Proiect

Proiect

La istorie,la tema:

,,Cultura lumii antice

Efectuat de:Craciun Nicoleta

Profesor:Ivanov Irina

Cuprins :

1.Introducere

2.Cultura Orientului antic

3.Cultura si civilizatia Greciei antice

4.Cultura si civilizatia Romei antice

5.Cele 7 minuni ale lumii antice

6.Glosar

7.Date cronologice

1.Focare ale civilizatiei din perioada antica sau aprins in Mesopotamia,in vaile Nilului,Indusului,Huanghe,pe malurile Marii Mediterane,Marii Negre si alte regiuni.Intre civilizatiile antice au existat legaturi permanente,care sau materializat prin raspindirea scrierii,influienta reciproca a literaturii si artei.Datorita ingeniozitatii popoarelor antice au aparut sulurile de papirus,tablitele de lut si pergamentul.In antichitate a fost descoperita scrierea,gratie careia gindirea,descoperirile oamenilor,evenimentele istorice au putut fi pastrate pentru posteritate.Popoarele antice au inventat teatrul(comedia,tragedia,reprezentatiile muzicale),au stat deasemenea la originea poeziei si filosofiei.

Au fost inventate cifrele,calculul,primele sisteme de greutati si masura.Setea de cunoastere a oamenilor a dus la aparitia stiintelor:astronomia,medicina,matematica,geometria,istoria,geografia.Mai mult decit atit popoarele antice au definit clar formele de guvernamint:aristocratia,democratia,tirania,monarhia.In antichitate au aparut doua forme esentiale ale religiilor:politeismul,fiind la egipteni,mesopotamieni,greci,romani si monoteismul.

Credintele religioase au inspirat primele texte si capodopere ale literaturii.In antichitate de asemenea a aparut Crestinismul una din religiile universale ale conteporaneitatii.

Numeroase valori ale civilizatiei antice stau la baza culturii,stiintei si economiei universale moderne.

2.Primele state in Orientul Antic,Mesopotamia a oferit multiple zone geografice ce au permis folosirea resurselor naturale.In antichitate scrisul a facut posibila acumularea,transmiterea si pastrarea cunostinelor umane.Primul scris prezinta semen conventionale,iar prima forma a scrierii in Orient a fost pictografia.Mai intii ei scriau pe papirus cu calamus.Un gen literar aparte in Orient il formau pentru imnuri ce promovau pe zei si regi.Din literatura orientala fac parte si invataturile,un gen didactic care trata probleme de comportare si moralitate.Ceea ce priveste stiinta Orientului antic,ea folosea sistemul sexagesimal,au progresat in domeniul geometriei si au grupat stelele in constelatii,au determinat solstitiile si echinoctiile,sau intocmit prima harta a boltii ceresti si a fost aparut calendarul,au calculat miscarea astrilor,alcatuind calendarul solar si cel lunar.Arta era pusa in serviciul templului si a regelui,se construiau temple,palate si biblioteci.In Egipt,cele mai importante monumente ahitectonice au fost piramidele si mormintele din pestera.Piramidele erauun tip mai evoluat de monument funerar,simbolizind

salasul etern al faraonului.Asa cum este Piramida lui Kheops.

3.Prima civilizatie din istoria continentului sa dezvoltat pe insula Creta.Aceasta sa numit civilizatia minoica si a fost influientata de civilizatiile Orientului Mijlociu.Cultura minoica a fost una dintre cele mai evoluate ale Antichitatii pre-elene si leaganul civilizatiei antice grecesti.Nivelul de dezvoltare ale acestei culture sa caracterizat prin cunoasterea metalurgiei aramei si bronzului,civilizatia scrisului,construirea de palate impunatoare,vaste locuinte aristocratice.Arta greaca sa manifestat atit de unitary ca se poate de stuadiat simultan arhitectura,sculptura,picture si genurile minore-ceramica,numismatica,orfevraria.Dupa anul 650 i.Hr,in lumea greaca apar statui de dimensiuni mari,realizate dupa modele orientale sau egiptene,Este vorba despre imagini ale zeilor sau ale unor simplu muritori.In motologia greaca zeita frumusetei este Afrodita,care potrivit legendei sa nascut in Cipru,iar Stincipe Afroditei se afla pe tarmul sudic al insulei. n legtur cu farmecul si puterea Afroditei circulau numeroase legende: un episod cunoscut este infidelitatea ei fat de Hephaestus care, descoperind prin surprindere legtura ei cu Ares, a chemat toi zeii Olympului drept martori. Un alt episod celebru este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mrul de aur aruncat de Eris, zeia vrjbei i revendicat n egal msur de Hera, Atena i Afrodita, s fie acordat de un muritor, Paris, celei pe care o va socoti el mai frumoas. Cele trei zeie s-au nfiat naintea lui Paris pe muntele Ida i au nceput s-i laude farmecele, promindu-i fiecare cte un dar. Cucerit de frumuseea Afroditei i de darul fgduit de ea - acela de a o lua de soie pe cea mai frumoas muritoare, pe Elena din Troia - Paris i-a dat ei mrul.

4.Roma antica a fost un oras-stat a carui civilizatie a trecut de la monarhie la republica oligarhica,apoi la imperiu extins.In ceea ce priveste arta romana,aceasta poarta pecetea elenismului,insa se pune accent mai mare pe functia laica,al sculpturii si picturii.Un edificiu characteristic romane avea sa fie basilica,care in epoca imperiala ea va deveni si un loc de oficiere a cultului.Augustus a acordat o mare importanta infrumusetatii Romei,El insusi a afirmat caa mostenir Roma de caramida si a lasato de marmura.Printre edificiileridicate in timpul acestuia se numara Pantheonul,ceea ce in latina si greaca inseamna templul dedicate tuturor zeilor.A fost construita initial ca templu pentru cele sapte zeitati guvernatoare ale celor sapte planete in statul religios al Romei Antice.In secolul al VII-lea aceasta a fost transformata intro biserica crestina.Este cea mai bine conservata cladire romana si cea mai importanta cladire veche din lume cu acoperisul original intact.

Altarul pacii,decorat cu basoreliefuri infatisind belsugul si fericirea caracteristice statului roman in acea apoca la fel si Templul Divinului Iulius.In anul 64 d.Hr.,in timpul imparatului Nero,Roma a ars sapte zile si sapte nopri,focul distrugind cea mai mare parte a orasului.Vespasian a initiat construluirea marelui amfiteatru Colosseum.Uriasul amfitiatru a fost construit in locul unui lac artificial.Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior.Colosseum este de o structura autonoma,avind 189 m lungime si 156 m inaltime.Ansamblul structurii a suferit

pagube insemnate in decursul veacurilor,prin prabusirea unor parti mari,in urma unor cutremure.Sa pastrat partea de nord a zidului de incinta. Partea pstrat a zidului exterior al faadei monumentale se compune din trei niveluri de arcade suprapuse, avnd deasupra o platform pe care se nal un atic foarte nalt, prevzut cu ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt ncadrate de semi-coloane dorice, ionice i corintice, n timp ce aticul este mpodobit cu pilatri corintici. Fiecare arc de la al doilea i al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentnd diviniti i alte personaje ale mitologiei greco-romane. n jurul prii de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse n corbel. Acestea susineau un acoperi mare retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care ferea spectatorii de aria soarelui sau de ploaie. Capacitatea enorm a Colosseumului necesita un sistem de acces i de evacuare eficient, pentru care arhitecii au conceput soluii similare celor care exist la stadioanele moderne. La parter existau 80 de intrri, dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rnd.

Dominitian a restaurant intreaga Roma.

5. Cele apte minuni ale lumii antice este o list bine-cunoscut a apte edificii din antichitate.

Cele apte minuni sunt, n ordine cronologic: Marea Piramid din Giza, Grdinile suspendate ale Semiramidei, Templul zeiei Artemis din Efes, Statuia lui Zeus din Olympia, Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rhodos, Farul din Alexandria.

n lista iniial a lui Antipater, Farul din Alexandria era nlocuit cu Zidurile Babilonului. Lista de mai sus a fost folosit ncepnd cu secolul al VI-lea d.H. Dintre aceste minuni, singura care s-a pstrat este Marea Piramid din Giza. Existena Grdinilor suspendate nu a fost nc dovedit 100%. nregistrrile istorice indic faptul c celelalte cinci minuni au fost distruse prin dezastre naturale. Templul zeiei Artemis din Efes i Statuia lui Zeus din Olympia au fost distruse de incendii, iar Farul din Alexandria, Colosul din Rodos i Mausoleul din Halicarnas au fost distruse de cutremure.

n stabilirea celor apte minuni ale lumii antice, grecii au avut un rol important. Istoricul Herodot, cltorind n Egipt in anul 450 .Hr. spunea c: Nicieri n lume nu se pot vedea attea lucruri de o mareie att de greu de definit. El exemplifica aceasta afirmaie cu dou mari construcii egiptene apreciind c, sunt chiar superioare piramidelor: Lacul artificial Moeris i Labirintul de la Fayum. Acesta fusese construit de faraonul Amenemhet III (1842-1798 .Hr.) i este de fapt un templu funerar cu dou niveluri i 3000 de camere, coridoare, coloane i intrri secrete.

Tot Herodot i-a informat pe greci despre giganticele ziduri ale Babilonului, groase de 27 metri. Dei se cunoteau aceste relatri, cele dou mari construcii nu au fost considerate minuni ale lumii antice, menionndu-se cinci monumente greceti: Templul zeiei Artemis din Efes, Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rodos i Farul din Alexandria, la care s-au mai adugat Marea Piramid din Giza i Grdinile suspendate ale Semiramidei din Babilon.

Glosar

Epoca antica epoca istorie foarte durabila in care au evoluat civilizatiile antice,apar statele,apare orinduirea sclavagista

Basilica cladire in care romanii incheiau afacerile si desfasurau sedintele de judecata.

Monarhia - guvernarea unui singur conducator.

Tirania guvernarea unui uzurpator.

Crestinism religie aparuta in sex I-II d.Hr.,fondatorul careia este Iisus Hristos.

Aristocriatie putere concentrate in miinele unei singure persoane.

Democratie forma de organizare politica a societatii care proclama principiul ca puterea apartine poporului.

Monoteism sistem religios care recunoaste o singura divinitate : mozaismul,crestinismul,mahomedanismul.

Mitologie totalitatea miturilor create de un popor sau de un grup de popoare inrudite.

Date cronologice

64 d.Hr. Roma a ars sapte zile si sapte nopti.

753 i.Hr. conform lui Varro,are loc intemeierea Romei.

72 d.Hr. inceperea construirii Colosseumului.

80 d.Hr. incheierea constructiei Colosseumului.

639 arabii cuceresc Egiptul.

1842-1798 .Hr. - faraonul Amenemhet III.