UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTSPECIALIZAREA: K.A.A.L

Depresia postpartum

Nume : Candale Delia

Gherman Andrei-Razvan

Mican Flavia

Panaitescu Cristian

Semeniuc Violeta

An universitar 2015-2016

DEPRESIA POSTPARTUM Depresia postpartum (DPP) este o tulburare psihică frecvent întalnită la

mame în primele luni de la naştere.

Recunoaşterea precoce a semnelor şi simptomelor acestei afecţiuni, de către personalul medical din secţiile de obstetrică ginecologie sau de către medicul de familie şi instituirea unui tratament corespunzător determină un prognostic favorabil al acestei afecţiuni la mamă, precum şi condiţii optime de dezvoltare ale noului născut.

Unele studii ajung la concluzia că DPP nu este o tulburare psihică propriu zisă, ci este o urmare a unor condiţii de nesecurizare materială şi afectivă a mamei.

Depresia postpartum este cea mai frecventă problema de sănatate postnatală și apare la 1 din 9 femei (10-15% dintre femei).

CAUZE

PROBLEMELE EMOȚIONALE CARE POT SA APARĂ DUPĂ NAȘTERE SUNT FOARTE DIFERITE CA ȘI MANIFESTARE, DAR ȘI CA PERIOADĂ DE DEBUT DE ACEEA ȘI CAUZELE SUNT DIFICIL DE IDENTIFICAT. PRIN URMARE NU ESTE CUNOSCUTĂ CAUZA EXACTĂ A PROBLEMELOR EMOȚIONALE CI SE CONSIDERĂ CĂ UN CUMUL DE FACTORI BIOLOGICI ȘI SOCIALI CONTRIBUIE LA DECLANȘAREA ACESTOR PROBLEME.

Modificările hormonale :

Imediat după naștere scade semnificativ nivelul unor hormoni, în timp ce pentru alți hormoni revenirea la nivelul normal durează mai mult. Aceste modificări dar și dezechilibrul produs de ele duc la apariția stării de oboseală, a unor stări de anxietate, depresie, dar și a unor probleme fizice – probleme legate de menstruație, căderea parului, migrene

Modificări fiziologice :

Organismul proaspetei mame funcționeaza puțin diferit imediat după sarcină – apar modificări la nivelul tensiunii, a funcționării sistemului imunitar și a metabolismului – toate aceste modificări contribuie la instabilitatea emoțională și la o stare de oboseală.

Factori emoționali :

Toate modificările hormonale și noile solicitări aduse de apariția unui copil pot face ca proaspăta mamă să înceapă să vadă situația ca imposibil de controlat, să simtă că nu poate face față, să amplifice gravitatea unor situații iar acest mod de evaluare să amplifice să contribuie la apariția și menținerea unor probleme emoționale.

Stilul de viață :

Modificările majore în stilul de viață aduse de nașterea unui copil – de la reducerea semnificativă a orelor de somn, la focalizarea exclusivă (cel putin o perioadă) pe nevoile copilului contribuie la apariția problemelor emoționale mai ales când sunt asociate și cu lipsa unui suport social adecvat sau în cazul unui copil cu un temperament mai dificil.

FACTORI DE RISC EXISTĂ O SERIE DE FACTORI CARE POT SĂ FACĂ O MAMĂ MAI VULNERABILĂ LA A DEZVOLTA O PROBLEMĂ EMOȚIONALĂ ÎN PERIOADA SARCINII ȘI DUPĂ NAȘTERE. ACEȘTIA NU CAUZEAZĂ DEPRESIA SAU ALTE PROBLEME CI DOAR FAC PUȚIN MAI PROBABILĂ APARIȚIA EI:

1. Antecedente familiale de probleme emoționale – persoanele care au în familie persoane cu o problemă emoțională pot sa aibă o vulnerabilitate mai mare la a dezvolta o problemă în perioada sarcinii sau după naștere.

2. Probleme emoționale în trecut – dacă mama a avut în trecut o problemă emoțională e mult mai probabil ca în timpul sarcinii sau după naștere să treacă din nou printr-o astfel de problemă.

3. Lipsa suportului social – sprijinul soțului, al familiei sau apartenența la o comunitate sunt factori care fac perioada de după naștere mai usoară pentru proaspata mamă. Lipsa suportului poate favoriza apariția unor probleme emoționale

4. Evenimentele negative din perioada sarcinii– trăirea unor evenimente negative în timpul sarcinii sau după naștere – moartea cuiva drag, un accident, divorț – pot să favorizeze apariția problemelor emoționale

5. Problemele financiare – sunt factori care pot favoriza apariția problemelor emoționale după naștere.

6. Problemele de sănătate – fie complicații legate de naștere, fie problemele de sănătate ale mamei sau ale copilului o pot predispune pe mama să dezolte probleme emoționale după naștere.

SIMPTOMATOLOGIA DEPRESIEI POSTPARTUM

o Stări emoționale, deprimare sau furie care apar la 1-2 luni de la naștere

o Sentimente de tristețe, îndoială, vină, neajutorare sau neputință care se intensifică de la o săptamână la alta și împiedică funcționarea eficientă a mamei

o Persoana nu mai este capabilă să aibă grija de sine sau de copil

o Persoana are dificultăți în a face sarcinile tipice acasă sau la muncă

o Schimbări de apetit

o Preocupări și îngrijorări intense pentru copil sau lipsa interesului pentru copil

o Anxietate si atacuri de panică , teama de a rămâne singură cu copilul

o Teama de a nu face rău copilului

o Gânduri de autorănire sau suicid

PARTICULARITĂȚI ALE DEPRESIEI POSTPARTUM

Femeile ascund modul în care se simt după naștere.

Se simt vinovate sau rușinate de modul în care se simt.

Familia, partenerii nu iau în serios starea emoțională a femeii care a născut.

TRATAMENT ÎN DEPRESIA POSTPARTUM

Depresia postpartum poate fi tratată atât de medicul curant, cât și de psihiatru, psiholog sau psihoterapeut. În cazul tratamentului psihiatric, se recomandă medicație adaptată nevoilor persoanei și stării în care aceasta se regăsește.

Tratamentul medicamentos poate include : antidepresive și anxiolitice

Tratamentul medicamentos se recomandă atât pentru tratarea depresiei, cât și pentru prevenirea recăderilor. Durata tratamentului se poate extinde până la o perioada de 6 luni. Fară a fi trată depresia de dupa naștere, odată instalată, se poate menține până la 12 luni. Un alt rol important în tratarea depresiei postpartum îl au odihna, recuperarea fizică și dieta. Mama trebuie sa respecte anumite repere legate de refacerea resurselor fizice ca urmare a consumului provocat de supravegherea și îngrijirea bebelușului.

Tratamentul psihologic pentru depresia postpartum constă în sedințe de consiliere și psihoterapie. Psihoterapia s-a dovedit a fi la fel de eficientă ca tratamentul medicamentos, fără a se exclude una pe cealaltă. Psihoterapia va ajuta persoana afectată să depășească situația prin conștientizarea problemei și activarea resurselor interne în raport cu contextul în care aceasta se regăsește.

Pentru  oricare dintre cele două modalități de intervenție ar opta persoana în cauză, este bine de știut faptul că intervenția și tratamentul trebuie să se facă din timp, pentru ca riscurile și efectele asociate să fie cât mai reduse. Identificarea timpurie și intervenția ameliorează prognosticul pe termen lung.

ARTICOLE

Asociatii intre exercitiul fizic si simptomele depresiei postpartum

Femeile postpartum au un risc crescut pentru dezvoltarea depresiei, care poate contribuii la inrautatirea starii de sanatate atat pentru mama cat si pentruu familie. Studiile anterioare indica faptul ca mamele care sunt active fizic in timpul sarcinii au un risc scazut in a dezvolta depresia postpartum fata de mamele inactive. Obiectivul acestei investigatii a fost sa determine asocierile intre toate domeniile sau un domeniu specific din cadrul exercitiilor fizice si simptomele depresiei postpartum.

METODE : Datele au fost obtinute de la 550 de femei

care au participat in studiul Sarcina,Infectie si Nutritie postpartum, lunile in care acestea au nascut au fost intre Octombrie 2002 pana in Decembrie 2005 in Carolina de Nord.

Concluzii : Asocierile dintre exercitiul fizic moderat si simptomele depresiei postpartum au fost diferite in functie de domeniul din care au facut parte acestea. Studiile viitoare care vizeaza depresia postpartum ar trebuii sa exploreze motivele diferntelor din activitatea fizica dupa domeniu.

DETERNINANTI AI SARCINII SI DEPRESIEI POSTPARTUM : POTENTIALELE INFLUENTE ALE SIMPTOMELOR DEPRESIVE, SATISFACTIA IMAGINII CORPORALE SI REACTIA LA EXERCITII

Studii limitate au examinat sanatatea psihologica si comportamentala inainte, in timpul si dupa sarcina. Scopul acestui studiu a fost sa examineze asocierile intre si masura in care simptomele depresive, satisfactia imaginii corporale si reactia la exercitii au o explicatie promitatoare intre trimestrul specific si depresia postapartum.

La studiu au participat 230 de femei insarcinate care au fost masurate la mijlocul primului,al doilea si al treilea semestru de sarcina si la a 6-a saptamana dupa nastere din 2005 pana in 2007.

Concluzii : s-a constatat ca simptomele depressive si imaginea corporala sunt factori importanti in interventia pentru imbunatatirea sarcinii si sanatatea psihologica postpartum; si ca activitatea fizica in perioada de dinainte de sarcina ar putea oferi femeilor niste efecte protective impotriva simptomelor depresive.

BIBLIOGRAFIE

http://www.i-psiholog.ro/depresia-postpartum-probleme-emotionale-dupa-nastere/

http://www.csid.ro/lifestyle/psihologie-si-cariera/depresia-postpartum-cauze-simptome-tratament-11721848/

http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/postpartum-depression/basics/symptoms/con-20029130

http://www.webmd.com/depression/postpartum-depression/postpartum-depression-treatment-overview

http://www.postpartumprogress.com/the-symptoms-of-postpartum-depression-anxiety-in-plain-mama-english

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/21668353/?i=41&from=postpartum+depression+and+physical+exercises

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/18773252/?i=16&from=%2F21668353%2Frelated