods (fig. 4). The represenlalion was graphically completed (fig. 5). It belongs Lo type 1, quadrilateral shaped, wilh only one register (field) (Tudor 1976, 65, 69, 85-86)

Among Lhe older pieces from Porolissum Lhere are two fragments of marble plaques, votive dedications Lo Lhe Danubian Rider- Gods. One is tobe found in the Counly Musernn of History and Arl from Zalau (S[laj county) (fig. 6), the other in the National History of Transilvania (fig. 7).

AII the pieces togelher and each taken separately stand proof for the complexity of the Roman religion al the beginning of tbe 3 rd century AD (the pieces seem to date from this period), and the item discovered in the underground temple of Milhras, confirm Lhe current association of the Danubian Ridder-Gods wilh Lhe Milhraic cult (Tircark 1998, 284-288)

79 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

ce o • ---·· -· - • ··-- --· ··-- ··-····-- 7 - -· -· --------··~1

~ km O 10 20 30 1..0 50

o ALBURNUS

MAJOR--o AMPELUM

~..., tf>G H ERLA ş"

'?r::,~ BRÂNCOVENESTi

ROLiSSENSiS .

POTAiSSA ~~

~ "\\t {10.'1 o.

a-costru de l~>unp

• - costru c!' crht~r ~a

•- costru d~ o:1 .

.l _ fortificotie l!)id] 1

-~

{ l ., \

'

) 1

( (

or'r>~i r1 ~ ;, î '

> ( . ( . ~ HWHil \ f

' oii c':,._ • / . .:!..

Fig. 1 Harlă a provinciei Dacia Porolissensis (după N. Gudea)

1

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

CD ......

1

~H

Ji

li !J

\1

~ 1 -----4'.\-+ ~ 513 ~2 ' ~ 1'

Mogura : <ţ ~~ 1 -j '1 ;j

G

!' i

li '1

H ;,

,, .. \~~N 1 ·--., ... L Hv-: <'\ C;teca :1 V .~ v --- jl

Po..,., M(f}_"r-. ,. , 8 , •i "' • M •Y '• ' > ' i tu 1 ().. • • - •• i 1

'u,. J 502 \ C ' - Pomel 1

o p

-. ....==::-=..---===--

Fig. 2 Plan general al complexului daca-roman de la Porolissurn (după N. Gudea) http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

-------------------------------·--------------·---·------·------··---------

2 3

A

c ~ c .. 55 --- l_j :1 .. ·. !SI

~ 810

'\[ 89

E < ... 515 r-~~·~· . . . ·:'f·~ :·!::·li: :1 ~ ---r--~~~--r---~---!f+l8~~~~----~I-=-=---.-~~-·=-;JJjl~~:t::~~f-i----tl5-,"-cr~lt-;·--

F 51& -, 1 ~~~ j_ 87

[l

--·-+-

H

K SU = ·---t---1f~~-r----r----r----r---~~~L---4----i----~--~--~s~~~~3-~~-

L SL~ Ţ +----f---1------+----t-----~Sii~ 03 _ -----

_5,6 ·-Ţ--1!fl::..::..:....---l ____ t---+--+---t-+-+.t--+---+---l---~----:s~-~!&~4. __ -+----• \

N SL7 ---~---~~ ~-=-'---t-----t-----+-----1---+---!-1 -H------1--.. ---.1----1.. . __ _ 5[6~ ::.-- - ----1 1 1 1 Q 10 20. 30 40 5.0

_.=_o_ j------t:=HP5:.:''.::...8 --t----+----1---+----jf----l'--!~----+--. ---1---.j--------- ------sj6~ ::o. ______ _

-~P~_,~5~~~9--~--+----I---+----I--~·~---1--~----4---~-----~s~k~--l---s6~ ~y! 10

'S?IUL ___ _

552

R

553 558 557

u u .. 53

Fig. 3 Planul castrului de pe vârful dealului Pornel. Clădirea C3 esle în latura sinislrum lângă principia

82

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

Fig. 4 Plăcuţa votivă: fragmentul găsil în templul subteran

83

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

84

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

Fig. 6 Plăcuţa votivă a; fragment cu două registre. MNITCN

Fig. 7 Plăcuţa votivă: b; fragmenl cu un registru. MIAZ

85

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro