DESPRE ORAS Pierre Von Meiss

8/13/2019 DESPRE ORAS Pierre Von Meiss

1/12

1

ARHITECTURA, ORAS, TERITORIU

text pregatit de prof. Pierre von Meiss ca fundamentare teoretica

pentru proiectul de arhitectura din anul 2/sem.2 1990

ECOLE POLYTECHNIQUE FEDERALE DE LAUSANNE

cuprins:

textul original in franceza cu ilustratii 1-18

traducerea textului in romaneste 1-10


2/12


3/12

3

Pag. 3

Noul oras astfel nascut nu mai este de loc satisfacator si nu mai sintemdispusi sa ne asumam contradictiile sale inerente: libertatea de stabilire si

de miscare, bunastarea materiala, confortul sint insotite de corolarul lornegativ, de neplacerile, de farimitarea si epuizarea orasului, etc.

Daca aceste noi modele s-au soldat adesea cu un esec, aceasta se datoreazasi unei lipse de experienta. Este deci util sa reexaminam rezultatele celuimai mare laborator al nostru (istoria), fara ca, prin aceasta, sa incercam sao copiem. Nevoile noastre contemporane sint efectiv diferite.

Acest semestru va fi consacrat unei ucenicii a proiectului urban, cu douaobiective precise:

critica orasului contemporan, cu dezarticularea tesuturilor sale sicu proliferarea de obiecte fara semnificatie colectiva

incercarea unei alternative, orasul imaginar al secolului XXI,format din tesuturi urbane coerente care lasa loc individualului siistoriei, oras in care spatiile si obiectele urbane (monumentele?)sint putine, dar semnificative.

Pe parcursul lucrului, lucrarea Collage Cityva servi de referinta criticapermanenta.

Pag. 4

2. DE LA INSULA LA BARA2

Un rezumat de istorie urbana

Pina in secolul al XIX-lea, necesitatile de aparare, infrastructurile simijloacele de transport rudimentare, ca si exigentele unei constructiieconomice au asigurat densitatea si contiguitatea (inrudirea, continuitatea)tesuturilor urbane.

Practic in toate culturile preindustriale, locuinta obisnuita si locurile de

munca urbane sint adapostite de edificii care formeaza impreuna un tesut

relativ omogen. Fata de aceasta regularitate, rupturile capata o importanta

deosebita. Ele sint rezervate in principiu monumentelor si reperelor publice:

templul, castelul, piata.

In centrul istoric al Bernei, o lectura de obiect nu este permisa decit pentru

catedrala, primarie, portile orasului si fintini. Celelalte constructii se unesc

pentru a forma tesutul si numai la apropierea lor imediata incepem sa

recunoastem unitatile identificabile ca atare. Astfel se stabileste o ierarhie

clara.

Planul Romei desenat de Gianbattista Nolli in 1748 este un document tipologic

remarcabil, care arata cu claritate aceasta complementaritate intre tesut si

obiect sau intre oras si monument. El permite sa se distinga relatiile de scara

si de organizare spatiala dintre spatiul exterior, spatiul public interior si masa

2CASTEX, J., DEPAULE J., PANERAI, Ph., Formes urbaines, de lilot a la barre


4/12

4

tesutului urban data de locuinte si locurile de lucru (in negru). El arata si

modul in care se insereaza in tesut cladirile destinate sa capete o valoare de

obiect, precum si modul in care ele ordoneaza orasul prin iradiere. Alberti

spune ca locul pe care trebuie sa se cladeasca un templu trebuie sa f ie

solemn, nobil si splendid si ca el trebuie sa fie ferit de interferente profane. El

preconizeaza obiectul destinat cultului si precizeaza ca in fata sa esteconvenabil sa se amenajeze o piata spatioasa si demna.

Pag. 5

Pentru anumite constructii-obiect sacre ale Romei, rolul de obiect-anuntator al

unui spatiu public care patrunde spre interior nu se joaca decit in fatada

principala, in vreme ce celelalte trei fatade sint inecate in tesutul general. In

acest caz avem de-a face cu o fatada-obiect. Se observa de asemeni ca, in

pofida exiguitatii densitatii urbane care rezulta, tesutul cedeaza, chiar daca

numai in mica masura, pentru a rezerva o largire spatiului pulic in fata

constructiilor sau fatadelor-obiect.

In cele doua exemple citate, Roma si Berna, obiectul urban este legat de o idee:

templul de cult, poarta de putere, fintina de locul de colportaj de noutati si

fabule. Aceste idei depasesc functiunea primara a obiectului sint subintinse de

o traditie sub forma de alegorie, care exprima un fapt important al vietii

colective. Astfel, conditiile prealabile ale unui monument sint satisfacute.3

O paranteza: studiul pur morfologic al tesutului urban medieval ne conducecu gindul la un Paradis de echilibru social si fizic. Mizeria, murdaria simirosul acestor strazi disparind, istoria noastra imaginara si nostalgica

trece peste realitatea traita a epocii.4

Sa mai adaugam si ca acele curti din spate se umpleau de-a lungul timpuluipina la sufocare.

Pe strazile adiacente strazilor Saint-Denis si Saint-Martin, oamenii

traiau atit de strinsi unul intr-altul, casele de cinci, sase niveluri erau atit de

strins inghesuite, incit nu se vedea cerul, iar jos, la nivelul solului, aerul

stagna ca in canalizari si era saturat de miezme. Se amesteca mirosurile de

oameni si animale, de vapori de mincare si de boala, duhorile statute de apa si

de piatra mucegaita, de cenusa si de piele, cu mirosurile de sapun si de piine

proaspata, de oua fierte in otet, de taitei si de alama bine lustruita, de salvie si

de bere, de lacrimi, de grasime, de paie umede si de paie uscate. Mii si

milioane de odori umpleau transeele adinci ale strazilor si se evaporau rar

deasupra acoperisurilor, dar niciodata la nivelul solului.5

Pag. 6

Modelul de urbanizare al secolului al XIX-lea este mai ales cel al insuleicuimobile de apartamente la etaje (Parisul haussmannian, Lausanne intre

bulevardele Ouchy si de la Harpe, planul Cerda pentru Barcelona, etc.6).

3von MEISS, Pierre,De la forme au lieu4

BASSAND, Michel, Strada,acte ale colocviului Intilnirea sociala romanda, 19815SUSKIND, Patrick, Parfumul6Este si cazul centrului Bucurestiului, construit in regim inchis (de insula) - n.n.


5/12

5

Marea Britanie face exceptie cu specificele row houses (locuinte insiruiteN.N.). Prima putere mondiala industriala, economica si militara a secoluluial XIX-lea, ea si-a putut permite luxul inventiei. Ea a furnizat ideile simijloacele cele mai importante pentru a regindi arhitectura si orasul (Cf.

utopiilor sociale ale lui Owen, apoi Ebenezer Howard, Parker & Unwin -orasul gradina)7

Pag. 7

Daca modelul de row housingsufera prin intindere, cel al insuleisedegradeaza prin supraaglomerare mai ales in cartierele populare. In 1960inca existau in Franta 200 000 de partamente fara ferestre direct spre

exterior (!). Sa adaugam si faptul ca formula constructiei cu insuleignora inprincipiu exigentele de insorire.Insalubritatea cartierelor populare din a doua jumatate a secolului al XIX-lea depasea adesea limitele suportabilitatii. Dar anii care au urmat primul

razboi mondial, cu prabusirea celor doua imperii germanice, migratiile careau urmat si devalorizarea monetara totala din 1923, au facut ca largi paturiale populatiei sa impartaseasca aceeasi mizerie.

Multe persoane nu aveau pat si il imprumutau cu ora! Criza locuintei eracatastrofica. In 1920, la Berlin trebuia ca un apartament de o camera si

bucatarie sa fie locuit de mai mult de cinci persoane pentru a fi declaratsuprapopulat. Cauzele sint multiple:

- oprirea constructiei si distrugerile provocate de razboi;- numeroase casatorii imediat dupa razboi (multiplicare menajelor odepaseste pe cea a locuintelor pina in 1924);

- numerosi refugiati din tarile de est;- dificultati de obtinere a materialelor;- dificultati de obtinere a creditelor;- inflatia din 1923.

Revolutia rusa ameninta sa se intinda in Germania. Se impunea oreorganizare sociala. Aceasta a fost intreprinsa la nivel comunal.

Pag. 8

3. EXPERIENTELE COMUNALE la scara mare

AMSTERDAM 1914-19278(Biroul municipal, iar pentru Amsterdam-Sud,H.P. Berlage)

Principiul barei amestecate la scara bulevardelor haussmanniene(Frampton). Dupa Colin Rowe, realul efort pentru un nou cadru de viatadind mai mult aer, lumina si spatii deschise este insotit a Amsterdam-Sudde reminiscenta depasita a spatiului urban mostenit de la Parisul luiHaussmann.

VIENA 1919-19339(Biroul municipa)

7

CHOAY, Francoise, Urbanisme; Utopies et realites8BENEVOLO, Leonardo,Histoire de larchitecture moderne9TAFURI, Manfredo, Vienne la rouge


6/12

6

Insula este regindita ca un imobil cu curte gigantica si verde in care segasesc echipamentele colective.(Putina grija pentru igienism; locuinte minuscule cu simpla orientare,adesea prost insorite. Mai ales un program de constructie de masa.)

BERLIN 1924-193110(Municipal Martin Wagner)

Mari ansambluri cu tendinta de aplicare sistematica a barei. Arhitecti aleside Martin Wagner: Bruno Taut, Hugo Haering, Otto Salvisberg, HansScharoun, Walter Gropius.

FRANKFURT 1925-193111(Ernst May)

Aplicatie pe scara mare a cartierului-gradinacu o filozofie categoric igienista.

1923 - congres CIAM la Frankfurt - Die Wohnung fuer das Existenzminimum

Gestatia ideilor si tentativelor de realizare exemplare si la scara mare dintrecele doua razboaie mondiale au dus in 1933 la al 4-lea congers CIAM la

Atena. In urma acestui congres, Le Corbusier a redactat rezultatele in

faimosul program-manifest Carta de la Atena, care urma sa serveasca deghid oricarei urbanizari viitoare.

Anii de dupa al doilea razboi mondial au fost martorii aplicarii de planurirutiere, zoning-ului, modificarilor igieniste a reglementarilor de constructii(proscrierea insulei, obligatia folosirii barei) la asemenea scara incitanumite puncte ale Cartei de la Atena sint numai comozi tapi-ispasitori cind

e vorba sa criticam urbanizarea intre 1945 si 1980.

CIAM-urile de dupa razboi si disolutia lor la Otterloo (1956) au dat nasteregrupului Team Ten, descendenti rebeli din Le Corbusier, avind o abordaremai nuantata a urbanului si a locuintei pentru numarul mare (Peter si

Alison Smithson, Giancarlo de Carlo, Aldo van Eyck, etc.). Desi bazat peobservatii critice perspicace si pe propuneri individuale concrete, grupul eratotusi prea heteroclit pentru a ajunge sa formuleze teoria unei noi abordaria urbanului.

Pag. 10

4. TEZELE si CRITICILE PREZENTULUI

a) teza: OBIECTUL PRIMEAZA si TESUTUL URBAN SE ECLIPSEAZA fiecare edificiu are pretentie de obiect, adica de monument.

Noi vorbim aici de atasamentul arhitecturii moderne fata de obiect (un

obiect care nu este de fapt obiect) in masura in care aceasta priveste orasul,

acest oras care tinde sa se evapore. Caci, sub forma sa actuala non-

evaporata, orasul arhitecturii moderne, devenit o adunatura de obiecte

10

UNGERS, Liselotte,Die Suche nach einerneuen Wohnform, Siedlungen der zwanziger Jahre damalsund heute11BULLOCK, N.,Housing in Frankfurt- AR 976/1978


7/12

7

disparate, este la fel de problematic ca si orasul traditional pe care a incercat

sa-l inlocuiasca.12

Problema centrului modern al orasului a ramas putin abordata de Carta dela Atena, pina la congresul din 1946. Rowe ia proiectul lui Le Corbusier

pentru centrul de la St. Die pentru a ilustra corectivele pe care le propune:

Proiectul pentru St. Die simuleaza o versiune a unui fel de centru

urban, adica a unui continut structurat. Si totusi esti tentat sa te intrebi, in

ciuda notorietatii autorului, daca, in cazul in care St. Die s-ar fi realizat, acest

centru nu ar fi fost inversul unui succes. St. Die exprima evident dilema

edificiului izolat, ocupant al spatiului care incearca in van sa defineasca

spatii.13

b) CRIZA RAPORTULUI PUBLIC-PRIVAT

Redind intreaga suprafata a solului colectivitatii (imobile in parc), aceste

spatii ezita intre statutul de no-mans landsi de echipament colectiv. Acestoras este privat des minunile pluraliste ale privatului.

Ar trebui bulversate una dintre dogmele cele mai putin marturisite,

dar cele mai vizibile ale arhitecturii moderne: propunerea ca intregul spatiu

exterior sa apartina colectivitatii si sa apartina tuturor

Libertatile spatiale absolute ale orasului radios (Le Corbusier) si

derivatele sale cele mai recente sint fara interes. Decit sa oferim oricui

posibilitatea sa se plimbe oriunde, acest oriunde/peste tot fiind mai mult sau

mai putin acelasi lucru, ar fi, fara indoiala, mai bine ca oamenii sa se gasesca

in fata unor restringeri/exclusiuni - ziduri, bariere, portaluri, limite.14

Pag. 11

Mai departe Rowe isi precizeaza ideea comparind Unite dhabitation de laMarsilia a lui Le Corbusier cu palatul Quirinale de la Roma:

Unitatea de locuit este o bara care satisface mai mult sau mai putin

exigentele umane in termeni de insorire, aerare, etc. () La Mancia Lunga,

extensia palatului Quirinale, mai lunga decit Unitatea, comporta toate calitatile

pentru a satisface viata moderna (accesibilitate, lumina, aer, aspect, vederi,

etc.). Totusi, in timp ce Unitatea continua sa-si impuna izolarea si caracterul de

obiect, extinderea Quirinalului actioneaza diferit. In relatie cu strada pe de oparte si cu gradinile pe de alta parte, la Mancia Lunga actioneaza concomitent

ca ocupant al spatiului si ca definitor al spatiului. Aceasta permite atit strazii

cit si gradinii sa devina figuri pozitive in fata unui fond pasiv, exprimindu-si

personalitatile distincte si independente. Spre strada edificiul proiecteaza o

fatada dura care actioneaza ca referenta regulatoare in serviciul

circumstantialului. In timp ce stabileste astfel domeniul public, cladirea este si

in masura sa asigure gradinii o conditie mai blinda, privata si potentialmente

adaptabila.

12

ROWE, Colin, KOETTER, Fred, op.cit.13Idem14Idem


8/12

8

Eleganta si economia de mijloace ale acestei operatii, realizata cu atita

modestie dar si cu atit de puternice rezultate, se impun ca o critica

fundamentala fata de cum se edifica orasul in zilele noastre.15

Pag. 12

c) ABSENTA LIMITELOR SI PRAGURILOR

Aglomerarea de obiecte nu are nici inceput, nici sfirsit; nu se mai patrundeintr-un oras.

In timp ce spatiile bine limitate pot facilita identificarea si intelegerea

(ambientului nostru), un vid interminabil si naturalist, fara limite perceptibile

risca sa indeparteze orice intelegere.16

d) DISPRETUL FATA DE ELEMENTELE NATURALE

Tehnologiilor moderne nu le pasa de accidentele terenului si totusi, cepomana ar pute fi acestea pentru proiect!

De la inceputurile istoriei omul si-a dat seama ca faptul de a crea un

loc semnifica exprimarea esentei de a fi. Universul artificial in care traim nu

este numai un instrument de practica sau rezultatul unor evenimente arbitrare;

el poseda o structura si incarneaza semnificatii care reflecta maniera sa de a

resimti mediul natural si situatia existentiala in general. O analiza a locului

artificial ar trebui deci sa se fondeze pe o baza naturala sau, mai bine, ar

trebui sa ia rapotul cu mediul natural ca punct de plecare. () O introducere

generala in structura locurilor artificiale va trebui deci sa se ocupe de acesteraporturi, in relatie cu nivelurile de ambient.17Cum se aseaza, cum se ridica

un edificiu? (prin aseaza se intelege in aceeasi masura si extensia laterala si

contactele cu mediul care il inconjoara, ca si raporturile cu deschiderile.) In ce

fel se refera edificiul la mediul sau inconjurator, cum functioneaza profilul

sau? Acest gen de intrebari pune de factura concreta problema structurii si

confera o baza realista fenomenologiei de arhitectura.18

Pag. 13

e) ARHITECTURA SI URBANISMUL TOTAL O MOMEALA

Marea majoritate a lucrarilor urbane recente nu admit eroarea. Planificindtotul, ele nu lasa istoriei nici un spatiu in care viata sa-si precizeze spatiul.Megastructurile, chiar si cele produse de Team X, nu au potentialul uneisolutii reale.

Traim sfirsitul celor care viseaza inca la o societate mondiala total coerenta si

integrata, un fel de combinatie de bunatate inascuta si de savoir-faire

15Idem

16Idem17

referire la cele patru niveluri ale ambientului din NORGERG-SCHULZ, Christian,LHabiter, pe carele-ati studiat la seminarii (N.N.)18NORBERG-SCHULZ, Christian, Genius loci


9/12

9

stiintific Admitind puterea seductiva a unor astfel de convingeri, sintem

obligati sa ne gindim la o societate emancipata si deschisa, care depinde de

complexitatea constituantilor sai, de competitia de interese a unor grupuri

particulare care nu sint neaparat logice

In locul afisarii in favoarea binelui si adevarului, in locul ideilor privitoare la

o grandioasa unitate viitoare si permanenta, preferam posibilitatilecomplementare pe care le ofera cunoasterea constienta a conflictului 19

Pe un plan cu picioarele pe pamint, exista doua strategii posibile:prevederea de rezerve teritoriale, de goluri in tesut, unde orasul sa-si poatapreciza nevoile, sau conceperea unor structuri fara destinatie precisa (in

text structures daccueil,fara corespondent in romana - n.n). Prima strategieeste realizabila, a doua va ramine destinata numai unor situatii rare deinterventii sau evolutii istorice oportune (Arles).

f) CRIZA MARILOR PROIECTE

Am fi tentati sa credem in succesul marilor realizari de ansamblu in raportcu cele tributate unei aditionari de interventii modeste, fiecare pe propriaparcela.

Nu este nimic mai fals, pentru ca, de la Central Beheer (Hertzenberger 1970)la EPFL la Ecublens, la CHUV, etc., egocentrismul acestui tip de realizari nua contribuit de loc la structurarea orasului, decit cel mul prin intrerupereacontinuitatii sale in felul in care ar face-o si un stadion de football.

Pag. 14

5. CARE ESTE ORASUL DE MIINE ?

Este timpul ca arhitectura sa reinvete sa se subordoneze istoriei siproiectului orasului, in masura in care exista un proiect pentru acesta.Fiecare interventie, chiar si cea mai umila constructie, trebuie considerataca fiind o piatra pusa la edificarea orasului in continua transformare. Dacaaceasta propunere pare sa decurga de la sine, eo nu corespunde totusipracticii curente.

Daca orasul vrea sa se elibereze de obstinatia obiectelor, ar trebui sa

revedem citeva dintre ideile foarte dragi arhitectilor: Notiunea de arhitect

mesianic este una dintre ele; notiunea de arhitect ca exponent al avangardei

este alta; ideea disperata ca arhitectura este opresiva si coercitiva este inca si

mai nefasta

Acest apel la moderatie, adica la o anume umilinta se ridica impotrivaarhitecturii elitiste care se ofera publicitatii. Exista totusi exemple de mariarhitecti contemporani care au acceptat sa-si supuna lucrarile exigentelortesutului urban: cartierul Hallen (Atelier 5, Berna), imobilul din Hebelstr. 11(Herzog & Demeuron, Basel), aripile laterale ale Bancii de stat (Botta,Fribourg), scoala Salggio (Livio Vacchini, Locarno), etc. Oricit de diferite ar fiaceste proiecte intre ele, punctul lor comun este creatia sau

19ROWE, C., KOETTER, F., Op. cit.


10/12

10

continuarea/interpretarea unui tesut urban si nu afirmarea individualitatiiedificiului.

A renunta la orasul compusa esentialmente din edificii-far ne-ar permitesa creem o masa de tesut, care ar fi realmente necesar pentru a sustine

spatiile si edificiile publice.

Aceste exceptii nu au nevoie deloc sa se manifeste ca niste obiecte. Anuntullor se poate rezuma la expunerea fatadei, in vreme ce spatiile ramin inseratein tesut (comparatie intre Todi, Santa Maria si Sant Agnese din piataNavona).

Pag. 15

Este de asemenea posibil sa rezervam spatiul geometric si monumentalunui sector semi-privat al edificiului (exemplu: curtea rezidentei Beauvais laParis).

Paralel cu aceasta exigenta primara (= restabilirea unei relatii echitabileintre tesut si obiectele urbane), este necesar sa se insiste asupraextraordinarei bogatii pe care un proiect poate sa o capete inspirindu-se dinurmele istorice si geografice. El va vorbi despre timp fara sa reproducaformele trecutului.

Daca sintem capabili sa concepem un edificiu ca pe un teatru al

profetiilor, va trebui sa putem si sa il concepem ca pe un teatru al memoriei.

() Fara profetie nu exista speranta, dar fara memorie nu exista

comunicare.20

Un alt aspect al orasului contemporan si viitor este fara indoiala extinderealui. Lausanne-La Cote-Geneva este pe cale sa devina un fel de Los Angelesmulticentric. Orasul devine fragmentar, o retea unde urbanizarea prinobiecte, tipica periferiilor, se gaseste deodata in interiorul orasuluiaglomerat.

Reconcilierea dintre oras si arhitectura depinde in primul rind de

capacitatea noastra de a imagina un nou tip de proiect al orasului, proiect ale

carui instrumente potrivite urmeaza sa le descoperim. Nu este vorba in nici un

caz la revenirea la planul de urbanism si la tipul de regulamente care sint inca

in vigoare si garanteaza perenitatea unui model pe care va trebui sa-l

depasim. Este necesar sa regindim termenii unui proiect urban care sa

devina instrumente de mediere intre oras si arhitectura si care, sprijinindu-se

pe conventiile urbane, sa furnizeze un context de la care pornind arhitectura

sa-si poata produce in plin efectul de diferenta. Acest proiect urban trebuie sa

ne permita in aceeasi masura si reinodarea cu ideea de proiect permanent, a

carui forma de plecare sa f ie sugerata, mai degraba decit desenata, si care sa

se realizeze in durata lunga in jurul unui mic numar de evidente culturale.

() Deja, anumiti arhitecti, si nu tocmai cei mai din urma, sint gata sa accepte

o situatie noua in care arhitectura se va estompa in fata evidentei arhitecturii,

iar aceasta in fata necesitatii orasului.21

20Idem21HUET, Bernard,Larchitecture contre la ville


11/12

11

Pag. 16

6. TESUT URBAN: CARACTERISTICI

Definitie22:

Morfologia unui tesut urban se caracterizeaza prin continuitatea care unesteun mare numar de elemente. Individualitatea edificiului cedeaza in fata rolului

sau de ochi intr-o retea de ansamblu. Elementele intretin un raport conectiv, de

proximitate, a se citi de inrudire/contiguitate si de asemanare (mai ales de

scara).

Omogenitatea relativa care rezulta de aici permite citirea unui mare numarde individualitati ca o noua entitate, care poate astfel sa adopte un senscolectiv.

Un tesut urban nu este o valoare in sine. Exista tesuturi bune si proaste.Un examen sub lupa a unei forme particulare de tesut urban ne ajuta, ingeneral, sa descoperim o tipologie de locuire si de locuri de lucru specifice(organizarea public/privat, caracterele distributive, constructive, etc.).Posibilitatea unei judecati de valoare se poate gasi deci in adecvarea dintretipologia de tesut, cea a cladirilor si modul de viata.

Regulile care administreaza morfologia unui tesut bun sint in specialurmatoarele:

gratie rarefierii obiectelor, sa se atribuie o valoare colectiva mai mareacestora, precum si spatiilor publice (piete, strazi);

sa permita o mare diversitate de detalii pentru cladirile care constituietesutul; unei noi cladiri in tesut sau unei transformari nu i se cere sa-siimite vecinii, ci sa descopere si sa accepte conditiile care fac sa prevalezecoerenta ansamblului asupra afirmarii individualitatii;

sa accepte schimbarile pe termen scurt fara sa puna in dificultatecoerenta ansamblului si sa fie capabila sa administreze schimbarile petermen lung.

Pag. 17

7. SPATII SI EDIFICII PUBLICE: CARACTERISTICI

Daca proiectarea orasului se reorienteaza pentru a forma esentialmentetesuturi, spatiul si obiectul urban isi vor recistiga valoarea de exeptie simarele potential de semnificare colectiva.

22Autorul nu da in continuare o definitie a sintagmei, ci mai degraba dezvolta idei privind morfologia

unui tesut urban si conditiile pe care aceste trebuie sa le indeplineasca pentru a fi favorabil atit unitatii

orasului cit si modului de viata. Altfel, tesutul urban s-ar putea defini ca o structura formala compusadin insula, strada si construit, precum si relatiile dintre ele, in legatura cu modul de viata specific.

(A.M.Z.)


12/12

12

Un loc isi cistiga valoarea nu numai gratie edificiilor care il compun, ci, maiales gratie intregii mase de tesut dens care il sprijina din spate. Tocmaidin aceasta cauza, periferiile, care incearca sa reproduca prin analogiemodele istorice mai urbane, ne apar ca o falsificare si sint cel mai adesea

sortite esecului.23

Un decor de teatru nu ajunge pentru a face orasul.Rowe ia exemplul pietei comerciale a orasului-nou Harlow din apropiere deLondra. Aici, aspectul individual al edificiilor este efectiv dejucat, iarcladirile sint grupate pentru a delimita spatiul pietii. Totusi:

odata ce curiozitatea ne este trezita, iluzia (unei piete simulind

spatiul medieval) se sterge repede. Deoarece o privire generala rapida in

spatele acestei scene ne dezvaluie ca nu este vorba de mai mult decit de un

decor de teatru. Spatiul pietei, care se pretinde o diminuare a densitatii, un

impact benefic asupra contextului, apare ca odeceptie. Piata existe fara

suportul sau esential - de spate - fara presiunea construita sau umana care ar

conferi credibilitate si vitalitate existentei sale. Spatiul ramine astfel

fundamental neexplicat. Departe de a fi fost generat de un context istoric si

spatial (ceea ce ea vrea sa sugereze), piata din Harlow este in realitate un corp

stain parasutat intr-un caritier-gradina24

In orasul nostru imaginar pentru secolul XXI, un edificiu-obiect trebuie nunumai sa-si gaseasca locul potrivit, dar si continutul potrivit. El va aveasemnificatie pentru colectivitate: va fi un edificiu public care simbolizeaza o

valoare colectiva pentru epoca in care se realizeaza.

23Exista in aceasta privinta si alte pareri: cercetarile si proiectarea mai recenta incearca, din contra, sa

descopere si sa intareasca caracterul specific al periferiilor (banlieux), acolo unde acestea dovedesc

cristalizarea unei vieti si culturi de grup favorabile. Se afirma din ce in ce mai mult ca periferia

dezvolta, cel putin in anumite cazuri, o viata, o cultura si o tipologie arhitectural urbanistica proprie,diferita de cea urbana, dar si de cea rurala si care poate ascunde un mare potential (AMZ)24ROWE, C., KOETTER, F., Op. cit.

DESPRE ORAS Pierre Von Meiss

Documents

Transcript of DESPRE ORAS Pierre Von Meiss