AFRICA

Desertul Sahara-ocupă aproape în întregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic și până la Marea Roșie, și pe 1930 km de la nord la sud, de la Munții Atlas și țărmul Mării Mediterane și până în zona savanelor din regiunea Sudan. Sahara ocupă mari porțiuni din statele Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan și o mică parte din Senegal și Burkina Faso.

-clima este tropical-deșertică, cu temperaturi medii ridicate (38 °C), deosebit de fierbinte și uscată; vântul dominant tot timpul anului este vântul Pasat, un vânt uscat ce aduce ploi rare. Variațiile mari de temperatură de la zi la noapte au determinat formarea deșertului. Iarna, pe timpul nopții temperatura scade până la -10 grade, pe când vara atinge în timpul zilei 58 de grade Celsius. Precipitațiile sunt reduse (20-200 mm/an) și amplitudini termice diurne foarte mari (30 °C în aer și 70 °C pe sol). Temperatura medie a lunii ianuarie este de +10 °C, iar a lunii iulie 35 °C.

-vegetația este xerofilă, rară și cuprinde circa 1000 de specii. În cele circa 90 de oaze mari se cultivă curmali, legume, cereale, etc.

- fauna este foarte săracă: scorpioni, șopârle, serpi, vulpi de deșert, struți. Spre margini pătrund uneori animale de savană.

Desertul Liban- este situat în regiunea de est din Africa de Nord la marginea de răsărit a deșertului Sahara .

-din teritoriul Deșertului Libian, 75 % se află în Egipt, iar restul de 25 % de Libia.

-deșertul Libian este privit ca un podiș (platou) format din roci calcaroase în partea de vest, Platoul Egiptean cu Gilf Kabir, Abu-Ras-Plateau și Abu-Said-Plateau.

-in deșert se află numeroase dune de nisip numite erguri care formează adevărate mări de nisip, cu suprafețe ca Marea Nisipoasă (114400 km²), Selima (63200 km²), Qattara-Sud (10400 km²), Farafra (10300 km²), și Ghard Abu Muharrik (6000 km²) care are o lungime de aproape 600 de km.

-din punct de vedere climatic Deșertul Libian aparține de regiunile cele mai aride de pe glob, cantitatea medie anuală de precipitații fiind între 0 și 5 mm. Sunt ani în care n-a plouat de loc în regiune sau sunt uneori numai averse scurte de ploaie.

Deșertul Kalahari-este un deșert alcătuit în mare parte din nisip roșu, cu o granulație fină.

-se întinde din partea nordică a Provinciei Cap din Africa de Sud, Namibia și Botswana până în Angola și Zambia pe un teritoriu de peste 1,2 milioane km2. O mare parte a deșertului este rezervație naturală ca de exemplu renumita deltă a fluviului Okawango care este de fapt o vărsare a apei fluviului în întregime într-o mare de nisip.

-delta fluviului Okawango este o zonă atipică a deșertului, fiind foarte bogată în floră și faună, ce diferă de la anotimp la anotimp prin nivelul apei din regiune. Aici se adapă turme uriașe de

animale ce provin din partea sudică a Africii. Din această cauză regiunea a fost declarată de UNESCO monument al naturii. Printr-un turism limitat la un Safari scump și luxurios, regimul din Botswana reușește să finanțeze parcul natural, împiedicând în schimb turismul în masă. Cea mai mare parte a deșertului este însă alcătuită din dune de nisip. Aici cresc specii de salcâm care, prin rădăcinile adânci, ating straturile de apă din profunzime. Tot aici mai cresc și ierburi rezistente la clima aridă, cu o perioadă de vegetație scurtă, specifice pustiului.

AMERICA DE NORD

Deșertul Baja California-situat în peninsula California din Mexic

-are o suprafață de 77.700 km² și ocupă cea mai mare parte a vestului peninsulei, care este delimitat la vest de Oceanul Pacific și la est de munții Peninsular Ranges.

-la nord de latitudinea de 30 ° Baja California se învecinează cu pădurile californiene de tip subtropical.

-clima este uscată și subtropicală. Deși cad relativ puține precipitații, Oceanul Pacific oferă puțin mai multă umiditate și temperaturi mai moderate comparativ cu Deșertul Sonora, care se află la est.

Deșertul Mojave-este unul din cele mai mici deșerturi nord-americane, cu o suprafață de peste 34.000 km².se află în sudvestul SUA, ocupând partea de sud-est a Californiei, nord-vestul statului Arizona, sud-vestul statului Utah, și sudul statului Nevada.

-situat în sud-vestul SUA, între hiperaridul deșert Sonora și puțin mai temperatul deșert al Marelui Bazin, deșertul Mojave este un deșert situat la altitudine înaltă, majoritatea suprafeței deșertului aflându-se între 1000 m și 1800 m altitudine.

-anual cad între 100 mm și 150 mm de precipitații. Temperaturile pot atinge vara, în perioda iulie - august, până la 50 C.

-in deșertul Mojave se află o floră bogată, cuprinzând aproximativ 1000 specii de plante. Cea mai cunoscută specie este Yucca brevifolia, sau copacul lui Iosua.

Deșertul Sonora-deșertul Sonora este unul dintre cele mai mari și mai fierbinți deșerturi din America de Nord cu o suprafață de 311.000 km 2, sau de 120,000 mile2.

-deșertul Sonora se desfășoară în jurul nordului Golfului California, care se găsește în nordul statului mexican Baja California, continuînd spre nord în sudul și sud-estul statului american California, apoi se extinde în întreaga treime sudică a statului american Arizona și se încheie în statul mexican Sonora, ocupând părți însemnate din nordul, nord-vestul și vestul acestuia.

-deșertul conține o varietate unică de plante și animale dintre care varietățile de cactuși saguaro și organ pipe sunt printre cele mai notabile plante, respectiv coiotul , șopârla veninoasă "Monstrul Gila" și "falsa viperă de deșert" sunt cele mai cunoscute animale.

AMERICA DE SUD

Deșertul Atacama-Atacama este un deșert de coastă, din America de Sud, format datorită curenților marini reci ce saturează aerul, eliminând astfel precipitațiile. Deșertul Atacama este cel mai arid deșert, din lume, precipitațiile fiind de 1,8 mm la 10 ani. El se află situat pe coasta de nord vest sudamericană în nordul statului Chile limitat la vest de coasta Pacificului, la nord de Peru și la est de Bolivia și Argentina.

-deșertul Atacama se poate spune stă ca izolat de ploi de către paravanul înalt al Cordilierilor fiind expus vânturilor uscate. In apropiere de coasta Pacificului este împiedicată formarea norilor de curentul rece Humboldt, astfel că regiunea este izolată din toate părțile, și în plus, ea fiind traversată de tropicul capricornului. Apa rece a Pacificului determină aici frecvent formarea ceții și o temperaturile mai scăzută în apropiere de coastă. Prin fenomenul climatic denumit „El Niño” au loc averse intense de ploaie la intervale de 6 - 10 ani, care duce puntru un timp scurt la o înflorire a deșertului.

Marele Deșert din Iran și Afganistan-Marele Deșert din Iran și Afganistan (Dasht-e Lut și Dasht-e Kavir) -este situat pe podișul Iranian și în Afganistan. El este amplasat pe tropicul racului în estul Iranului, fiind sub influența alizeelor, clima aridă fiind accentuată de munții care formează un paravan de oprire a ploilor.

-Dascht-e Lut are o suprafață de 166.000 km², fiind situat la sud-vest de munții Zagros (4.550 m) într-o regiune de podiș; este cel mai mare deșert din Iran.

-la nord se află deșertul Kavir, care după mărime este pe locul al doilea în Iran. Această așezare a deșertului face ca clima să fie deosebit de uscată cu o cantitate de precipitații de 50 mm/an și temperaturi ce ating vara 70,7 °C, fiind unul dintre locurile cele mai fierbinți din lume.[1] Pe când în sud-vest este o regiune supusă intens erozunii, în sud-est sunt dune de nisip ce ating 200 m înălțime.

-Dascht-e Kavir este numele deșertului sărat situat și el pe podișul iranian la nord de Lut. El se află într-o depresiune înaltă între munții Zagro, care se află la sud și la nord munții Elburs (5.671 m). La fel ca și Lut, și aici domnește o climă aridă, neprietenoasă, accentuată de depunerile de sare.

ASIA

Desertul Gobi- aflat in Asia Centrala Inalta, la nord-vest de Podisul Tibet,el face parte din lantul de deserturi din depresiunea tectonica Hanghai, care este formata din: Takla-Makan, Tsungaria, Tsaidam, Alashan si Gobi.

- daca in latina desertus inseamna “lipsit de viata”, pentru a caracteriza aspectul peisagistic al pustiului Gobi, cel mai potrivit ar fi termenul desert, care in limba egipteana inseamna “tinutul rosu pustiu”. Dintre deserturile zonelor temperate si reci ale lumii, Gobi are cea mai mare intindere, adica peste 1 milion de kilometric patrati.

- mediul natural si vegetatia este impusa de climatul temperat continental deosebit de excesiv, conditionat de un relief de adapost, dar si de distantele mari fata de sursele de umiditate oferite de oceanele din jurul Asiei. De altfel si muntii inalti din sud creaza un veritabil baraj orografic care opreste influenta musonilor ce aduc ploi bogate. Acest spatiu primeste cantitati reduse de

precipitatii: 200-300 mm/an la contactul cu muntii , pana la10-20 mm/an in centru si chiar sub 10 mm/an in zona lacului Lop Nur (Lob Nor).

-in ciuda acestui fapt, evapotranspiratia este deosebit de ridicata, atingand la Hami,aflat intre Gobi si Takla-Makan, aproximativ 3578 mm/an.In timpul verii cad ploii destul de putine , care se evapora chiar inainte de a ajunge la sol, temperatura medie in timpul luni iulie ajungand la peste 25 C. Iarna, precipitatiile lipsesc , iar gerul sec dainuie multa luni, astfel ca la Sayunshand, in Mongolia, temperatura medie este de -27 C .Din acest motiv, in desertul Gobi la fel ca si in alte deserturi, verile sunt excesiv de calduroase si de secetoase, iar iernile friguroase, lipsite de zapada.

- vegetatia lemnoasa este foarte rara, cativa pomi crescand doar in lungul albiilor uscate de pe versantii sudici si sud-estici ai muntilor golasi din zona nordica a desertului Gobi.

-chiar daca astazi apele de suprafata au disparut , tufisurile de tamarix, ulmii sau plopii amintesc se vechi cursuri de apa.In locurile in care apa freatica este foarte aproape de suprafata, arborii si arbustii se inmultesc, formand adesea oaze de vegetatie. Astfel, de la padurea de taiga din jurul raului Baikal, se trece la muntii lipsiti de paduri, acoperiti de pasuni bogate si de stepa, dintre Suhbaatar si Ulan Bator, pentru ca apoi, pana in China, chiar si pasunile si stepele sa dispara. Datorita uscaciunii si pustietatii se gaseste doar un pom la fiecare 500 de km.

- principala sursa de hrana sunt semintele de Agriophillum gobica, aduse din oazele desertului sau din recolte anterioare, plante care odata crescute, sunt culese, uscate la soare si apoi macinate, obtinan-du-se o faina speciala. Cele mai multe asezari sunt situate in oazele in jurul izvoarelor, locuitorii fiind preocupati in special de asigurarea sursei de apa necesara cresterii animalelor, pentru ca solurile infertile si sarace nu permit cultura plantelor.

Desertul Tibet

Desertul Tibet este un desert de mare altitudine, care se gaseste in nordul si nord-vestul Muntilor Himalaya.